TIPURI DE SISTEME MONETARE

TIPURI DE ETALON MONETAR

PROIECT REALIZAT DE :MAZILU LILIANA -ROVENA

SPECIALIZARE: FINANTE SI BANCI
ANUL : II
PROFESOR COORDONATOR: BOTIS SORINA

CUPRINS
1. ORIGINEA SISTEMELOR MONETARE
1.1 Sisteme de troc
1.2 Adoptarea Materiilor Prime ca Monedă
1.3 Evoluția către Monede Metalice
1.4 Standardul Aurului
1.5 Declinul Standardului Aurului și Sistemele Monetare Actuale
1.6 Era Digitală și Criptomonedele
2. NOTIUNEA DE SISTEM MONETAR
2.1 Moneda
2.2 Autoritatea monetara

1 BRASOV
2024
 2.3 Politica monetara
2.4 Cursul de schimb valutar
2.5 Standardul monetar
2.6 Influenta Asupra Activitatii Economice
2.6 Evolutia tehnologica
3. TIPURI DE SISTEME MONETARE (ANALIZA ISTORICA )
3.1 Sistemul monometalist
3.2 Sistemul bimetalist
3.3 Sisteme monetare bazate pe etalonul combinat (aur-devize)
3.4 Sisteme Monetare Bazate pe Etalonul Putere de Cumpărare
4. ISTORIA SISTEMULUI MONETAR ROMANESC
4.1 Introducerea Leului Românesc (1867)
4.2 Monometalismul și Standardul Aur (1867-1914)
4.3Perioada Interbelică și Instabilitatea (1918-1947)
4.4Legătura cu Moneda Uniunii Sovietice (1947-1965)
4.5Reformele Monetare din Anii '90:
4.6 Românesc în Era Contemporană:
4.7Dateri privind Euro și Integrarea Europeană
5. Concluzii
6. Bibliografie/Webografie

2 BRASOV
2024
 ORIGINEA SISTEMELOR MONETARE

Originea sistemelor monetare poate fi urmărită în istoria economică a omenirii, reflectând

necesitățile și evoluția societăților umane în ceea ce privește schimbul de bunuri și servicii. Iată o
privire asupra originii sistemelor monetare:
1.Sisteme de Troc (Schimb Natural):
Schimbul natural și trocul reprezintă două etape fundamentale în evoluția sistemelor economice ale
omenirii, marcând tranziția de la o formă de economie bazată pe schimburi directe la formele mai
complexe de comerț. Iată mai multe detalii despre aceste concepte:
a). Schimbul Natural:
Schimbul natural, cunoscut și sub numele de economie de schimb, se referă la procesul prin care
bunurile și serviciile sunt schimbate direct între doi agenți economici fără intermedierea unei
monede sau a unei forme de valută. Acest sistem este caracteristic societăților primitive și a
constituit modul principal de realizare a tranzacțiilor în acele timpuri.
Principalele caracteristici ale schimbului naturale sunt:
➢ Schimbul bazat pe necesități: Participanții la schimb oferă bunurile și serviciile de care au
nevoie în schimbul celor de care au nevoie ei înșiși.
➢ Lipsa unei unități de măsură standard: Valoarea bunurilor și serviciilor este determinată
subiectiv și poate varia în funcție de cerere și ofertă.
➢ Limitările diviziei muncii: Lipsa schimbului specializat și a diviziei muncii limitează
creșterea economică și eficiența producției.
b) Trocul:
Trocul este un sistem de schimb direct între doi agenți economici, în care bunurile și serviciile sunt
schimbate direct, fără utilizarea banilor sau a unei forme de valută. În acest sistem, fiecare
participant la schimb oferă un bun sau un serviciu în schimbul unui alt bun sau serviciu de care are
nevoie. Principalele caracteristici ale trocului sunt:
➢ Schimbul direct: Trocul implică schimbul direct între doi agenți economici, fie că aceștia
sunt persoane individuale sau entități comerciale.
➢ Dificultăți în determinarea valorii: Evaluarea și stabilirea valorii bunurilor și serviciilor pot
fi subiective și pot duce la negocieri complicate.

➢ Lipsa flexibilității: Trocul poate fi dificil și neeficient atunci când bunurile și serviciile
oferite de un participant la schimb nu sunt dorite sau necesare de celălalt participant.
2. Adoptarea Materiilor Prime ca Monedă:
Adoptarea materiilor prime ca monedă a reprezentat un pas crucial în evoluția sistemelor monetare,
marcând tranziția de la schimbul direct și trocul la utilizarea unui mijloc comun de schimb și
depozit de valoare. Iată mai multe detalii despre această etapă în dezvoltarea sistemelor monetare:
Materiile Prime ca Monedă:
➢ Scoici, Sclipici și Alte Obiecte:

3 BRASOV
2024
Printre primele forme de materii prime utilizate ca monedă se numără scoicile, sclipiciul, pietrele
prețioase și alte obiecte rare și ușor de recunoscut.
Aceste obiecte aveau caracteristici care le făceau potrivite pentru a fi folosite ca mijloc de schimb:
erau durabile, ușor de transportat și recunoscut.
➢ Sare:
Sarea a fost, de asemenea, utilizată ca monedă în anumite culturi și regiuni. Fiind esențială pentru
conservarea alimentelor și având o valoare intrinsecă, sarea a devenit un mijloc de schimb valoros.
➢ Animale și Produse Agricole:
În unele societăți, animalele și produsele agricole, cum ar fi boii, caprele sau grânele, au fost
utilizate ca monedă.Aceste bunuri erau utile și valoroase în viața de zi cu zi, astfel încât au fost
acceptate și folosite pentru a facilita schimburile comerciale.

3. Evoluția către Monede Metalice:

Metalul, în special aurul și argintul, a devenit preferat pentru producerea monedelor datorită
durabilității, ușurinței de prelucrare și valorii intrinseci.
Monedele metalice au fost emise de către autorități sau instituții guvernamentale și au avut o
valoare garantată de cantitatea de metal prezentă în monedă.

4. Standardul Aurului:
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, multe țări au adoptat standardul
aurului, legând valoarea monedei naționale de o cantitate fixă de aur.
Standardul aurului a facilitat comerțul internațional și a oferit o anumită stabilitate în schimburile
valutare.
5. Declinul Standardului Aurului și Sistemele Monetare Actuale:
Standardul aurului a început să decline în perioada interbelică și a fost abandonat în mod oficial în
1971, când SUA a renunțat la convertibilitatea dolarului în aur.
Astăzi, majoritatea țărilor folosesc sisteme monetare bazate pe monede fiat (fără sprijinul unui bun
tangibil) și depind de băncile centrale pentru emiterea și gestionarea masei monetare.
6. Era Digitală și Criptomonedele:
Era Digitală:
Era digitală se referă la tranziția către utilizarea tehnologiilor informatice și a internetului în toate
aspectele vieții noastre, inclusiv în domeniul financiar și monetar. Principalele caracteristici ale erei
digitale includ:
➢ Digitalizarea: Transformarea tradiționalelor procese financiare și monetare în procese
digitale, utilizând tehnologii precum internetul și calculatoarele.
➢ Plăți Electronice: Utilizarea cardurilor de debit și credit, a transferurilor bancare online și a
altor instrumente electronice pentru efectuarea plăților și transferurilor de bani.

4 BRASOV
2024
 ➢ Banca Digitală: Apariția instituțiilor financiare digitale care oferă servicii bancare online,
cum ar fi conturi de economii, împrumuturi și investiții.
Criptomonedele:
Criptomonedele sunt o formă digitală de monedă care utilizează criptografie pentru a securiza
tranzacțiile și pentru a controla crearea de noi unități monetare. Principalele caracteristici ale
criptomonedelor includ:
➢ Decentralizare: Criptomonedele sunt gestionate de rețele peer-to-peer descentralizate, fără a
fi controlate de o autoritate centrală, cum ar fi o bancă sau un guvern.
➢ Anonimat: Tranzacțiile cu criptomonede sunt pseudonime, ceea ce înseamnă că nu sunt
legate de identități personale, oferind un anumit grad de anonimat.
➢ Blockchain: Criptomonedele utilizează tehnologia blockchain pentru a înregistra și valida
tranzacțiile în mod transparent și sigur.
Intersecția dintre Era Digitală și Criptomonede:
Criptomonedele reprezintă un aspect important al erei digitale, fiind o inovație tehnologică care
transformă modul în care sunt create și gestionate monedele.
Principalele aspecte ale intersecției dintre era digitală și criptomonede includ:
➢ Tehnologia Blockchain: Blockchain-ul, tehnologia fundamentală a criptomonedelor, este
utilizată și în alte aplicații digitale, cum ar fi înregistrarea tranzacțiilor financiare și
asigurarea autenticității datelor.
➢ Finanțare Digitală: Criptomonedele oferă o alternativă digitală la monedele tradiționale,
oferind un sistem de plată global și accesibil în întreaga lume.
➢ Inovație Financiară: Criptomonedele au stimulat inovația în domeniul financiar, inclusiv în
domeniul tehnologiilor financiare (fintech), cum ar fi plățile mobile și contractele
inteligente.

5 BRASOV
2024
 NOTIUNEA DE SISTEM MONETAR

Un sistem monetar este un ansamblu de instituții, legi, reguli și proceduri care guvernează crearea,
circulația și utilizarea banilor într-o economie. Acesta include moneda utilizată într-o țară sau într-o
regiune, precum și autoritățile responsabile pentru gestionarea și reglementarea sistemului monetar.
1.Moneda:
Moneda este un mijloc de schimb acceptat de societate pentru bunuri, servicii și datorii. Poate fi sub
formă de bani fizici, cum ar fi bancnote și monede, sau sub formă electronică, cum ar fi soldurile
conturilor bancare. Moneda îndeplinește trei funcții principale: mijloc de schimb, unitate de cont și
depozit de valoare.
2.Autoritatea Monetară:
Autoritatea monetară este o instituție responsabilă cu gestionarea politicilor monetare și a sistemului
financiar al unei țări sau regiuni. Aceasta poate fi o bancă centrală, precum Rezerva Federală în
Statele Unite sau Banca Centrală Europeană în zona euro, sau un alt organism desemnat de
guvernul central.
3.Politica Monetară:
Politica monetară reprezintă setul de acțiuni și instrumente utilizate de către autoritatea monetară
pentru a influența oferta de bani, ratele dobânzilor și alte variabile economice cu scopul de a
controla inflația, de a stimula creșterea economică și de a menține stabilitatea financiară.
4.Sisteme de Schimb Valutar:
Sistemele de schimb valutar sunt structurile care facilitează tranzacțiile valutare între diferite țări
sau regiuni. Acestea includ piețele valutare, bursa valutară și alte platforme financiare unde se pot
cumpăra și vinde monede străine.
5.Standardul Monetar:
Standardul monetar este un sistem care stabilește o legătură între valoarea monedei naționale și un
bun fizic, precum aurul sau argintul. Acest sistem a fost folosit în trecut pentru a oferi stabilitate
monetară și a facilita tranzacțiile internaționale.
Instrumente Monetare:
Instrumentele monetare sunt instrumente utilizate de autoritățile monetare pentru a controla oferta
de bani și pentru a influența variabilele economice cheie. Acestea includ modificarea ratelor
dobânzilor, operațiuni pe piața deschisă, rezervele obligatorii și intervențiile valutare.
6.Influenta Asupra Activitatii Economice:
Sistemul monetar și politicile monetare au o influență semnificativă asupra activității economice.
Acestea pot afecta nivelul inflației, ratele dobânzilor, cererea agregată, investițiile și alte aspecte ale
economiei, având un impact direct asupra creșterii economice și a bunăstării generale.
7.Evoluția Tehnologică:
Evoluția tehnologică a avut un impact semnificativ asupra sistemelor monetare și a activității
economice în general. Tehnologiile financiare, precum blockchain-ul și criptomonedele, precum și
inovațiile în sistemele de plată electronice și banca digitală, au schimbat modul în care banii sunt
creati, gestionați și utilizati în economie.

6 BRASOV
2024
Acestea sunt aspecte fundamentale în economia modernă, iar înțelegerea lor este crucială pentru
analiza și interpretarea evoluției sistemelor monetare și a impactului lor asupra activității economice
și a societății în ansamblu.

7 BRASOV
2024
 TIPURI DE SISTEME MONETARE (ANALIZA ISTORICA )

a) Monometalism:
Monometalismul este un sistem monetar în care o singură monedă metalică servește ca standard
pentru valoarea monedei naționale. Această monedă metalică poate fi aurul sau argintul.
Principalele caracteristici ale monometalismului includ:
➢ Monedă de Referință: Într-un sistem monometalic, fie aurul, fie argintul, este ales ca
standard monetar, iar valoarea monedei naționale este legată de acea monedă de referință.
➢ Stabilitatea Valorii Monedei: Monometalismul poate oferi o anumită stabilitate valorii
monedei, deoarece aceasta este legată de valoarea unui metal prețios, care este relativ stabil
pe termen lung.
➢ Limitări în Circulație: Un potențial dezavantaj al monometalismului este limitarea cantității
de metal prețios disponibil pentru circulație, ceea ce poate duce la o rigiditate în oferta de
bani.
Exemple de Monometalism:
➢ Standardul Aurului în SUA: Înainte de 1971, Statele Unite foloseau standardul aurului, unde
valoarea dolarului american era stabilită în funcție de o anumită cantitate de aur (de
exemplu, 35 de dolari pentru o uncie de aur). Aceasta a oferit stabilitate monetară și a
facilitat comerțul internațional.

➢ Argintul în China Imperială: În China Imperială, argintul a fost utilizat pe scară largă ca
monedă în timpul dinastiei Tang și dinastiei Song. Argintul a servit ca monedă standard
pentru valoarea monedei de hârtie emise de guvern.

➢ Aurul în Europa în secolul al XIX-lea: Multe țări europene, cum ar fi Marea Britanie, Franța
și Germania, au adoptat standardul aurului în secolul al XIX-lea. Aceste țări au legat
valoarea monedei naționale de o anumită cantitate de aur pentru a asigura stabilitatea
monetară și pentru a facilita comerțul internațional.

b) Sistemul monetar bimetalist

Bimetalismul a fost introdus la începutul secolului XIX în speranţa că ar putea asigura mai bine,
decât monometalismul argint (cel mai vechi etalon metalic), stabilitatea monedei prin procese
compensatoare.
În funcţie de modalitatea de stabilire a raportului valoric dintre cele două metale, bimetalismul a
cunoscut trei variante: bimetalismul integral; bimetalismul paralel; bimetalismul parţial.
1. Bimetalismul Integral:
În bimetalismul integral, ambele metale - aurul și argintul - sunt utilizate în mod egal ca standarde
pentru valoarea monedei naționale. Aceasta înseamnă că fiecare monedă emisă de autoritatea
monetară are o valoare fixă și echivalentă atât în aur, cât și în argint. Acest sistem presupune că

8 BRASOV
2024
monedele de aur și argint sunt convertibile una în cealaltă la o rată fixă stabilită de autoritățile
monetare.
Exemplu : Standardul aurului și argintului în Franța în secolul al XIX-lea.
2. Bimetalismul Paralel:
Bimetalismul paralel implică utilizarea simultană a două monede separate, una bazată pe aur și
cealaltă bazată pe argint, fără o conversie directă între ele. În acest sistem, autoritățile monetare
emit monede separate bazate pe aur și argint, fiecare având o valoare fixată în funcție de cantitatea
de metal prețios conținută în monedă. Aceste două monede coexistă în circulație, iar ratele lor de
schimb sunt determinate de piață.
Exemplu: Circulația simultană a dolarului de aur și a dolarului de argint în Statele Unite înainte de
1873.
3. Bimetalismul Parțial:
Bimetalismul parțial implică utilizarea a două metale prețioase într-un mod limitat sau flexibil. În
acest sistem, una dintre monede este stabilită ca monedă principală, având o valoare fixă în funcție
de un metal prețios, cum ar fi aurul, în timp ce cealaltă monedă poate fi utilizată ca monedă
subsidiară, având o valoare fixată în funcție de alt metal prețios, cum ar fi argintul. Acest sistem
permite o anumită flexibilitate în funcție de disponibilitatea și cererea fiecărui metal.
Exemplu:Sistemul monetar britanic în secolul al XIX-lea, unde moneda principală era legată de aur,
în timp ce moneda subsidiară era legată de argint.
Bimetaloismul este un sistem monetar în care două metale prețioase, în special aurul și argintul,
sunt utilizate ca standarde pentru valoarea monedei naționale.
Principalele caracteristici ale bimetaloismului includ:
➢ Dualitate Monetară: Bimetaloismul presupune utilizarea atât a aurului, cât și a argintului, ca
standarde monetare, oferind flexibilitate în funcție de disponibilitatea și cererea fiecărui
metal.
➢ Reglarea Ratelor de Schimb: Într-un sistem bimetalic, ratele de schimb între monede sunt
reglate în funcție de raportul dintre cantitatea de aur și argint utilizată în fiecare monedă.
➢ Complexitatea Administrativă: Implementarea și gestionarea unui sistem bimetalic pot fi
mai complexe decât în cazul monometalismului, deoarece trebuie să se țină cont de două
metale prețioase.
Exemple de Bimetalism:
➢ Standardul Argintului și al Aurului în Statele Unite: În perioada 1792-1873, Statele Unite au
folosit un sistem bimetalic, unde dolarul american era legat de atât aurul, cât și argintul.
Această abordare a avut o importanță semnificativă în dezvoltarea economiei americane în
secolul al XIX-lea.
➢ Standardul Aurului și al Argintului în Franța: În secolul al XIX-lea, Franța a adoptat și ea un
sistem bimetalic, stabilind o rată de schimb fixă între aur și argint. Acest lucru a facilitat
comerțul internațional și a oferit stabilitate monetară în Europa.
➢ Sistemul Monetar Indian: India a folosit, de asemenea, un sistem bimetalic în perioada
colonială, legând rupia indiană de atât aurul, cât și argintul. Aceasta a fost o parte importantă
a sistemului financiar colonial și a avut un impact semnificativ asupra economiei indiene.

9 BRASOV
2024
Sisteme monetare bazate pe etalonul combinat (aur-devize)
Sistemele monetare bazate pe etalonul combinat implică utilizarea atât a aurului, cât și a devizelor
(valutelor străine) ca bază pentru stabilirea valorii monedei naționale. Aceste sisteme au apărut ca
răspuns la limitările standardului aurului în a face față nevoilor economice moderne, cum ar fi
tranzacțiile internaționale și flexibilitatea monetară. Iată câteva caracteristici ale acestor sisteme:

➢ Conversibilitatea Valutară:
Moneda națională este convertibilă în aur și/sau alte valute străine la o rată stabilă, ceea ce
facilitează comerțul internațional și stabilește încrederea în monedă.
➢ Controlul asupra Masei Monetare:
Autoritățile monetare pot ajusta cantitatea de aur și devize în circulație pentru a influența nivelul
prețurilor și a menține stabilitatea economică.
➢ Flexibilitate Monetară:
Utilizarea devizelor alături de aur oferă o mai mare flexibilitate în gestionarea politicii monetare,
deoarece devizele pot fi utilizate pentru a ajusta rezervele valutare în funcție de necesități.
➢ Rezerve Valutare:
Țările care adoptă acest sistem mențin rezerve substanțiale de aur și devize pentru a susține valoarea
monedei naționale și pentru a face față eventualelor dezechilibre în balanța de plăți.
➢ Stabilitate și Credibilitate:
Etalonul combinat oferă stabilitate și credibilitate, deoarece moneda națională este susținută de
active valoroase, cum ar fi aurul și alte valute recunoscute internațional.

Sisteme Monetare Bazate pe Etalonul Putere de Cumpărare

Sistemele monetare bazate pe etalonul putere de cumpărare au fost propuse ca alternative la

standardele aurului sau devizelor și sunt centrate pe stabilirea valorii monedei naționale în raport cu
un coș de bunuri și servicii reprezentativ pentru economie. Aceste sisteme se bazează pe ideea că o
monedă ar trebui să reprezinte o cantitate fixă de putere de cumpărare. Iată câteva aspecte ale
acestor sisteme:
➢ Coș de Bunuri și Servicii:
Se definește un coș de bunuri și servicii reprezentativ pentru economie, iar valoarea monedei este
stabilită în funcție de prețul acestui coș.
➢ Măsurare a Inflației:
Inflația este monitorizată în funcție de modificările prețurilor din coșul de bunuri și servicii.
Creșterea prețurilor din coș poate indica inflație, iar scăderea poate indica deflație.
➢ Politici Monetare Ajustabile:
Autoritățile monetare pot ajusta masa monetară și ratele dobânzilor în funcție de evoluția prețurilor
din coșul de bunuri și servicii pentru a menține stabilitatea prețurilor.
➢ Stabilizare Economică:

10 BRASOV
2024
Obiectivul principal al acestor sisteme este menținerea stabilității prețurilor și a puterii de
cumpărare a monedei, ceea ce poate contribui la stabilizarea economică și la îmbunătățirea nivelului
de trai al populației.
➢ Monitorizare și Reglementare:
Autoritățile guvernamentale trebuie să monitorizeze constant evoluția prețurilor și să intervină în
mod corespunzător pentru a menține echilibrul economic.

11 BRASOV
2024
 ISTORIA SISTEMULUI MONETAR ROMANESC

1. Introducerea Leului Românesc (1867):

Introducerea leului românesc în 1867 a fost un moment crucial în istoria monetară a României,
marcând tranziția de la diversele monede și sisteme monetare regionale la un sistem monetar
național unificat.Înainte de 1867, teritoriul României actuale era împărțit între diferite provincii și
regate, cum ar fi Moldova și Țara Românească, fiecare având propriul sistem monetar și propriile
monede.Unificarea politico-economică a României sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza și apoi sub
Carol I a impus necesitatea creării unui sistem monetar național unitar și modern.
Procesul de Introducere a Leului Românesc:
➢ Decizia Politică: Autoritățile române au decis să introducă o monedă națională unitară
pentru întreaga țară, pentru a facilita comerțul intern și pentru a consolida identitatea
națională.
➢ Adoptarea Monedei: Ca urmare a legii din 1867, au fost emise primele monede și bancnote
românești sub numele de "leu", înlocuind diversele monede regionale și străine în circulație.
➢ Stabilirea Rata de Schimb: Rata de schimb a fost stabilită, cu un leu fiind echivalentul a 5 lei
austrieci (florin) sau 15 lei turcești (piastre), reflectând situația monetară din regiune la acea
vreme.
➢ Emisiunea de Monede și Bancnote: Au fost emise monede de diferite valori, precum și
bancnote cu diverse denominări, pentru a satisface nevoile de schimb monetar și pentru a
facilita tranzacțiile comerciale.
Impactul Introducerii Leului Românesc:
➢ Facilitarea Comerțului Intern și Internațional: Introducerea leului românesc a facilitat
tranzacțiile comerciale în interiorul țării și cu partenerii comerciali străini, oferind un sistem
monetar stabil și unificat.
➢ Consolidarea Identității Naționale: Utilizarea unei monede naționale comune a contribuit la
consolidarea sentimentului de unitate națională și la afirmarea independenței economice a
României.
➢ Modernizarea Sistemului Financiar: Introducerea leului românesc a fost un pas important în
modernizarea sistemului financiar și bancar al țării, stabilind bazele unui sistem monetar și
bancar funcțional și eficient.
2. Monometalismul și Standardul Aur (1867-1914):
In România, perioada cuprinsă între 1867 și 1914 a fost caracterizată de adoptarea
monometalismului, cu aurul ca standard monetar principal. Această perioadă a fost marcată de
stabilirea și consolidarea leului românesc ca monedă națională și de legarea acesteia de aur.
Contextul Istoric:
După unificarea politico-economică a României sub domnia lui Carol I în 1866 și adoptarea
Constituției din 1866, s-a pus accent pe modernizarea și unificarea instituțiilor statului, inclusiv în
domeniul monetar.

12 BRASOV
2024
Adoptarea standardului aur a fost considerată esențială pentru a asigura stabilitatea monetară și
pentru a consolida încrederea în moneda națională în contextul creșterii economice și a dezvoltării
industriale.
Principalele Aspecte ale Monometalismului cu Standard Aur în România:
➢ Adoptarea Standardului Aur: Leul românesc a fost stabilit ca monedă națională în
conformitate cu standardul aurului, ceea ce însemna că valoarea leului era echivalentă cu o
anumită cantitate de aur.
➢ Stabilitate Monetară: Legarea leului de aur a oferit stabilitate monetară și a facilitat
tranzacțiile comerciale și financiare, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional.
➢ Emisiunea de Monede și Bancnote Aurii: Au fost emise monede și bancnote românești cu
valoare nominală stabilită în aur, reflectând paritatea leului cu aurul.
3. Perioada Interbelică și Instabilitatea (1918-1947):
Perioada interbelică în România, cuprinsă între anii 1918 și 1947, a fost marcată de o serie de
schimbări economice și politice semnificative, inclusiv în ceea ce privește sistemul monetar și
financiar al țării. Iată mai multe detalii despre această perioadă:
Contextul Istoric:
➢ Unificarea României: După încheierea Primului Război Mondial în 1918, Regatul României
a cunoscut o perioadă de expansiune teritorială, inclusiv integrarea provinciilor
transilvănene, basarabene și bucovinene în cadrul statului român.
➢ Criza Economică: Perioada interbelică a fost marcată de o serie de schimbări economice și
sociale, precum și de impactul crizei economice mondiale din anii 1929-1933.
Sistemul Monetar și Financiar:
După adoptarea leului românesc în 1867, moneda națională a continuat să fie utilizată în perioada
interbelică. Leul a fost legat de aur la începutul perioadei, iar standardul aurului a fost menținut
până în 1931, când a fost suspendat convertibilitatea leului în aur ca urmare a crizei economice.
➢ Inflație și Instabilitate: În timpul crizei economice și a instabilității politice din perioada
interbelică, România a fost afectată de inflație și fluctuații monetare, ceea ce a dus la
devalorizarea leului și la creșterea costului de trai pentru populație.

➢ Politici Monetare și Fiscale: Autoritățile române au încercat să gestioneze criza economică și

instabilitatea financiară prin diverse politici monetare și fiscale, inclusiv devalorizări
controlate ale leului și implementarea unor măsuri de austeritate.
Impactul Asupra Economiei și Societății:
➢ Creșterea Țărănească: Economia românească a rămas în mare măsură agrară în perioada
interbelică, cu o proporție semnificativă a populației active lucrând în agricultură.
➢ Urbanizare și Industrializare: Cu toate acestea, perioada interbelică a marcat și începutul
procesului de urbanizare și industrializare a României, cu dezvoltarea unor sectoare
industriale și creșterea orașelor și a populației urbane.
➢ Instabilitate Politică: Instabilitatea politică și conflictele interne au avut un impact negativ
asupra economiei și a societății, îngreunând eforturile de modernizare și dezvoltare
economică.

13 BRASOV
2024
4. Legătura cu Moneda Uniunii Sovietice (1947-1965):
În perioada 1947-1965, România a fost sub influența Uniunii Sovietice și a regimului comunist
impus de aceasta, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra sistemului monetar al țării. Iată
câteva aspecte relevante despre legătura cu moneda Uniunii Sovietice în această perioadă:
• Moneda Sovietică ca Referință:
În timpul dominației sovietice, rubla sovietică (RUB) a servit ca o referință importantă pentru
politica monetară și financiară a României.Uniunea Sovietică a avut un control puternic asupra
economiei și politicilor financiare ale țărilor din sfera sa de influență, inclusiv asupra României.
• Adoptarea Planului de Reparare a Economiei (1947):
După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a adoptat Planul de Reparare a Economiei (PRE),
impus de Uniunea Sovietică. Acest plan a avut ca scop reconstrucția economiei țării și stabilizarea
monetară.În cadrul acestui plan, s-a acordat o atenție deosebită stabilizării monedei și eliminării
inflației, cu scopul de a restabili încrederea în sistemul monetar.
• Reforma Monetară din 1952:
În 1952, România a efectuat o reformă monetară, prin care a schimbat leul vechi (ROL) la o rată de
schimb de 20 de lei noi (RON) pentru 1 leu vechi.
Această reformă a avut ca scop simplificarea sistemului monetar și stabilizarea monedei naționale,
sub influența politicilor economice sovietice.
• Stabilizarea Monedei și Controlul Sovietic:
În timpul acestui interval, Uniunea Sovietică a exercitat un control strâns asupra politicii monetare
și financiare a României, dictând politici economice și finanțare care să servească intereselor sale
politice și economice.
Stabilizarea monedei și menținerea controlului asupra inflației au fost priorități importante pentru
regimul comunist, sub conducerea Uniunii Sovietice.
• Impactul Asupra Economiei și Societății:
Această perioadă a fost caracterizată de industrializare și colectivizare, cu accent pe dezvoltarea
sectorului industrial și agricol, sub conducerea sovietică.
Politicile monetare și financiare impuse de Uniunea Sovietică au avut un impact semnificativ asupra
economiei și societății românești, contribuind la modelarea sistemului economic și politic al țării în
această perioadă.
5. Reformele Monetare din Anii '90:
Reformele monetare din anii '90 au reprezentat un moment crucial în istoria României post-
comuniste, marcând tranziția de la un sistem monetar și economic centralizat și planificat la un
sistem bazat pe economia de piață și pe principiile capitalismului.
Contextul Istoric:
Prăbușirea Regimului Comunist: După prăbușirea regimului comunist în 1989, România s-a
confruntat cu o criză economică și socială profundă, inclusiv cu inflație galopantă, datorie externă
semnificativă și stagnare economică.
Tranziția la Economia de Piață: În încercarea de a revitaliza economia și de a restabili stabilitatea
financiară, guvernul român a adoptat politici de liberalizare și reforme structurale, inclusiv în
domeniul monetar.

14 BRASOV
2024
Principalele Reforme Monetare:
➢ Stabilizarea și Redresarea Economiiei: Una dintre primele priorități a fost stabilizarea
economică și controlul inflației, care a atins cote extrem de ridicate în perioada post-
comunistă timpurie. Acest lucru a implicat adoptarea unor politici monetare stricte, cum ar fi
controlul ofertei de bani și stabilirea unor ținte de inflație.
➢ Introducerea Leului Nou: În 1991, leul vechi (ROL) a fost înlocuit cu leul nou (RON), la o
rată de schimb fixată la 1 leu nou pentru 10.000 de lei vechi. Aceasta a reprezentat o
reevaluare a monedei și a avut ca scop simplificarea tranzacțiilor financiare și eliminarea
efectelor psihologice ale inflației.
➢ Liberalizarea Pieței de Schimb Valutar: Reformele din anii '90 au inclus și liberalizarea
pieței de schimb valutar, permitând flotarea leului în raport cu alte valute și eliminând
controlul strict asupra schimbului valutar.
➢ Crearea Băncii Naționale a României (BNR): BNR a fost reorganizată și consolidată ca
bancă centrală independentă, responsabilă cu gestionarea politicilor monetare și cu
menținerea stabilității financiare.
Impactul Reformelor Monetare:
➢ Stabilizarea Economică: Reformele monetare au contribuit la stabilizarea economiei
românești și la reducerea inflației, ceea ce a permis revenirea la creșterea economică și a
atras investiții străine în țară.
➢ Modernizarea Sistemului Financiar: Reformele au dus și la modernizarea sistemului
financiar și bancar al României, cu introducerea unor practici și tehnologii financiare noi și
cu consolidarea supravegherii și reglementărilor financiare.
➢ Integrarea Europeană: Reformele monetare au fost, de asemenea, un pas important în
direcția integrării României în Uniunea Europeană, stabilind bazele unui sistem monetar și
financiar compatibil cu standardele europene.
6. Leul Românesc în Era Contemporană:
În perioada post-comunistă, România a adoptat un sistem de flexibilitate monetară și a renunțat la
un regim strict legat de alte monede.
Banca Națională a României (BNR) a devenit responsabilă pentru politica monetară și stabilitatea
financiară.
7. Dezbateri privind Euro și Integrarea Europeană:
Dezbaterile privind euro și integrarea europeană în România sunt subiecte complexe și importante,
care generează discuții în rândul opiniei publice, clasei politice și a experților în domeniul
economic. Iată câteva dintre aspectele principale ale acestor dezbateri:
Avantajele Integrării în Zona Euro:
➢ Stabilitatea Monetară: Adoptarea euro ar elimina riscul de fluctuații valutare și ar asigura
stabilitate monetară, ceea ce ar facilita tranzacțiile comerciale și ar reduce costurile de
conversie valutară.
➢ Credibilitate și Investiții: Integrarea în zona euro ar consolida credibilitatea economică a
României și ar atrage investiții străine directe, întrucât ar elimina riscul valutar și ar crea un
mediu mai stabil pentru afaceri.

15 BRASOV
2024
 ➢ Acces la Piețele Financiare Europene: Ca membru al zonei euro, România ar avea acces la
piețele financiare europene și ar beneficia de costuri mai reduse ale împrumuturilor și de
condiții de finanțare mai favorabile.
Dezavantajele și Provocările Integrării în Zona Euro:
➢ Pierderea Suveranității Monetare: Adoptarea euro ar însemna renunțarea la politica monetară
independentă, iar România ar deveni dependentă de politica monetară a Băncii Centrale
Europene.
➢ Convergența Economică: Pentru a adera la zona euro, România trebuie să îndeplinească
criterii stricte de convergență economică, inclusiv stabilitatea prețurilor, deficitul bugetar și
datoria publică, care pot necesita reforme și eforturi suplimentare.
➢ Impactul Social: Procesul de adoptare a euro ar putea avea un impact asupra unor categorii
sociale, precum pensionarii sau salariații cu venituri mici, care ar putea fi afectați de inflație
sau de alte schimbări economice.

16 BRASOV
2024
 CONCLUZII

Monometalism vs. Bimetalism:

Monometalismul și bimetalismul au reprezentat două abordări principale în istoria sistemelor
monetare. În monometalism, moneda era susținută de o singură materie primă, cum ar fi aurul sau
argintul, în timp ce în bimetalism, moneda avea valoarea garantată de două metale, de obicei aur și
argint.
De-a lungul istoriei, s-au aplicat atât sisteme monometaliste, cât și bimetaliste, în funcție de
resursele disponibile și de politica economică adoptată de fiecare țară.

Evoluția Sistemului Monetar Românesc:

Sistemul monetar românesc a evoluat de-a lungul timpului, trecând prin diferite etape și reforme. În
perioada modernă, leul românesc a fost introdus în 1867, iar de atunci și până în prezent, moneda
națională a suferit mai multe schimbări și reevaluări.
Inițial, leul românesc a fost bazat pe un standard de argint, iar ulterior, în perioada interbelică, a fost
adoptat standardul aurului pentru stabilizarea monedei și menținerea stabilității economice.

Determinarea Valorii Leului Românesc:

Valoarea leului românesc a fost determinată în principal de cantitatea de metal prețios (aur sau
argint) disponibilă în țară și de raportul acestuia cu oferta de monedă și cererea economică.
Politica monetară și deciziile autorităților românești, cum ar fi reformele monetare sau reevaluările
valutare, au influențat, de asemenea, valoarea leului românesc și stabilitatea monetară în diferite
perioade.

17 BRASOV
2024
 Bibliografie /Webografie

1) Clasificarea sistemelor monetare (administrare.info)

2) Sistemul monetar: tipurile si elementele sale de baza (conspecte.com)
3) 3. https://www.bnr.ro/Istoria-leului-rom%C3%A2nesc-4279.aspx
4) 4. https://www.loc.gov/rr/european/PhoneconRomania/romania.html
5) 5. Cioroianu, Adrian. "România modernă. Țară europeană". Editura Humanitas, 2019.
6) 6. Giurescu, Dinu C. "Istoria României în date". Editura Enciclopedică, 2003.
7) 7. Bărbulescu, Mihai, et al. "Romania. A Concise History". East European Monographs,
1999.
8) 8. Buța, Eugen. "România de la Independență la Uniunea Europeană: cronologie ilustrată".
Editura Universității din București, 2019.

18 BRASOV
2024