INSTRUMENTE DE PLATĂ

Dr. GABRIELA HÂRȚESCU

Director General IBR
1
 PLATA

 Plata reprezintă un transfer de fonduri prin care se stinge o

obligaţie din partea plătitorului către beneficiar. Plătitorul este
acea parte într-o tranzacţie de plată care transferă fondurile, iar
beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.
 Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de
proceduri convenite între un utilizator de servicii de plată și un
furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor de la
plătitor la beneficiar.

2
 NUMERARUL
 Numerarul este, încă, mijlocul de plată cel mai utilizat pentru
achiziţionarea de bunuri şi servicii.
 Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace
similare, folosite ca mijloc direct de plată şi acceptate pe scară
largă în tranzacţii. Mijloace de plată alternative la numerar sunt:
ordinul de plată, cec-ul, cambia, biletul la ordin, etc.

3
INSTRUMENTE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR (1)

 Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un

plătitor dă băncii sale autorizaţie să transfere fonduri pentru efectuarea
unei plăţi sau prin care un beneficiar dă instrucţiuni băncii sale să
colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi
deschise la o singură bancă sau la bănci diferite.
 Transferul fondurilor deţinute în conturi deschise la instituţii de credit,
în baza primirii unei instrucţiuni de plată se realizează prin intermediul
mijloacelor de plată fără numerar, a instrumentelor de plată: transfer
credit (ordin de plată), debitare directă, card bancar, cec, cambie şi
bilet la ordin. Tendinţa pe plan mondial este de reducere a utilizării
numerarului.

4
INSTRUMENTE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR (2)

A. Din punct de vedere al obligaţiilor create şi al părţii care

transmite instrumentul de plată pentru procesare, principalele tipuri
de instrumente de plată fără numerar sunt:
• Instrumente de plată de credit, în cazul cărora instrucţiunea de plată este
transmisă de plătitor băncii sale pentru a fi procesată,
• Instrumente de plată de debit, în cazul cărora instrucţiunea de plată este
transmisă de beneficiar băncii sale pentru a fi procesată.
B. Din punct de vedere al suportului fizic al plății, instrumentele de
plată pot fi împărțite în:
• Instrumente de plată pe suport hârtie,
• Instrumente electronice de plată.
Din punct de vedere al canalului de transmitere, instrumentele de
plată pot fi transmise: letric/manual şi automatizat prin mijloace de
telecomunicaţii (email/internet, fax, etc.).
5
INSTRUMENTE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR (3)

Cele mai utilizate instrumente de plată fără numerar

Transferul credit (ordinul de plată)
Debitarea directă
Standing order
Cardul
Cecul
Biletul la ordin
Cambia

6
 ORDINUL DE PLATĂ (1)
• Ordinul de plată este modalitatea cea mai simplă de efectuare a unei plăţi,
respectiv încasări. Ordinul de plată este o dispoziţie de plată necondiţionată
dată de ordonatorul acesteia (cumpărător/plătitor) unei bănci emitente (banca
plătitorului) de a pune la dispoziţia unui beneficiar (vânzătorul) o anumită
sumă de bani, fie în cont, fie în numerar. Pentru efectuarea plăţii, ordonatorul
trebuie să aibă disponibil în cont sau să depună suma respectivă. Se mai
numeşte şi transfer credit.

• Ordinul de plată este standardizat şi conţine anumite elemente care trebuie

completate în mod obligatoriu (ordonatorul, contul IBAN al acestuia, banca
ordonatorului, beneficiarul, codul IBAN şi banca acestuia, suma).

• Pentru plăţile efectuate în conturile Trezoreriei Statului, se utilizează un model

de ordin de plată distinct de cel folosit pentru celelalte plăţi. Debitarea contului
clientului plătitor se realizează în aceeaşi zi sau în următoarea, în funcţie de ora
la care a fost prezentat la bancă (transmis) ordinul de plată.

7
 ORDINUL DE PLATĂ (2)
• Poate fi iniţiat pe hârtie sau în format electronic, dar de regulă procesarea lui se
realizează electronic. Ordinul de plată este un instrument de plată la vedere.
• După ce a dat ordinul de plată, ordonatorul (cumpărătorul) poate revoca
ordinul de plată înainte ca să fie creditat contul beneficiarului. Cu alte cuvinte,
după ce trimite dovada plății către vânzător, cumpărătorul poate revoca ordinul
său de plată. Acest lucru poate fi riscant pentru vânzător.
Mecanismul plății prin ordin de plată
Descrierea operațiunilor: (1) - livrarea mărfii/prestarea serviciului de către vânzător
condiționată de ordinul de plată dat de cumpărător băncii sale; (2) - completarea unui ordin
de plată în bancă (suma se blochează din contul curent al cumpărătorului); (3) - transferul
sumei de bani între cele două conturi; (4) - încasarea de către vânzător în contul său a
contravalorii tranzacției.
Vânzător 1 Cumpărător

4 2

Banca vânzătorului Banca

3
cumpărătorului 8
ORDINUL DE PLATĂ – standard – exemplu

9
ORDINUL DE PLATĂ – pentru Trezorerie – exemplu

10
 DEBITAREA DIRECTĂ (1)
• Banca Naţională a României (BNR) a reglementat modalitatea de plată cunoscută sub
denumirea direct debit (debitarea directă). Obiectul reglementării BNR îl constituie
fundamentarea şi urmărirea îndeplinirii, de către instituţia de credit autorizată (banca
plătitorului), a mandatului expres şi limitat primit de la clientul său (plătitor) pentru a
executa ordine de plată, în favoarea unui terţ (beneficiar).
• Banca plătitorului poate executa ordine de plată prin debitare directă numai pe bază de
contract, prin clauze contractuale convenite expres în acest scop cu plătitorul, cu
respectarea legii şi a reglementărilor BNR.
• Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate frecvent în cazul plăţilor periodice, de
exemplu, plata facturilor pentru utilităţi. Plăţile sunt automate, din contul curent, în sume
variabile şi la date relativ variabile.

11
 STANDING ORDER
Operațiunile de standing order sunt plăţi automate din contul curent în sume fixe, la
date fixe, specificate apriori. Le întâlnim, de regulă, în cazul alimentării planurilor de
economii, plăţii ratelor de leasing, a chiriilor, etc.
De asemenea, Standing order este modalitatea prin care băncile pot să se asigure că
unele plăţi curente către anumite persoane juridice şi organizaţii sunt efectuate la data
scadenţei (aceste plăţi pot fi efectuate odată pe an, trimestrial, lunar sau oricând sunt
solicitate). Pentru aceasta, clientul trebuie să-şi informeze banca cu privire la detaliile
necesare pentru efectuarea plăţii, de exemplu: suma de bani care urmează a fi plătită,
când şi cum se va efectua plata. După primirea acestor detalii, banca va prelua
responsabilitatea efectuării în termen a plăţilor respective:
•din contul clientului;
•în contul persoanei / organizaţiei numite.

12
 CECUL (1)
 CEC-ul este un instrument de plată fără numerar care pune în legătură în
procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
 Este emis de trăgător (plătitor) care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care joacă
rolul de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată beneficiarului. Cele
trei persoane care sunt puse în legătură fac toate operaţiunile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, beneficiarul îl încasează,
iar trasul îl plăteşte.
 Cecul este o formă de plată la vedere inițiată de cumpărător sau plătitor care, în
prealabil, depune o sumă de bani în contul său curent. Totuși, după completarea
cecului și remiterea lui pentru a plăti o comandă de produse/servicii de către
cumpărător, acesta poate folosi banii din contul său curent și de aici apare riscul
asociat plății prin cec (existența unei file de cec care nu are acoperire în bancă
în bani/neîcasarea cec-ului din lipsă de fonduri în contul plătitorului).

13
 CECUL (2)
3
Vânzător 4 Cumpărător

8 5 2 1

Banca 6 Banca
vânzătorului 7 cumpărătorului

Mecanismul plății prin cec.

•Descrierea operațiunilor: (1) – Cumpărătorul (plătitorul) deschide un cont curent și îl
alimentează cu lichidități; (2) – Banca acestuia emite file de cec în favoarea cumpărătorului
(clientul său); (3) – Vânzătorul/prestatorul de servicii livrează o marfă/prestează serviciul
către cumpărător; (4) – Cumpărătorul plătește la vedere cu o filă de cec; (5) –
Vânzătorul/prestatorul depune fila de cec la banca sa pentru a fi încasată; (6) – Banca trimite
fila de cec către banca cumpărătorului pentru efectuarea transferului de bani din contul
acestuia (încasare); (7) – Transferul de bani din contul cumpărătorului (debitarea contului);
(8) – Încasarea contravalorii tranzacției de către vânzător/prestator (creditarea contului).
14
CECUL (3) - exemplu

15
 CECUL (4)
Fiind un instrument pe suport hârtie, cecul este costisitor de procesat şi
decontat, de aceea furnizorii de servicii de plăţi caută soluţii pentru
reducerea costurilor prin dematerializarea procesului de compensare şi
decontare – prin trunchierea cecurilor, în care este procesată doar imaginea
electronică a cecului – sau prin promovarea utilizării altor modalităţi de
plată, cum ar fi cardurile.
- cecul este ușor de utilizat, dar riscant
- băncile oferă soluții de sporire a siguranței plății prin cec, cum ar fi
blocarea de către tras a sumelor de bani în contul curent al
trăgătorului – certificarea cecului – şi garantarea (avalizarea)
cecului
- transmiterea cecului prin andosare/gir

16
 CAMBIA (1)
Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură
în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Titlul este emis de trăgător în calitate de creditor (vânzător/prestator) care dă
ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie unui terţ la ordinul acestuia din
urmă.
•este un instrument simplu, ușor de folosit și universal recunoscut şi în
legislația internațională;
•spre deosebire de cec care este emis de plătitor (trăgător), cambia este
emisă de beneficiar – vânzător/prestator (în calitate de trăgător) - și
acceptată de cumpărător (în calitate de tras);
•este, în esenţă un instrument de plată la termen/scadenţă, dar se poate folosi
pentru plăți la vedere.

17
CAMBIA (2) - exemplu

18
 CAMBIA (3)
1
Vânzător 5 Cumpărător
2

3 4 6

Beneficiar (poate fi
vânzătorul)

Mecanismul plății prin cambia cu plată la vedere

Descrierea operațiunilor: (1) – Vânzătorul/prestatorul de servicii emite o cambie
în calitate de trăgător al acesteia; (2) – Cumpărătorul acceptă cambia în calitate
de tras; (3) – Cambia este remisă beneficiarului (vânzătorul sau un terţ) pentru a
fi prezentată la încasare; (4) – Cambia este prezentată spre încasare
cumpărătorului de către beneficiar; (5) – Livrarea mărfii/prestarea serviciului este
condiționată de încasarea cambiei (nu livrez/prestez până când nu este încasată
cambia); (6) – Plata cambiei la vedere în momentul în care este prezentată
19
 CAMBIA (4)

Operaţiuni cu cambia:
•Scontare (cambia la termen), trăgătorul primind banii la
vedere de la o bancă, care devine noul beneficiar al cambiei;
prin scontare, o vânzare pe credit se transformă într-o
vânzare la vedere (valoarea plătită = valoarea nominală –
taxa scontului)
•Girare – transmiterea cambiei către un terţ;
•Avalizare – garantarea plăţii cambiei la scadenţă.

20
 BILETUL LA ORDIN (1)
• Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în
legătură în procesul creării sale două persoane: emitentul şi beneficiarul.
Titlul este emis de emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o
sumă de bani fixate (care conţine şi dobânda aferentă perioadei până la
scadenţă), la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită
beneficiar, care are calitatea de creditor.
• Biletul la ordin poate fi comercial (emis de cumpărător direct către furnizorul
său) sau bancar (emis de cumpărător față de banca în cazul unor rate la credit,
rate de leasing, etc).

21
BILETUL LA ORDIN (2) - exemplu

22
 BILETUL LA ORDIN (3)
1 2

Cumpărător Banca cumpărătorului 5 Vânzător

6

4 3

Mecanismul plății prin bilet la ordin.

•Descrierea operațiunilor: (1) – Cumpărătorul promite vânzătorului/ prestatorului de
servicii că va plăti la termen sau la prezentare o sumă determinată de bani (inclusiv
dobânda aferentă perioadei până la scadenţă, în cazul plăţii la termen); (2) – Banca
cumpărătorului transmite biletul la ordin către vânzător; (3) –
Vânzătorul/prestatorul livrează marfa/execută serviciul către cumpărător; (4) –
Banca cumpărătorului îi prezintă acestuia, la termen/la prezentare biletul la ordin
pentru plată; (5,6) – Cumpărătorul plătește la termen/prezentare contravaloarea
tranzacției/serviciului.
•Scontarea, girarea şi avalizarea sunt operaţiuni specifice şi biletului la ordin.
23
 INSTRUMENTELE DE PLATĂ

Pentru toate instrumentele de plată (ordin de plată, cec, bilet la ordin, cambie)
există proceduri specifice de decontare reglementate de Banca Naţională a
României.

Pentru gestionarea, la nivel naţional, a riscurilor asociate folosirii

instrumentelor de debit (cec, bilet la ordin, cambie), a fost înfiinţată, în cadrul
Băncii Naţionale a României, Centrala Incidentelor de Plăţi.

Pentru operaţiunile efectuate în cont, băncile eliberează extrase de cont însoţite

de copii ale documentelor justificative.

24
 INSTRUMENTELE DE PLATĂ
APLICAŢIE
Supermarketul AUCHAN ROMANIA (CUI RO17233051), cu sediul în
Bucureşti a convenit achiziţionarea de produse lactate, în valoare de
150.000 RON de la S.C. Albalact S.A., Alba Iulia (CUI RO1755369).
Marfa va fi expediată de firma S.C. Albalact S.A. pe data de 4 decembrie
2018 din Alba Iulia, la Bucureşti. Contul cumpărătorului deschis la BRD-
GSG este RO12BRDE0000000000000000, iar contul vânzătorului deschis
la BCR, este RO08RNCB0000000000000000.

Se cere:
a)Completaţi ordinul de plată şi cec-ul pentru cazul în care s-a convenit
plata la data livrării, 4 decembrie 2018.

b) Completaţi biletul la ordin şi cambia pentru cazul în care plata se va

face în termen de 30 de zile (pe 4 ianuarie 2019).

25