partajată între nodurile unei rețele de calculatoare. Este tehnologia ce securizează stocarea de criptomonede, tranzacțiile între criptomonede și relațiile informatice ce susțin scopul fiecărui proiect criptografic. Stochează informațiile electronic în format digital. Conține liste de înregistrări (sau date) în continuă creștere, numite blocuri, care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei. Blockchainurile sunt securizate prin design și sunt un exemplu de sistem de calcul distribuit cu toleranță ridicată de tip bizantin (toleranță la atacatori sau la calculatoare necooperante). Problema consensului descentralizat a fost prin urmare rezolvată cu ajutorul tehnologiei blockchain. Primul blockchain Primul blockchain a fost conceptualizat în anul 2008 de o persoană anonimă care s-a identificat cu numele de Satoshi Nakamoto. În2009 a fost pus în aplicare în criptomoneda bitcoin, unde servește ca registru public și descentralizat pentru toate tranzacțiile. Blockchain este tehnologia care stă la baza bitcoin și face posibilă existența și funcționarea acestuia. Inventarea tehnologiei blockchain a făcut ca bitcoin să devină prima monedă digitală care a rezolvat problema dublei cheltuieli fără să se folosească de o autoritate centrală de încredere sau de servere centrale. Tipuri de blockchain
Rețelele de tip blockchain pot fi de mai
multe categorii, în funcție de caracteristicile deținute: public, privat, hibrid și consortiu. Îngeneral, tehnologia din spatele fiecărui tip de blockchain este identică, însă este diferit modul de utilizare și interacțiunea cu utilizatorii. Blockchain Public Rețeaua nu are restricții privind accesul nodurilor la date, toți utilizatorii având posibilitatea de a se conecta și efectua operațiuni în cadrul acesteia. De asemenea, orice dispozitiv poate deveni nod prin descărcarea, stocarea și actualizarea constantă a întregului registru de date. Toate tranzacțiile sunt transparente și fiecare poate verifica orice transfer de bani. Din acest motiv, nivelul de încredere dintre noduri este unul scăzut, aspect compensat prin utilizarea unor algoritmi criptografici complecși în comunicarea dintre noduri. Blockchain public este descentralizat, precum cel al BTC. Blockchain Privat Funcționează în interiorul unui network închis P2P dar restricționat pentru publicul larg. Limitează accesul nodurilor în ceea ce privește introducerea datelor, și capacitatea dispozitivelor de a dobândi calitatea de nod în cadrul rețelei. Accesul în cadrul rețelei este restricționat către anumiți utilizatori, în funcție de criterii stabilite de deținătorul acesteia. Blockchain privat este controlat de o singură persoană sau companie, care are controlul absolut al rețelei. Aceasta are puterea de a valida useri, deci există șanse foarte mici ca rețeaua să fie atacată. Blockchain Hibrid Un blockchain hibrid are atât caracteristici specifice blockchain-ului public, cât și celui privat. Rețeaua este vizibilă public, însă accesul în cadrul acesteia este restricționat. Nodurile îndeplinesc diferite roluri, având totodată acces diferențiat la informațiile din cadrul rețelei. Există o companie care administrează blockchain-ul, însă toate datele și tranzacțiile sunt făcute public. Blockchain Consorțiu Este numit și federated blockchain și este foarte asemănător cu cel hibrid, singura diferență este că mai multe organizații colaborează în întreținerea blockchain-ului. Procedurile de consens sunt controlate de nodurile prestabilite. Pentrua asigura funcționalitatea corespunzătoare, blockchain consortiu are un nod validator care poate valida tranzacții și, de asemenea, poate iniția sau primi tranzacții. Avantajul față de cel hibrid este că acesta este mult mai sigur și mai eficient. Blockchain-urile consortiu sunt cel mai bine utilizate pentru servicii bancare și plăți. Utilizări Tehnologia Blockchain are un potențial uriaș de a transforma modele de afaceri pe termen lung. Tehnologia blockchain este mai degrabă o tehnologie „fundamentală” - cu potențial de a crea noi baze pentru sistemele economice și sociale globale - decât o tehnologie disruptivă, care „atacă modelele de afaceri tradiționale printr-un cost mai scăzut în soluție”. Chiarși așa, există câteva produse care s-au „maturizat” de la stadiul de concept până la sfârșitul anului 2016. Utilizarea tehnologiei blockchain promite să aducă îmbunătățiri semnificative la lanțurile de aprovizionare globale, tranzacții financiare, registrele activelor și rețele sociale descentralizate. Blockchain-urile pot ajuta întreprinderile să utilizeze metode noi de prelucrare a tranzacțiilor digitale. Exemplele includ sisteme de plată și monede digitale, facilitând crowdfunding (vânzarea unei active către un număr mare de persoane), sau implementarea piețelor de predicție - piețe în care tranzacțiile se bazează pe evenimente în viitor - și instrumentelor de guvernare, e.g. consiliu de administrație care rulează pe blockchain.