Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lect.Univ.Dr. Studenta
Instrumente de plată
Debitarea directă
Debitarea directă este un transfer iniţiat de beneficiar (banca destinatară) prin
intermediul băncii sale, după încheierea unui acord în acest sens între beneficiar şi plătitor
(banca iniţiatoare).
Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate frecvent în cazul plăţilor periodice, cum
ar fi facturile de utilităţi publice, în condiţiile unui acord prealabil cu plătitorul.
Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate şi în cazul plăţilor ocazionale, când
plătitorul autorizează o plată individuală.
Cardul
Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv
un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său
să folosească disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul
cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă
de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multor
operaţiuni.
Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de
tranzacţii, spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie (o singură tranzacţie), iar
transmiterea informaţiilor financiare se realizează electronic.
Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, precum tipul suportului fizic de
informaţii, tipul contului de card, funcţiile realizate, tipul instituţiei care emite cardul, aria
geografică de utilizare şi altele.
Operaţiuni care pot fi efectuate prin intermediul cardului:
- retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de
numerar sau ATM (Automated Teller Machine), de la ghişeele
emitentului/instituţiei acceptante sau de la sediul unei instituţii;
- plata bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate de comercianţii acceptanţi
şi/sau emitenţi (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul
telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune şi internet sau de
către alţi furnizori de utilităţi), precum şi plata obligaţiilor către administraţiile
publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalităţi etc., prin intermediul
terminalelor POS (Point-of-Sale), ATM sau prin alte medii electronice;
- eliberare de numerar la comerciant (cash back) - operaţiune de retragere de
numerar, limitată ca valoare şi număr de tranzacţii de către emitentul cardului,
efectuată întotdeauna împreună cu o tranzacţie de plată la dispozitivele POS ale
comercianţilor, transferurile de fonduri.
Cecul
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Instrumentul este creat de către trăgător care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care joacă rolul de tras, să
plătească la prezentare o sumă determinată beneficiarului, care poate fi trăgătorul sau o altă
persoană.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de
acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar
trasul îl plăteşte.
Fiind un instrument pe suport hârtie, cecul este instrumentul de plată fără numerar cel
mai costisitor de procesat şi decontat, de aceea furnizorii de servicii de plăţi caută soluţii
pentru reducerea costurilor prin dematerializarea procesului de compensare şi decontare –
prin trunchierea cecurilor, în care este procesată doar imaginea electronică a cecului – sau
prin promovarea utilizării altor instrumente, precum plăţile prin carduri.
Bibliografie :
https://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/mic-dictionar-de-plati/