CUPRINS

1.1 Cererea de transport –Definitie / pag 3-4

a)cererea agregata sau globala;

b)cererea elastica si inelastica.

1.2 Obiectul si importanta activitatii de transport / pag 4-5

1.3 Rolul transporturilor in societate , particularitati / pag 5

1.4 Factorii ce influenteaza cererea de transport /pag 5-7

1.5 Caracterizarea cererii avand in vedere scopurile calatoriei /pag 7-8

a) Deplasarea interurbana;

b) Deplasarea urbana

1.6 Criterii pentru evaluarea transportatorilor / pag 8

1.7 Definitia ofertei /pag 9-10

1.1 Cererea de transport-Definitie

Prin cerere de transport se intelege libera vointa a oamenilor de a

face plati pentru serviciile de transport si felul in care aceasta vointa libera
de a se modifica in functie de fluctuatiile de pret.

Prin cerere agregata ( globala )se intelege suma cererilor de

transport individuale, pentru o modalitate de transport sau mai multe.

Cererea poate fi:

1. individuală, adică din partea unui singur cumpărător la un bun

economic sau la altul;
2. totală, adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau serviciul
respectiv;
3. agregată sau globală care exprimă ansamblul cererii de cumparare
din partea tuturor cumpărătorilor și la toate bunurile și serviciile
existente; aceasta se exprimă prin plata bănească, in acest fel existand
posibilitatea de a măsura și compara.

Importanta calitatii cererii este numita elasticitate, si se refera la

sensibilitatea beneficiarului si la modificarile de pret:

a)   daca prin reducerea pretului ,se determina cresterea cererii, aceasta

este cerere elastica;
b)    daca prin reducerea pretului ,nu duce la modificari semnificative ale
cererii, aceasta este cerere  inelastica;

c)     cererea „maxim” agregata este inelastica, cu cat nivelul de agregare

este mai redus, cererea devine mai elastica.

Unitatea de masura pentru cererea de transport marfuri este tona ·

kilometru sau mila .

Deasemenea pentru transportul pasagerilor se foloseste indicatorul :

pasager - kilometru / pasager - mila.

1.2. Obiectul şi importanţa activităţii de transport  persoane

 
T r a n s p o r t u r i l e r e p r e z i n t a s i s t em u l c ir c u l a t or a l i n t r e g i i
p l a n e t e , a l f i e c a r e i t a r i i n p a r t e a v a n d im p l i c a t i i p r o f u n d e in
domeniul transporturilor.
O b i e c t u l c o n s t a i n d ep l a s a r ea d e m a r f ur i , b u nu r i s a u
p e r so a n e f i i n d u n m i j l o c de r ea l i z a r e a in t e r e se l o r pr a c t i c e
, c a r e a u d i v e r s e e f e c t e e c o n om i c o - s o c ia l e .
Transporturile reprezinta un s i s t em d in a m i c c ar e a
c u n o s c u t o d e z v o l t a r e p er m an e n t a c a l i t a t i v a , c a n t i t a t i va s i
structural in ritm cu d e z v o l t ar e a t eh n i c i i s i s t i i n t e i f i i n d un
f a c t o r i m p o r t a n t l a c r e s t er e a e co n o m i c a pe p l a n m o n d i a l .
1.3. Rolul transporturilor în societate - Particularităţi 

  In Romania transporturile ,comunicatiile si depozitarea reprezinta

10% din PIB ul tarii.
Pe langa impactul asupra economiei au implicatii si asupra
aspectelor sociale si politice (sanatate, invatamant,cultura ,turism)

1.4.Factorii ce influenteaza cererea de transport 

Prestatia sau volumul de transport, costul transportului, costul

serviciilor conexe, venituri conexe, pretul anticipat al bunurilor deplasate,
preferintele consumatorilor, distributia spatiala a clientilor.

Despre elasticitatea cererii. Motivele pentru care oamenii calatoresc sunt

variate: deplasarea la locul de munca,cumparaturi,scoala,spital,vacante
calatorii de afaceri sau calatorii de placere etc. Decizia persoanelor de a
calatori intr-un anumit fel este determinata de factori precum sunt:
meteorologie , motivul ,starea de sanatate a calatorului ,situatia venitului
persoanei ,concurenta de pe piata ,calitatea serviciului si preferinte etc.

Elasticitatea cererii se analizeaza din mai multe puncte de vedere:

a)   Motivele calatoriei: pentru calatorii de afaceri, deplasarea la locul de

munca sau scoala, elasticitatea este mica; pentru calatoriile de placere
elasticitatea este mare;
b)  Metode de plata (numerar, card ,abonament): elasticitatea este mai
mare la plata in numerar;

c)   Durata calatoriei: durate reduse – elasticitati mici, durate lungi –

elasticitatea creste, deci se cauta alternative:cum ar fi un alt loc de munca,
alta locuinta;

d)  Lungimea calatoriei: elasticitatea creste cu lungimea calatoriei;

e)   Venitul persoanelor: cresterea veniturilor nu duce neaparat la

cresterea cererii de transport – elasticitatea se manifesta printr-un transfer
spre modurile de transport calitativ superioare (auto personal sau avion
personal); scaderea veniturilor produce pe termen scurt scaderea
calatoriilor (elasticitatea mare), pe termen lung se inregistreaza o
temperare a tendintei (se utilizeaza in continuare vechile automobile
personale fara alte imbunatatiri);

f)     Inertia comportamentala: nu se intrevad alternative pana cand nu

devine semnificativa cresterea de pret;

g)  Asimetria reactiilor: reactia de crestere a pretului difera de cea care

apare la scaderea pretului; de ex: elasticitatea la cresterea pretului
combustibilului este mai mare ca la scaderea pretului ;

h)  Calitatea serviciului: gradul de confort intereseaza pe calatori in

special in perioadele cu cerere redusa.

Obs: In occident se crede ca serviciile de transport public trebuiesc

asigurate pe baza nevoii si nu a cererii reale ,lucru realizabil prin subventii.
1.5.Caracterizarea cererii avand in vedere scopurile calatoriei

A) Deplasarea interurbana

a1) Calatoria de afaceri: pretul suportat de firma, durata in special o zi;

modurile preferate de transport: avion, tren, taxi autobuz; sensibilitate la
calitatea serviciilor si programul de lucru;

a2) Calatoria de vacanta: sensibila la pret si program; pentru incurajarea

calatoriilor la sfarsit de saptamana, se practica reduceri de pret;

a3) Calatoria individuala: pe distante lungi este sensibila la mijloace de

transport rapide (vizite de scurta durata) dar si la pret(elevi
,studenti,pensionari);

B) Deplasarea urbana

Cererile de transport se clasifica dupa destinatie si frecventa in: deplasari

la locul de munca sau scoala cu frecventa maxima; la magazine – mai rar;
recreative, medicale – caracter aleator si frecventa minima.

Alta clasificare: transport privat taxi (individual) si public (in comun).

Vehiculele folosite: in special automobil, dar si, motoreta, bicicleta,

ambarcati,avion sau elicopterul personal. Conform unor surse din SUA,
cererea de transport cu automobilul depinde de:

-numarul de km parcursi de un automobil: elasticitate mica de 0,1, adica la

o crestere a venitului cu 10% numarul de km creste doar cu 1%.
proprietatea asupra automobilului: elasticitatea este mult mai mare,
ajungand la 0,8 adica la o crestere a venitului cu 10% - numarul de
automobile in proprietatea familiei creste cu 8%.

In aceeasi zona, elasticitatea cererii in raport cu pretul automobilului sau

carburantului duce catre zero;

1.6.Criterii pentru evaluarea transportatorilor rutieri

Calitatea (onestitatea) personalului de expediţie (livratori ,dispeceri)

Preluarea încărcăturilor la timp, livrări la timp. Tarife
competitive(negociabile). Facturare corectă ,calitatea si onestitatea
personalului de bord (şoferi taxi). Răspuns prompt la reclamaţii si masuri in
rezolvarea acestora. Asistenţă din partea transportatorului în tratarea
pierderilor, deteriorărilor şi reclamaţiilor etc. Timp redus de transport.
Calitatea vânzătorilor,promptitudine si corectitudine. Asigurare
satisfăcătoare. Disponibilitate în ceea ce priveşte informarea asupra
urmăririi transportului. Abilitatea de a oferi prompt livrare directă fără
intermediari. Calitatea managementului operaţional. Respectarea duratei
de transport promise etc.
1.7.Oferta -reprezintă cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent
economic este dispus să o ofere spre vânzare într-o anumită perioadă de
timp.

Oferta ca și cererea se referă la un anumit pret , și poate fi privită ca

ofertă a unui bun, a unui autoturism ,a unei industrii, a unei firme și ca
ofertă totală de piață. Desigur, în funcție de nivelul cererii, cantitatea care
se vinde efectiv ,poate diferi de cantitatea oferită.

Ca şi în cazul cererii, oferta în funcţie de preţ poate fi:

 elastică;
 relativ inelastică sau rigidă;
 ofertă cu elasticitate unitară;
 perfect elastică;
 perfect inelastică.

Oferta elastică

Se manifestă atunci când modificarea procentuală a ofertei o

depășește pe cea a prețului. De exemplu, dacă prețul crește cu 10%, oferta
sporește cu mai mult de 10%.

Elasticitatea ofertei se măsoară cu ajutorul coeficientului elasticității

care exprimă gradul modificării ofertei în funcție de schimbarea prețului

Rezultă că şi coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ

poate avea doar valoare pozitivă.
 Ofertă elastica: La majorarea sau diminuarea preţului, cantitatea
oferită creşte sau scade într-o măsură mai mare decât se modifică preţul.

Ofertă inelastică sau rigida: majorarea sau diminuarea preţului,

cantitatea oferită creşte sau scade într-o măsură mai mică decât se
modifică preţul.

Ofertă cu elasticitate unitară: majorarea sau diminuarea preţului,

cantitatea oferită creşte sau scade în aceeaşi măsură.

Ofertă perfect elastic: La o majorare sau diminuare nesemnificativă a

preţului cantitatea oferită creşte sau scade mult mai mult.

Ofertă perfect inelastică: Cantitatea oferită nu se modifică la

modificarea preţului.