Introducere:

Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au

revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca – client si chiar conceptul despre
banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza
consumatorii de servicii bancare, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor
cerinte.
Sistemele de plăţi ca parte a sistemelor bancare s-au dezvoltat odată cu plăţile fără numerar.
Conceptul cheie al sistemelor de plăţi este instrumentul de plată scriptural şi ulterior electronic.
Acesta reprezintă un document (pe suport hârtie sau suport electronic) prin intermediul căruia se
sting datoriile între două contrapartide (una care plăteşte şi cealaltă care este beneficiarul
banilor). Instrumentul de plată ca vector al sistemelor de plăţi conţine în esenţă instrucţiuni şi
informaţii obligatorii şi care de regulă sunt date de plătitor. Acestea permit transferul fondurilor
de la plătitor la beneficiarul banilor prin intermediul unuia sau mai multor sisteme bancare (în
cazul plăţilor interne transferul se realizează prin interemediul sistemului bancar naţional, în
cazul celor internaţionale se conectează mai multe sisteme bancare naţionale). Transferul
fondurilor poate fi:
 Transfer intrabancar – de la o unitate operativă la alta aparţinând aceleiaşi bănci (fondurile
nu tranzitează sistemul de plăţi)
 Transfer interbancar (intern şi extern) – fondurile tranzitează unul sau mai multe sisteme de
plăţi.

Definiţia sistemului de plăţi dată de European Monetary Institute

"Sistemul de plăţi este acel sistem care cuprinde, de regulă, un set de instrumente,
proceduri bancare şi sisteme de fonduri cu scopul facilitării circulaţiei monetare."
1. CONCEPTUL DE PLATI ELCTRONICE.
Aparitia banilor electronici a reprezentat un pas decisiv in perfectionarea sistemelor de
plati care a adus importante avantaje clientilor bancari prin facilitatile create de transmitere
rapida a fondurilor si reducere substantiala a costurilor tranzactiilor, precum si autoritatilor
monetare prin posibilitatile de reglare si supraveghere a sistemului monetar si in special al celui
bancar. Revolutia digitala a avut drept rezultat faptul ca orice informatie poate fi redusa in
prelucrare la un flux, iar plata – banii informatie in general - devine doar o forma de informatie
digitala. De aceea, trecerea la sistemele electronice de plati si informatizarea completa a
procesului de transmitere a drepturilor de proprietate asupra informatiei–bani a fost un fenomen
natural in evolutia sistemului financiar – bancar.

În literatura de specialitate, platile electronice sunt definite ca o forma electronica,

complet informatizata si automatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii
la o tranzactie, pe baza unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai
pragmatica, specialistii de la Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice
reprezinta utilizarea mijloacelor electronice in scopul schimbului de informatii, al transferului de
simboluri sau reprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr-un mediu comercial. Acest
concept cuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,
transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii.

Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002 1), bazata pe cea comunitara, considera ca
o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prin inermediul
instrumentelor de plata electronica prin care se pot retrage sume in numerar, efectua plati
pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor catre autoritatile
administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi.

Instrumentele de plata electronica sunt de doua feluri:

- instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic);

- instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic)

1
https://lege5.ro/
 Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fondurile aflate
in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen de transfer de
fonduri si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asa cum este
cardul de debit sau de credit. In aceasta categorie se includ si aplicatiile de tip internet-banking si
home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tip moneda electronica
permit accesul numai la un depozit electronic (deci nu direct la contul bancar) constituit in
prealabil si instrumentul poate fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare (unitati valorice de
moneda electronica). Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi chip-cardul, memoria
unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unitati
valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate care accepta aceasta modalitate de
plata.

In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor si

procedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor. In general, intru-un
procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza, respectiv o
banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware, software, o retea de
transmisie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si retransmisie), punct de vanzare
(POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit bani, numerar-bani); (c) un set de
protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de plati electronice opereaza pe baza unor
module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati si folosesc chei publice si chei private
pentru a asigura integritatea si securitatea platilor.

Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu care

circula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare, sistemul
informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu, adica in
timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele electronice de
plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii intructiunii de plati.

Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile economice si

financiare pana la compensari si decontarile finale. In acest domeniu vast se intalnesc situatii
care necesita ca platile sa se efectueze la momente diferite in functie de natura tranzactiei sau de
preferintele partenerilor. Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una din urmatoarele
situatii:

- plata inainte de tranzactie – un sistem de acest gen functioneaza in cazul avansurilor

care se acorda pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc
sau smart card din care se pot face plati la momentul convenit;
- plata concomitent cu tranzactia – necesita accesul direct la baza de date a bancii si a
ofertantului de plata electronica, iar securitatea transferului trebuie sa fie
implementata mai strict (cardurile de debit, internetul bancar);
- plata dupa tranzactie – cea mai frecventa forma de plata si in care se foloseste cardul
de credit.

Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci cand banii
sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri. In functionarea sa, procedeul
electronic de plati produce efecte de natura juridica, economica, financiara, tehnica si chiar
psihologica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) pana la
desavarsirea procesului de plata.

Platile electronice au evoluat destul de rapid si s-au diversificat intru-un interval relativ
scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalitati de plata
diferentiate din punct de vedere al tehnologiei folosite si a segmentelor de piata caraora se
adreseaza. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:

Dupa tipul de tehnologie:

- plati bazate pe carduri;

- plati bazate pe aplicatii modem – in special pentru persoanele juridice care efectueaza
plati de valori mai mari;
- plati bazate pe aplicatii internet- in special pentru persoanele fizice;
- plati bazate pe telefonia mobila – in special persoane fizice.

Dupa volumul tranzactiei:

- microplati(mycropayments)
 - plata de tip consumator (consumer payment) intre 5-500 euro/$ reprezentand
cumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care poseda o valoare mai mare
decat a microplatilor;
- plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpararea unor
cantitati mai mari de bunuri si servicii, plati comerciant catre comerciant.

Dupa natura informatiei:

- plati bazate pe valoare – se transfera efectiv valoare in format electronic;

- plati bazate pe informatie – numai informatia circula prin internt, iar tranzactia
efectiva are loc in afara conexiunii.

Dupa natura monedei electronice:

- palti bazate pe bani electronici de cont – implica inregistrarea in conturile bancare ale
utilizatorului si comerciantului;
- plati bazate pe bani elctronici semn – valoarea este incorporata intr-un soft existent pe
un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un dispozitiv la altul fara nici o
referinta la un cont bancar.

Dupa instrumentele de plata oferite:

- plati cu carduri bancare;

- plati on-line (internet);
- microplati;
- plati prin cecuri electronice;
Evolutia platilor electronice a inceput cu specializarea platilor instrumentate pe suport
hartie care a condus la aparitia mai multor instrumente pe suporti netraditionali (magnetici), care
la randul lor s-au specializat fiecare pe cate un canal de comunicare (transmitere manuala, printr-
un suport magnetic-banda, discheta, prin telefon sau alta retea publica, cu sau fara parolare, prin
telex, prin retele de computere special echipate, telecomunicatii on-line) a mesajului de transfer
de fonduri si a informatiilor adiacente. Din multitudinea de experiente, unele aflate inca in curs
de testare si perfectionare, o preferinta certa o reprezinta instrumentarea platilor electronice prin
carduri care detine ponderea cea mai mare in volumul platilor electronice. Canalul de
comunicare specializandu-se, au aparut alte categorii de plati, de asemenea dezinstrumentate, ca
internetul bancar, telefonia mobila bancara si altele care inca nu s-au lansat pe piata. Transferul
electronic de fonduri este componenta principala a sistemului electronic de plati si ca urmare,
platile au debutat pe piata mai intai cu sistemele de transfer intern si international care au
“comprimat” timpul asigurand legatura intre bancile participante in timp real, adica concomitent
cu tranzactia.

2. PLATILE ELECTRONICE CU DECONTARE BRUTA IN TIMP REAL:

Decontarea bruta in timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje
(ordine de plata) electronice de catre participanti, procesarea instructiune cu instructiune a
acestora in limita disponibilului existent in contul de decontare de la banca centrala, asigurarea
resurselor de completare a eventualelor deficite prin credite “intraday” si decontarea finala prin
conturile curente de la banca centrala. Principalul avantaj al acestui procedeu il constituie
operativitatea transferurilor si reducerea pana la eliminare a riscului de credit. Dupa
introducerea mesajului in retea de catre participant, procesarea si decontarea se fac la intervale de
timp extrem de scurte, aproape insesizabile, de unde vine si numele de “in timp real”. Intrucat
avem de a face cu un procedeu cu decontare bruta, deci fara compensare, bancile trebuie sa
mentina un volum destul de mare de disponibilitati in conturile de la banca centrala pentru a
acoperi cerintele de plati, ceea ce este un dezavantaj. Beneficiarul cel mai mare al noului
procedeu este furnizorul care poate sa-si primeasca fondurile in aceiasi zi cu livrarea bunurilor.

In functie de modul de solutionare a lipsei temporare de fonduri la bancile platitoare,

procedeele cu decontare bruta in timp real sunt de doua tipuri: cu linie de asteptare la banca
remitenta (fara credite “intraday”) si cu linie de asteptare la institutia de gestionare a sistemului
(cu credite “intraday”). Creditele “intraday” se asigura de banca centrala pe termene foarte scurte
in timpul zilei cu rambursare la finele zilei sau credite “overnight” cu rambursare in ziua
urmatoare. Procedeele de decontare in timp real sunt proprietatea bancilor centrale care au si
rolul principal in asigurarea resurselor si supravegherea functionarii sistemelor de plati.

In Romania, procedeul preconizat se refera numai la decontarea platilor de mare valoare si a

platilor urgente indiferent de valoare si este gestionat de TransFonD ca agent operator al
bancii centrale. Platile de mare valoare sunt definite de normele bancare (Regulamentul BNR
nr.1/2002), ca instructiuni de transfer-credit, in general de mare valoare, inclusiv cele aferente
pietelor valutara/monetara, intre participanti, efectuate de acestia in nume propriu sau al
clientilor.

In prezent, platile de mare valoare sunt considerate cele peste 500 milioane lei si care se
deconteaza prin instrumente de plata de credit, respectiv ordinul de plata. Se pot efectua insa
plati si sub aceasta limita daca emitentul decide sa foloseasca sistemul de tranfer de fonduri de
mare valoare. Deosebit de decontarea acestor plati, procedeul asigura si decontarea pozitiilor
nete ale procedeelor cu decontare prestabilita/amanata (casele de compensatii, decontarea
titlurilor de stat, etc).

Participantii la acest procedeu sunt: banca centrala, bancile comerciale romane si

sucursalele bancilor straine autorizate sa opereze in Romania, Trezoreria Statului, modalitatile de
transfer de fonduri administrate de BNR, proedeul de inregistrare, transfer si decontare a
titlurilor de stat, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compensare administrate
de TransFonD, alti titulari de conturi de decontare. Fiecare participant este conectat la retea
printr-un singur punct de acces, de regula sediul central al participantului.

In cadrul procedeului se proceseaza instructiuni de plata de tipul transfer credit si in

cazuri bine definite (decontarea pozitiilor nete ale caselor de compensatii, decontarea
operatiunilor cu titluri de stat etc) instructiuni de tipul debit direct. In ce priveste tipurile de
tranzactii care genereaza instructiuni de plata prin sistem se vor derula plati ale clientilor, palti
ale bancilor (operatiuni pe piata monetara, plati in lei aferente pietei valutare, precum si plati
aferente pietei titlurilor de stat), plati in relatia cu Trezoreria Statului si operatiuni ale bancii
centrale (pe piata monetara, furnizarea de lichiditate “intraday”, operatiuni in calitate de
imprumutator de ultima instanta, etc).

Pentru efectuarea decontarilor, participantii trebuie sa deschida un cont de decontare la

bnaca centrala, altul decat contul curent, prin care se deruleaza operatiunile de incasari si plati pe
parcursul zilei. Contul de decontare are la inceputul si sfarsitul zile operative sold zero. La
inceputul zilei, participantii transfera sumele necesare platilor din contul curent in cel de
decontare, iar la sfarsitul zilei, sumele ramase in contul de decontare se tranfera de operator in
contul curent al participantului. Daca este necesar, participantii pot efectua transferuri din
conturile curente in cele de decontare si pe parcursul zilei.

Mesajul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul platilor de mare

valoare este mesajul electronic (ordinul de plata electronic) care tinde sa se generalizeze
pentru toate categoriile de plati electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleasi
elemete inscrise pe ordinul de plata pe suport hartie, plus unele elemente specifice pentru
criptare.

In cadrul platilor electronice sunt acceptate numai mesajele (ordinele de plata) initiate de
participanti (centralele bancilor comerciale si alti participanti). Mesajele bancilor comerciale sunt
receptionate de TransFonD intre orele 8-13 iar decontarea finala are loc la ora 17 dupa care plata
devine irevocabila. Avand in vedere ca ordinul de plata este un instrument revocabil, plata se
poate revoca de participantul platitor fara acordul participantului beneficiar in intervalul de
receptie stabilit in baza unei notificari transmise TransFonD.
 In cursul unei zile pot apare situatii de lipsa temporara de lichiditati, mesajele fiind
stocate in linia de asteptare. Pentru a se asigura un flux continuu, sistemul prevede ca banca
centrala sa asigure un credit intra-day (pe parcursul zilei) pe baza de garantii sub forma
titlurilor de stat (in aceasta etapa singurile active eligibile sunt titlurile de stat). In acest scop,
banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul unei zile in sistem REPO (cumparare de titluri
de catre participanti cu rascumparare la finele zilei). Procedeul de furnizare a lichiditatii este
urmatorul:

- banca centrala publica seriile emisiunilor de titluri pe care accepta sa le cumpere in

mod automat in situatia in care o banca are nevoie de lichiditate in cursul zilei, la simpla
solicitare a acesteia si stabileste si marja aferenta;

- SNCDD (Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare) va pastra in

evidentele sale datele referitoare la emisiunile acceptate de banca centrala si marja
stabilita;
- in situatia in care o banca are nevoie de lichiditate, transmite SNCDD un mesaj
referitor la incheierea automata a unei operatiuni REPO intra-day cu banca centrala;

- SNCDD verifica existenta titlurilor de stat in contul de titluri al solicitantului si daca

sunt libere de sarcina;
- SNCDD initiaza instructiunea de plata din contul de decontare al bancii centrale in
contul de decontare al participantului din RTGS;
- dupa confirmarea decontarii in RTGS, SNCDD efectueaza transferul de proprietate
asupra titlurilor din contul bancii beneficiare de lichiditate in contul de titluri al bancii
centrale;
- la ora indicata in mesaj sau la finele zilei, SNCDD initiaza operatiunea in sens invers.

In acest fel, banca centrala actioneaza ca un imprumutator de ultima instanta, daca banca
in cauza nu a reusit sa-si asigure lichiditate de pe piata monetara. Creditul se acorda insa numai
pentru cateva ore, ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatii.

Desi conceptul este un sistem de plati de mare valoare in timp real, totusi procesarea
instructiunilor de plata de la platitor la beneficiar dureaza trei zile (daca notam cu Z ziua
decontarii, atunci vom avea Z-1 prezentarea ordinului de plata la subunitatea bancara a
platitorului si transmiterea acestuia la banca centrala participanta, Z introducerea ordinului de
plata in decontare la TransFonD si transferul sumei de la participantul platitor la participantul
beneficiar, Z+1 transmiterea sumei la subunitatea bancara a beneficiarului), ceea ce diminueaza
caracterul de rapiditate al sistemului.

3. INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA:

Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in ce priveste

informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisiei electronice si au
acelasi rol de a transmite informatia-bani de la partenerul platitor catre cel beneficiar prin
intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta in transpunerea
informatiilor intr-un mesaj electronic care se poate cripta si decripta automat si semna electronic.
Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica sunt ordinul de plata
electronic si cecul electronic.

3.1 ORDINUL DE PLATĂ ELECTRONIC:

Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu

deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul de
plata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr-o anumita
ordine, informatiile necesare efectuarii platilor, dupa cum urmeaza:

Participant platitor Banca Romana de Dezvoltare (centrala)

Unitatea initiatoare BRD- Alexandria

Platitor Firma X

Cont platitor xxxxxxxxxxx

Nr. ordin de plata 1

Data emiterii 30/05/2004

Tipul de plata Plata client

Participant beneficiar Banc Post

Unitatea destinatara Banc Post Brasov

Beneficiar Firma Y

Cont beneficiar xxxxxxxxx

Nr. de referinta al platii

de mare valoare 1

Data decontarii 31/05/2004

Suma 700.000.000,00 lei

(saptesutemilioanelei)

Reprezentand Achizitionare bunuri

Prioritate la refuz 1

Data si ora introducerii

platii de mare valoare 31/05/2004 ora 13:08

Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC,

echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private si
publice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de aceste
echipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesaj
electronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic se valideaza
(verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul curent de catre administratorul
de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau contabilul sef), conform
principiului bancar al “celor patru ochi”, dupa care se transmite centralei bancii comerciale
pentru lansarea in sistemul de plati interbancare.

Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe suport
hartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii tehnologice de transfer si procesare
automata si apoi de decontare in timp real. In functie de valorea platilor, adica de mica valoare
(sub 500 mil. lei) sau mare valoare (peste 500 mil. lei).

3.2 CECUL ELECTRONIC:

Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj
electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronic a
aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998-2000) si este folosit in special in SUA in
relatiile cu Trezoreria Statului.

Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suport hartie.
Astfel, debitorul genereaza un cec electronic (un mesaj electronic specific pentru cec) folosind
un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prin internet (e-
mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseaza cecul pe
numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituirea unui depozit.
Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare. Banca debitorului
verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei de compensatii acordul de plata.
Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei si crediteaza contul acestuia.

In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna de

infrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de transmisie. In
varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorului si solicita fie banii in
numerar sau transferul acestora la banca sa.

Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminarea

riscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare,
folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurile pentru
investitii in echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a utilizatorilor si
a bancilor.

4. SEMNĂTURA ELECTRONICA:

Tranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa se finalizeze

intr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si sa pastreze anonimatul
participantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu se cunosc si instructiunile date care
angajau transferuri de active si de proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare a identitatii.
Astfel a aparut semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatii persoanei.

In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind semnatura
electronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice si metodologice
de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste reglementari au fost elaborate in spiritul Directivei
UE/98/98 privind semnatura electronica si Directicvei UE/51/96 privind comertul electronic.
Legea romana are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adica sa consacre forta juridica
a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creeze premisele necesare pentru
desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancare.

Potrivit legii, semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii intre mai multe
elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate cu exercitarea atributiilor
furnizorului de servicii de certificare. Semnatura electronica poate fi asemanata cu un “cod
personal” care se ataseaza la un email sau alt document trimis electronic de la un calculator la
altul, fie prin internet, fie printr-o retea de calculatoare. “Codul” este emis de furnizorul de
servicii de certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajele pe care le confera
semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea rapida cu clientii, asigurarea
confidentialitatii datelor, siguranta si usurinta in utilizare, precum si o mai buna circulatie a
informatiilor intre centrala si unitatile bancare

Cheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla sau extinsa. Semnatura
simpla reprezinta o combinatie aleatoare de date electronice (o criptare) specificice unei singure
persoane si este cunoscuta sub numele de cheie privata. Cheia se emite de o entitate legala care
pentru autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumit cheie publica.
Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura electronica extinsa care se
utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit legii, semnatura electronica extinsa tebuie sa
indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic de semnatar, asigura
identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este legata
de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a
acestora este identificabila.

O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a asigura

autentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si reducerea riscurilor de
repudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice este asigurata de un sistem de hardwere si
softwere, care pe baza unor proceduri asigura criptarea si decriptarea informatiei care circula
intre banca si client. De regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheia privata)
pentru a securiza mesajele si tehnologia criptarii asimetrice (cheia privata si publica) pentru a le
decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se prezinta astfel:

- clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica, corespondente printr-
o relatie matemetica intr-un algoritm de criptare;
- cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea clientului; cheia
privata se afla doar in posesia clientului, fiind confidentiala si este protejata cu parola
si PIN si stocata in text criptat, fie in memoria computerului, fie pe un alt suport cum
ar fi cardul smart;
- cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica electronic, in mod unic,
 pe detinatorul sau si care nu poate fi citita si autentificata decat cu cheie publica
pereche;
- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata, cunoscuta numai de el,
insa odata trimis mesajul poate fi citit numai cu cheia publica a expeditorului; in acest
fel, destinatarul care detine cheia publica a expeditorului poate decripta mesajul si
totodata are certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de drept al semnaturii
electronice.

Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate parolelor si PIN-
urilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar dezavantajul il constituie faptul ca procedeul este
mai greoi si mai costisitor de implementat.

Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor prin internet au

condus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la aparitia autoritatilor de
certificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul electronic. Autoritaea de certificare
autentifica cheia publica prin distribuierea ei odata cu un certificat calificat semnat digital care
face legatura dintre un nume de persoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificare se ofera
de diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul tehnologiei
informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare, banci, denumiti generic
furnizori de servicii de certificare.

Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia publica si cheia
privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare dat cand clientul stabileste
legatura cu banca se transmite semnatura electronica iar banca verifica daca certificatul este
valid, identifica si autorizeaza clientul si valideaza operatiunea bancara. Certificatul digital se
elibereaza pe o perioada de un an dupa care se poate reinoi. In cadrul acestei perioade, certificatul
se poate revoca in situatia in care cheia privata a clientului a fost compromisa sau prin inchiderea
contului clientului. Deci, banca verifica validitatea certificatului prin incadrarea in perioada de
valabilitate si confruntarea cu lista celor revocate. In literatura de specialitate, procedura de
eliberare a unei semnaturi electronice se compara ca finalitate si fluiditate cu procedura de
eliberare a unui act de identitate in care rolul institutiei publice care elibereaza actul este
indeplinit de furnizorul de servicii de certificare.

Bibliografie

https://lege5.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_pl%C4%83%C8%9Bi

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Electronic_de_Pl%C4%83%C8%9Bi

https://biblioteca.regielive.ro/referate/banci/instrumente-de-plata-electronica-90494.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordin_de_plat%C4%83