UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ANDRONIC MĂDĂLINA

CIRCUITUL MONETAR ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ-

TRĂSĂTURI,CARACTERISTICI,ESENȚĂ.
CIRCULAȚIA MONETARĂ PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOVA.

STUDIU ANALITIC

La unitatea de curs
,,Moneda si Credit”

Autor

Student gr. MK2301

Invatamant cu frecventa la zi

Andronic Mădălina

__________________

Conducator stiitific

As. Univer

Lachi Cristina
_________________

Chisinau-2023

1
 CUPRINS

Introducere...................................................................................................................3

I CIRCUITUL MONETAR ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ- TRĂSĂTURI,

CARACTERISTICI, ESENȚĂ.

1.1 Noțiuni generale.......................................................................................................4

1.2 Numerarul. Avantaje și dezavantaje......................................................................6
1.3 Masa monetară.........................................................................................................7
1.4 Viteza de circulație a banilor...................................................................................8
1.5 Circulația monetară pe teritoriul Republicii Moldova.......................................10

Concluzii........................................................................................................................13

Bibliografie....................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE

Actualitatea si importanta temei de cercetare

In aceasta lucrare vom incerca sa dezvoltam esenta circuitului monetar atat pe plan national cat si
pe plan international. Circulaţia monetară, fiind o manifestare suficient de transparentă, totuşi,
terminologic are diverse interpretări. Dintre cele mai relevante „ accepţiune care se poate da circulaţiei
monetare, ca fiind procesul de mişcare a banilor cadrul şi în scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi
serviciilor” sau „într-o accepţiune intenţională, circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu
coerent şi complex de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor, în
procesul realizării mărfurilor şi serviciilor, mişcare dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei
mărfurilor, desfaşurându-se conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă”. „Circulaţie bănească.
Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma banilor, ca urmare a operaţiilor de încasări şi
plăţi determinate de curentele de mărfuri, de prestările de servicii etc., în cadrul economiei naţionale”.
Stabilirea structurii circulației monetare este o condiție necesară pentru înțelegerea mecanismelor de
dezvoltare economică. Studiul circulației monedelor poate să aducă răspunsuri la întrebările cu referire la
comerț și la viața economică a diferitor națiuni.

Scopul cercetarii

 (Identificarea conceptelor de bază cu privire la circulaţia monetară circulaţia bănesca), masă monetară,
inflaţie, echilibrul monetar, agregat monetar.
 Sa descoperim principiile de bază ale circulaţiei monetare;
 Actualizarea și prezentarea procesului circulației monetare în Principatul Moldovei;
 Introducerea în circuitul științific a unor noi descoperi monetare;
 Identificarea principalelor trăsături ale circulației monetare prin corelarea surselor scrise

Sarcinile studiului analitic

Vom demonstra prin diferite scheme si informatii conceptele si principiile de baza acirculatiei
monetare, de asemenea vom incerca prin diferite abordari sa demonstram cum are loc circulatia monetara
pe teritoriul Republicii Moldova.

Obiectul investigat

Reprezinta studierea si cercetarea circuitului monetar si circulatiei monetare in situatia economica a

Republicii Moldova in special.
Cuvinte-cheie: circulatie monetara, masa monetara, viteza de circulatie a banilor,echilibru monetar,
puterea de cumparare a banilor, inflatie, numerar.

3
 1.1 NOTIUNI GENERALE

Circulatia monetara- Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma banilor, ca

urmare a operaţiilor de încasări şi plăţi determinate de curentele de mărfuri, de prestările de servicii
etc. în cadrul economiei naţionale reprezintă circulaţia monetară. Circulaţia monetară se defineşte ca
fiind un ansamblu coerent şi complex de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară
mişcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor şi serviciilor, mişcare dependentă relativ de
procesualitatea circulaţiei mărfurilor, desfăşurându-se conform unor regularităţi specifice economiei de
piaţă. Mişcarea banilor în exercitarea funcţiilor sale în numerar şi fără numerar reprezintă circulaţia
monetară”.

(Schema circuitului banesc generalizat)

Banii aflaţi într-o permanentă mişcare între 3 subiecţi: persoane fizice, agenţi economici şi organe
statale în exercitarea funcţiilor lor în formă de numerar şi prin virament reprezintă circulaţia monetară.

Prin circulaţia monetară se înţelege mişcarea continuă banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în
procesul de exercitare a funcţiilor sale (O. Stratulat).

Autorii fac delimitare între circulaţia bănească şi circulaţia monetară, definind-o pe cea din urmă ca
„mişcarea monezilor metalice principale, de aur şi argint”.

Pentru deplina realizare a posibilităţilor influenţei economice a banilor asupra dezvoltării

economiei de piaţă, e nevoie de anumite condiţii. Cea mai importantă dintre ele - mişcarea banilor în
ţară în sfera circulaţiei, îndeplinind funcţiile de mijloc de circulaţie şi de mijloc de plată, trebuie să
fie stabilă.Cu alte cuvinte, e necesar ca circulaţia monetară să-şi păstreze sau să-şi crească capacitatea
de cumpărare şi cursul în valută forte. Baza obiectivă a acestui proces o constituie producţia de
mărfuri, care generează diverse contradicţii (creînd totodată condiţiile necesare înlăturării acestora)
între două elemente principale în care se împarte lumea mărfurilor: marfă şi bani. Lipsa sau

4
maturitatea insuficientă a acestei condiţii ar putea îngreuia mult îndeplinirea funcţiilor monetare în
cadrul dezvoltării producţiei sociale, fiind o cauză serioasă a tensionării situaţiei social-economice din
ţară.

ASPECTUL CALITATIV AL CIRCULAŢIEI MONETARE

Latura calitativă a circulaţiei monetare este caracterizată de expansiunea gamei formelor monedei şi
genurilor instrumentelor de plată şi de amploarea diversităţii modalităţilor de achitare şi formelor de
decontare.

ASPECTUL CANTITATIV AL CIRCULAŢIEI MONETARE

Latura cantitativă a circulaţiei monetare este definită de indicatorii masei monetare şi ai circuitului
monetar.

Circuitul monetar îşi începe funcţionalitatea la subiecţii economici. Banii se concentrează în

portmoneurile populaţiei, în casele persoanelor juridice, pe conturile instituţiilor creditare, în trezoreria
statului. Pentru începerea circuitului monetar este necesară apariţia necesităţii de bani la una din părţi.

Cînd apare cererea de monedă, apare necesitatea efectuării tranzacţiilor pentru circulaţie şi a plăţilor
pentru mărfuri şi servicii. Volumul lor este determinat de PIB. Cu cît este mai mare valoarea
mărfurilor şi serviciilor, cu atît mai mulţi bani sunt necesari pentru încheierea afacerilor. Cererea de
monedă este înaintată şi pentru acumulare, care apare sub diferite forme: depuneri în instituţiile
creditare, hîrtii de valoare şi rezerve oficiale de stat.

Formele circulatiei monetare

Circulaţia monetară se derulează în:

- circulaţia monetară în numerar – bilete de banc ă, monede metalice

divizionare;

- circulaţia monetară fără numerar – bani de cont, numi ţi şi moned ă

scripturală.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

Circulaţia monetară în numerar – cuprinde raporturi monetare stabilite între întreprinderi şi alte
organizaţii cu populaţia şi se referă la venituri parvenite din salariu, din vânzări de produse agricole.

5
Importanţa economică a circulaţiei monetare în numerar este mai mare decât ponderea acesteia în
totalul masei monetare.

În cazul dat mişcarea banilor în sfera circulaţiei îndeplineşte 2 funcţii: mijloc de plată şi mijloc de
circulaţie. Banii în numerar se utilizează pentru circulaţia mărfurilor şi serviciilor, şi anume: decontări
cu salariaţii (pensii, premii, pensii alimentare; pentru contribuţii la asigurările sociale; pentru plata
hîrtiilor de valoare şi dobînzilor la ele; pentru achitarea serviciilor sociale.

Plăţile în numerar sunt tradiţionale în tranzacţiile cu valori mici. Preferarea plăţilor în numerar îşi
are originea în avantajul de a cumpăra imediat o marfa sau un serviciu. Folosirea numerarului prezintă
un şir de dezavantaje. O problemă constă în securitatea acestuia, mai ales în cazul unor tranzacţii de
proporţii. Alta rezidă în transportarea numerarului în cazul în care furnizorul se află în regiuni
îndepărtate; sau în străinătate. De asemenea, nu trebuie minimalizat pericolul falsificării banilor.
Ponderea plăţilor în numerar manifestă o tendinţă pronunţată de diminuare. Circulaţia monetară cu
numerar cuprinde bancnotele şi moneda metalică, deţinute de persoane fizice, agenţi economici şi bănci.

1.2 NUMERARUL. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Numerarul- reprezintă forma cea mai lichidă dintre toate instrumentele de plată şi datorită acestei
caracteristici s-a menţinut în toate etapele evoluţiei societăţii, de la apariţia banilor până în prezent.

Iata cateva dintre avantajele si dezavantajele platii cu numerar

Avantaje

1. Simplitate si accesibilitate- numerarul este usor de utilizat,iar oricine poate sa-l inteleaga si
foloseasca fara probleme. Nu este nevoie de dispositive electronice sau carduri pentru a face platile.
2. Confidentialitate- platile cu numerar sunt discrete, deoarece nu lasa urme digitale.Aceasta poate
fi important pentru persoanele care vor sasi pastreze tranzactiile private.
3. Control asupra cheltuielilor- folosind numerarul, este mai usor sa-ti urmaresti bugetul sis a
eviti cheltuielile excessive. Cand ai doar o suma limitata la tine, este dificil sa cheltui mai mult decat iti
permite bugetul la acel moment.
4. Fara taxe suplimentare- numerarul nu implica taxe sau comisioane suplimentare pentru
tranzactii,precum cele asociate cu cardurile sau transferurile bancare.

Dezavantaje

1 . Insecuritate- numerarul este vulnerabil la furt si la pierdere. Daca ai pierdut sau ti-a fost furat
numererul, din pacate nu mai poti sal recuperezi cu usurinta. Pentru cumparaturi sau plati
internationale va trebui sa folosesti alta metoda.

6
 2. Limitari de distanta- atunci cand folosesti numerar exista anumite limitari de distant prin care nu
poti realize plati la distant.

3. Dificultatea urmaririi cheltuielilor- deoarece numerarul nu lasa urme digitale poate fi dificil sati
urmaresti cheltuielile sau sa facu bugeting, mai ales daca nu tii evidenta manuala a fiecarei tranzactii.

4. Probleme de igiena- in contextual pandemiei de COVID-19 sa pus accentual pe transmiterea

virusului pe obiecte si suprafete. Numerarul poate fi un mod de transmitere si necesita precautii
suplimentare de igiena.

Preferinţa pentru numerar se manifestă, în principal, la populaţie şi este determinată de anumiţi

factori:

- Are putere liberatorie imediată cu care se poate stinge orice obligaţie de plată;

- Deţine calitatea lichidităţii în cel mai înalt grad faţă de orice alte active

- Nu necesită costuri de negociere şi tranzacţii, ca alte active financiare;

- Este un mijloc de plată general, acceptabil de toţi membrii comunităţii de plăţi;

- Aria de folosire este nelimitată geografic în ce priveşte procurarea bunurilor şi plata serviciilor de
mică valoare.

1.3 MASA MONETARA

Masa monetară reprezintă totalitatea eterogenă a activelor lichide existente la un moment dat în
cadrul unei economii.Sensul financiar al noţiunii de lichiditate se explică prin capacitatea utilizării
unui activ financiar în funcţie de mijloc de plată. Altfel spus, lichid se numeşte activul care are valoare
nominală fixată, care poate fi folosit ca mijloc de plată sau uşor poate fi transformat în mijloc de plată
fără pierderi esenţiale din valoare.Moneda efectivă, ca o componentă a „activelor lichide”, posedă
lichiditate perfectă. Ea este folosită pe larg ca mijloc de plată, nu îşi modifică propriul nominal şi
serveşte ca etalon al valorii.Celelalte active posedă lichiditate mai redusă, care diferă de la un tip de
active la altul. Spre exemplu, mijloacele aflate în conturile curente (depozitele la vedere) sunt mai
lichide decât mijloacele băneşti din depozitele la termen

In componenţa masei monetare, pot fi incluse următoarele active: moneda efectivă sau numerarul;
moneda de cont (disponibilităţi în conturi curente); depuneri la termen; alte active financiare.

7
 Moneda efectivă constituie totalul real al banilor în formă de monedă principală şi divizionară
aflate în circulaţie în urma emiterii acesteia de autoritatea monetară. Moneda efectivă mai este numită
numerar. Ea este componenta cea mai lichidă şi elementul de mare importanţă al masei monetare.

Moneda de cont reprezintă disponibilităţile aflate în conturile curente sau depozitele la vedere.
În prezent, banii de cont reprezintă principala componentă a masei monetare. Moneda de cont, în
esenţă, exercită funcţia de rezervare a valorii.

Depozitele la termen indică un gen de depozite bancare, prin care clienţii încredinţează banii
băncii, până la un termen convenit, contra unei dobânzi de bonificare. În aşa mod, acest activ financiar
are conotaţia instrumentelor de investire.

Alte active financiare. În masa monetară, sunt incluse şi activele plasate în diferite titluri, emise şi
puse în circulaţie pe piaţa financiară, fiecare având diferite grade de lichiditate. Titlurile incluse în
masa monetară au diferit termen de emisie (scurt, mediu, lung). La cele cu termen scurt se referă
cambiile, biletele de trezorerie, bonurile de casă şi de tezaur, care au un grad mai ridicat de lichiditate
decât cele pe termen mediu şi lung (acţiuni, obligaţiuni etc.).

In general, este foarte dificil de stabilit, cu exactitate şi pentru totdeauna, sfera de cuprindere a
masei monetare, punctul la care această extensiune trebuie să se mărginească. În măsura în care piaţa
creează noi produse monetare şi inventează noi instrumente de plasare a activelor monetare
disponibile, este firesc ca specialiştii să le includă în masa monetară şi să conceapă noi metode de
dimensionare şi agregare a acesteia. În aceste condiţii, problema aprecierii cantitative a masei
monetare şi a structurii acesteia comportă un accentuat caracter relativ.Masa monetară existentă la un
moment dat la agenţii economici (ca stoc), ca şi cea folosită într-un orizont de timp (ca flux), se
măsoară prin lichiditatea monetară, aceasta fiind exprimată în mărimi absolute şi mărimi relative. Rata
lichidităţii, ca pildă de indicator relativ, redă

1.4 VITEZA DE CIRCULATIE A BANILOR

Viteza de circulaţie a banilor este indicatorul care exprimă numărul mediu de utilizări ale
unităţii monetare în tranzacţii pentru plata mărfurilor şi serviciilor, onorarea obligaţiilor, transferarea
capitalului într-o anumită perioadă de timp.

Viteza circulației banilor se referă la cât de repede o unitate monetară își schimbă mâinile într-o
economie. Poate fi calculat ca numărul de ori în care o unitate monetară trece de la o mână la alta în
procesul de cumpărare și vânzare de bunuri și servicii.

8
 EXEMPLU DE VITEZA A CIRCULATIEI BANILOR

Să presupunem că într-o economie sunt disponibili doar 100 de euro. Acești 100 de euro sunt
obținuți de un antreprenor, care decide să cumpere o zi de lucru a zidarului, care primește în schimb
cei 100 de euro. Zidarul, la rândul său, cu cei 100 de euro plătește 60 unui bucătar și 40 comerciantului
pentru provizii. După cum putem vedea, deși există doar 100 de euro în economie, cheltuielile
efectuate sunt de 100 + 60 + 40 = 200 în cheltuieli. Viteza circulației banilor este de 2 în perioada
analizată. Există mai mulți factori care determină viteza cu care banii trec de la o mână la alta într-o
economie, mai jos descriem unii dintre ei:

 Tipul de interes: Ratele ridicate ale dobânzii pentru depozite fac economisirea mai atractivă,
astfel încât viteza circulației banilor scade (oamenii cheltuiesc mai puțin pentru a economisi)

 Inflația: Dacă există așteptări de inflație ridicate, oamenii și antreprenorii vor prefera să
cheltuiască mai mult acum înainte ca prețurile să crească în continuare (mai ales dacă materiile prime
și alte bunuri pot fi stocate).

 Preferințe: Persoanele fizice și companiile pot avea preferințe diferite pentru cheltuieli și
economii într-o anumită țară, perioadă de timp etc.

TEORIA CANTITATII BANILOR

Teoria cantității banilor a fost concepută inițial de Martín de Azpilcueta, dar formalizarea ei în
termenii care se cunosc astăzi se datorează lui Irving Fisher.Această teorie stabilește o relație între
suma de bani și variabilele reale ale economiei. Expresia de bază a ecuației cantității este următoarea:

MxV=PxY

Unde:

o „M”: suma de bani (M1, M2, M3 sau M4).

o „V”: viteza circulației banilor.
o „P”: indicele prețurilor (măsurat prin IPC sau prin deflatorul PIB).
o „Y”: produsul sau venitul național în termeni reali (măsurat prin PIB real).
o Urmând această ecuație, putem calcula Viteza de circulație a banilor în felul următor:

9
 V = (P x Y) / M

Sau, la fel, împărțiți valoarea PIB nominal la suma de bani

Dacă presupunem că Y și V sunt constante (cel puțin pe termen scurt), o creștere a lui M ar duce la o
creștere proporțională (și în aceeași direcție) în P.

1.4 CIRCULATIA MONETARA IN REPUBLICA MOLDOVA

La momentul actual in Republica Moldova sunt pusi in circulatie leii moldovenesti, ei fiind
moneda nationala a Republicii Moldova. Exista bancnote si monede. Bancnotele sunt emise in difrite
valori cum ar fi – 1, 5, 10,20,50,100,200,500,1000. Iar monede de 1,5,10,25 si 50 de bani si respectiv 1
leu, 2lei, 5lei si 10 lei.Banca centrala – BANCA NATIONALA A MOLDOVEI este responsabila
pentru emitEreglementarea circulatiei monetare din tara.

(Leii moldovenesti)

(Monedele moldovensti)

10
 VOLUMULUL NUMERARULUI PUS IN CIRCULATIE

În Republica Moldova, posibilităţile de măsurare a masei monetare au apărut odată cu

introducerea monedei naţionale în anul 1993. Metodologia aplicată, la început cuprindea opt
componente ale masei monetare grupate în cinci agregate.Pe parcurs, s-a constatat că unele active,
incluse în masa monetară, în condiţiile autohtone nu au atins gradul de lichiditate caracteristic
mijloacelor de plată acceptate în tranzacţii. Pe de altă parte, au existat dificultăti tehnice în
contabilizarea şi evidenţa unor active pretinse componente ale masei monetare. În vederea
obiectivizării măsurării masei monetare, BNM a modificat metodologia calculării agregatelor
monetare, conferind acesteia o nouă structură, valabilă până în prezent .

Circulaţia monetară în Republica Moldova se derulează în ambele forme ale acesteia - în

numerar şi fără numerar.În scopul derulării circulaţiei monetare în numerar se folosesc bancnotele şi
monedele divizionară emisie de BNM. Funcţionarea acestor instrumente de plată este reglementată de
Legea cu privire la Banca Naţioruaală a Moldovei, Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar
în băncile din Republica Moldova nr.78 din 11.04.2018 şi alte regulamente.Pe teritoriul Republicii
Moldova, leul moldovenesc este unicul mijloc de plată legal. BNM furnizează periodic bancnote şi
monede metalice pentru acoperirea necesităţilor de bani ale economiei naţionale. Bancnotele şi

11
monedele metalice emise de BNM sunt acceptate la valoarea lor nominală pentru plata tuturor
datoriilor publice sau private pe teritoriul ţării.

STRUCTURA NUMERARUI IN CIRCULATIE

Structura numerarului în circulație în Republica Moldova reflectă utilizarea monedei naționale,

Leul Moldovenesc (MDL), într-un context în care sunt disponibile bancnote și monede de diferite
denominări. De asemenea, în economie pot fi găsite și bancnote și monede străine, precum Euro și
dolarul american, care sunt utilizate în tranzacții internaționale.Această structură a numerarului este
influențată de politica monetară, evoluțiile economice și schimbările în comportamentul
consumatorilor. Cu toate acestea, tendința globală către plățile electronice și digitale poate modifica
treptat modul în care numerarul este utilizat în Republica Moldova.În ciuda acestor schimbări,
numerarul rămâne un mijloc important de plată în economia moldovenească și este un element crucial
al circulației monetare. Este necesara gestionare adecvată a acestui aspect pentru a asigura stabilitatea
financiară și eficiența în procesul economic al țării.

12
 CONCLUZII

Circulația monetară reprezintă fluxul de bani care circulă într-o economie. Aceasta implică atât
banii fizici (bancnote și monede) cât și banii electronici (soldurile din conturi bancare). Acest flux are
un impact semnificativ asupra economiei, deoarece influențează inflația, politica monetară, investițiile
și consumul. O circulație monetară sănătoasă, caracterizată prin mișcarea eficientă a banilor în
economie, poate contribui la creștere economică, în timp ce o circulație slabă sau ineficientă poate
duce la probleme economice, cum ar fi inflația sau stagnarea. Guvernele și băncile centrale
monitorizează și reglementează circulația monetară pentru a menține stabilitatea economică.

Într-o economie, circulația monetară este strâns legată de conceptul de viteză a banilor, care
măsoară cât de repede se schimbă deținătorii de bani într-o economie. O viteză a banilor mai mare
indică faptul că banii se mișcă rapid prin economie, ceea ce poate stimula activitatea economică. Pe de
altă parte, o viteză a banilor mai mică poate semnala stagnare economică sau precauție din partea
consumatorilor și investitorilor.De asemenea, circulația monetară este influențată de factori precum
politica monetară a băncii centrale, rata dobânzii, cantitatea de bani tipăriți și, în era modernă,
inovațiile tehnologice care facilitează tranzacțiile electronice.O circulație monetară eficientă și
echilibrată contribuie la stabilitatea economică, în timp ce dezechilibrele pot avea efecte negative
asupra economiei. În consecință, analiza și gestionarea circulației monetare sunt aspecte esențiale ale
politicilor economice și financiare.

Circulația monetară în Republica Moldova reprezintă un aspect esențial al economiei naționale,

care este strâns legat de politicile monetare și financiare adoptate de Banca Națională a Moldovei. Într-
o economie modernă, procesul de circulație a banilor este vital pentru facilitarea schimbului de bunuri
și servicii, precum și pentru menținerea stabilității financiare. Republica Moldova are propriul său
sistem monetar și bancar, bazat pe moneda națională, Leul Moldovenesc (MDL).

Circulația monetară în Republica Moldova se desfășoară prin intermediul băncilor comerciale, care
servesc drept intermediari între băncile centrale și populație. Banca Națională a Moldovei joacă un rol
crucial în controlul ofertei de bani și menținerea stabilității prețurilor. Aceasta reglementează ratele
dobânzilor, emite moneda națională, supraveghează sistemul bancar și monitorizează evoluția
economică pentru a lua decizii adecvate în ceea ce privește politicile monetare.În plus, Republica
Moldova a înregistrat schimbări semnificative în circulația monetară în ultimii ani, inclusiv tranziția
către utilizarea tot mai extinsă a plăților electronice și digitale. Acest lucru a fost accelerat și susținut
de evoluțiile tehnologice și de schimbările în comportamentul consumatorilor. Totuși, numerarul
rămâne încă un mijloc de plată important în economia moldovenească, deși este în scădere treptată.

13
 În concluzie, circulația monetară în Republica Moldova este un proces complex și în continuă
evoluție, care necesită supraveghere și reglementare atentă pentru a asigura stabilitatea economică și
financiară a țării. Este esențial ca toate părțile implicate, de la bănci și autorități monetare la populație
și agenții economici, să fie conștiente de rolul lor în acest proces și să se adapteze la schimbările din
mediul economic global și la noile tehnologii financiare pentru a menține un sistem financiar robust și
eficient în Republica Moldova.

14
 Bibliografie

1. BNM.md

2. Legis.md

3. Mf.gov.md

4. Elena Arcus-Jantovan ‘Moneda si Circulatia Monetara in Principatul Moldovei’’.

5. Moneda in Republica Moldova

6. Gheorghe Manolescu ‘ Politica Monetara in Perspectiva Globalizarii’’

7. Marian Bolum ‘Circulatia monetara in Basarabia’’ (1812-1944).

8. Documentar ‘Circulatia monetara pe teritoriul Rebublicii Moldova’’.

15