Sisteme monetare

Conceptul de sistem monetar este foarte controversat si greu definit. In Romania cea mai concreta definitie data de Costin Kiritzescu => conform acesteia sistemul monetar reprezinta ansamblul normelor juridice si al institutiilor care au ca atributii organizarea, reglementarea si supravegherea circulatiei monetare. Principalele institutii care constituie sistemul monetar sunt : - Banca Centrala si Bancile - Trezoreria publica - Ministerul Finantelor - Caseriile firmelor - Alte institutii monetare Sistemele monetare sunt de 3 feluri: 1. Sistem monetar national (al fiecarei tari) 2. Sistem monetar international(incomplet, greu de organizat, controversat din punct de vedere al incalcarii unor drepturi nationale) 3. Sistem monetar regional(cu forma cea mai dezvoltata, zona ca aceasta se devina omogen ceea ce nu se poate rezolva decat ca tendinta, mai ales in aceasta perioada cand se merge pe globalizare) 1. Romania are meritul de a fi fost foarte activa in organizarea propriului sistem monetar dar si in punerea bazelor sistemului monetar international. Asfel inca din 1876 impreuna cu alte 5 state, Romania a format Uniunea Latina care propunea utilizarea unei monede unice adica francul. 2. Etalon monetar- foarte strans legat de puterea de cumparare a monedei. A evoluat odata cu moneda astfel ca au existat urmatoarele etaloane monetare : 1. Etalon Au 2. Etalon Ag 3. Etalon monetar, hartie-moneda 4. Etalon putere de cumparare bazat pe standarde valoare internationale La randul lor aceste etaloane au fost de mai multe forme : De ex : etalonul de Au a fost de 3 forme : - aur moneda - aur lingouri - aur devize Devizele cuprind valutele forte dar si actiunile si obligatiunile unor mari firme cotate la bursele internationale. Etalonul monetar este unitatea monetara stabilita si recunoscuta de stat si care este utilizat ca unitate de baza pt masurarea valorilor bunurilor si serviciilor. Etalonul monetar este influentat de sistemul de plati, puterea de cumparare a monedei si situatii conjuncturale.

Principalele sisteme monetare Primele sisteme monetare organizate modern au fost cele bazate pe metale pretioase Au sau Ag. O tara putea sa-si aleaga ca material pt confectionarea monedei un singur metal si atunci insemna ca a adoptat sistemul monometalist, sau putea sa aleaga 2 metale, adica practic bimetalismul. Au existat urmatoarele sisteme monetare : 1. monometalist Au 2. monometalist Ag 3. bimetalismul 4. sistemul monetar hartie-moneda La randul lor aceste sisteme avea mai multe forme de ex : Bimetalismul avea 3 forme : a)bimetalismul integral, cand ambele monede aveau aceiasi putere de circulatorie, adica de piata, iar confectionarea lor era nelimitata b)bimetalismul partial, cand numai aurul putea fi confectionat ca moneda fara limita, iar cantitatea de Ag pt confectionarea monedei era limitata, stabilit prin lege c)bimetalismul paralel, cele 2 monede aveau putere circulatorie deplina, nelimitata, dar erau independente neexistand intre ele nici un raport de valoare) Bimetalismul a construit sistemul monetar cel mai puternic care s-afolosit in Europa timp de peste 300 ani , sec XVI-XVII. Forma principala de manifestare a fost bimetalismul integral. Tara clasica a fost Franta. Se stabileste in raport cu valoarea care atesta inca odata gradul ridicat de stabilitate monetara, adica timp de 200 ani acest raport a fost de 1la 15,5 si 6,5. In principiu cele 2 tipuri de moneda au circulat fara convulsii majore cu 2 exceptii : 1. la inceput Ag era mai puternic 2. apoi Au a prezentat mai multe avantaje si a devenit dominant ca moneda Avantaje sistemului Au : a)valoare mare in volum mic b)posibilitatea de a fi tezaurizat si economisit c)usurinta transportarii si depozitarii Catre sfarsitul bimetalismului Ag a revenit ca prima moneda datorita descoperiri unor zacaminte de Ag in China, Canada si Africa de Sud si datorita aplicarii unui principiu al economei de piata numit regula lui Groshamn conform careia moneda mai slaba izgoneste din circulatie moneda mai puternica(pe langa frecventa mai mare a Ag a aparut si nevoia ca aurul sa fie folosit in mai mare masura in industrie si in comert)

Sistemul monetar al Romaniei Pana in anul 1867 Romania nu a avut un sistem monetar unitar. In 1867 a fost adoptata prima lege monetara a tari conform acesteia moneda nationala a Romaniei a fost leul de Ag de 5 gr cu o puritate de 835/1000. Prin aceasta lege Romania a adoptat regimul monetar zecimal si sistemul monetar bimetalist aur-argint.

Totusi primele monede confectionate in Romania au fost de arama si realizate in Anglia, tot acolo dar dupa 5 ani au fost confectionate primele monede de Au si Ag. Cu toate ca a intrat tarziu in circuitul monetar international, moneda romaneasca a devenit puternica si sa consolidat permanent pana in anul 1939 cand s-a prabusit datorita izbucniri celui de-al doilea razboi mondial. Organizarea moderna a circulatiei monetare in Romania a fost facilitata si de sistemul bancar. In 1880-1881 a fost creata banca nationala (BNR), iar in 1889 Romania a trecut la convertibilitatea in aur a monedei chiar inaintea unor tari dezvoltate precum Austria sau Rusia. La sfarsitul sec XIX-lea in Romania existau deja aproape 1000 de banci, iar in perioada de maxima dezvoltare economica 19331939 in aceasta perioada functionau aproape 3000 de banci. Savanti romani au participat inca din 1921 la crearea bazelor sistemului monetar si bancar international(Victor Slavescu si Virgil Madgearu) In timpul comunismului moneda nationala a avut o cadere totala, un curs fortat si nici o legatura cu fundamentele pe care s-a creat moneda moderna.

PIATA MONETARA Face parte din cele 3 piete financiare, ea se mai numeste si piata circulatiei monetare sau a capitalului pe termen scurt. Piata monetara realizeaza capital si profit ca urmare a unor tranzactii care au la baza moneda si valutele. Cele 2 piete financiare sunt: 1. piata titlurilor financiare sau a capitalului pe termen lung 2. piata creditului Ambele piete solicita prezenta monedei fie macar in calitate de masura a valori. Piata monetara a aparut in principiu datorita faptului ca unele banci au un plus de incasari, iar alte banci au un surplus de plati, iar piata monetara savarseste in proportii covarsitoare platile dim economie si societate, nu cuprinde relatii monetare directe intre cetateni si numai daca cele 2 persoane fizice, se prezinta pe piata monetara, apeleaza la un broker care le preia si le legifereaza afacerea. Piata monetara nu este localizata, ea actioneaza pretudindeni si permanent avand in vedere ca peste tot exista moneda, plati, tranzactii comerciale, fonduri de credite etc. Tranzactiile de pe piata monetara se realizeaza prin banci, care creeaza moneda si o pun in circulatie prin crearea de numerar, telefon, fax,internet. Pe piata monetara se efectueaza fluxurile de plati. Piata monetara se mai numeste si piata lichiditatilor pe termen scurt. Principali actori ai pietei monetare sunt : bancile, BC si de emisiune, Trezoreria publica, Casele de economii, societatile financiare, casele de titluri. Pe piata monetara se realizeaza operatiuni pe termen scurt, foarte scurt(cateva ore, o zi si o noapte, pana la cateva zile) ele se numesc over night. De asemenea, in ultimi ani a luat foarte mare dezvoltare de contracte futures(aceste contracte sunt pt 1-3 luni si inseamna vanzare-cumparare de valuta la un pret prestabilit, poate fi evitat sau macar redus riscul valutar). Piata monetara este locul in care BC si de emisiune intervine foarte des. In primul rand BC vinde si cumpara valuta zilnic pt a mentine puterea de cumparare a monedei nationale. BC face emisiune monetara, BN acorda credite de refinantare altor banci ceea ce echivaleaza cu utilizarea cu un mai mare volum de numerar (o mare parte din credit este eliberat sub forma de numeral)

BC intervine si in relatiile valutare internationale ceea ce confera monedei nationale o convertibilitate partiala. Piata monetara este emergenta si volatila (intr-o miscare continua, dar dezordonata si supusa permanent unor perturbari si unui risc) In ultimi ani piata monetara s-a dezvoltat, au aparut noi participanti printre care societatile de asigurari si casele de pensii. Piata monetara exista si se dezvolta si ca urmare a nevoii de fructificare a capitalului disponibil. De cele mai multe ori acest lucru inseamna ca intre banci se schimba permanent excedentele si deficitele de trezorerie. Piata monetara se caracterizeaza printr-un mare grad de operativitate . Piata monetara se caracterizeaza printr-o diversitate foarte mare de produse si servicii. MASA MONETARA Continutul si structura masei monetare Moneda = creanta , adica o forma de avere, dar nu toate creantele reprezinta moneda pt ca nu pot circula liber. In economie exista active (industriale, comerciale, financiare etc.), unele dintre acestea sunt de natura monetara, iar altele trebuie mai intai sa se trasforme in active monetare. Exista insa o conditie pt toate activele si anume, sa poata participa la circuitul valorii materiale din economie. Averea monetara este utilizata pt schimb, adica pt procurarea de active in vederea obtinerii ptofitului ; de astfel profitul reprezinta chintesenta economiei de piata care tocmai de aceea, din punct de vedere al rolului major al activelor monetare mai poarta denumirea de economie de schimb sau economia profitului sau economia banului. Activele monetare cuprind : 1. numeralul 2. depozitele 3. rezervele Se constata ca aceste active sunt in acelasi timp creante monetare, ele regasindu-se la banci, populatie si la firme. Ele se numesc creante, intrucat ele sunt create de banci (BNR prin emisiune monetara cum ar fi creditele de refinantare, cat si de celelalte banci, in deosebi prin creditul neguvernamental) Masa monetara reprezinta totalul activelor utilizate pt obtinerea de bunuri si servicii cat si pt achitarea datoriilor. Masa monetara cuprinde(in ordinea descresterii gradului de lichiditate : 1. masa efectiva sau numeralul are cel mai mare grad de lichiditate, poate fi folosita imediat fara intermediari 2. moneda de cont/scripturala dispune din conturile curente ale firmelor si populatiei 3. depozitele la termen 4. alte creante monetare concretizate in titluri financiare care sunt de 2 feluri si anume : - titluri financiare pe termen scurt (cambii, bilete la ordin, bilete de trezorerie, bonuri de tezaur) - titluri financiare pe termen lung si mediu (actiuni si obligatiuni), acestea prezinta cel mai real grad de lichiditate, dar prezinta avantajul ca pot fi valorificate inainte de scadenta, iar preturile pot fi negociabile Masa monetara sau activele monetare reprezinta o suma de creanta a sistemului bancar chiar daca in mod vremelnic ele se regasesc la populatie sau la firme.

ANALIZA MASEI MONETARE SI CIRCULATIEI MONETARE Pt a efectua o analiza efectiva este necesar mai intai gruparea agregatelor monetare in felul urmator : 1. moneda primara sau de rezerva sau baza monetara, aceasta este creata de banca centrala. Acest agregat se dermina ca diferenta intre totat active si total pasive bilantului bancii centrale. BC creaza moneda prin emisiune, distribuirea de credite, titlurile trezoreriei si tezaurului si prin rescontarea efectelor de comert si publice. Aceste creatii BC se regasesc in activul bilantului sau ; pasivul bilantului BC arata valoarea si repartizarea pe destinatari a monedei primare (biletele de banca, moneda metalica, disponibilul tezaurului si disponibilului bancilor creatoare de moneda scripturala). Combinarea elementelor de activ si pasiv este foarte variata si de aici rezulta agregatele monetare, in deosebi poate fi analizata complexitatea agregatului M1. 2. moneda ca mijloc de plata se mai numeste si masa monetara in sens restrans. Aceasta masa monetara este formata din produse monetare create de BC (agregatul M1)si produse monetare create de celelalte banci si produse monetare ale altor institutii financiare. 3. moneda ca avutie neta, este formata din produse monetare enumerate mai sus inclusiv mijloacele de plata neutilizate, dar care pot fi transformate relativ usor in lichiditati. In functie de structura lor, agregatele monetare solicita : a) alegerea grupelor de active b) determinarea performantelor fata de evolutia preturilor si a PIB c) gruparea activelor monetare selectate Agregatele monetare cuprind atat mijloace de plata cat si plasamentele finanaciare care pot fi transformate rapid in lichiditati. In raport de modul de deducere a diferitelor active monetare, orice economie moderna cuprinde urmatoarele 4 agregate: a)M1 toate mijloacele de plata sub forma monedei efective si al depunerilor la vedere si in contul curent. Acest agregat se mai numeste si lichiditate primara si este partea cea mai activa a monedei. Cu ajutorul acestui M1 se determina viteza de rotatie si circulatie a banilor, din acesta perspectiva se spune ca M1 reprezinta un stoc, ,iar rotatiile un flux monetar. VR= PIB/M1 Agregatul M1 mai inseamna capacitatea monedei de a se cheltui in totalitate. b)M2 cuprinde M1 la care se adauga plasamentele la termen si cele in vederea economisiri. Deci M2 cuprinde atat moneda primara cat si cea secundara. c)M3 cuprinde M2 la care se adauga certificatele de depozit, bonurile de masa, conturile de economii pe termen mediu, alte titluri emise de firme pe piata monetara d)L cuprinde M3 la care se adauga titlurile financiare emise pe termen scurt si mediu si care sunt negociabile. CIRCULATIA MONETARA 1. Emisiunea monetara si retragerea monedei din circulatie. Masa monetara din circulatie depinde de cantitatea de moneda necesara si dorita de micul si marele public. In economia de piata nu se efectueaza un control nemijlocit al masei monetare se urmaresc doar : - oferta de depozite - rezervele bancilor - costurile

Emisiunea monetara inseamna de fapt confectionarea biletelor de banca si a monedei metalice. In perioada moderna emesiunea monetara cuprinde si emisiunea de titluri si punerea in circulatie a creditelor. Emisiunea monetara se face in conditii legale stricte si pe baza unor norme general accentuate in fiecare tara. Emisiunea monetara se face numai in sistemul in care moneda este reprezentata, adica are la baza o valoare reala. Emisiunea monetara nu trebuie sa aiba la baza elemente de conjunctura, dar poate avea la baza elementul psihologic al increderii, adica garantii reale. Emisiunea monetara se face de BC pe baza unor unor legi organice. Prin banca de emisiune, bancnotele sunt investite de catre stat cu calitatea de moneda naturala si legala. Se spune ca moneda are putere liberatorie si circulatorie nelimitate. Emisiunea monetara inseamna eliberarea de la ghiseele BC a biletelor de banca in functiede cererea de credite a sectorului economic pe masura ce acestea pun in circulatie noi produse si servicii. Deci emisiunea monetara trebuie sa fie comandata de interesele economiei reale, astfel dispare fenomenul fiduciar(de incredere), iar moneda devine conventionala, adica are un curs fortat. Retragerea banilor din circulatie trebuie facuta un urmatoarele cazuri: 1. cand activele economiei scad 2. cand scad preturile 3. cand cresc stocurile de marfuri 4. cand scad depozitele bancare 5. cand scad rezervele valutare ale BNR Moneda este un venit al statului, ca venit apare in activul bilantului BC; pasivul bilantului o inregistreaza ca o creanta fata de tezaur si trezorerie. Creatia monetara are o sfera mai mare decat emisiunea monetara. Avem creatie monetara atunci cand: - se face emisiune monetara - bancile achizitioneaza valuta - bancile efectuaeaza operatiuni de scontare - bancile achizitioneaza patrimoniu - bancile acorda credite Convertibilitatea monedei Este o problema complexa care nu poate fi realizata decat in economia de piata dezvoltata. Prin convertibilitate statul garanteaza moneda cu bunuri materiale, aur, devize sau valute de referinta. Convertibilitatea monetara reprezinta capacitatea monedei de a se rascumpara de catre banca emitenta sau prin alte valute. Intr-o singura perioada de timp convertirea monedei s-a facut in metale pretioase, apoi in efecte de comert si apoi prin puterea de cumparare, adica prin raportul masa monetara la cantitatea de bunuri si servicii ce putea fi procurata cu aceasta. Convertibilitatea monedei mai inseamna capacitatea monedei de a circula libera pe pietele monetare internationale si de a putea fi oricand schimbata in moneda altei tari. Actualmente in principiu moneda este acoperirea prin oferta de bunuri si servicii si de rezervele valutare. Din punct de vedere al puterii de cumparare convertibilitatea este : 1. deplina (cele 4 monede de referinta) 2. externa(celelalte monede puternice) 3. limitata(la granitele tarii sau la anumite tranzactii)

In acesta grupa care se mai numeste si grupa monedala exotica figureaza si cea a Romaniei, leul. Din punct de vedere al continutului : - de cont curent - de capital Leul are convertibititate de cont curent, adica limitata, nu circula pe pietele internationale, nu pot fi facute investitii in lei in afara granitelor si nu pot fi facute tranzactii comerciale decat in mod limitat sau pe lipsa de troc. SISTEMUL DE PLATI 1. Continutul sistemului Platile reprezinta concepte si practici din cele mai complexe, ele antreneaza foarte multe norme, principii, reguli si practici, de la platile in numeral pana la platile electronice si pe internet, evolutia platilor, a depozitelor prin amplitudinea altor segmente ale economiei de piata si alte servicii bancare. Platile sunt asigurate de banci, in calitatea acestora de intermediari financiari. Este firesc ca sistem bancar sa gestioneze platile avand in vedere in primul rand faptul ca bancile sunt detinatoare de mari lichiditati, avand in vedere atat emisiunea monetara a BC, dar si creatia monetara realizata prin creditele acordate de celelalte banci, firmelor si populatiei si care asigura un flux monetar continuu. In afara de banci platile implica participarea trezoreriei publice, a caselor de compensatii, a asigurarilor economice, a persoanelor fizice. Pt a facilita platile bancile deschid conturi prin care se efectuaeaza incasari si plati si care din punct de vedere al sistemlui de plati se grupeaza astfel : 1. conturi curente 2. conturi de economii 3. conturi de credite 4. conturi de investitii In aceste conturi sunt inscrise creantele si datoriile reciproce. In sens larg platile cuprind si incasarile avand in vedere ca daca pt partener suma vehiculata prin banca este o plata, pt ceilalti parteneri este o incasare. Datorita complexitatii sale sistemul de plati este organizat pe 2 paliere : 1. BNR face emisiune monetara, pune si retragere din circulatie banii si elibereaza normele generale ale sistemului de plati. 2. Bancile si trezoreriile publice, acestea facand plati si incasari operative elaborand si aplicand norme proprii de plati, dar pe baza normelor generale ale BNR. Platile se efectueaza pe 2 grupe mari de operatiuni : 1. operatiuni comerciale 2. operatiuni necomerciale In cadrul sistemului de plati exista 2 forme de plata : 1. acceptarea 2. asigurarea cu anticipatie a platilor(prin acreditiv) Exista 2 moduri de plata: 1. numeralul 2. viramentul

PLATILE IN NUMERAL Platile in numeral necesita prezenta efectiva a monedei, adica a bancnotelor si a monedei metalice. In tara noastra nmeralula are o pondere foarte mare (30-35%), ceea ce inseamna costuri mari. Numeralul este mijlocul de plata primar, el are cel mai mare grad de lichiditate ; este un instrment de plata general valabil si are efecte imediate. Numeralul nu este gravat de nici o alta obligatie. Platile in numeral se efectueaza prin caseriile bancilor si ale firmelor. Organizarea si functionarea caseriilor bancilor Caseriile au un rol imens in efectuarea tuturor platilor cu numeralul. Ca urmare toate bancile elaboreaza si aplica norme de casa stricte. Operatiunile caseriilor bancare cuprinde depuneri si ridicari de numerar. Din alt punct de vedere acestea se regrupeaza astfel : 1. incasari in numerar si cu instrumente de plata in moneda scripturala(cec-uri, carduri) 2. plati prin carduri si cec-uri In operatiunea de caserie mare pondere o au urmatori pasi : 1. verificarea documentelor si banii 2. inscrierea documentelor in registrul de casa 3. predarea documentelor catre serciviul contabil 4. verificarea existentei disponibilului in conturi(fonduri proprii, credite, depozite) 5. pregatirea bancnotelor(a cupiurilor) 6. efectuarea calculelor 7. numararea banilor 8. anumarea cec-ului prezentat la plata 9. inmanarea numeralului 10. numararea banilor la de clientul bancii 11. obtinerea semnaturii clientului Unele caserii au ghisee separate pt incasa si plati sau programe diferite. Gestionarea banilor este o problema de maxima securitate pt banci, de aceea se pune accent pe : 1. existenta tezaurului bancii care este la subsol, ce prevede pereti de cel putin 80cm grosime, mijloace de alarma si protectie, inclusiv paza. 2. pastrarea cheilor 3. pastrarea sigiilor 4. inchiderea si deschiderea tezaurului 5. verificarea si impachetarea bancnotelor 6. siguranta pastrari numeralului 7. respectarea plafoanelor de casa PLATI PRIN VIRAMENT Viramentul a aparul odata cu bancnotele. Acestea au gasit mijloace de a face posibila plata fara sa fie necesara prezenta efectiva a banilor. Acesta plata putea fi facuta fie imediat prin completarea unui document rebursabil catre banca furnizoare prin care sa li se comunice efectuarea platii.

In al doilea rand se practica sistemul plati amanate(se anunta ca plata va fi efectuata la o anumita data ulteriora) Viramentul inseamna deci transferul de bani scripturali nu de moneda efectiva. Viramentul este de 2 feluri : 1. viramentul de credit cand platitorul dispune de fondurile sale si da dispozitia banci sale sa efectueze plata(deci nu este necesar un consimtamant prealabil al debitorului ci banca sa efectueze platile la primirea documentului de plata) Viramentul de credit cuprinde cele mai multe documente de plata prin care : ordinul de plata, cec-ul, cambia 2. viramentul de debit se foloseste mai rar, in prealabil banca cere consimtamantul debitorului pt efectuarea platii Prin virament de debit platitorul imputerniceste furnizorul sa intocmeasca documentele de plata, le prezinta banci, iar aceasta efectueza plata. ORDINUL DE PLATA Acesta este cel mai des instrument de plata utilizat in sistemul de plati, este un virament de credit, emitentul ordinului de plata da dispozitie bancii sale sa efectueze plata catre un beneficiar. Ordinul de plata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : 1. banca receptoare sa dispuna de fonduri(din credite ,din incasari curente) 2. sa nu se prevada ca plata sa fie efectuata la cererea beneficiarului. Plata se finalizeaza odata cu acceptarea ordinului de plata de catre banca destinatara Ordinul de plata este emis in nume si pe cont propriu. In platile prin ordin de plata benefeciarul inseamna persoana destinatara, prin ordin de plata sa primeasca suma de bani. In circuitul ordinului de plata intervine urmatoarele banci : 1. banca destinatara 2. banca emitenta 3. si uneori banca intermediara. Principalele caracteristici ale ordinului de plata : 1. este neconditionat 2. are trecut numele sau denumirea platitorului 3. numarul contului 4. denumirea banci initiatoare 5. denumirea banci receptoare 6. elemente de identificare si autentificare a emitentului de catre banca initiatoare. Plata efectiva prin ordin de plata are loc in numele debitorului contului emitentului si crediteaza contul beneficiarului platii. Ordinul de plata este revocabil pana la efectuarea platii. El poate fi emis pe suport de hartie, magnetic sau electronic. CAMBIA SI BILETUL LA ORDIN Reprezinta intrumente de virament, iar circuitul lor este reglementat prin legea 83/1994. Operatiile de plata cu cambii sunt efectuate in anumite sisteme de plata ; pe circuitul plati intervenind si alte instrumente financiare in afara de banci. Cambia si biletul la ordin sunt in aceeasi timp instrumente de plata si titluri de credit.

Caracteristile cambiei : 1. este trasferabila 2. este negociabila 3. cei care detin cambia raspund solidar 4. cambia este un instrument de plata pe termen mediu si termen lung si se mai numeste si plata amanata 5. intre parti exista relatii de credit Cambia actioneaza ca un angajament, garantie. Este un inscris sub semnatura privata. Elementele cambiei : 1. denumirea de cambie 2. ordinul neconditionat de a plati 3. numele celui care trebuie sa plateasca 4. scadenta 5. numele celui care ordona sa se efectueze plata 6. locul unde va fi efectuata plata 7. locul si data emiterii 8. semnatura celui care emite cambia Cambia si biletul la ordin difera esentia numai in ceea ce priveste circuitul documentelor. Astfel biletul la ordin este utilizat mai ales intranzactii comerciale si presupune 2 participanti : beneficiarul si platitorul Cambia este mai complexa, participa la mai multe tipuri de plati si se mai numeste si trata. Cei 3 participanti sunt : 1. tragator 2. tras 3. beneficiar Atat cambia cat si biletul la ordin au la baza transferul anticipat la valorii catre tras. De obicei tragatorul este comerciantul cu ridicata,iar trasul este comerciantul cu amanuntul. Beneficiarul poate fi o alta persoana implicata in circuitul cambiei, iar uneori poate fi chiar tragatorul. Tragatorul cambiei raspunde de acceptarea si plata ei. Exista si cambii in alb. Cambia este transmisibila prin gir. Acesta poate fi efectuat chiar in interesul trasului, al tragatorului sau al altui obligat. Girul se inscrie pe cambie sau pe alonja ei. Girarea unei cambii de catre o banca se numeste scontare. Girul se numeste cazul cambiei si andosare. Daca trasul nu poate plati, beneficiarul cambiei poate cere executia acceptatorului si avalistilor(cel care garanteaza cambia) CECUL Cecul nu poate fi utilizat de catre oricine ci numai de titulari conturilor bancare si numai ca se pune canditia ca in aceste conturi sa existe disponibilitatile la nivelul acoperii platilor dar si comisioanelor oprite la banca.

Comisioanele se executa din conturi la vedere din comisioane si din credite pe care persoanele fizice sau juridice le solicita special pt acoperirea platilor prin cecuri. Bancile fac tranzactii prin cecuri. La circuitul cecurilor participa 3 actori : 1. tragatorul 2. trasul 3. beneficiarul platii Cecul este virament de credit, nu se accepta cecuri fara acoperire, cecul este vizat si certificat de catre banca emitenta. Elementele cecului(blachete) : 1. denumirea de cec 2. ordinul ceconditionat de plati 3. numele celui care plateste 4. locul plati 5. locul si data emiterii 6. semnatura celui care a emis cecul Cecul nu poate fi tras decat asupra banci, banca nu este decat intermediar de plati nu isi asuma obligatii. Poate interveni=refuzul de plata Tipuri de cec-uri : I. din punct de vedere al modului de incasare 1. cec nebarat obisnuit 2. cec barat cand banca platitoare este inscrisa intre cele 2 bare 3. cec de virament acesta are o clauza speciala platibil in cont 4. cec certificat necesita certificarea, confirmarea existentei in cont a fondurilor 5. cec circular cu ajutorul lui se efectueaza plati intre subunitatile aceleasi banci 6. cec de calatorie II. din punct de vedere al beneficiarului platii : 1. normative (cec girabil, poate fi girat, garantat de catre un tert) 2. cec la purtator(purtator- cineva desemnat de beneficiar sa efectueze plata) 3. cec netransmisibil girat numai de o banca, cec-ul are valoare de titlu executoriu CARDUL INTRUMENT MODERN DE PLATA Cardurile au aparut in SUA in 1924, dupa 50 ani (1974) au luat o mare amploare si in Europa de Vest. Mijloc de plata international si national. Cardurile sunt atat intrumente de plata cat si mijloace de obtinere a creditelor In circuitul cardurilor intervin 3 actori : 1. emitentul cardului 2. detinatorul cardului 3. comerciantul(beneficiarul) Plata prin card nu este totusi generalizata, sunt acceptati numai anumiti vanzatori printre care marile magazine, aeroporturile. Prin carduri se mai pot obtine lichiditati in limita disponibilului din cont Tipuri de carduri :

I. dupa caracteristicile tehnologice : 1. pe suport magnetic 2. cu microprocesor II. dupa functionalitatea pe care o au : 1. de credit 2. de debit 3. de obtinere de numeral 4. de trasferul electronic de fonduri 5. de garantie a unor cec-uri Cardurile indiferent de ce tip sunt inglobeaza elemente electronice pt decodificarea diferitelor operatiuni astfel in banda msgnetica cardurile inglobeaza informatii standardizate, securizate Cardurile sunt din material plastic, de aceleasi dimensiuni indiferent de institutia emitenta. Cardurile sunt emise de mari firme de carduri, VISA, EUROCARD, MASTERCARD, AMERICAN EXPRES. Sunt agreate vastele retele de comercianti, iar fiecare tip de card are mai multe variante: VISA are: - classic card accesibil oricui - bussines card pt afaceri, calatorii, servicii - gold card pt oameni bogati - electronic card pt persoanele cu venituri mici - plus card pt automobile bancare si de distributie a numeralului Forma clasica a cardului are pe fata informatii despre client si banca, tot pe fata are o ,holograma vizibila la lumina naturala Pe verso-ul cardului sunt : - banda magnetica, spatiu pt semnatura, alte informatii pt securitate. Operatiunile se deruleaza printr-un cont bancar, deci marile firme internationale sunt titulare de carduri, iar bancile gestioneaza aceste carduri ca instrumente de plata. Pt aceasta gestionare banca percepe taxe, incheie un contract, stabileste impreuna cu posesorul de card o parola si un pin De asemenea, banca cere specimenul de semnarii si deconteaza platile prin card, adica debiteaza contul de card la efectuarea platilor si il crediteaza in momentul alimentarii cu fonduri.