ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS

PROGRAM DE MASTERAT ” ADMINISTRARE BANCARĂ”

PÎSLARI Veronica

EVOLUȚIA, ORGANIZAREA ȘI PERSPECTIVELE PIEȚEI

VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Studiu analitic
la unitatea de curs
„MANAGEMENTUL VALUTAR-FINANCIAR INTERNAȚIONAL”

Autor:
masterand gr. AB221m,
PÎSLARI Veronica
____________________
(semnătura)
Conducător științific:
prof. univ., dr. CÎRLAN Ana
____________________
(semnătura)
Chișinău - 2022
 Cuprins
INTRODUCERE...............................................................................................................................3
I. 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ....................................................4
1.1. Piața valutară internațională: conținut, tipologie, funcții, trăsături.................................................4
1.1.1 Tipologia pieței valutare..........................................................................................................4
1.1.2 Funcțiile pieței valutare.................................................................................................................5
1.1.3. Trăsăturile caracteristice ale pieței valutare internaționale..........................................................5
1.2 Mecanismul organizării pieței valutare...........................................................................................5
1.2. Indicatorii de evaluare a pieței valutare..........................................................................................6
II. 2. ANALIZA PIEȚEI VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA.............................................7
2.1. Cadrul normativ privind piața valutară...........................................................................................7
2.2. Organizarea pieței valutare.............................................................................................................7
2.2.1. Participanţii autorizaţi ai pieţei valutare......................................................................................8
2.2.2. Cursul valutar..............................................................................................................................8
2.3. Evoluția pieței valutare...................................................................................................................8
2.4. Deficiențele și perspectivele pieței valutare.................................................................................14
ÎNCHEIERE............................................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................16

2
 INTRODUCERE

De mulți ani piața valutară a devenit un punct de referință pentru a determina relatiile de afaceri, nu
numai din toate țările planetei, ci și printre oameni și este, cu certitudine, cel mai important teren pentru
asigurarea petrecerii normale a tuturor proceselor economice mondiale.
În acest context, actualitatea temei este evidentă, fiind dată de sistemul de relaţii financiar-valutare
prin intermediul căruia se desfăşoară vînzarea şi cumpărarea de valută efectivă sau în cont precum şi
vînzarea-cumpărarea de devize (trate şi bilete la ordin) exprimate în monedă străină.
Scopul cercetării este de a prezenta evoluția pieței valutare în țara noastră și mecanismul de
funcționare a acesteia, de a reliefa deficiențele pe care R. Moldova le întâmpină la acest capitol, dar și
perspectivele ce ar putea schimba tabloul pieței valutare naționale.
Studiul reflectă drept obiective abordarea teoretică, identificarea și urmărirea evoluției indicatorilor
ce caracterizează piața valutară, analiza pieței valutare naționale, precum și evidențierea deficiențelor și
perspectivelor pieței valutare din R.Moldova.
Subiectul cercetării este piața valutară din Republica Moldova, rolul acesteia fiind determinat de
posibilităţile pe care le oferă participanţilor la schimburile economice pentru alegerea şi obţinerea
mijloacelor de creditare şi de plăţi cele mai convenabile.
În vederea atingerii scopului enunțat, metodologia cercetării înglobează aplicarea mai multor tipuri
de metode, cum ar fi: observarea, compararea, gruparea, analiza și sinteza datelor. Totodată au fost
utilizate deducția, dar și metodele grafice și tabelare de reflectare a datelor, fapt ce a permis analizarea
profundă a temei propuse.
Au servit ca baza informațională pentru elaborarea proiectului datele și rapoartele publicate de
BNM, materiale din literatura de specialitate, reviste financiare.
Structura proiectului reflectă scopul și obiectivele enunțate și cuprinde: introducerea, două capitole,
încheierea și bibliografia.
În introducere este evidențiată actualitatea temei, scopul și obiectivele stabilite. De asemenea, sunt
reliefate subiectul studiului, metodologia și baza informațională utilizată. Introducerea se încheie prin
sintetizarea fiecărei componente a studiului.
Capitolul 1 tratează aspectele teoretice al pieței valutare, subliniind polemica conceptului, tipologia,
funcțiile și trăsăturile specifice.
În capitolul 2 este analizată piața valutară a Republicii Moldova, cu accent pe cadrul normativ legal,
evoluția în perioada 2018-2022 și deficiențele și perspectivele acesteia.
Încheierea relevă imaginea de ansamblu a pieței valutare naționale și concluziile aferente cercetării.
Bibliografia cuprinde 11 surse.

3
 I. 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ
I.1. Piața valutară internațională: conținut, tipologie, funcții, trăsături
Piața valutară este piața, pe care se efectuează tranzacții valutare, adică, se face schimbul de
valută a unei țări în valuta altei țări pe un anumit curs valutar. Cursul valutar este prețul relativ al
valutelor celor două țări sau valuta unei țări, exprimată în unități monetare ale altei țări. Piața valutară
constituie o parte a pieței financiare globale, pe care se petrece o mulțime de operațiuni, legate de
mișcarea mondială a capitalurilor. ( Piața valutară, [online]. [citat 10.02.2023].
Disponibil:https://pelliron.com/ro/markets-investing-5/about-markets/forex,)
Piața valutară reprezintă piața pe care persoanele juridice şi fizice efectuează operațiuni de schimb
valutar (Legea privind reglementarea valutară: nr.62-XVI din 21 martie 2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2008, nr.127-130, cap. IV, art.35).
Piața valutară este locul unde se desfășoară tranzacțiile de vânzare-cumpărare a valutelor si permite
participanților să schimbe anumite monede contra altora. Piața valutară este o ramură distinctă a pieței
monetare si funcționează atât la nivelul unei economii naționale cât si la nivelul pieței internationale in
ansamblul ei. (Financial Market, Piața valutară, [online]. [citat 10.02.2023]. Disponibil
https://www.financialmarket.ro/terms/piata-valutara/ .

PVI reprezintă un sistem de relaţii băneşti, de reglementări şi instituţii care au ca obiectiv principal
transformarea unei monede naţionale în altă monedă naţională prin intermediul vânzărilor/cumpărărilor
de valute în diverse scopuri (BRAN, Paul. Relaţii financiare şi monetare internaţionale).

1.1.1 Tipologia pieței valutare

Vorbind de piațe valutare, trebuie să menționăm că aceasta sunt de mai multe tipuri, și anume:
pieţe valutare naţionale, pieţe valutare regionale și pieţe valutare internaţionale.
Piețele valutare naționale îşi concentrează activitatea în principalele oraşe ale ţării date, care sunt
şi centre comerciale şi financiare;
Pieţele valutare regionale se realizează operaţiuni cu un număr anumit de valute convertibile;
Pieţele valutare internaţionale deservesc interese nelocalizate pe un anumit spaţiu geografic
(Londra, New-York, Tokyo etc.).
O altă tipoligie a pieței valutare se referă la timpul de decontare a valutei tranzacționate. Aici se
disting piața valutară la vedere și piața valutară la termen.
Pe piaţa valutară la vedere se efectuează cumpărări şi vânzări de valute a căror decontare trebuie
să se realizeze, cel târziu la 2 zile lucrătoare din data încheierii tranzacţiei, astfel încât momentul
tranzacţiei să coincidă cu momentul formării cursului valutar al zilei. Operațiunile caracteristice pieței
valutare la vedere sunt: operațiunile spot, arbitrajul valutar și speculațiile valutare.
Piața valutară la termen constă în faptul că livrarea valutei pe piaţa spot în termen de 1-2 zile este
foarte scurtă pentru multe tranzacţii internaţionale. Pe această piaţă se realizează diverse tranzacţii, care

4
asociază termene mai îndelungate de livrare a valutei – de la trei zile până la câţiva ani. Operațiunile
specifice acestei piețe sunt: operațiunile forward, swap, contractele futures.
1.1.2 Funcțiile pieței valutare
Pentru asigurarea funcționării optime a relațiilor financiare, piața valutară îndeplinește următoarele
funcții:
o Conversia monedelor în scopul asigurării plăţilor rezultate din contractele comerciale;
o Asigurarea de resurse de credit, necesare pentru rambursarea sau acordarea de credite;
o Crearea de disponibilităţi băneşti în valute convertibile necesare pentru plata dobânzilor la
credite, comisioane, speze bancare;
o Mutarea unor fonduri băneşti dintr-o monedă în altă monedă în scopul obţinerii de câştiguri sau
evitării riscurilor valutare;
o Transformarea disponibilităţilor din conturi bancare în cecuri, bancnote etc., pentru a asigura
turismul internaţional, transporturile, deplasările.
1.1.3. Trăsăturile caracteristice ale pieței valutare internaționale
Piața valutară internațională este piața globală, care cuprinde piețele valutare a tuturor țărilor din
lume. Ea nu are un anumit loc sau timp, unde se efectuează licitațiile, tranzacțiile fiind posibil de
realizat din orice loc, la orice oră. De asemenea, nu dispune de un organ de reglementare, cursul valutar
formându-se pe baza cererii și ofertei.
Piața valutară este cea mai rapidă şi lichidă piaţă și se caracterizează de un număr considerabil de
participanţi şi un volum mare de operaţiuni. Conform datelor valoarea actuală a tranzațiilor pe piața
valutară internațională atinge 7 trilioane de dolari pe zi.
Printre piețele regionale de astăzi, se poate distinge piața din Asia (cu centrele la Tokyo, Hongkong,
Singapur, Melburn), Europeană (Londra, Frankfurt - pe-Main, Zürich), Americană (New York,
Chicago, Los Angeles).

1.2 Mecanismul organizării pieței valutare

Funcţionarea şi organizarea pieţei valutare presupune existenţa unui mecanism valutar care este
format din instituţii autorizate şi persoane care efectuează operaţiuni valutare, reglementările privind
controlul operaţiunilor valutare, procedurile de stabilire a cursurilor valutare dar și metode şi tehnici de
intervenţie a băncii centrale.
Piața valutară este organizată în 3 segmente: primar, principal și terțiar.
1. Segmentul primar – este acea structură a PVI care generează cererea şi oferta de monedă
străină în scopul realizării exportului-importului de mărfuri şi servicii, investiţii străine, credite
externe etc.
2. Segmentul principal sau bancar – controlează și monitorizează cererea şi oferta de valute.
Este alcătuit din: bănci autorizate, instituţii financiare şi bancare internaţionale, case de schimb
valutar.

5
 3. Segmentul terţiar (de supraveghere) –reprezentat de banca centrală şi autorităţile monetare
ale fiecărui stat.

I.2. Indicatorii de evaluare a pieței valutare

Indicatorii oferă o radiografie a pieței valutare și permit stabilirea de prognoze și previziuni, analiza
acestora oferind răspunsuri și soluții la diverse probleme și evidențiind anumite tendințe și perspective.
Piața valutară poate fi analizată prin prisma mai multor tipuri de indicatori, și anume: indicatori de
nivel, indicatori de structură, indicatori de dinamică.
1. Indicatorii de nivel se referă la:
 Volumul pieței valutare în expresie nominală şi reală
 Ponderea valorii pieței valutare în produsul intern brut, calculată după formula:
PV
∗100 % (1.1)
PIB
unde:
PV= Valoarea rulajului piaței valutare în anul n
PIB=Produsul intern brut nominal în anul n
 Volumul pieței valutare pe cap de locuitor, calculate după formula:
PV
(1.2)
loc
unde:
PV= Valoarea rulajului piaței valutare în anul n.
loc=numărul de locuitori în anul n.

2. Indicatorii de structură reprezintă ponderea unui anumit element din total.Cei mai importanți
indicatori din această categorie sunt piața valutară în numerar (PVN) și piața valutară fără
numerar (PVFN).
 Ponderea PVN din totalul PV
PVN
∗100 % (2.1)
PV
 Ponderea PVFN din totalul PV
PVFN
∗100 % (2.2)
PV

3. Indicatorii de dinamică evidențiază modificarea parametrilor cantitativi de la o perioadă la

alta.
 Creșterea absolută a rulajului pieței valutare
∆ PV =PV 1−PV 0 (3.1)
 Creșterea relativă a rulajului pieței valutare
PV 1
∆ PV %= ∗100 %−100 % (3.2)
PV 0

6
 unde:
PV1= Valoarea rulajului pieței valutare la momentul de referință.
PV0= Valoarea rulajului pieței valutare la momentul de bază.

II. 2. ANALIZA PIEȚEI VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA

II.1. Cadrul normativ privind piața valutară
În Republica Moldova Legea Nr. 62 din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, stabileşte
principiile generale de reglementare valutară, drepturile şi obligaţiile rezidenţilor şi nerezidenţilor
aferente domeniului valutar, precum şi împuternicirile organelor controlului valutar şi atribuţiile
agenţilor controlului valutar. Cele mai recente modificări aduse acestei legi au fost la data de
20.01.2023, când în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.13-16 a fost publicată Legea nr.363 din 29
decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative.
Bancile licențiate efectueaza fara restrictii operatiuni de schimb valutar în Republica Moldova si în
strainatate în conformitate cu licentele pentru activitati financiare, eliberate de Banca Nationala a
Moldovei conform Legii institutiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995.
Printre legile care reglementează cadrul normativ al pieței valutare este și Legea Nr. 308 din 22-12-
2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care contribuie
la asigurarea securității statului, avînd ca scop protejarea sistemului național financiar-bancar,
financiar-nebancar și a liber-profesioniștilor, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor
fizice și juridice, precum și ale statului.
Pe langă legile menționate, legislația valutară a R.Moldova este reglementată de Legea nr.548-XIII
din 21 iulie cu 1995 cu privire la Banca Națională, și Legea privind activitatea băncilor nr.202 din
06 octombrie 2017 (în vigoare din 01 ianuarie 2018), dar și alte acte legislative ce reglementează
raporturile aferente reglementării valutare, actele normative elaborate în vederea executării actelor
legislative, tratatele internaționale la care R.Moldova este parte, precum și actele normative ale Băncii
Naționale. Dintre aceste menționăm următoarele regulamente elaborate de BNM:
- Regulamentul cu privire la poziția valutară deschisă a băncii, aprobat prin HCA al BNM nr.26
din 28 noiembrie 1997;
- Regulamentul privind autorizarea unor operațiuni valutare de către BNM, aprobat prin HCA al
BNM nr. 51 din 05 martie 2009;
- Regulamentul privind efectuarea operațiunilor pe piața valutară interbancară a R.Moldova,
aprobat prin HCA al BNM nr.8 din 24 ianuarie 2013;
- Regulamentul privind activitatea unităților de schimb valutar, aprobat HCA al BNM
nr.335/2016, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul privind condițiile și modul de efectuare a operațiunilor valutare, aprobat prin
Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.29 din 13 februarie 2018 ( în vigoare din 01 mai
2018).

II.2. Organizarea pieței valutare

Potrivit LEGII privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21 martie 2008:

7
 Piata valutară reprezintă piaţa pe care persoanele juridice şi fizice efectuează operaţiuni de schimb
valutar.
Operatiunile de schimb valutar sunt operaţiuni de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra
monedei naţionale sau contra altei valute străine, precum şi, după caz, operaţiuni de cumpărare şi
vânzare a cecurilor în valută străină.
Modul de efectuare a operaţiunilor de schimb valutar în Republica Moldova se stabileşte de Banca
Naţională a Moldovei.

II.2.1. Participanţii autorizaţi ai pieţei valutare

Pe teritoriul Republicii Moldova activitatea ce ţine de efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu
rezidenţi şi nerezidenţi este realizată numai de către Banca Naţională a Moldovei, băncile licenţiate şi
unităţile de schimb valutar.
Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de schimb valutar în Republica Moldova şi în
străinătate în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova. 1
Conform datelor publicate de BNM la data de 02.02.2023, în Republica Moldova activează 1.153
unități de schimb valutar, dintre care 406 case de schimb valutar, 741 birouri de schimb valutar ale
băncilor licentiate și 6 hoteluri care deţin licenţa Băncii Naţionale a Moldovei pentru activitatea de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice (operaţiuni de cumpărare).

II.2.2. Cursul valutar

Pe 30 iunie 1995 Republica Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului FMI.
Prin aceasta, se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi
transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea / consultarea FMI.
Astfel, a fost instituită convertibilitatea leului şi regimul de curs de schimb cunoscut sub denumirea
de ,,flotare controlată’’ (Managed floating).
Trăsătura principală a acestui regim este formarea cursului în baza cererei şi ofertei de valută, banca
centrală intervinind – indirect sau direct – pentru a influenţa cursul în funcţie de obiectivele sale, cum
ar fi: încadrarea cursului într-o anumită marjă de variaţie; ajustarea nivelului cursului în funcţie de
anumiţi indicatori: poziţia balanţei de plăţi, diferenţialul inflaţiei faţă de principalele ţări partenere; etc.
Prin acțiuni indirecte se are în vedere utilizarea instrumentelor de politică monetară (de ex.
mecanismul ratei dobânzii etc.), iar acțiunile directe se referă la: cumpărarea sau vânzarea de valută în
scopul influiențării nivelului cursului de schimb, reglementarea pieței valutare prin emiterea
regulamentelor și normelor metodologice, dar și monitorizarea pieței valutare.

II.3. Evoluția pieței valutare

Piața valutară din Republica Moldova se caracterizează prin dinamica cursului valutar și a rulajelor.
Rulajul pieței valutare este alcătuit din ansamblul tranzacțiilor de schimb valutar, excepție fac
1
Legea privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21 martie 2008, Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.423-429 din 09.12.2016, art.859.

8
tranzacțiile efectuate de BNM. Printre segmentele pieței valutare se evidențiază piața interbancară,
care cuprinde tranzacțiile care sunt efectuate de băncile autorizate și piața intrabancară - tranzacțiile de
schimb între bănci și clienții acestora.
În tabelul 1 sunt prezentate rulajele în perioada 2018-2022, care cuprind piața valutară în numerar și
piața valutară fără numerar.
Tabelul 1.
Operațiunile pe piața valutară internă contra MDL (echivalentul în milioane dolari SUA)
Anul Virament (PVFN) Numerar (PVN) Total rulaje (PV)
2018 10 137,0 4 154,3 14 291,3
2019 11 174,2 4 372,2 15 546,4
2020 10 315,4 3 798,3 14 113,7
2021 13 232,6 4 692,0 17 924,6
2022 14 307,2 5 164,6 19 471,8
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil
https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml, accesat 11 februarie 2023.

Ca imagine de ansamblu se observă o creștere a rulajelor de la an la an, excepție face anul 2020, care
prezintă o contractare a valorii față de anul precedent. Acest fapt a fost cauzat de pandemia Covid-19,
care a influiențat considerabil economia, dar și volumul tranzacțiilor de schimb valutar.
În tabelul 2 se regăsesc datele privind Produsul Intern Brut (PIB) și numărul de locuitori
caracteristice fiecărui an, pentru perioada de referință 2018-2022. Folosind formulele 1.1 și 1.2 s-au
calculat indicatorii de nivel.
Tabelul 2.
Ponderea pieței valutare în PIB și volumul pieței valutare pe cap de locuitor.
Anul PIB (mld.$) Nr.loc. PV/PIB (%) PV/Nr.loc (mil.$)
(mil.)
2018 11,46 2,707 0,125 5,28
2019 11,97 2,664 0,130 5,83
2020 11,86 2,635 0,120 5,36
2021 13,68 2,615 0,131 6,85
2022 14,08 2,604 0,138 7,48
Sursa:elaborat de autor în baza datelor prezentate de Biroul de Statistică, disponibil
https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/25 , accesat 11 februarie 2023.

Conform datelor din tabelul 2, se atestă o creștere a ponderii PV în structura PIB-ului în anii 2018 și
2019. Acest lucru se datorează majorării PIB cu circa 0,51 mld.$, dar și a rulajelor pieței valutare cu 1
255,1 mil.$. Pandemia a influiențat valoarea PIB-ului, dar și volumul tranzacțiilor de schimb valutar,
fapt ce a condus la o scădere a ponderii PV în PIB în 2020, aceasta constituind 0,12%. În anii următori

9
economia s-a relansat, atât volumul PIB, cât și al PV au crescut. Se observă o creștere de la 0,131% în
2021 la 0,138% în 2022.
În ce privește volumul PV pe cap de locuitor, până în 2020 unui locuitor îi revenea, în medie, 5 mil.
$. În 2021 această valoare se majorează până la 6,85 mil.$/loc, iar în 2022 – 7,48 mi.$/loc, ca urmare a
creșterii pieței valutare, dar mai cu seamă a micșorării numărului de populație, ca efect al emigrării
acesteia.
În tabelul următor sunt calculați indicatorii de structură, conform formulelor 2.1 și 2.2.
Tabelul 3.
Ponderea pieței valutare fără numerar PVN și în numerar (PVN) în totalul PV
Anul Virament (PVFN/PV) % Numerar (PVN/PV)%
2018 70,93 29,07
2019 71,87 28,13
2020 73,09 26,91
2021 73,83 26,17
2022 73,48 26,52
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil
https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml, accesat 12 februarie 2023.

Figura 2.1. Rulajul tranzacțiilor valutare contra moneda naționala realizate pe PV după
modalitatea de decontare (virament - PVFN sau numerar – PVN).

100%
90% 29.7 28.13 26.91 26.17 26.52
80%
70%
60%
50%
40% 70.93 71.87 73.09 73.83 73.48
30%
20%
10%
0%
2018 2019 2020 2021 2022

PVFN PVN
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil https://www.bnm.md/bdi/?
lang=rol, accesat 13 februarie 2023.

Potrivit datelor din tabelul 3, dar și figurii 2.1 se observă că ¾ din tranzacțiile pe piața valutară se
desfășoară prin virament, în timp de ¼ se efectuează prin numerar. Totodată, se evidențiază un trend
crescător al operațiunilor prin virament comparativ cu cele în numerar. În 2018 ponderea acestora a
constituit 70,93%, iar timp de cinci ani au crescut cu 2,55 puncte procentuale, deținând 73,48% din

10
structura pieței valutare. În schimb tranzacțiile în numerar au scăzut, în perioada de referință cu 3,18 %,
de la 29,7% în anul 2018, la 26,52% în 2022.
Analizând aceste date putem spune că, în linii generale, tranzacțiile în numerar și-au încetinit
creșterea în favoarea celor prin virament, cele din urmă fiind caracterizate de mai multă siguranță și
comoditate. Totodată, acest lucru poate fi explicat și prin scăderea volumului de remitențe, fapt ce a
condus, automat, la micșorarea tranzacțiilor de schimb valutar în numerar.
În tabelul 4 au fost calculați indicatorii de dinamică aferenți pieței valutare, aplicându-se formulele
3.1 și 3.2 asupra datelor din tabelul 1.
Tabel 4.
Anul Creșterea Creșterea Creșterea Creștere Creșterea Creșterea
absolută a relativă la absolută a a absolută a relativă a
PVFN (mil.$) PVFN PVN (mil.$) relativă PV (mil.$) PV (%)
(%) a PVN
(%)
2018 - - - - - -
2019 1 037,2 10,23 217,9 5,24 1 255,1 8,78
2020 -858,8 -7,68 -573,9 -13,13 -1 432,7 -9,22
2021 2 917,2 28,28 893,7 23,53 3 810,9 27,00
2022 1 074,6 8,12 472,6 10,07 1 547,2 8,63
Creșter 4 170,2 38,95 1 010,3 25,71 5 180,5 35,19
e
Totală
Creșterea absolută și relativă a pieței valutare în virament, numerar și totale în per. 2018-2022

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol,
accesat 13 februarie 2023.

Figura 2.2. Dinamica pieței valutare în perioada 2018-2022

11
 100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2019 2020 2021 2022

PVFN PVN PV

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de BNM disponibil https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol, accesat 13 februarie
2023.

Datele din tabelul 4 și graficul de mai sus (figura 2.2.) relevă evoluția rulajelor pieței valutare, atât
în virament, cît și în numerar. Se observă că anul 2020 prezintă o scădere cu 7,68% a PVFN și 13,13%
a PVN. Astfel, în anul respectiv piața valutară internă s-a contractat cu 9,22%. După această contracție
cauzată de pandemie, în anul următor, se atestă cea mai mare creștere a rulajul total al valutelor
tranzacționate contra lei moldovenești- 27% sau echivalentul a 3 810.9 mil.$. Anul 2022 a fost din nou
lovit de crize, criza energetică, criza economică, războiul din țara vecină, iar acest lucru a temperat din
elanul creșterii de anul trecut, piața valutară crescând cu doar 8,63%.
Totodată în 2022, se evidențiază (pentru prima data în perioada analizată) o creștere superioară a
tranzacțiilor în numerar (10,07%), comparativ cu cele prin virament (8,12%), valoarea numerarului
crescând cu 472,6 mil.$ față de 2021, în timp ce operațiunile prin virament s-au majorat cu 1 074,6 mil.
$. Această majorare a fost cauzată, în principal, de panica populației în legătură cu conflictul armat din
Ucraina. Oamenii și-au retras depozitele bancare și a crescut considerabil cererea pentru valută.
Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat, iar oferta netă de valută a fost negativă (de
26,1 mil.$)
Așadar, în perioada anilor 2018-2022, rulajului operațiunilor prin virament a crescut cu 38,95% sau
echivalentul a 5 180,5 milioane de dolari. Tranzacțiile în numerar s-au majorat cu 1 010,3 mil.$,
constituind o majorare de peste 25%. Astfel, dea lungul perioadei analizate piața valutară a crescut cu
35% sau 5 180,5 milioane de dolari.
În tabelul de mai jos sunt reflectate ponderile structurale valutare pe fiecare an.
Tabel 5.
Structura valutară a rulajului total al tranzacțiilor valutare efectuate pe PV în anii 2018-2022
Valute 2018 2019 2020 2021 2022
EURO 52,9 51,8 54,8 53,3 52,6
USD 40,6 41,2 39,6 40,2 41,9
RUB 3,8 3,4 2,3 2,3 1,00
Alte Valute 2,7 3,6 3,3 4,1 4,5
Sursa: BNM [citat 10.02.2023]. Disponibil: https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol

12
Diagrama următoare relevă structura pe valute a rulajului total în perioada 2018-2022.
Figura 2.3. Structura valutara a rulajului total al tranzacțiilor valutare contra MDL efectuate pe
PV În anul 2018-2022. (%)
60

50

40

30

20

10

0
2018 2019 2020 2021 2022

EURO USD RUB Alte valute

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de BNM [online]. [citat 10.02.2023]. Disponibil: https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol

În graficul 4 este prezentat gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici
prin oferta de valută de la persoane fizice, potrivit datelor BNM.
Euro deține ponderea majoritară, peste 50% în fiecare an. Este urmat de dolarul SUA, care constituie
în jur de 40% din structura pieței valutare. Potrivit datelor BNM rubla rusească se află într-o continuă
scădere, de la 3,8% în 2018, la 1% în anul 2022, iar alte valute și-au majorat ușor ponderea dea lungul
celor cinci ani de referință.
Figura 2.4. Gradul de acoperire a cererii nete de valută

120%

100%

80%

60%

40%

20%

0%
2018 2019 2020 2021 2022

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de BNM disponibil https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol, accesat 13 februarie 2023

13
 Potrivit datelor, gradul de acoperire a cererii nete de valută pentru anul 2022 a fost de 81,8%,
comparativ cu anul precedent, cand această valoare a atins ponderea de 80,8%. În anul 2019-95%, iar
în 2020 – 99,6%. Doar în anul 2018 cererea a fost acoperită în totalitate, gradul de acoperire anual fiind
de 102,8%.
În anul 2021 deficitul de valută a constituit 566 mil.$, iar în 2022 suma a depășit 600 mil.$. Astfel,
suma totală pentru ultimii doi ani a depășit anii 2014 și 2015, ca urmare a războiului și crizei
energetice, care au creat mari presiuni pe piața valutară.
În aceste condiții, BNM a fost nevoită să intervină pe piața pentru a menține stabilitatea valutei, fapt
ce a contribuit și la o echilibrare a prețurilor,. Până în luna octombrie 2021 BNM, practic nu a avut
intervenții pe piața valutară. În noiembrie 2021, a vândut 237,1 milioane de dolari pentru a nu provoca
o criză. În decembrie – 35,8 milioane de dolari. În ianuarie – 111,4 milioane de dolari. În februarie – 95
de milioane de dolari. În martie – 232,8 milioane de dolari, când era deja război în Ucraina. Atunci
populația a retras bani din bănci și a cumparat valută. După ce s-au calmat spiritele alimentate de
războiul din Ucraina, moldovenii au început să vândă valuta cumpărată la începutul războiului, iar
BNM a fost nevoită să procure peste 300 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul să nu se
întărească prea tare. Astfel, BNM a intervenit cu circa 763 mil.$ pentru a nu permite aprecierea sau
deprecierea monedei naționale

II.4. Deficiențele și perspectivele pieței valutare

În urma cercetării și analizei efectuate asupra pieței valutare din Republica Moldova pentru ultimii
cinci ani (2018-2022), am identificat o suită de deficiențe pe care piața valutară le întâlnește. Dar,
totodată se evidențiază și anumite perspective care, vor fi capabile să îmbunățățească acest segment.
În primul rând, una din problemele pieței valutare naționale este că în Republica Moldova nu există
o piață valutară la termen. Existența acestei piețe ar favoriza efectuarea tranzacțiilor internaționale pe
piața valutară, întrucât s-ar exinde termenii de livrare a valutei. Piața la termen permite evitarea riscului
valutar, obținerea unor câștiguri din tranzacții speculative, care mizează pe evoluția cursurilor, dar și
schimbarea structurii fondurilor valutare pentru un anumit timp, în funcție de nevoi. Este o piața care,
dacă ar exista, ar fi foarte favorabilă, mai ales, agenților economici.
Piața valutară în țara noastră este foarte mica, cu un număr limitat de valute pasibile tranzacționării.
Acest fapt limitează posibilitățile și perspectivele de extindere și fortificare atât a segmentului valutar,
cât și a relațiile economice.
Printre factorii care crează deficiențe pieței valutare se numără și direcționarea banilor nu în investiții,
ci în consum. Mediul investițional nu este atractiv în comparație cu fluxurile de capital valutar.
Direcționarea banilor în consum conduce la creșterea importurilor și cererii de valută, generându-se,
astfel, deficitul de valută.
Totuși, trebuie de menționat că împotriva deficiențelor cu care se confruntă, piața valutară este destul
de stabilă, iar BNM este un organ care acționează promt și corect la distorsiunile monetare.
Stabilitatea monedei naționale este esențială, fiind un indicator special și având conotații psihologice
importante. BNM a reușit reușit, prin intervențiile sale, să facă din cursul valutar un pilon de stabilitate
pentru economia națională, care a fost atinsă de incertitudine, riscuri și deficite.

14
 Vorbind de perspectivele pieței valutare, se așteaptă ca în 2023 cererea și oferta de valută să se
stabilizeze, iar deficitul economic, cât și presiunea pe piața valutară să scadă, întrucât BNM beneficiază
de tot suportul extern și are rezerve valutare destule. În ce privește leul moldovenesc nu se atestă
premise economice sau riscuri de presiuni negative.

ÎNCHEIERE

Această cercetare a avut drept subiect piața valutară în Republica Moldova. Au fost atinse
obiectivele stabilite, abordându-se conceptual tema cu descrierea tipologiei, funcțiilor și trăsăturilor
specifice. S-a prezentat mecasnismul de funcționare, participanții autorizați și indicatorii de evaluare a
peței valutare.
Studiul s-a axat pe analiza pieței valutare din Republica Moldova, reflectând evoluția acesteia pe o
perioadă de cinci ani, 2018-2022. S-a evidențiat cadrul legal de reglementare și modul de organizare a
pieței valutare interne. Pe baza datelor și rapoartelor publicate de BNM au fost calculați, analizați și
interpretați indicatorii de nivel, de structură și de dinamică. La final, au fost reliefate deficiențele și
perspectivele pieței valutare în țara noastră și cum acestea influiențează operațiunile pe piața valutare.
Așadar, în urma analizării pieței valutare, putem spune că anii 2020, 2021 și 2022 se vor regăsi în
istoria Republicii Moldova drept anii cu cele mai multe provocări în privința piaței valutare. Însă aceste
provocări au fost depășite cu ajutorul suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a
Moldovei (BNM), care a fost axată pe rezerve valutare, fapt ce a permis trecerea încurajatoare a
crizelor și problemelor cu care s-a confruntat segmentul valutar.
Totodată, schimbul valutar a devenit parte a vieții noastre, piața valutară ”oriunde” iar timpul nu stă
pe loc și există posibilități mai convenabile și profitabile de realizare a tranzacțiilor de schimb valutar.

15
 BIBLIOGRAFIE

1. CÎRLAN, Ana, Curs universitar, Managementul Valutar-financiar internațional, 2022.

2. VOINEA, Gheorghe, Curs universitar, Relații valutar-financiare internaționale, Editura
Universității ” Alexandru Ioan Cuza”, 2007.
3. Financial Market, Piața valutară, [online]. [citat 10.02.2023]. Disponibil
https://www.financialmarket.ro/terms/piata-valutara/
4. Piața valutară, [online]. [citat 13.02 2023]. Disponibil: https://pelliron.com/ro/markets-
investing-5/about-markets/forex.
5. IONIȚĂ, Veaceslav, Analize Economice: Piața valutară și cursul valutar în 2022 și
perspectivele pentru 2023, [online]. [citat 13.02 2023]. Disponibil:
https://ionita.md/2023/01/13/081-analize-economice-piata-valutara-si-cursul-valutar-in-2022-si-
perspectivele-pentru-2023/.
6. Actele normative ale BNM, [online]. [citat 10.02 2023]. Disponibil:
https://www.bnm.md/ro/content/lista-regulamentelor.
7. Raportul anual 2019 BNM, [online]. [citat 10.02 2023]. Disponibil:
https://www.bnm.md/files/Raport_Anual_2019_1.pdf
8. Raportul anual 2020 BNM, [online]. [citat 10.02 2023]. Disponibil:
https://www.bnm.md/files/Raport_Anual_2020%20(1).pdf.
9. Raportul anual 2021 BNM, [online]. [citat 12.02 2023]. Disponibil:
https://www.bnm.md/files/Raport_Anual_2021_.pdf.

16
10. Cererea și oferta de valută pe piața valutară internă, [online]. [citat 12.02 2023]. Disponibil: ,
https://www.bnm.md/ro/print/content/cererea-si-oferta-de-valuta-pe-piata-valutara-luna-
octombrie-2022.
11. Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia
naţională, [online]. [citat 12.02 2023]. Disponibil: https://www.wall-street.ro/articol/Finante-
Banci/292312/bnr-banca-nationala-a-reusit-sa-faca-din-cursul-valutar-un-stalp-de-stabilitate-
pentru-economia-nationala.html#gref .
12. Piața valutară. Banca Națională a Moldovei: baza de date interactive [online]. [citat 12.02 2023].
Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/d.

17