Rezolvare subiectul II: Candidat 1050 – tudose.mihay2006@gmail.

com

Revoluțiile moderne au fost o serie de revoluții prin care organizarea internă a statului a fost
schimbata prin adoptarea unor legi fundamemtale, numite Constituții, dar și prin reformarea
statului. Aceste revoluții au fost influențate de ideile si principiile iluministe.
Prima revoluție modernă a fost la sfarșitul secolului al XVII, în anul 1688/1689, cand in
Anglia a fost înlocuită monarhia de drept divin ereditar cu monarhia constituțională, purtând
numele de „Revoluția Glorioasă”.
Un fapt istoric referitor la aceast eveniment este acela că in vara anului 1688, un grup de mari
nobili, Whigs si Thorys alaturi de membrii nobili ai religiei protestante, au cerut ajutorul lui
Wilhelm de Orania, pentru a veni in ajutorul religiei. In toamna, Wilhelm a intrat in Anglia,
monarhul de la acea vreme, Iacob al II-lea Stuart , a trimis o armata impotriva acestuia, dar
comandatul armatei respective, Cromwell, s-a alăturat lui Wilhelm. Iacob a fugit in Franța.
In ianuarie, pentru a soluționa problema dinastică, Parlamentul a fost convocat de către
Wilhelm. Whigs dorea ca la tron sa fie adusă prințesa Maria, fiind urmașa lui Iacob, iar
Wilhelm sa fie regent, pe cand Toryes dorea ca prințes Maria si Wilhelm sa fie ambii
încoronați suverani. Ca soluție, a fost adoptată ”Declarația Drepturilor”, care prevedea
împărțirea puterilor in stat, iar parlamentul sa aibe supremația. Astfel, in anul 1689, Wilhelm
si prințesa Maria au fost încoronați suverani. Deși o simpla schimbare de dinastie, aceasta s-a
realizat pe cale pașnica, fara vărsare de sânge, purtând numele de „Revoluția Glorioasa”.
Secolul al XVIII-lea a mai fost numit și „secolul luminilor”, deoarece în aceasra perioadă s-au
afirmat gânditorii francezi, alaturi de ideile lor.
Un principiu iluminist este separația puterilor în stat. Acesta a fost enunțat prima data de John
Locke in 1691, dar popularizat de Charles Montesqieu in lucrarea sa ”Spiritul Legilor”-1748.
Acest principiu prevedea separația puterilor în: Puterea Legislativă, Puterea Executiva și
Puterea Judecătoreasca. Intre acestea 3 trebuia sa existe o relatie de colaborare.
Un alt principiu iluminist este Teoria Contractului Social, enunțat de Jean Jacuques Rousseau
prevedea ca între cetateni si guvernanti să se incheie un contract, cetatenii dau puterea
guvernantilor dar daca nu isi fac treaba sunt demisi (guvernanti).
In secolul al XVIII-lea, s-au afirmat doua revoluții moderne, cea Americana- 1763-1787 și
cea Franceză, 1789-1795.
Un fapt istoric la Revoluția Americana este acela că în urma revoluției a avut loc formarea
unui stat federal continuu deschis expansiunii și formarea unui sistem de guvernare al acestei
țări bazat pe Constituția Statelor Unite din 1787 (în vigoare și astăzi, prin adăugarea de
amendamente), care punea bazele unei republici federale numită Statele Unite ale Americii, în
care conducerea este bazată pe suveranitatea poporului și separarea tripartită a puterilor în stat
(legislativă, executivă și judiciară). Revoluția a cuprins o serie de mișcări deosebite pe plan
ideatic, intelectual, politic, conceptual și legislativ, care se întâmplaseră în societatea
americană timpurie, așa cum a fost ideea modernă de republicanism, care a fost larg
îmbrățișată de populația coloniilor. În unele dintre viitoarele state, discuții politice aprinse
despre democrație au consolidat ideile care au fost ulterior aplicate în legislație și practică
pentru crearea a ceea ce a devenit Statele Unite.
Un fapt istoric referitor la Revoluția Franceză este acela că Revoluția și-a atins apogeul prin
ascensiunea lui Maximilien de Robespierre și a iacobinilor. Dictatura impusă de Comitetul
Salvării Publice în timpul „Terorii”, din 1793 până în 1794, a provocat până la 40.000 de
decese în interiorul Franței, dar a abolit sclavia în colonii și a asigurat granițele noii republici.
Domnia „Terorii” s-a încheiat cu executarea lui Robespierre și înlăturarea de la conducere a
iacobinilor. Acesta a reorganizat armata, si a înlăturat pericolul extern, a introdus o
Constituție ce prevedea introducerea votului universal, a introdus calendarul republican.
După incheierea revoluției, Franța a fost marcată 20 de ani de personalitatea lui Napoleon
Bonaparte, numit si ”Fiul Revoluției”, datorita princiilor morale pr care le promova. Acesta
și-a lasat amprenta asupra Franței din 1795 pană in 1815.
O acțiune politică a lui Napoleon a fost lansarea decretului de „Blocada Continentală”,
decretul emis în noiembrie 1806 la Berlin preciza ca insulele britanice să se afle sub blocadă...
iar comerțul cu insulele britanice și orice alte relații cu ele sunt interzise. Acest decret a fost
respectat de toate statele vasale Franței și de toți aliații ei. Prin acest lucru, Napoleon dorea
supremația economică in Europa.
O consecință a blocadei, a reprezentat-o afectarea intereselor Rusiei, întrucât economia ei
predominant agrară necesita un comerț activ cu Anglia industrială. Alexandru I al Rusiei a
ignorat din ce în ce mai mult blocada continentală - vasele britanice transportau mărfuri în
Rusia sub pavilion american - pentru ca, în cele din urmă, să o respingă deschis. Acest lucru a
dus la invadarea Rusiei de Napoleon, ce a rezultat cu un eșec imens, ce a slabit forța militara
a lui Napoleon, constituind o cauza a ruinei imperiului lui Napoleon.
Un punct de vedere referitor la rolul principiilor și valorilor promovate de către iluminiști în
organizarea statelor moderne, este acela că acestea au fost importante in organizarea interna a
statelor, întrucât acestea au adoptat principiile iluminiștilor, spre exemplu principiul separației
puterilor în stat.
Un fapt istoric referitor la acst punct de vedere îl reprezintă adoptarea unei Constituții ce
prevedea principiul separației puterilor în stat enunțat de Montesqieu, in Franța și în S.U.A. .
In anul 1787, Statele Unite ale Americii au adoptat Constituția, ce prevedea cele 3 puteri ale
statului, iar in anul 1795, in timpul Guvernării Termidoriene, francezii au adoptat o
Constituție cu același principiu. De asemena un alt principiu adoptat a fost principiul bunei
guvernari bazate pe suveranitatea poporului.
In concluzie, revoluțiile moderne au dus la formarea statelor moderne, și prin intermediul
principiilor si valorilor iluministe, au dus la adoptarea unor Legi Fundamentale, la o buna
guvernare venita din partea poporului dar mai ales la o îmbunătățire a organizarii politice a
statlui.

Elev – 1050 – tudose.mihay2006@gmail.com