Renasterea

Inceputul perioadei moderne, perioadă de

tranzitie
Renasterea italiana
Renasterea nordica (tarile de
la nord de Alpi)
Cunoasterea, educatia, raportarea critica la religie sau
Biserica sunt trasaturile comune ambelor arealuri
culturale in perioada Renasterii. Aceste atitudini au
consecinte multiple, in toate registrele vietii, si
caracterizeaza tranzitia catre modernitate.
 Renasterea italiana
□ Renasterea a aparut ca fenomen mai intai in Italia sec al
XIVlea
◼ Centrele importante sunt orasele-state si Roma □ Sunt
valorificate cunostintele si modelele provenite din antichitate –
idei filosofice, informatii stiintifice referitoare la univers,
societate, medicina, matematica, istorie, literatura si arte
□ Bogatia si puterea detinuta de familiile conducatoare (ale
oraselor state nord italiene –Florenta, Milano, Venetia)
favorizeaza modernizarea
□ Cunoasterea este cuvantul cheie al Renasterii
“Parintii” umanismului Italian – intelectuali formati spirit
“umanist”, in perioada Evului Mediu tarziu, preocupati de morala
si politica, literatura si teorie literara, religie

❑ Toma D’Aquino ❑ Sec XIII ❑ Dante Alighieri ❑

Sec XII-XIV ❑ Francesco Petrarca ❑ Sec XIV

Caracteristicile Renasterii
□ Umanismul (laic si religios)
◼ Omul are potential, poate progresa, largirea campului
cunoasterii si raspandirea cunostintelor
□ Secularismul – omul e interest de cunoastere, cultura, propria
implinire/dezvoltare in societate (spre deosebire de “omul
 religios” medieval)
□ Individualismul – formarea si promovarea/afirmarea
calitatilor si abilitatilor individuale/personale
Renastere (perioada istorica) – umanism (mod de
gandire)
□ Cunoasterea – imbunatateste capacitate a omului de a relationa cu mediul,
educatia formeaza calitati care il ajuta sa hotarasca pentru sine. Actiunile si
soarta sa nu mai depind doar de divinitate.
◼ Omul educat nu provine doar randul clericilor (cler – oamenii bisericii)
◼ Omul – (si nu dumnezeu) devine un subiect de cercetare, centru al
preocuparilor – despre el si pentru el.
◼ Gramatica, poetica, retorica,istorie, filosofie morala – studii clasice pe care se
sprijina educarea individului, pentru a-si dezvolta potentialul (humanitas) la
capacitatea lui maxima. Intelectualul trebuie sa se implice in viata cetatii, in
politica, sa fie un om de actiune. Asa cum actiunea fara gandire este
animalica, barbara, si gandirea fara actiune este nefolositoare, imperfecta.
Actiunea si gandirea trebuie sa se afle in echilibru, sa se completeze. Un om
al cetatii trebuie sa dovedeasca prin actiunile sale: intelegere, bunavointa,
mila, curaj, judecata, prudenta, elocinta, onoare.
 Repere din istoria civilizatiei
Renasterii
□ Epoca exploratorilor (perioada de expansiune a teritoriilor cunoscute
si stapanite de Europa, cunoasterea altor culturi)
□ Reforma protestanta si conflicte religioase (intre diverse grupari
crestine din Europa occidentala cu implicarea unora dintre familiile
regale europene)
□ Revolutie stiintifica – apare Stiinta Moderna (care teoretizeaza
experimentul – observa, verifica, teoretizeaza)
□ Aparitia primelor State cu structura moderna (ierarhie sociala,
politica, militara separate de puterea religioasa)
□ Inchizitia – istitutia religioasa menita sa reinstaureze suprematia
Bisericii Catolice – care pedepseste orice este considerat inafara
dogmei catolice (erezia)
Renasterea – societatea:
□ Orasele-state din zona de nord a Italiei
□ Florenta – centrul Renasterii italiene

□ Italia este fragmentata politic, orasele state se lupta

pentru suprematie (putere si control) in zona □ Orasele-
state ajung sa fie conduse de comercianti bogati si
influenti , nu neaparat nobili.
□ Seniorii- (despoti care conduc un teritoriu) si republici
oligarhice (doge si signoria-consiliu) cei care mentin ordinea
in aceste orase-state, majoritatea sunt vasali papali sau
imperiali.
Fundalul medieval care a favorizat
aparitia Renasterii
□ Dezvoltarea activitatilor si rutelor comerciale in perioada
Evului Mediu Tarziu
□ Urbanizarea – aparitia si dezvoltarea oraselor □
Dezvoltarea diferilor afaceri, a comertului si bancilor □
Clasa medie a comerciantilor/afaceristilor se dezvolta si
emancipeaza odata cu declinul feudalismului
(organizarea sociala nu mai corespunde, ca urmare se
modifica lent) □ Scade influenta/puterea pe ca Biserica o
exercita asupra societatii laice – guvernare si afaceri
□ Apar diverse scrieri literare si filosofice care circula intre
centrele culturale (manastiri,
universitati, biblioteci),
creste numarul indivizilor
educati prin aparitia primelor
universitati

Marile familii ale Renasterii

italieneFamilia Este – duci Ferarra
Sforza –duci de Milano, Bentivoglio- lorzi
inlocuieste Visconti Bologna Baglioni – lorzi
Medici –cetateni Florenta Gonzaga Perugia Malatesta –lorzi
– marchizi Mantova Rimini Petrucci - lorzi
Siena
Orsinni – lorzi de Bracciano Montefeltro – duci Urbino
Aragon – regi Neapole Colona – lorzi Palestrina/Roma

Florenta
Centru important pentru comert, banci, productie
de tesaturi si arta.
Florenta
Centru important pentru comert, banci, productie de tesaturi si arta.
Bazilica Santa Maria del Fiore, (arh Arnolfo di Cambio, nesigur, sursa Vasari))
edificiu construit de-a lungul a 140 de ani, finalizata in sec XV cu domul construit de
F. Brunelleschi
Santa Maria del Fiore – stil “gotic Italian”
Imagini: fatada de vest, turnul lui Giotto, fatada de nord, fatada de sud, interior nava,
cupola, vedere ansamblu interior

Familia Medici din Florenta

 □ Cea mai importanta familie in Italia renascentista □
Membrii familiei, de-a lungul mai multor generatii, au
activitate ca bancheri si comercianti – ceea ce aduce
familia la apogeul puterii in secolele XV - XVI
◼ Bancherii Vaticanului si ai papilor
◼ Cheltuiesc enorm ca sustinatori ai artelor si ai
culturii (mecena).
◼ Mentinerea puterii familiei implica adesea
complotul, minciuna si violenta.
Familia de Medici
Givanni di Bicci de Medici & Cosimo de Medici (fiul lui
Gionanni)
Gionanni infiinteaza prima
banca Medici la Florenta

Lorenzo de Medici
(Magnificul)- nepotul lui Cosimo, fiul
lui Piero
Papa Leon X (fiul lui Lorenzo) Papa Clement al VIIlea (nepotul de frate al lui
Lorenzo)
Palatul Medici-Riccardi –
resedinta din Florenta -
Arh: resedinta urbana stil
renascentist (arh
Michelozzo Michelozzi)
Curte interioara
Gradina deschisa din
spate

Model 3D palatul Medici – curtea interioara

Palatul Medici - interioare
Capela Medici

“Adoratia magilor”
infatisaza pe membrii
familiei Medici printre
personajele din scena
religioasa. Autorul frescei
este Benozzo Gozzoli (sec
XV)
Este un exemplu de comunicare a celor instariti (Medicii, in acest caz) despre statutul lor
(bogati, puternici, credinciosi intr-o buna relatie cu biserica)
 “Manualele” Renasterii
sec XVI

□ Principele – Nicolo Machiaveli; a fost ambassador la curtea franceza. Cartea e

scrisa in limba italiana, Contine observatii si comentarii referitoare la regulile
politice dupa care guverna fam. De Medici. Subiectul principal este guvernarea
 eficienta din perspectiva practica: cum sa obtii si sa mentii puterea/controlul si
ordinea. Favorizeaza abordarea pragmatica fata de cea etica/morala in politica,
ca urmare ordinea sociala are alte mecanisme de reglare decat vointa lui
Dumnezeu. Sustine ca politica are regulile sale – abordarea este seculara si
umanista. Spune ca pentru un principe e mai sigur sa fie temut decat iubit.
Admirator al unei guvernari de tip republican mai degraba decat al unuia
despotic.
□ Curteanul – Baldassare Castiglione; este un indrumar despre cum ar trebui
educat un tanar care accede in inalta societate renascentista, astfel incat sa fie un
curtean impecabil. Evidentiaza importanta educatiei. Cartea influenteaza
comportamentul si normele sociale ale perioadei. E tradusa/adaptata si la alte
Curti europene in limbile: spaniola, engleza, poloneza, latina, germana.
Niccolo Machiavelli
Baldassare Castiglione
Marsilio Ficino- a fost teolog si filosof, studiind atat cultura /filosofia antica cat
si scrierile teologice medievale.

▪ Opera sa (scrieri, traduceri) va influenta major cultura europeana in urmatoarele

secole.
▪ A fost liderul Academiei platonice, cel mai puternic centru cultural al perioadei,
gazduit intr-una dintre resedintele fam de Medici (villa Careggi) ▪ Traduce (in
Latina) si interpreteaza operele lui Platon si Plotin, incercand sa concilieze religia
si filosofia. Traduce din limba greaca multe manuscrise ale antichitatii
▪ Intra in randul clerului slujind la Catedrala din Florenta, ramane insa unul dintre
invatatii care sunt apropiati familiei Medicii (pana la expulzarea acestora din
Florenta la sf sec XV)
▪ Scrieri originale “Teologia platonica”,
“Trei carti despre viata” si cateva
tratate despre medicina si astrologie.
Corpus hermeticum (filosofie
sincretica greco-egipteana atribuita
lui Hermes Trismegistus, ) – prima
traducere in latina e facuta de Ficino
la sfarsitul sec al Xvlea.
 Arnolfo di Cambio
1240-1310
Palazzo vechio 1300,
modificari Michelozzo
Michelozzi
Arhitectura Quatrocento in regatele italiene
Filippo Brunelleschi “ospedale degli innocenti” -1419- Florenta
Filippo Brunelleschi -1377-1447 (sec XV) –architect
Palatul Pitti - Florenta

Bruneleschi – sacristia – interventie pe arh medievala – San Lorenzo, Florenta

Leon Battista Alberti 1404-1472 architect, teoretician al artei (tratate despre arhitectura,
pictura)
Santa Maria Novella - Florenta
Alberti – palatul Rucellai Florenta
Michelozzo Michelozzi - Manastirea San Marco (dominicana) Florenta, refacuta de M.M.
– fatada reornamentata in sec 17. picture din interior Fra Angelico
http://www.museumsinflorence.com/musei/museum_of_san_marco.html
Benedeto da Majano (1442-1497) - Palatul Strozzi , Florenta
Mauro Codussi – san Michele di Isola -Venetia
Mauro Codussi, Pietro Lombardi – scuola Grande di San Marco
Mauro Codussi, Pietro Lombardo San Zaccaria - Venetia
San Zaccaria - interior
Mauro Codussi Santa Maria Formosa Venetia
Palatul Ca' Vendramin Calergi – Venetia, Mauro Codussi
Arhitectura Cinquecento- sec al XVI-lea
Jacopo Sansovino – biblioteca Marciana Venetia
Andrea Palladio 1508-1580- san Giorgio Magiore - Venetia
Villa Rotonda, Vicenza
 Planul pt La Rotonda in I
quattro libri
dell'architettura, 1570
Palladio – teatro olimpico, Vicenta
https://www.youtube.com/watch?
v=VJZm-qAj9vY
Palazzo Chiericati- Vicenza
Basilica palladiana-Vicenza,
reamenajare structura medievala
bazilicala – spatiu comunal
 Villa barbaro – Maser (Vicenza)
Donato Bramante 1444-1514 – Santa Maria della Pace, Roma
Santa Maria – Milano Tempietto – Roma (San Pietro in Montorio)
Vigevano- “piazza ducale”
Curtea belvedere – legatura intre Vatican si villa belvedere – planul lui
Bramante 1504
Curtea belvedere Vatican
Scara lui Bramante – original, Vatican -muzeu
Giuseppe Momo -1932
Antonio da Sangallo (cel tanar)1484-1546- Palazzo Farnese, Roma