PROIECT

O REVOLUŢIA FRANCEZĂ
O ILUMINISMUL
O CONSTITUIREA S.U.A
 REVOLUŢ IA FRANCEZĂ
O Revoluţia Franceză a fost o serie de revolte sociale și politice radicale
din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria
modernă a Franței, ​marcâ nd declinul puternic al monarhiei și bisericii și
apariția democrației și naționalismului.
O Resentimentul popular față de privilegiile de care se bucurau clerul și
aristocrația a crescut în timpul unei crize financiare în urma a trei ră zboaie
anglo-franceze costisitoare și a câ torva ani cu recolte proaste.
 REVOLUŢ IA FRANCEZĂ
O Cereri de schimbare și reforme au fost
formulate după idealuri iluministe, ceea
ce a provocat convocarea Stă rilor
Generale în mai 1789.
O La nivel global, revoluția a accelerat
ascensiunea republicilor și instaurarea
democrațiilor, ră spâ ndirea
liberalismului, naționalismului,
socialismului și secularismului,
dezvoltarea ideologiilor moderne și
conceptul de ră zboi total.
O Societatea franceză a suferit o serie de
transformă ri profunde. Privilegiile
feudale, aristocratice și religioase au
dispă rut, iar principiile vechi despre
tradiție și ierarhie au fost brusc
ră sturnate prin formula sacră „Liberté,
égalité, fraternité”.
 REVOLUŢ IA FRANCEZĂ
O La sfâ rșitul secolului al XVIII-lea, o mișcare a
fă cut că reformele să fie dezirabile și
necesare: Iluminismul.
O "Les philosophes", ca Voltaire, Montesquieu
și Rousseau au scris despre problemele
Franței și au atacat prejudecă țile și
superstițiile din mediul lor. Au contribuit la
cea mai mare opera iluministă : Encyclopédie.
O Unele dintre documentele sale importante,
cum ar fi ,,Declarația drepturilor omului și
ale cetă țeanului”, au lă rgit sfera drepturilor
omului, incluzâ nd femeile și sclavii, și a
continuat să inspire mișcă ri pentru
aboliționism și votul universal în secolul
urmă tor.
 REVOLUŢ IA FRANCEZĂ
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului - august 1789
o a condamnat practicile Vechiului Regim a exprimat consensul caietelor celor trei
ordine.
o oamenii se nasc liberi și egali în drepturi
o apă rarea drepturilor naturale inalienabile ale omului: dreptul la libertate, la
proprietate, siguranță și rezistența la opresiune
o principiul suveranită ții
o libertatea constă în a putea face tot ce nu dă unează altuia
o nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau reținut decâ t în cazuri determinate de lege
o nimeni nu trebuie sancționat pentru opiniile sale, convingerile sale religioase, dacă
exprimarea lor nu tulbura ordinea publica în conformitate cu legea
o libera exprimare a ideilor și opiniilor
o impozitarea generală indispensabilă pentru întreținerea armatei și cheltuielile
administrative trebuie suportate în mod egal de toți cetă țenii, proporțional cu
veniturile lor
o cetă țenii au dreptul ca personal sau prin reprezentantul să u să stabilească necesitatea
unui impozit, să consimtă liber la aceasta
o dreptul la proprietate inviolabilă este sacru.
 ILUMINISMUL
"Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii!" –
Immanuel Kant.

O Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o

mișcare intelectuală , filozofică , ideologică și culturală , antifeudală , desfă șurată
în perioada pregă tirii și înfă ptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în
ță rile Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și avâ nd drept scop
crearea unei societă ți „raționale”, prin ră spâ ndirea culturii, a „luminilor” în mase.
O Prin Iluminism se atacă fundamentele absolutismului în viaţa politică , pe cele
ale dogmatismului în ştiinţă şi religie, intoducâ ndu-se o perspectivă mai critică
şi sistematică .
O Se abordează rațional și științific aspectele religioase, problemele de ordin
social, politic și economic promovâ nd o viziune seculară asupra lumii și o
orientare generală că tre progres și perfecționare.
O Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii care au atacat în
diverse feluri autoritatea de ordin religios și științific, dogmatismul, intoleranța,
cenzura, precum și constrâ ngerile economice și sociale.
 ILUMINISMUL
O Printre autorită ţile importante ale iluminismului se numă ră :
O Isaac Newton, Daniel Defoe, Johnathan Swift în Anglia;
O Immanuel Kant, Friedrick von Schiller în Germania;
O Montesquieu, Jean-Jaques Russeau, Voltaire în Franţa;
O Cesare Beccaria, Carlo Goldoni în Italia;
O Ion Budai Deleanu, Enachiţă Vă că rescu, Anton Pann, Samuil Micu
Gheorghe Ş incai în Româ nia;
O Benjamin Franklin şi Thomas Jefferson în S.U.A.
 ILUMINISMUL
în Româ nia
O Iluminismul româ nesc se identifică în mare mă sură cu Școala Ardeleană, o mișcare de
emancipare politico-socială a româ nilor din Transilvania.
O Reprezentanții Ș colii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că
româ nii transilvă neni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia. Această teză
este cunoscută și sub numele de latinism.
O Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus
Valachorum, o cerere adresată împă ratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea
recunoașterii națiunii româ ne ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei.
O O altă realizare a Ș colii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba româ nă , în locul
scrierii chirilice, și tipă rirea primului dicționar cvadrilingv al limbii româ ne, Lexiconul de la
Buda.
O Deviza Ș colii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva", care îndemna la renașterea vechilor
virtuți ostă șești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba româ nă și credința catolică ,
pentru unirea tuturor româ nilor într-o singură țară .
 CONSTITUIREA S.U.A.
O Începâ nd cu secolul al XVII-lea,
englezii au întemeiat mai
multe colonii pe coasta estică a
Americii de Nord, ocupâ nd teritorii
ale bă ştinaşilor.
O Anglia stâ njenea dezvoltarea
coloniilor prin impunerea unor legi
sau a unor impozite (taxa pe
timbru, taxa ceaiului etc.).
O Treptat, s-a format conştiinţa
naţională americană , coloniştii
dorind eliberarea de sub stă pâ nirea
engleză .
O Revoluţia americană a luat forma
unui război de independenţă.
 CONSTITUIREA S.U.A.
O Înaintea ră zboiului celor 13 colonii engleze din America de Nord, s-au produs o
serie de incidente:
O ciocniri ale locuitorilor din Boston cu soldaţii englezi (1770);
O aruncarea în mare a încă rcă turii de ceai de pe un vas în portul Boston
(„partida de ceai” – 1773).
 CONSTITUIREA S.U.A.
O La 4 iulie 1776, a fost proclamată independenţa coloniilor din America de
Nord faţă de Anglia, iar comanda armatei americane de voluntari nou
formate a fost acordată generalului George Washington.
 CONSTITUIREA S.U.A.
O Sprijiniţi de Franţa, Spania şi Olanda,
coloniştii au câ ştigat ră zboiul, în urma
luptelor de la Saratoga (1777) şi
Yorktown (1781).
O Anglia, înfrâ ntă , a recunoscut
independenţa celor 13 colonii, prin
Tratatul de pace semnat la Versaills.
O Statele Unite ale Americii au fost
organizate prin Constituţia din anul
1787 ca republică federală (fiecare stat îşi
stabileşte propriile legi, impozite, sistem
de învă ţă mâ nt, justiţie, iar guvernul
central se ocupă de politica externă , de
cea de apă rare şi de relaţiile dintre state).
 CONSTITUIREA S.U.A.

O Constituţia S.U.A. prevede şi separarea puterilor în stat:

O executivă – exercitată de preşedinte; primul preşedinte a fost George
Washington;
O legislativă – deţinută de Congresul american, format din Camera
Reprezentanţilor şi Senat;
O judecătorească – exercitată de instanţele de judecată , cea mai
importantă fiind Curtea Supremă .
 CONSTITUIREA S.U.A.

o Constituţia SUA din 1787 este în vigoare şi azi, cu amendamentele aduse în

perioada secolelor XIX-XX.
o Constituţia avea unele imperfecţiuni legate de problema sclaviei sau de
chestiunea amerindienilor.
o Primul preşedinte al SUA a fost George Washington (1789-1797).