Rafael Sanzio

CALMÎC DANIEL
BURAGA DANIEL
CARARE NARCIS
BOCANET IONUT
BIOGAFRIE
Rafael Sanzio, cunoscut și
ca Rafael sau Raffaello (n.
28 martie sau 6 aprilie
1483, Roma) a fost un
pictor și arhitect de seamă
al Renașterii italiene, unul
din cei mai mari artiști ai
tuturor timpurilor, iar
moartea sa prematură a
pus capăt unei cariere
excepționale.
Rafael a crescut într-un mediu foarte receptiv la
artă, primul său profesor fiind chiar tatăl său,
poate nu prea remarcabil ca pictor, dar fără
îndoială un bun pedagog. La vârsta de unsprezece
ani, Rafael rămâne orfan. Nu se știe dacă la vremea
aceea frecventa deja la Perugia atelierul lui
Perugino, dar este sigur că prezența sa în cercul
marelui pictor datează din 1496. Rafael își ajuta
maestrul în realizarea a numeroase comenzi, de
aceea pe unele tablouri ale lui Perugino criticii
înclină să recunoască urmele penelului său. În
anul 1500, numele lui Rafael este menționat într-
un contract cu titulatura de "magistru", ceea ce
dovedește măsura talentului său, căci este rar ca un
tânăr de 17 ani să fie recunoscut ca maestru.
 OPERELE LUI RAFAEL
CAMERELE DE LA VATICAN

La scurtă vreme după sosirea sa la Roma, Rafael

începe lucrările de decorare a camerelor din
Vatican, cunoscute ulterior sub numele de Le
Stanze di Raffaello. Aici ia naștere una din cele
mai importante creații ale sale, Școala ateniană.
La cererea personală a papei, frescele din Stanza
della Segnatura abordează temele: Adevărul,
Bunătatea și Frumusețea. În scena înfățișând
Parnasul, Rafael identifică Frumusețea cu
muzica și poezia, Bunătatea este exprimată de
virtuțile fundamentale, iar Adevărul, legat de
noțiunea rațiunii, este reprezentat de grupul
filozofilor din Atena antică.
 MADONELE LUI RAFAEL
Rafael a pictat numeroase compoziții în care apare figura
Fecioarei Maria în diferite ipostaze. În 1507, când mai era
încă la Florența, pictează Madona cu sticlete, restaurată
mai târziu de Rodolfo Ghirlandaio. În tabloul Madonna
dell'Impannata, Fecioara Maria și Pruncul Iisus sunt
înconjurați de Sfânta Elisabeta, Sfânta Ecaterina și Sfântul
Ioan Botezătorul. Grație culorilor calde, opera respiră
bucurie și calm, luminată de zâmbetul senin al pruncului.
Madonna della Sedia este una dintre cele mai renumite
picturi ale lui Rafael. Formatul circular conferă tabloului
un aer deosebit de familiar, rotunjimea figurilor creează
senzația de legănare.
 Madonna Sixtina Madonna della Sedia
 TRIUMFUL GALATEEI
Decorațile palatului din Vatican îi aduc
repede celebritatea. Bancherul Agostino
Chigi îi încredințează lui Rafael
decorarea sălii Galateei din Villa
Farnesina, proaspăt construită. Nereida
Galateea, figură fermecătoare a
mitologiei greco-romane, este fiica
oceanidei Doris și a zeului marin Nereus.
Galateea este curtată de uriașul ciclop
Polyphemos, care încearcă să o seducă.
Ea îl respinge deoarece este îndrăgostită
de frumosul păstor Akis. Când însă află că
Polyphemos este fiul zeului Poseidon,
Galateea - de teamă- încearcă să-și
ascundă disprețul sub vălul bunăvoinței.
PICTURI CU TEMATICA RELIGIOASA
Lucrarea Punerea în
mormânt a fost comandată
lui Rafael de Atalanta
Baglione, în amintirea fiului
său care și-a pierdut viața
intr-o luptă la Perugia. După
mai multe peregrinări,
pictura este în prezent
expusă în Galleria Borghese
din Roma. Compoziția este
remarcabilă, amintind
sculpturile cu tema Pietà ale
lui Michelangelo.
 MOSTENIREA LUI RAFAEL
Din tinerețe, Rafael a crescut în bogata atmosferă a culturii umaniste
a Renașterii. A slujit această cultură și s-a slujit de ea, pentru ca, în
final, să devină unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai ei.

Rafael a lăsat în urma sa o operă impresionantă. Încă în timpul vieții

a fost considerat unul din cei mai mari artiști ai epocii. Deși a avut o
viață scurtă, a crescut numeroși discipoli, printre care talentatul
Giovanni da Udine. Multe generații de tineri pictori învață din
desenele sale ce se găsesc în numeroase muzee ale lumii. Ingres i-a
purtat toată viața o nemărginită admirație și a copiat cele mai bune
opere ale sale. Chiar și Delacroix, care era mai interesat de efectele
cromatice decât de finețea desenului, se inspiră în tabloul său
Izgonirea lui Heliodor nemijlocit din fescele lui Rafael din Vatican.
SFARSIT