47
Ediție specială, august 2020
BITCOINUL: EVOLUȚIE ȘI PROVOCĂRI
Bogdan-Păun-Constantin GRIGORAȘ,
doctorand al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI
C riza financiară declanșată în 2008 de falimen-
tul băncii de investiții Lehman Brothers a an-
trenat și American International Group, cel mai mare
asigurător din Statele Unite ale Americii, pe care
New York Federal Reserve Bank a soldat-o cu 85
de miliarde de dolari. Aceasta a condus la turbulențe
profunde în sistemul financiar al SUA, mergând de
la pierderea locurilor de muncă până la discreditarea
celor care lucrează în sectorul financiar. Pierderea
economiilor personale, precum și afectarea totală a
unor sectoare economice de referință a condus la re-
gândirea completă a tehnicilor sistemului bancar.
În acest context, esențial pentru înțelegerea no-
ilor mecanisme „FinTech” este apariţia monedelor
virtuale, dintre care Bitcoin [8]. Satoshi Nakamoto
a emis o Cartă Albă – Declarație publică, intitulată
„Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”
[10], introducând un sistem diferit de plată și de sto-
care a valorii prin tehnologia virtuală. Se propune un
sistem electronic de transfer de numerar bazat pe o
relație dedicată de la persoană la persoană prin care
se certifică bonitatea partenerilor, sistem care permi-
te fiecăreia dintre cele două părți să tranzacționeze
fără existența și certificarea unei terțe părți.
Carta Albă a lui Nakamoto este revoluționară
pentru că stabilește o nouă viziune de plăți fără a tre-
ce printr-o instituție financiară. Versiunea electroni-
că peer to peer permite plățile în numerar de la un
partener la altul sau dintr-o partidă în alta, pe baza
semnăturii digitale. Se previne și se evită astfel dubla
plată prin sistemul blockchain/blocuri în lanț. Este
vorba despre rețeaua care utilizează etichete de timp
ale tranzacțiilor prin hashing/clasificare, înregistrări
care nu pot fi schimbate fără a afecta conținutul do-
vezii de lucru. Rețeaua dezvoltată utilizează contro-
lat noduri/blocuri, care devin necooperante în cazul
atacurilor cibernetice împotriva canalelor personali-
zate. Conexiunile în sine necesită o structură mini-
mă, care oferă siguranța difuzării mesajelor printr-un
efort optim, în același timp evitând accesul intrușilor
și generând un registru al evenimentelor intervenite
pe perioada inactivă. Cât privește rolul de descentralizare, posibi-
Prin definiție, moneda electronică reprezintă un
lanț de semnături digitale. Fiecare deținător face o
plată electronică printr-un hash (nod) conținut de co-
dul monedei. Beneficiarul verifică semnătura digitală
și lanțul de proprietate (blockchain). Plata dublă este
posibilă atunci când un emitent trimite unui desti-
natar un mesaj pentru care intră o versiune identică
în inbox-ul emitentului și în inbox-ul destinataru-
lui. Astfel se generează un aport de bani, similar cu
inflația monetară convențională, care sunt lipsiți de
valoare.
Pentru a elimina acreditarea centralizată a parte-
nerului de tranzacție, Bitcoin reunește patru concep-
te: criptografie, descentralizare, invarianță și dova-
da operațiunii.
Rolul criptografiei în Bitcoin reiese din definiția
din Carta Albă, reprezentând un lanț de semnături
digitale. Fiecare deținător transferă moneda prin
semnătura digitală, care se adaugă unui hash al an-
terioarei tranzacții și publică cheia următorului pro-
prietar. Hash al tranzacției este un algoritm folosit
în criptografie și care ia o intrare, de orice dimensiu-
ne, și returnează o secvență de caractere cu lungime
fixă. Un hash poate fi generat pentru orice șir de date,
însă datele nu pot fi generate de un hash. Aceasta
funcționează practic într-un singur sens și nu poate fi
identificată o intrare printr-un hash. Minima schim-
bare a datelor de intrare generează un hash diferit.
O funcție hash are intrări de orice dimensiune și
creează o ieșire aleatorie de dimensiuni uniforme și
nu are nicio relație cu datele de intrare, astfel încât
chiar și intrările foarte simple au ieșiri de hash foarte
diferite.
Cheia valabilă pentru o anumită plată poate fi co-
piată și inserată în șir de date, fără să fie invalidată.
Acest aspect conduce la creearea unei situații care se
încadrează în infracționalitatea economico-financia-
ră [1, p. 99], creând baza pentru începerea cercetării
din partea organelor abilitate.
Problema beneficiarului plății este că nu poate afla
dacă deținătorii anteriori au efectuat o plată dublă cu
aceeași monedă. Semnătura digitală conține o che-
ie vizibilă public și o cheie invizibilă public – cheia
privată. Cheia publică este emisă de oficiul speciali-
zat al fiecărui stat. Analog cu tranzacțiile financiare
clasice, plata devine valabilă prin semnarea unui cec,
a unei cambii sau a unui bilet la ordin. Semnătura
olografă este ușor de plastografiat, cu toate acestea în
activitatea financiar-bancară continuă să fie folosită.
litatea unei plăți duble apare în lipsa unei autorități
de certificare. Soluția în rețeaua Bitcoin este crearea
unui registru-martor cu același set de registre și în-
registrări la toți membrii rețelei. Registrele martori
sunt numite noduri. Toate plățile sunt înregistrate și
difuzate în toate nodurile, ceea ce permite oricui și
tuturor să vadă și să își actualizeze registrele. Pentru
a fi certificate plățile se anunță public, iar membrii
 48 Ediție specială, august 2020
rețelei își exprimă acordul cu istoricul unic al comen-
zilor prin care acestea au fost lansate.
Despre invarianța Bitcoin, fiecare fișier nou tre-
buie să corespondă cu hash-ul tuturor fișierelor an-
terioare. Soluția rezidă în compararea etichetei la
includerea unui hash într-un bloc, astfel se obține
dovada că înregistrarea datelor a existat anterior.În
Bitcoin blockchain un nou bloc este generat la apro-
ximativ 10 minute și adăugat codului, asigurându-se
astfel imuabilitatea informațiilor ce se colectează în
registrul respectiv.
Dovada operațiunii reprezintă rezultatul unui
algoritm particular și implică scanarea datelor ne-
protejate corespunzătoare unei valori, atunci când
acestea sunt trunchiate sau fragmentate. Acest algo-
ritm generează un hash cu o rădăcină care începe cu
numărul 0. Operațiunea are o evoluție exponențială
de la informatia de 0 biți, iar rezultatele conduc la
generarea unui singur hash. Implementarea dovezii
operațiunii se face prin eticheta temporală generată
de rețea și prin implementarea unui parametru „n” în
registru până când va fi găsită o valoare care să sa-
tisfacă criteriile pentru a deveni dovada operațiunii.
Registrul nu poate fi schimbat fără a reface lucrarea.
Acest proces se numește „cripto minerit” și implică
patru șiruri distincte de date: un hash al tranzacțiilor
de pe registru, un hash propriu al registrului, eticheta
de timp și un număr numit „nonce”. Nonce este un
număr aleator generat separat de tranzacțiile înregis-
trate pe acel registru. Această ieșire se numește „hash
de aur”. Găsirea unui hash de aur corespunzător va
permite ca acesta să fie adăugat în setul de registre
Bitcoin, găsirea adevăratului hash rămânând doar o
chestiune de șansă.
Rata la care noii nonces poate fi testată se numește
„rata hash” [2, p. 212], care în linii mari reprezintă
numărul de iterații pe secundă pe care procesorul
unui computer poate rula cele patru variabile printr-o
funcție hash, iar ca rezultat al acestora obține un nou
hash.
Minerii sunt recompensați cu fracțiuni de Bitcoin
prin tranzacția coinbase și este prima tranzacție în-
registrata pe fiecare registru. Recompensa este 12,5
Bitcoin pe bloc și se reduce la jumătate la fiecare 210
000 de blocuri.
Minerul determină închiderea ultimei pagini a
tranzacției, care este folosită de contabil și adăugată
unei noi tranzacții, până când auditorii confirmă o altă
pagină. Scopul recompensei ce se acordă minerilor
este acela de a-i determina să genereze monedă nouă.
Problemele au apărut la creșterea ratei hash, care
a condus la o inflație de monedă virtuală. Satoshi
adaugă o regulă de autoreglementare. Atunci când
din calcul se deduce o astfel de situație, rețeaua redu-
ce șansele găsirii unui hash de aur prin adăugarea de
zerouri la hash-ul necesar. Procedeul de reglementa-
re se numește „impas”, iar această ajustare are loc la
aproximativ două săptămâni. La fiecare 10 minute un
nou bloc/registru-martor se adaugă lanțului. Satoshi
nu a folosit cuvântul „blockchain” în Bitcoin, inițial
s-a numit „Carta Albă”. În teorie oricine se poate co-
necta la rețeaua Bitcoin, poate descărca singur blo-
curile și poate ține evidența tranzacțiilor în speranța
găsirii unui hash de aur. Acesta este unul dintre cele
mai importante beneficii ale rețelei Bitcoin în defa-
voarea mineritului.
Tehnologia folosită pentru minerit a evoluat ra-
pid, de la procesoare în computere și unități de pro-
cesare grafică la carduri grafice, până la circuite in-
tegrate specifice aplicației. Multe din locațiile unde
se desfășoară aceste operațiuni miniere sunt situate
în locuri unde există infrastructură stabilizată și de
mare capacitate, întrucât procesul în sine consumă
foarte multă energie electrică.
Prima achiziționare documentată de bunuri cu
Bitcoin [6] – comerț virtual cu bunuri tangibile prin
monedă virtuală – a avut loc în data de 22 mai 2010.
În acea zi entuziastul Laszlo Haiecz [7] a cumpărat
online 2 pizza pentru 10 000 de Bitcoin – echivalen-
tul a 41 USD.
De-a lungul unui deceniu prețul Bitcoin a ajuns,
la sfârșitul anului 2013, la 1 000 USD/BTC. Valoa-
rea Bitcoin a cunoscut o volatilitate agresivă astfel
încât în următorii 2 ani a ajuns la o valoare de 200
USD/BTC. Acestea s-au datorat multor elemente pu-
blice defavorabile, în special a asocierii cu Drumul
Mătăsii, a frecventelor arestări ca urmare a speculei
cu Bitcoin precum și a hackerilor, în cazul casei de
schimb [13] numit Mt. Gox. Bitcoin a reușit să se
consolideze pe piața financiară, numărul tranzacțiilor
dublându-se în fiecare an, ajungând la 100 000 USD/
BTC în 2015. În urma acestor evenimente tendința
a cunoscut o cotitură lentă în favoarea Bitcoin și a
criptomonedelor alternative, în general redefinind pe
larg ecosistemul financiar contemporan.
Dacă la început utilizarea criptomonedelor a re-
prezentat o activitate de nișă [3], reunind un grup re-
strâns de indivizi, peisajul s-a schimbat rapid în anii
2015 și 2016, când brusc tot mai multe persoane au
devenit interesate. De la tranzacționările mărunte ale
studenților din camerele de cămin, în următorii ani
portofoliile s-au diversificat și putem vorbi de o nouă
clasă a utilizatorilor investiționali și chiar statali.
Anul 2017 a schimbat jocul Bitcoin, creând o breșă
importantă în ecosistemul cripto. În luna noiembrie
urmează o ascendență vertiginoasă a Bitcoin-ului, iar
la sfârșitul lunii decembrie valoarea acestuia se apro-
pie frenetic de 20 000 USD. Acest moment i-a de-
terminat pe bancheri și finanțiști să ia cu preocupare
în discuție situația criptomonedelor și a platformelor

media, cum ar fi Bloomberg și CNBC. S-au inițiat
dezbateri serioase pe tema adevăratei furtuni din
spațiul criptomonedelor. Drept urmare, mulți retai-
leri și investitori instituționali s-au implicat în activi-
tatea cripto financiară. Edificator este cazul rețelei de
schimb valutar Coinbase din SUA [12], care a des-
chis peste 100 000 de conturi noi în Ziua Recunoş-
tinţei (Thanksgiving) din 2017. Cererea a fost atât
de mare încât multe schimburi s-au oprit. Din Hong
Kong au fost 250 000 de cereri de conturi noi la o oră
după redeschiderea platformei.
Prețul Bitcoin și al multor altor cripto-active a
scăzut în anul 2018. Bitcoin a închis anul cu puțin
peste 4000 USD/BTC, departe de maximele din
2017. S-au iscat dezbateri între utilizatorii fideli și
cei sceptici. Una dintre acestea a avut loc în Senatul
USA [4] unde dr. Nouriel Roubini, laureatul Premiu-
lui Nobel,a numit Bitcoin „mama tuturor escroche-
riilor”.
Alți finanțiști au avut o perspectivă mai nuanțată:
dna Christine Lagarde [7], pe atunci directorul gene-
ral al Fondului Monetar Internațional, iar în prezent
președintele Bancii Centrale Europene, a arătat că
Bitcoin ar putea schimba modul în care oamenii eco-
nomisesc și investesc. Alții au îmbrățișat criptovalute-
le mai proactiv: PwC Hong Kong a acceptat în 2017
achitarea serviciilor de consultanță, la fel și platforma
turistică Expedia, chiar la magazinele Microsoft utili-
zatorii au cumpărat conținut prin Bitcoin.
Părerile sunt împărțite, unii îmbrățișează larg
criptoactivele, unii le consideră a fi cele mai mari
provocări, în vreme ce alții constată obstacole se-
rioase. Cert este faptul că majoritatea utilizatorilor
de criptomonede se dedică platformelor create și de-
vin jucători activi pe o piață reală internațională în
creștere.
În România criptomonedele au cunoscut o evoluție
ascendentă, fapt care a condus la crearea în anul 2016
a platformei românești de criptovalută [4]. În anul
2019 valoarea criptomonedei a oscilat în marja de pe
piața mondială. Spre deosebire de casele de schimb
valutar, care se supun legislației financiar-bancare în
vigoare, casele de amanet, care se încadrează unui
alt regim juridic, tranzacționează criptomonede în
număr tot mai mare.
Cei mai mulți adepți își pun mari speranțe în crip-
toactive și consideră că piața se află într-o continuă
evoluție. În prezent Bitcoin-ul se confruntă cu multe
provocări generate mai mult de prețul său volatil.
Dacă volatilitatea este prea mare pentru unii specu-
latori și comercianți, acesta reprezintă un atu pentru
un activ ce poate fi folosit ca depozit de valoare. Oa-
menii cumpără stocuri de „cipuri albastre” sau aur,
în parte, din cauza stabilității lor. Mulți investitori
instituționali speră în calitatea Bitcoin-ului și cred că
49
Ediție specială, august 2020
volatilitatea va scădea, însă scepticii rămân în expec-
tativa momentului favorabil.
O problemă este reglementarea legală a cripto-
monedei și armonizarea sa fiscală. Mulți investitori
se abțin să tranzacționeze criptovalută în lipsa unei
reglementări juridice. Multe guverne, autorități de
reglementare și fiscale sunt în căutarea soluționării
acestei probleme.
O altă provocare se referă la scalabilitatea Bit-
coin. Rețeaua Bitcoin poate procesa mai puțin de 6
sau 7 tranzacții pe secundă, în comparație cu rețeaua
financiară electronică Visa [16] care poate procesa în
jur de 24 000 de tranzacții pe secundă.
Referințe bibliografice
1. Arslanian, Henri, Fischer, Fabrice. The Future of
Finance: The Impact of FinTech, AI, and Crypto on Fi-
nancial Services. Palgrave Macmillan, Springer Nature
Switzerland AG, 2019.
2. Burniske, Chris, Tatar, Jack. Crypto-assets: The In-
novative Investor’s Guide to Bitcoin and Beyond. McGraw
Hill Education, 2017.
3. Bitcoin history. In: https://en.bitcoinwiki.org/wiki/
Bitcoin_history
4. BITCOIN ROMÂNIA. În: https://bitcoinromania.
ro/blog/cumpara-bitcoin/
5. Cuthbertson, Anthony. Bitcoin boosted as IMF boss
Christine Lagarde praises cryptocurrency and sugges-
ts it could transform the way people save and invest. In:
https://www.independent.co.uk/life-style/gadgets-and-te-
ch/news/bitcoin-price-latest-updates-imf-christine-lagar-
de-blogpost-cryptocurrency-invest-a8308491 .html
6. Drake, Nate. Best ASIC devices for Bitcoin mining
in 2018. In: https://www.techradar.com/news/best-asic-
devices-for-bitcoin-mining-in-2018
7. Hanyecz, Laszlo. Bitcoin Wiki. In: https://en.bitcoin.
it/wiki/Laszlo_Hanyecz
8. History of Bitcoin [Timeline]. In: http://historyof-
bitcoin.org/
9. Nakamoto, Satoshi. In: https://en.wikipedia.org/w/
index.php?title=Satoshi_Nakamoto&oldid=878012844
10. Nakamoto, Satoshi. Bitcoin: A Peer-to-Peer Elec-
tronic Cash System. In: http://Bitcoin.org/Bitcoin.pdf
11. Record absolut: Bitcoin a trecut de 9.600 dolari.
În: https://www.publika.md/record-absolut-bitcoin-a-tre-
cut-de-9600-de-dolari_2988006.html
12. Rooney, Kate. Bitcoin is the ‘mother of all scams’
and blockchain is most hyped tech ever, Roubini tells
Congress”. In: https://www.cnbc.com/2018/10/11/rou-
bini-bitcoin-is-mother-of-all-scams.html
13. Thompson, Patrick. Bitcoin Mining’s Electricity
Bill: Is It Worth It? In: https://cointelegraph.com/news/
bitcoin-minings-electricity-bill-is-it-worth-it
14. Trillo, Manny. Visa Transaction Hit per on Dec.
23. In: https://www.visa.com/blogarchives/us/2011/01/12/
visa-transactions-hit-peak-on-dec-23/index.html
15. Wallace, Benjamin. The Rise and Fall of Bitcoin.
In: https://www.wired.com/2011/11/mf-bitcoin/
16. Wile, Rob. Bitcoin’s Mysterious Creator Appears to
Be Sitting On a $5.8 Billion Fortune. In: http://time.com/
money/5002378/bitcoin-creator-nakamoto-billionaire/