Sunteți pe pagina 1din 18

Școala Masterală de Excelență în Economie și Business

Program de masterat ”Administrare bancară”

EVOLUȚIA, ORGANIZAREA ȘI
PERSPECTIVELE PIEȚEI VALUTARE DIN
REPUBLICA MOLDOVA

Studiu analitic
la unitatea de curs
„MANAGEMENTUL VALUTAR-FINANCIAR INTERNAȚIONAL”

Conducător științific: Student:


Conf.univ.,dr. BERDILĂ Ana masterand gr.201 AB221m
PÎSLARI Veronica

Cuprins
Introducere...........................................................................................................................................3
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ....................................................................5
1.1. Piața valutară internațională: conținut, tipologie, funcții, trăsături.....................................................5
1.1.1 Tipologia pieței valutare................................................................................................................6
1.1.2 Funcțiile pieței valutare.................................................................................................................6
1.1.3. Trăsăturile caracteristice ale pieței valutare internaționale............................................................7
1.2 Mecanismul organizării pieței valutare............................................................................................7
1.2. Indicatorii de evaluare a pieței valutare............................................................................................8
2.ANALIZA PIEȚEI VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA......................................................10
2.1. Cadrul normativ privind piața valutară...........................................................................................10
2.2. Organizarea pieței valutare.............................................................................................................11
2.2.1. Participanţii autorizaţi ai pieţei valutare.....................................................................................11
2.2.2. Cursul valutar..............................................................................................................................12
2.3. Evoluția pieței valutare...................................................................................................................13
Introducere

De mulți ani piața valutară a devenit un punct de referință pentru a determina relatiile
de afaceri, nu numai din toate țările planetei, ci și printre oameni și este, cu certitudine,
cel mai important teren pentru asigurarea petrecerii normale a tuturor proceselor
economice mondiale.

În acest context, actualitatea temei este evidentă, fiind dată de sistemul de relaţii
financiar-valutare prin intermediul căruia se desfăşoară vînzarea şi cumpărarea de valută
efectivă sau în cont precum şi vînzarea-cumpărarea de devize (trate şi bilete la ordin)
exprimate în monedă străină.

Scopul cercetării este de a prezenta evoluția pieței valutare în țara noastră și


mecanismul de funcționare a acesteia, de a reliefa deficiențele pe care R. Moldova le
întâmpină la acest capitol, dar și perspectivele ce ar putea schimba tabloul pieței valutare
naționale.

Studiul reflectă drept obiective abordarea teoretică, identificarea și urmărirea evoluției


indicatorilor ce caracterizează piața valutară, analiza pieței valutare naționale, precum și
evidențierea deficiențelor și perspectivelor pieței valutare din R.Moldova.

Subiectul cercetării este piața valutară din Republica Moldova, rolul acesteia fiind
determinat de posibilităţile pe care le oferă participanţilor la schimburile economice
pentru alegerea şi obţinerea mijloacelor de creditare şi de plăţi cele mai convenabile.

În vederea atingerii scopului enunțat, metodologia cercetării înglobează aplicarea mai


multor tipuri de metode, cum ar fi: observarea, compararea, gruparea, analiza și sinteza
datelor. Totodată au fost utilizate deducția, dar și metodele grafice și tabelare de
reflectare a datelor, fapt ce a permis analizarea profundă a temei propuse.
Au servit ca baza informațională pentru elaborarea proiectului datele și rapoartele
publicate de BNM, materiale din literatura de specialitate, reviste financiare.

Structura proiectului reflectă scopul și obiectivele enunțate și cuprinde: introducerea,


două capitole, încheierea și bibliografia.

În introducere este evidențiată actualitatea temei, scopul și obiectivele stabilite. De


asemenea, sunt reliefate subiectul studiului, metodologia și baza informațională utilizată.
Introducerea se încheie prin sintetizarea fiecărei componente a studiului.

Capitolul 1 tratează aspectele teoretice al pieței valutare, subliniind polemica


conceptului, tipologia, funcțiile și trăsăturile specifice.

În capitolul 2 este analizată piața valutară a Republicii Moldova, cu accent pe cadrul


normativ legal, evoluția în perioada 2018-2022 și deficiențele și perspectivele acesteia.

Încheierea relevă imaginea de ansamblu a pieței valutare naționale și concluziile aferente


cercetării.

Bibliografia cuprinde
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ
1.1. Piața valutară internațională: conținut, tipologie, funcții,
trăsături

Piața valutară este piața, pe care se efectuează tranzacții valutare, adică, se face
schimbul de valută a unei țări în valuta altei țări pe un anumit curs valutar. Cursul
valutar este prețul relativ al valutelor celor două țări sau valuta unei țări, exprimată în
unități monetare ale altei țări. Piața valutară constituie o parte a pieței financiare globale,
pe care se petrece o mulțime de operațiuni, legate de mișcarea mondială a capitalurilor. (
Piața valutară, disponibil online la adresa
https://pelliron.com/ro/markets-investing-5/about-markets/forex, accesat la data de
10.02.2023).

Piața valutară reprezintă piața pe care persoanele juridice şi fizice efectuează


operațiuni de schimb valutar (Legea privind reglementarea valutară: nr.62-XVI din 21
martie 2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2008, nr.127-130, cap. IV,
art.35).

Piața valutară este locul unde se desfășoară tranzacțiile de vânzare-cumpărare a


valutelor si permite participanților să schimbe anumite monede contra altora. Piața
valutară este o ramură distinctă a pieței monetare si funcționează atât la nivelul unei
economii naționale cât si la nivelul pieței internationale in ansamblul ei. (Financial
Market, Piața valutară, 02.03.2023 disponibil online
https://www.financialmarket.ro/terms/piata-valutara/ accesat la data 06.02.2023).
PVI reprezintă un sistem de relaţii băneşti, de reglementări şi instituţii care au ca
obiectiv principal transformarea unei monede naţionale în altă monedă naţională prin
intermediul vânzărilor/cumpărărilor de valute în diverse scopuri (BRAN, Paul. Relaţii
financiare şi monetare internaţionale).
1.1.1 Tipologia pieței valutare

Vorbind de piațe valutare, trebuie să menționăm că aceasta sunt de mai multe tipuri,
și anume: pieţe valutare naţionale, pieţe valutare regionale și pieţe valutare internaţionale.

Piețele valutare naționale îşi concentrează activitatea în principalele oraşe ale ţării
date, care sunt şi centre comerciale şi financiare;

Pieţele valutare regionale se realizează operaţiuni cu un număr anumit de valute


convertibile;

Pieţele valutare internaţionale deservesc interese nelocalizate pe un anumit spaţiu


geografic (Londra, New-York, Tokyo etc.).

O altă tipoligie a pieței valutare se referă la timpul de decontare a valutei


tranzacționate. Aici se disting piața valutară la vedere și piața valutară la termen.

Pe piaţa valutară la vedere se efectuează cumpărări şi vânzări de valute a căror


decontare trebuie să se realizeze, cel târziu la 2 zile lucrătoare din data încheierii
tranzacţiei, astfel încât momentul tranzacţiei să coincidă cu momentul formării cursului
valutar al zilei. Operațiunile caracteristice pieței valutare la vedere sunt: operațiunile spot,
arbitrajul valutar și speculațiile valutare.

Piața valutară la termen constă în faptul că livrarea valutei pe piaţa spot în termen de
1-2 zile este foarte scurtă pentru multe tranzacţii internaţionale. Pe această piaţă se
realizează diverse tranzacţii, care asociază termene mai îndelungate de livrare a valutei –
de la trei zile până la câţiva ani. Operațiunile specifice acestei piețe sunt: operațiunile
forward, swap, contractele futures.
1.1.2 Funcțiile pieței valutare
Pentru asigurarea funcționării optime a relațiilor financiare, piața valutară îndeplinește
următoarele funcții:

o Conversia monedelor în scopul asigurării plăţilor rezultate din contractele


comerciale;
o Asigurarea de resurse de credit, necesare pentru rambursarea sau acordarea de
credite;
o Crearea de disponibilităţi băneşti în valute convertibile necesare pentru plata
dobânzilor la credite, comisioane, speze bancare;
o Mutarea unor fonduri băneşti dintr-o monedă în altă monedă în scopul obţinerii de
câştiguri sau evitării riscurilor valutare;
o Transformarea disponibilităţilor din conturi bancare în cecuri, bancnote etc., pentru
a asigura turismul internaţional, transporturile, deplasările.

1.1.3. Trăsăturile caracteristice ale pieței valutare internaționale

Piața valutară internațională este piața globală, care cuprinde piețele valutare a
tuturor țărilor din lume. Ea nu are un anumit loc sau timp, unde se efectuează licitațiile,
tranzacțiile fiind posibil de realizat din orice loc, la orice oră. De asemenea, nu dispune
de un organ de reglementare, cursul valutar formându-se pe baza cererii și ofertei.

Piața valutară este cea mai rapidă şi lichidă piaţă și se caracterizează de un număr
considerabil de participanţi şi un volum mare de operaţiuni. Conform datelor valoarea
actuală a tranzațiilor pe piața valutară internațională atinge 7 trilioane de dolari pe zi.

Printre piețele regionale de astăzi, se poate distinge piața din Asia (cu centrele la
Tokyo, Hongkong, Singapur, Melburn), Europeană (Londra, Frankfurt - pe-Main,
Zürich), Americană (New York, Chicago, Los Angeles).
1.2 Mecanismul organizării pieței valutare

Funcţionarea şi organizarea pieţei valutare presupune existenţa unui mecanism


valutar care este format din instituţii autorizate şi persoane care efectuează operaţiuni
valutare, reglementările privind controlul operaţiunilor valutare, procedurile de stabilire a
cursurilor valutare dar și metode şi tehnici de intervenţie a băncii centrale.

Piața valutară este organizată în 3 segmente: primar, principal și terțiar.

1. Segmentul primar – este acea structură a PVI care generează cererea şi oferta de
monedă străină în scopul realizării exportului-importului de mărfuri şi servicii,
investiţii străine, credite externe etc.

2. Segmentul principal sau bancar – controlează și monitorizează cererea şi oferta


de valute. Este alcătuit din: bănci autorizate, instituţii financiare şi bancare
internaţionale, case de schimb valutar etc.

3. Segmentul terţiar (de supraveghere) –reprezentat de banca centrală şi autorităţile


monetare ale fiecărui stat.

1.2. Indicatorii de evaluare a pieței valutare

Indicatorii oferă o radiografie a pieței valutare și permit stabilirea de prognoze și


previziuni, analiza acestora oferind răspunsuri și soluții la diverse probleme și evidențiind
anumite tendințe și perspective.

Piața valutară poate fi analizată prin prisma mai multor tipuri de indicatori, și anume:
indicatori de nivel, indicatori de structură, indicatori de dinamică.

1. Indicatorii de nivel se referă la:


 Volumul pieței valutare în expresie nominală şi reală
 Ponderea valorii pieței valutare în produsul intern brut, calculată după formula:
PV
∗100 % (1.1)
PIB
unde:
PV= Valoarea rulajului piaței valutare în anul n
PIB=Produsul intern brut nominal în anul n

 Volumul pieței valutare pe cap de locuitor, calculate după formula:


PV
loc
(1.2)

unde:
PV= Valoarea rulajului piaței valutare în anul n
loc=numărul de locuitori în anul n

2. Indicatorii de structură reprezintă ponderea unui anumit element din total.Cei


mai importanți indicatori din această categorie sunt piața valutară în numerar
(PVN) și piața valutară fără numerar (PVFN).
 Ponderea PVN din totalul PV
PV N
∗100 % (2.1)
PV

 Ponderea PVFN din totalul PV


PVFN
∗100 % (2.2)
PV
3. Indicatorii de dinamică evidențiază modificarea parametrilor cantitativi de la o
perioadă la alta.
 Creșterea absolută a rulajului pieței valutare

∆ PV =PV 1−PV 0 (3.1)

 Creșterea relativă a rulajului pieței valutare

PV 1
∆ PV %= ∗100 %−100 % (3.2)
PV 0
unde:
PV1= Valoarea rulajului pieței valutare la momentul de referință
PV0= Valoarea rulajului pieței valutare la momentul de bază

2. ANALIZA PIEȚEI VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Cadrul normativ privind piața valutară


În Republica Moldova Legea Nr. 62 din 21 martie 2008 privind reglementarea
valutară, stabileşte principiile generale de reglementare valutară, drepturile şi obligaţiile
rezidenţilor şi nerezidenţilor aferente domeniului valutar, precum şi împuternicirile
organelor controlului valutar şi atribuţiile agenţilor controlului valutar. Cele mai recente
modificări aduse acestei legi au fost la data de 20.01.2023, când în Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.13-16 a fost publicată Legea nr.363 din 29 decembrie 2022 pentru
modificarea unor acte normative.

Bancile licențiate efectueaza fara restrictii operatiuni de schimb valutar în Republica


Moldova si în strainatate în conformitate cu licentele pentru activitati financiare, eliberate
de Banca Nationala a Moldovei conform Legii institutiilor financiare nr.550-XIII din
21 iulie 1995.

Printre legile care reglementează cadrul normativ al pieței valutare este și Legea Nr.
308 din 22-12-2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, care contribuie la asigurarea securității statului, avînd ca scop protejarea
sistemului național financiar-bancar, financiar-nebancar și a liber-profesioniștilor,
apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și ale
statului.
Pe langă legile menționate, legislația valutară a R.Moldova este reglementată de Legea
nr.548-XIII din 21 iulie cu 1995 cu privire la Banca Națională, și Legea privind
activitatea băncilor nr.202 din 06 octombrie 2017 (în vigoare din 01 ianuarie 2018), dar
și alte acte legislative ce reglementează raporturile aferente reglementării valutare, actele
normative elaborate în vederea executării actelor legislative, tratatele internaționale la
care R.Moldova este parte, precum și actele normative ale Băncii Naționale. Dintre aceste
menționăm următoarele regulamente elaborate de BNM:

- Regulamentul cu privire la poziția valutară deschisă a băncii, aprobat prin HCA al


BNM nr.26 din 28 noiembrie 1997;
- Regulamentul privind autorizarea unor operațiuni valutare de către BNM, aprobat
prin HCA al BNM nr. 51 din 05 martie 2009;
- Regulamentul privind efectuarea operațiunilor pe piața valutară interbancară a
R.Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr.8 din 24 ianuarie 2013;
- Regulamentul privind activitatea unităților de schimb valutar, aprobat HCA al
BNM nr.335/2016, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul privind condițiile și modul de efectuare a operațiunilor valutare,
aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.29 din 13 februarie 2018
( în vigoare din 01 mai 2018).

2.2. Organizarea pieței valutare

Potrivit LEGII privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21 martie 2008:

Piata valutară reprezintă piaţa pe care persoanele juridice şi fizice efectuează


operaţiuni de schimb valutar.

Operatiunile de schimb valutar sunt operaţiuni de cumpărare şi vânzare a valutei


străine contra monedei naţionale sau contra altei valute străine, precum şi, după caz,
operaţiuni de cumpărare şi vânzare a cecurilor în valută străină.
Modul de efectuare a operaţiunilor de schimb valutar în Republica Moldova se
stabileşte de Banca Naţională a Moldovei.

2.2.1. Participanţii autorizaţi ai pieţei valutare

Pe teritoriul Republicii Moldova activitatea ce ţine de efectuarea operaţiunilor de


schimb valutar cu rezidenţi şi nerezidenţi este realizată numai de către Banca Naţională a
Moldovei, băncile licenţiate şi unităţile de schimb valutar.

Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de schimb valutar în Republica


Moldova şi în străinătate în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova. 1

Conform datelor publicate de BNM la data de 02.02.2023, în Republica Moldova


activează 1.153 unități de schimb valutar, dintre care 406 case de schimb valutar, 741
birouri de schimb valutar ale băncilor licentiate și 6 hoteluri care deţin licenţa Băncii
Naţionale a Moldovei pentru activitatea de schimb valutar în numerar cu persoane fizice
(operaţiuni de cumpărare).

2.2.2. Cursul valutar


Pe 30 iunie 1995 Republica Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al
Statutului FMI. Prin aceasta, se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu
privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să
nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără
aprobarea / consultarea FMI.

Astfel, a fost instituită convertibilitatea leului şi regimul de curs de schimb cunoscut


sub denumirea de ,,flotare controlată’’ (Managed floating).

1
Legea privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21 martie 2008, Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.423-429 din 09.12.2016, art.859.
Trăsătura principală a acestui regim este formarea cursului în baza cererei şi ofertei de
valută, banca centrală intervinind – indirect sau direct – pentru a influenţa cursul în
funcţie de obiectivele sale, cum ar fi: încadrarea cursului într-o anumită marjă de variaţie;
ajustarea nivelului cursului în funcţie de anumiţi indicatori: poziţia balanţei de plăţi,
diferenţialul inflaţiei faţă de principalele ţări partenere; etc.

Prin acțiuni indirecte se are în vedere utilizarea instrumentelor de politică monetară (de
ex. mecanismul ratei dobânzii etc.), iar acțiunile directe se referă la: cumpărarea sau
vânzarea de valută în scopul influiențării nivelului cursului de schimb, reglementarea
pieței valutare prin emiterea regulamentelor și normelor metodologice, dar și
monitorizarea pieței valutare.

2.3. Evoluția pieței valutare


Piața valutară din Republica Moldova se caracterizează prin dinamica cursului valutar
și a rulajelor. Rulajul pieței valutare este alcătuit din ansamblul tranzacțiilor de schimb
valutar, excepție fac tranzacțiile efectuate de BNM. Printre segmentele pieței valutare se
evidențiază piața interbancară, care cuprinde tranzacțiile care sunt efectuate de băncile
autorizate și piața intrabancară - tranzacțiile de schimb între bănci și clienții acestora.

În tabelul 1 sunt prezentate rulajele în perioada 2018-2022, care cuprind piața valutară
în numerar și piața valutară fără numerar.

Tabelul 1. Operațiunile pe piața valutară internă contra MDL (echivalentul în milioane dolari SUA)
Anul Virament (PVFN) Numerar (PVN) Total rulaje (PV)
2018 10 137,0 4 154,3 14 291,3
2019 11 174,2 4 372,2 15 546,4
2020 10 315,4 3 798,3 14 113,7
2021 13 232,6 4 692,0 17 924,6
2022 14 307,2 5 164,6 19 471,8
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil
https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml, accesat 11 februarie 2023.
Ca imagine de ansamblu se observă o creștere a rulajelor de la an la an, excepție face
anul 2020, care prezintă o contractare a valorii față de anul precedent. Acest fapt a fost
cauzat de pandemia Covid-19, care a influiențat considerabil economia, dar și volumul
tranzacțiilor de schimb valutar.

În tabelul 2 se regăsesc datele privind Produsul Intern Brut (PIB) și numărul de


locuitori caracteristice fiecărui an, pentru perioada de referință 2018-2022. Folosind
formulele 1.1 și 1.2 s-au calculat indicatorii de nivel.

Tabelul 2. Ponderea pieței valutare în PIB și volumul pieței valutare pe cap de locuitor.
Anul PIB (mld.$) Nr.loc. PV/PIB (%) PV/Nr.loc (mil.$)
(mil.)
2018 11,46 2,707 0,125 5,28
2019 11,97 2,664 0,130 5,83
2020 11,86 2,635 0,120 5,36
2021 13,68 2,615 0,131 6,85
2022 14,08 2,604 0,138 7,48
Sursa:elaborat de autor în baza datelor prezentate de Biroul de Statistică, disponibil
https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/25 , accesat 11 februarie 2023.

Conform datelor din tabelul 2, se atestă o creștere a ponderii PV în structura PIB-ului


în anii 2018 și 2019. Acest lucru se datorează majorării PIB cu circa 0,51 mld.$, dar și a
rulajelor pieței valutare cu 1 255,1 mil.$. Pandemia a influiențat valoarea PIB-ului, dar și
volumul tranzacțiilor de schimb valutar, fapt ce a condus la o scădere a ponderii PV în
PIB în 2020, aceasta constituind 0,12%. În anii următori economia s-a relansat, atât
volumul PIB, cât și al PV au crescut. Se observă o creștere de la 0,131% în 2021 la
0,138% în 2022.

În ce privește volumul PV pe cap de locuitor, până în 2020 unui locuitor îi revenea, în


medie, 5 mil.$. În 2021 această valoare se majorează până la 6,85 mil.$/loc, iar în 2022 –
7,48 mi.$/loc, ca urmare a creșterii pieței valutare, dar mai cu seamă a micșorării
numărului de populație, ca efect al emigrării acesteia.
În tabelul următor sunt calculați indicatorii de structură, conform formulelor 2.1 și 2.2.

Tabelul 3. Ponderea pieței valutare fără numerar PVN și în numerar (PVN) în totalul PV
Anul Virament (PVFN/PV) % Numerar (PVN/PV)%
2018 70,93 29,07
2019 71,87 28,13
2020 73,09 26,91
2021 73,83 26,17
2022 73,48 26,52
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil
https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml, accesat 12 februarie 2023.
Grafic 1. Rulajul tranzacțiilor valutare contra moneda naționala realizate pe PV după
modalitatea de decontare (virament - PVFN sau numerar – PVN).

100%
90% 29.7 28.13 26.91 26.17 26.52
80%
70%
60%
50%
40% 70.93 71.87 73.09 73.83 73.48
30%
20%
10%
0%
2018 2019 2020 2021 2022

PVFN PVN
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil https://www.bnm.md/bdi/?
lang=rol, accesat 13 februarie 2023.

Potrivit datelor din tabelul 3, dar și graficului 1, se observă că ¾ din tranzacțiile pe piața
valutară se desfășoară prin virament, în timp de ¼ se efectuează prin numerar. Totodată,
se evidențiază un trend crescător al operațiunilor prin virament comparativ cu cele în
numerar. În 2018 ponderea acestora a constituit 70,93%, iar timp de cinci ani au crescut
cu 2,55 puncte procentuale, deținând 73,48% din structura pieței valutare. În schimb
tranzacțiile în numerar au scăzut, în perioada de referință cu 3,18 %, de la 29,7% în anul
2018, la 26,52% în 2022.
Analizând aceste date putem spune că, în linii generale, tranzacțiile în numerar și-au
încetinit creșterea în favoarea celor prin virament, cele din urmă fiind caracterizate de
mai multă siguranță și comoditate. Totodată, acest lucru poate fi explicat și prin scăderea
volumului de remitențe, fapt ce a condus, automat, la micșorarea tranzacțiilor de schimb
valutar în numerar.

În tabelul 4 au fost calculați indicatorii de dinamică aferenți pieței valutare, aplicându-


se formulele 3.1 și 3.2 asupra datelor din tabelul 1.

Anul Creșterea Creșterea Creșterea Creștere Creșterea Creșterea


absolută a relativă la absolută a a absolută a relativă a
PVFN (mil.$) PVFN PVN (mil.$) relativă PV (mil.$) PV (%)
(%) a PVN
(%)
2018 - - - - - -
2019 1 037,2 10,23 217,9 5,24 1 255,1 8,78
2020 -858,8 -7,68 -573,9 -13,13 -1 432,7 -9,22
2021 2 917,2 28,28 893,7 23,53 3 810,9 27,00
2022 1 074,6 8,12 472,6 10,07 1 547,2 8,63
Creștere 4 170,2 38,95 1 010,3 25,71 5 180,5 35,19
Totală
Tabel 4. Creșterea absolută și relativă a pieței valutare în virament, numerar și totale în per. 2018-2022

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei, disponibil https://www.bnm.md/bdi/?lang=rol,
accesat 13 februarie 2023.

Grafic 2. Dinamica pieței valutare în perioada 2018-2022


100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2019 2020 2021 2022

PVFN PVN PV

Datele din tabelul 4 și graficul alăturat (Grafic 2) relevă evoluția rulajelor pieței
valutare, atât în virament, cît și în numerar. Se observă că anul 2020 prezintă o scădere cu
7,68% a PVFN și 13,13% a PVN. Astfel, în anul respectiv piața valutară internă s-a
contractat cu 9,22%. După această contracție cauzată de pandemie, în anul următor, se
atestă cea mai mare creștere a rulajul total al valutelor tranzacționate contra lei
moldovenești- 27% sau echivalentul a 3 810.9 mil.$. Anul 2022 a fost din nou lovit de
crize, criza energetică, criza economică, războiul din țara vecină, iar acest lucru a
temperat din elanul creșterii de anul trecut, piața valutară crescând cu doar 8,63%.
Totodată, se evidențiază (pentru prima data în perioada analizată) o creștere superioară a
tranzacțiilor în numerar (10,07%), comparativ cu cele prin virament (8,12%).

Așadar, în perioada anilor 2018-2022, rulajului operațiunilor prin virament a crescut cu


aproape 39% (38,95%) sau echivalentul a
https://pelliron.com/ro/markets-investing-5/about-markets/forex
https://ionita.md/2023/01/13/081-analize-economice-piata-valutara-si-cursul-
valutar-in-2022-si-perspectivele-pentru-2023/
https://www.bnm.md/ro/content/lista-regulamentelor

S-ar putea să vă placă și