Sunteți pe pagina 1din 8

IMPACTUL INTRODUCERII CRIPTOMONEDEI BITCOIN CA MONEDA

NATIONALA

Autor: Andraşesc Raluca, Berariu Denise Patricia, Cimpoca Ana

raluca.andraşesc98@e-uvt.ro, denise.berariu98@e-uvt.ro, ana.cimpoca98@e-uvt.ro

Rezumat: În acest articol, va fi descrisă și analizată evoluția și importanța criptomonedei.


Principalele obiective ale acestui articol sunt descoperirea avantajelor şi dezavantajelor utilizari
criptomonedelor. În ultimii ani, criptomoneda a devenit un fenomen global cu o dezvoltare explozivă.
Criptomoneda apare ca un nou mecanism în dezvoltarea monetară internațională și în relațiile
financiare.

Monedele clasice precum euro, dolarul american, yenul japoneză, rubla rusă sunt limitate în utilizare
geografică și sunt legate de o singură țară sau de o comunitate de țări. Spre deosebire de moneda
clasică, criptomoneda nu are constrângeri geografice, ea poate fi stocată online în cripto-portofele.
Bitcoin este prima criptomonedă creată și rămâne cea mai populară, cu cea mai mare cotă de piață.
Acesta stabilește standardele și indică liniile directoare pentru toate celelalte monede care au fost
create ulterior.

În urma cercetărilor efectuate am descoperit că în El Salvador criptomoneda Bitcoin are un capital


de piață de 680 de miliarde de dolari. Dacă 1% din acesta este investit în El Salvador, acest lucru ar
crește PIB-ul ţării cu 25%.

Cuvintele cheie: criptomonedă, Bitcoin, criptografie, plăţi, tranzacții;

1. Introducere

Criptomonedă sau criptovalută este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă surogat,
nebancară, folosită ca mijloc de plată, (ex: Bitcoin, Ethereum, Dogecoin etc).

Am ales să vorbim despre criptomonede deoarece indică faptul că acest mijloc de plată
utilizează criptografia și este descentralizat pentru a controla tranzacțiile și preveni dubla
cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale. Criptomonedele au propriul
blockchain separat, de sine stătător.

Deseori se face greșeala ca moneda virtuală (criptomoneda) să fie considerată o monedă


electronică. Conform legii, aceasta nu este o monedă electronică. Astfel, în România, art. 4
lit. f din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, definește
moneda electronică ca fiind „o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic,
reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de
operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă
electronică”.

Pe scurt, moneda electronică este varianta electronică a bancnotelor și monedelor, care se


poate stoca pe un dispozitiv de plată electronic (e-money). Acesta este folosit, de regulă,
pentru a face plăți electronice de mică valoare.

Recenta reglementare din Codul fiscal a criptomonedelor aduce modificări oportune,


eliminând incertitudinile care planau asupra regimului impozitării acestor venituri, și
prefigurează în opinia noastră o adaptare necesară a contextului legal și fiscal românesc la
intrarea criptomonedelor în mainstreamul operațiunilor financiare.

Dacă până în prezent legislația românească nu făcea referire la monedele virtuale, acestea
nefiind recunoscute ca monede naționale sau valute, introducerea regimului fiscal specific
pentru aceste tranzacții reprezintă un prim pas dintr-un proces de adaptare a contextului legal
național la acest fenomen. Noi reglementări vor urma cu siguranță și în alte arii prin
transpunerea legislației europene recente privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Principalele avantaje şi dezavantaje ale utilizării criptomonedelor Bitcoin sunt:

Avantajele: - o monedă Bitcoin poate fi transferată direct de la un utilizator la celălalt, fără a


trece printr-o bancă sau altă entitate financiară, deci fără taxe; „portofelul” Bitcoin nu poate fi
blocat precum un cont bancar; nu există limite privind valoarea tranzacțiilor; tranzacțiile sunt
anonime, transparente și pot fi realizate din orice locație cu acces la Internet.

Dezavantajele principale decurg atât din modul în care a fost gândită rețeaua, cât și din
percepția publică privind acest sistem de plată. Nefiind reglementată de o bancă centrală,
valoarea monedei Bitcoin poate varia foarte mult, utilizatorii putând pierde sume
considerabile în intervale mici de timp. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a emis un
avertisment în luna decembrie 2013 considerând tranzacțiile în Bitcoin foarte riscante și
sfătuind utilizatorii să nu facă economii în Bitcoin.

Un alt dezavantaj este acceptarea restrânsă de către comercianți. În lipsa unui cadru legal,
mulți comercianți sunt reticenți în a permite tranzacțiile în Bitcoin. Chiar dacă nume mari,
precum retailer-ul american Overstock.com, Virgin Galactic, WordPress sau Reddit, acceptă
plăți în Bitcoin, alți comercianți importanți nu oferă această facilitate.

2. Literatura de specialitate

Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală creată în 2009
de Satoshi Nakamoto. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul cu sursa
deschisa pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe
care acesta o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, bitcoin nu se bazează pe
încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri
ale unei rețele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește
de criptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că
bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și decât o singură dată.

Construcția monedei bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi
salvați pe un computer personal sub forma unu fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu
de portofel a unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul
internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei
administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, guvern etc. să manipuleze valoarea bitcoin
sau să introducă inflație prin producerea lor.

Bitcoin este una din primele implementări a conceputului numit „criptomoneda”


(cryptocurrency), prima dată descris în 1998 de Wei Dai pe mailing listul Cyperpunk.

Bitcoin se bazează pe transferul de sume între conturile publice folosind chei criptografice
publice care sunt folosite pentru a confirma tranzacțiile și a preveni dubla- cheltuire.

Chei criptografice:

Criptografia este știinta scrierilor secrete. Ea stă la baza multor servicii și mecanisme de
securitate folosite în internet, folosind metode matematice pentru transformarea datelor, în
intenția de a ascunde conținutul lor sau de a le proteja împotriva modificarii.

Criptografia reprezintă un set de standarde și protocoale pentru codificarea datelor și


mesajelor, astfel încat acestea să poată fi stocate și transmise mai sigur. Ea stă la baza multor
servicii și mecanisme de securitate folosite în internet, folosind metode matematice pentru
transformarea datelor, în intentia de a ascunde continutul lor sau de a le proteja impotriva
modificarii. Criptografia ne ajută să avem comunicații mai sigure, chiar și atunci când mediul
de transmitere (de exemplu, Internetul) nu este de încredere. De asemenea, se poate utiliza
pentru criptarea fișierelor sensibile, astfel ca probabilitatea de a fi ințelese de intrusi sa fie
mai mică. Criptografia poate fi utilizată pentru a contribui la asigurarea integrității datelor,
precum și la menținerea lor ca secrete. Criptografia ne ajută să verificăm originea datelor și a
mesajelor prin utilizarea semnăturilor digitale și a certificatelor. Când utilizăm metode
criptografice, cheile criptografice trebuie să rămână secrete. Algoritmii, dimensiunea cheilor
și formatele de fișiere pot fi făcute publice fără a compromite securitatea.

Orice persoană care participă la rețeaua bitcoin deține un portofel care conține un număr
arbitrar de perechi de chei criptografice. Cheile publice sau adrese bitcoin funcționează ca
punctul terminal de primire a tuturor plăților. Adresele nu conțin nicio informație despre
deținătorul lor și sunt în general anonime. Adresele în formă care pot fi citite de om sunt
șiruri de numere și litere aleatorii lungi de aproximativ 33 de caractere, întotdeauna începând
cu cifra 1, de forma 175tWpb8K1S7NmH4Zx6rewF9WQrcZv245W. Utilizatorii bitcoin pot
deține multiple adrese și, de fapt, pot genera noi adrese fără limite practice, deoarece
generarea unei noi adrese necesită relativ puțină putere computațională, echivalentul la a
genera o pereche de chei public/private, și nu necesită niciun contact cu vreun nod din rețea.
Crearea de adrese de unică folosință ajută la menținerea anonimatului utilizatorului.
Un articol interesant este cel al lui Patrik Korda, Bitcoin: Money of the Future or
Old-Fashioned Bubble?. Una din criticile principale ale articolului se referă la cea mai
importantă caracteristică a bitcoin-ului, anonimitatea. Se spune că, folosind bitcoin, poţi
rămâne anonim şi să cumperi lucruri care acum sunt ilegale. Una din cele mai importante
pieţe unde s-a folosit bitcoin-ul a fost SilkRoad. Acesta era un site unde se vindeau de la
droguri la arme şi chiar asasini plătiţi. A fost închis anul acesta deoarece fondatorul lui nu şi-
a luat toate măsurile de precauţie necesare şi a fost prins de autorităţi. Dar nu aici este
problema, ci în faptul că blockchain-ul, acel registru în care sunt trecute toate tranzacţiile
efectuate vreodată cu bitcoin este public şi fiecare utilizator are o copie a acestui registru.

La început ai impresia că te bucuri de anonimitate că fiecare “portofel” este doar o serie de


numere şi litere aparent la întâmplare şi, dacă foloseşti soft-ul de anonimizare TOR, nu poate
fi făcută legătură între portofelul care a cheltuit acei bitcoini şi o persoană în carne şi oase.
Dar la o privire mai atentă este relativ uşor de interpretat acest blockchain. De exemplu
utilizatorii bitcoin au descoperit destul de repede adresa pe care au folosit-o cei de la FBI
când au sechestrat bitcoinii din contul SilkRoad-ului. Cea mai mare problemă este cu bitcoin-
exchange-urile. Acestea sunt site-uri unde poţi schimba bani “reali” pe bitcoin. Cel mai
cunoscut este MtGox. Aceste site-uri pot să facă foarte uşor legătura între un nume al unei
persoane reale şi o adresă de bitcoin, deoarece trebuie să foloseşti un card sau un alt
instrument nominal pentru a transfera banii fiat actuali în contul exchange-ului în schimbul
bitcoin. Iar exchange-ul poate să urmărească blockchain-ul pentru a vedea cum au fost
cheltuiţi aceşti bani (folosind de exemplu acest site) iar, în caz de nevoie, poate să dea aceste
informaţii autorităţilor.

Nu toți economiștii sunt de acord cu afirmațiile lui Paul Krugmanm, iar experiența ne învață
că și sistemele bancare clasice pot eșua lamentabil falimentând clienții. FBI a dovedit că
poate combate activitățile financiare ilegale, arestând persoanele suspectate de
administrarea Silk Road, o pagină în care erau tranzacționate droguri și arme cu ajutorul
Bitcoin. Spre deosebire de bancnotele de 100 de dolari, moneda de schimb preferată de
infractorii din întreaga lume, tranzacțiile în Bitcoin pot fi urmărite, fiind disponibile oricui în
„block chain”. La începutul anilor 2000, PayPal și eBay reușeau să treacă cu bine de bula dot-
com, iar acum PayPal este un mijloc de plată acceptat universal. David Marcus, președintele
PayPal, a declarat la începutul anului 2014 că are încredere în Bitcoin și compania studiază
posibilitatea de a accepta plăți în Bitcoin.

De asemenea, un oficial Google a confirmat că este evaluată posibilitatea de a folosi Bitcoin


în cadrul sistemului propriu de plăți. Dacă moneda Bitcoin va fi acceptată de marile companii
din domeniul tehnologiei, ar putea deveni unul din sistemele de plăți ale viitorului.

Chiar dacă Bitcoin nu va fi decât o bulă speculativă, conceptul monedei digitale va continua
să existe și va deveni mijlocul de a face „troc” în lumea Internetului. Oricare doi utilizatori
care conferă o valoare de schimb unei monede digitale, o pot folosi pentru tranzacțiile
reciproce. Desigur, principul se aplică și la comunități mai mari. Cel mai bun exemplu este
anunțul unui trib de amerindieni care dorește să lanseze propria monedă digitală, denumită
MazaCoin, pentru a renunța la dolarul american.
O altă posibilă utilizare a soft-ului Bitcoin este pentru a ajuta cercetarea științifică. Un astfel
de concept este Riecoin, o monedă digitală care are ca subprodus găsirea numerelor prime din
ce în ce mai mari. Cu siguranță, se vor găsi și alte utilizări constructive pentru Bitcoin, alte
monede digitale și tehnologia din spatele lor.

3. Date şi consideraţii metodologice

Economia Bitcoin este încă mică în relație cu economiile stabilite cu mult timp în urmă, iar
programul este încă în stadiul beta de dezvoltare. Dar bunuri reale și servicii, cum ar fi
mașini uzate și contracte pentru dezvoltare de software independent sunt acum tranzacționate.
Bitcoinii sunt acceptați atât pentru servicii online, cât și pentru bunuri tangibile. Electronic
Frontier Fundation și Singularity Institute acceptă donații în bitcoin. Comercianții schimbă
diverse monede cum ar fi Dolari Americani (USD), Ruble Rusești (RUB) și Yeni Japonezi
(JPY) pe Bitcoini, dar și invers. Aceste tranzacții au loc prin intermediul siturilor de schimb.
Oricine poate vedea lanțul de blocuri și să observe tranzacțiile în timp real. Diferite servicii
facilitează asemenea monitorizare.

Din punct de vedere economic, reprezintă Bitcoin-ul o monedă? Depinde de ce definiţie dăm
termenului de monedă. Unul din părinţii școlii austriece de economie definea moneda ca fiind
“mijlocul generalizat de schimb”. În tratatul său de monedă, Theory of Money and Credit,
Ludwig von Mises spune următoarele “Va fi o tendinţă inevitabilă pentru cele mai puţin
vandabile din seria de bunuri folosite ca mijloc de schimb să fie respinse unul câte unul până
când, în final, doar o singură marfă va rămâne, care va fi folosită în mod universal ca mijloc
de schimb; într-un cuvânt, bani”. Conform acestei definiţii bitcoin-ul nu este o monedă. Este
doar un mijloc de schimb. Unii ar spune că nici măcar atât, este doar un mijloc de plată ce
facilitează transferul de bani la costuri foarte mici. Nikolay Gertchev are un articol pe Mises
Daily în care argumentează că Bitcoin respectă teorema regresiei a lui Mises, deoarece a avut
şi o utilizare nemonetară, dar că nu poate să ajungă monedă, deoarece se bazează pe o
tehnologie care încă nu este disponibilă pe scară largă.

PRIMA ȚARĂ CARE A ADOPTAT BITCOIN CA MONEDĂ NAȚIONALĂ

În data de 9 iunie 2021, președintele țării El Salvador a semnat o propunere de lege ce


presupune adoptarea bitcoinului ca mijloc legal de plată, aceasta devenind prima țară din
lume care folosește oficial criptomoneda.

Conform noii legi, companiile trebuie să accepte criptomoneda bitcoin ca modalitate de


plată. Guvernul va permite oamenilor să plătească impozite cu aceasta. Cursul de schimb
valutar bitcoin-dolar va fi stabilit de piață, iar schimburile dolar-bitcoin nu vor fi supuse
impozitului aplicat pe câștigurile de capital. Legea a fost adoptată printr-un vot majoritar al
puterii legislative, votând pentru aprobare 62 din 84 de deputați.

Președintele Nayib Bukele a declarat faptul că noua lege îi va ajuta pe salvadorienii care
locuiesc în străinătate să trimită bani prietenilor și familiei din țară. În anul 2020, în
economia salvadoriană au intrat aproximativ 6 miliarde de dolari în remiteri, reprezentând
aproape un sfert din produsul intern brut al țării. „Aproximativ 70% dintre salvadorieni nu au
acces la serviciile bancare tradiționale și la alte servicii financiare din țară”, a declarat
președintele. Liderul în vârstă de 39 de ani speră că și trimiterea de remiteri va deveni mai
ieftină. În anul 2020, taxa medie a fost de 3% per tranzacție. Eliminarea acestei taxe ar aduce
salvadorienilor venituri suplimentare totalizând 180 de milioane de dolari.

Țara a folosit dolarul american ca monedă principală încă din anul 2001, atunci când
guvernul încerca să se stabilizeze și să susțină o economie distrusă de războiul civil care a
durat 12 ani, acesta încheindu-se în 1992. Guvernul a schimbat sistemul contabil în dolari și
a oprit tipărirea și imprimarea bancnotei colones, deși aceasta nu a fost eliminată ca mijloc
legal de plată, oamenii pot cheltui în continuare această valută.

Utilizarea dolarului ca monedă principală în El Salvador, a însemnat că țara deține un control


minim asupra politicilor sale monetare. Rezerva Federală SUA exercită mai multă putere din
toate punctele de vedere. În consecință, eforturile guvernului salvadorian de a susține
economia într-o recesiune trebuie să fie prin intervenții fiscale, care necesită o
supermajoritate în legislatură. Adoptarea bitcoinului nu va schimba această situație, deoarece
aprovizionarea criptomonedei este limită de ratele de minare și este în cele din urmă
plafonată la 21 de milioane de bitcoin.

Bukele speră ca țară să atragă investitori prin adoptarea criptomonedei. „Bitcoin are un
capital de piață de 680 de miliarde de dolari. Dacă 1% din acesta este investit în El Salvador,
acest lucru ar crește PIB-ul nostru cu 25%”, a declarat acesta pe rețeaua Twitter. Desigur,
această presupunere depinde în mare măsură de capitalizarea pieței bitcoin, care a fluctuat
semnificativ în anul 2020, pe măsură ce prețul criptomonedei a fluctuat.

Peste noapte, prețul bitcoin au crescut cu aproximativ 7%, deși acesta încă este cu
aproximativ 50% mai mic decât a fost la mijlocul lunii aprilie, când directorul general al
companiei Tesla, Elon Musk, a criticat consumul de energie al criptomonedei și nu a mai
acceptat bitcoin ca metodă de plată pentru achizițiile de vehicule Tesla. În ultimele luni,
utilizarea energiei pentru minarea de bitcoin a crescut, în prezent utilizându-se o cantitate de
energie similară cu cea consumată anual în Emiratele Arabe Unite (aproximativ 127 TWh pe
an). O singură tranzacție cu bitcoin necesită aproape 1.600 kWh pentru a se finaliza și
produce aproximativ 746 kg de dioxid de carbon.

Consumul ridicat de energie se datorează sistemului implementat în cadrul minării


criptomonedei, care se bazează pe un concept denumit dovadă a muncii pentru a verifica
înregistrările și tranzacțiile din blockchain. Alte criptomonede se bazează sau planifică
trecerea la alte concepte de menținere a rețelei blockchain, precum dovada mizei, care
impune utilizatorilor care validează lanțul să dețină o anumită cantitate din criptomonedă,
reducându-se astfel cantitatea de energie consumată.

Pesimismul predomină în piața criptomonedelor


După fenomenul recent de halving, unii dintre cei mai de seamă analiști din industrie au
crezut că Bitcoin se pregătește pentru o mișcare ascendentă majoră. Cu toate acestea, prețul
Bitcoin nu a reușit să depășească 10 mii de dolari și, în schimb, a coborât pentru o perioadă
scurtă sub 9 mii de dolari. Declinurile au început, când o cantitate de 40 BTC a fost mutată
dintr-un portofel, nici măcar către un exchange.

Figura nr. 1. Vânzările de Bitcoin din partea ”minerilor” cresc după fenomenul de halving

Prețul Bitcoin a continuat să lupte cu rezistența cheie de la 10 mii de dolari, care s-a dovedit
prea puternică pentru cumpărători. În prezent, prețul testează linia ascendentă de trend. În
cazul unei spargeri descendente, 8200 USD ar putea deveni un suport mai puternic.

4. Concluzii

Regimul fiscal al tranzacțiilor cu monede virtuale a fost clarificat, în mare măsură, în


România odată cu apariția Legii 30/2019 care, printre altele, reglementează modul de
impozitare a veniturilor obținute din astfel de tranzacții. A continuat însă să planeze
incertitudinea cu privire la taxarea veniturilor realizate anterior apariției legii menționate,
întrucât la momentul respectiv existau încă interpretări potrivit cărora, în lipsa unei
reglementări clare și specifice în domeniu, veniturile din tranzacții cu monede virtuale ar
trebui considerate neimpozabile. 

În interpretarea Curții, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de


reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvența
tranzacțiilor cu criptomonede era în continuă creștere. În plus, instanța susține că legislația
anterioară apariției Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă
virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea
veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în
categoria veniturilor neimpozabile, intenția și scopul legiuitorului fiind de a supune
impozitării toate veniturile, cu excepția celor considerate neimpozabile. 

În concluzie, este de apreciat faptul că se încearcă lămurirea aspectelor fiscale legate de


tranzacțiile cu criptomonede, inclusiv în cazul celor derulate în trecut, chiar dacă, în prezent,
discuția trebuie axată pe adaptarea legislației la rapiditatea cu care atât monedele virtuale, cât
și modalitățile de tranzacționare a acestora se diversifică în practică. 

Pentru a putea folosi BTC ai nevoie de un anumit nivel de tehnologie şi de o conexiune la


internet, ceea ce pentru marea majoritate a oamenilor de pe planetă reprezintă un deziderat
(doar 30% din oameni au acces la internet). De asemenea, în cazul în care s-ar întâmpla ceva
cu tehnologia, atât din punctul de vedere al disponibilităţii curentului, cât şi a conexiunii de
internet, nu vei mai putea efectua tranzacţii cu alţi oameni. În lipsa tranzacţiilor economia s-
ar prăbuşi (sau, cel mai probabil, ar reveni la un mijloc de schimb pe care îl poate folosi
indiferent de condiţii).

Scenarii presupuse de eșec a monedei bitcoin includ o devalorizare a monedei, un număr în


scădere de utilizatori sau o represiune a guvernului mondial asupra programului. Succesiunea
la un alt sistem de monedă criptologică este de asemenea posibilă, dacă o nouă monedă ar fi
creată și va fi considerată mai legitimă (spre exemplu să fie susținută de o mare companie de
tehnologie sau instituție). S-ar putea să nu fie posibil ca toate monezile criptologice ca bitcoin
să fie interzise.

Descentralizarea și anonimitatea întruchipate de bitcoin apar a fi o reacție la persecuția


guvernului S.U.A. a monedelor digitale ca e-gold și Liberty Dollar. Într-un articol de
investigație din Irish Times Danny O'Brien raportează „Când arăt oamenilor acestă economie
bitcoin, ei întreabă: «Este legal? Este aceasta o înșelătorie?» Îmi imaginez că există avocați și
economiști care se zbat să răspundă acestor întrebări. Cred că în curând veți putea adăuga și
politicienii acestei liste.”

Nu ştim, dar ce ştim cu certitudine este posibilitatea să asistăm la una dintre cele mai mari
revoluţii pe care o să le prindem în viaţă şi chiar dacă va eşua, va fi interesant de povestit
nepoţilor că a existat cândva un asemenea deziderat la care am luat parte.

Bibliografie

S-ar putea să vă placă și