Student: Nicoleta Master: Culturale Europene Anul: I

Eremia Studii

Anglia la inceputul epocii moderne

Bazele civilizatiei moderne au fost puse de catre Anglia. Intreaga umanitate a luat ca model aceasta tara care s-a marcat prin dezvoltarile sale economice, politice si sociale. Civilizatia Angliei cunoaste o modernizare treptata. ozitia geografica a acesteia o a!uta sa devina centrul noii miscari maritime. Astfel, Anglia incepe sa dezvolte comertul maritim , intarind economia tarii. Inaintarea stiintei este unul dintre factorii care duc la iz"ucnirea revolutiei industriale in Anglia si mai apoi in intreaga lume. Anglia este cunoscuta ca fiind promotoarea parlamentarismului si partidismului modern. #ezvoltarea unui regim politic ec$ili"rat in Anglia, dovedea indreptarea tarii spre democratie. ractic, #emocratia si Industrialismul reprezinta cele doua institutii capitale ale lumii moderne, aparute in Anglia si mai apoi raspandite in Europa si in intreaga lume. Anglia este prima tara care a impartit puterile in stat: legislativa % arlamentul&, e'ecutiva %Ca"inetul si Coroana& si !udecatoreasca indeplinita de (ordul cancelar. Este important de stiut ca in Anglia nu e'ista un departament al !ustitiei propriu-zis, acesta avand mai mult un rol traditional. Aparitia institutiilor moderne au fost in urma nevoii de sla"ire a puterii regale. In Anglia, idea de limitare a puterii a"solute a regilor nu aparuse de la inceputul epocii moderne, ci de la inceputul secolului al )III lea cand a avut loc semnarea cele"rului document Magna Charta Libertatum %*+$e ,reat C$arter-&. Acest document a fost emis mai e'act in anul ./.0 in timpul domniei regelui Ioan fara de +ara. rin Magna Charta Libertatum se urmarea ingradirea puterii regelui in scopul eliminarii a"uzurilor comise de monar$ sau de reprezentantii sai directi, precum si garantarea unui numar de drepturi pentru toti cetatenii. Mai mult, documentul fi'a privilegiile "isericii, no"ilimii laice si orasenilor londonezi. +a'ele fiscale impuse de Coroana, erau de asemenea limitate prin acest

document, unde comertul li"er era a"solvit de orice ta'e si vami ar"itrare. In plus, acest document impunea o !udecare corecta a inculpatului si pedepsele tre"uiau sa fie in egala masura cu faptele. In cele ce urmeaza se va cuprinde un eveniment ma!or al epocii moderne dar si al istoriei Angliei cunoscut su" numele de *1evolutia engleza-.

Revolutia engleza
1evolutia engleza s-a desfasurat in perioada .234-.255. #e"utul sau a fost marcat de convocarea parlamentului de catre regele Carol I Stuart, in .234, fiind urmat de un 1az"oi Civil sangeros intre sustinatorii regelui %*Cavalerii-& si ta"ara parlamentara %*Mesele 1otunde-&. In cele din urma, ta"ara parlamentara a iesit victorioasa, monar$ia a fost inlaturata %.236& si s-a instaurat 1epu"lica, iar mai apoi protectoratul, avandul in frunte pe 7liver Crom8ell. (a putin timp dupa moartea sa, s-a produs restauratia Stuartilor %.224-.255&. +entativele regilor Stuarti de a reinstaura a"solutismul monar$ic, precum si frica de catolicism a unora dintre supusi, va determina "urg$ezia, aliata cu noua no"ilime, sa inlature definitiv de la tronul Angliei dinastia Stuart si sa-l aduca pe 9il$elm de 7rania, ca regent al Angliei, in noiem"rie .255. Instalarea pe tron a acestuia, fara nici un fel de incident, a intrat in istorie su" numele de *1evolutia glorioasa-. 1evolutia engleza a fost prima din marile revolutii ale epocii moderne, urmata cronologic de 1evolutia americana %.:2;-.:6.& respectiv 1evolutia franceza %.:56-.:6.&. 1evolutia engleza a impus in lume modelul monar$iei constitutionale, "azata pe principiul separarii puterilor in stat. 1evolutia a avut loc in urma unor premise social-economice, politice si ideologice. Cele de natura economica se datoreaza cresterii populatiei apte de munca. Astfel, in Anglia populatia era de aproape 3 milioane de locuitori la inceputul secolului al )<II lea iar capitalismul era vizi"il atat la orase cat si la sate, plus la aceasta, societatea incepe sa gandeasca diferit, de!a oamenii nu mai credeau ca regele e sfant si incep sa se gandeasca la drepturile si privilegiile pe care ar tre"ui sa le posede, in mare parte no"ilii si "oierii. In domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvolta manufacturile, ca cea de te'tile, in special cele de "um"ac. Mai mult, se e'tinde piata de desfacere a "unurilor si apar marii producatori. 7 importanta particularitate a revolutiei engleze a fost faptul ca ideologia ei a im"racat o forma religioasa. Miscarea indreptata impotriva Bisericii Anglicane este cunoscuta su" denumirea de puritanism. uritanii urmareau *purificarea- "isericii de toate ramasitele catolicismului, indeose"i suprimarea episcopatului si introducerea in forma cea mai e'acta a calvinismului. #e asemenea, cereau cult religios si o viata simpla, fara stralucire si respectarea li"ertatilor civile. uritanii s-au impartit treptat in doua grupuri: pres"iterienii si independentii. rimii,

grupand elemente mai conservatoare, se pronuntau pentru pastrarea unitatii organizatorice a Bisericii Anglicane, dupa principii calvine= conducerea paro$iilor si fostelor episcopate urma sa fie atri"uita unor consilii mi'te, conduse de pastori si laici, numite pres"iterium %gr. presbyteros care inseamna *mai "atran-&. Independentii se manifestau impotriva oricarei forme de organizari a "isericii, singurul element de organizare recunoscut era comunitatea locala, care nu depindea de nici un organ superior. #in punct de vedere politic, un mare aport la iz"ucnirea revolutiei engleze l-a avut actul Magna C$arta (i"ertatum, care dupa cum se cunoaste de!a dorea limitarea puterii regelui. Monar$ii din dinastia +udorilor, >enric al <III lea si Elisa"eta I, introdusesera anglicanismul si cultivasera protestantismul, o"tinand "eneficii enorme din secularizarea averilor "isericesti. #upa stingerea dinastiei +udorilor %.24;&, tronul Angliei a fost ocupat de Iaco" I %.24;-.2/0&, care inaugura dinastia Stuartilor. Iaco" I a cultivat anglicanismul si s-a aratat deose"it de intransigent fata de catolici si puritani, unii dintre ei emigrand in America. +ot el, a cautat sa fundamenteze monar$ia a"soluta de drept divin, insa a intampinat opozitia arlamentului. Numeroasele raz"oaie au adus Anglia intr-o noua criza financiara. 1egele Carol I Stuart se vede astfel nevoit sa convoace parlamentul, in .2/5, pentru a vota noi impozite. arlamentarii refuza noile impozite si impun regelui sa semneze * etitia dreptului- %.2/5& care garanta inviola"ilitatea persoanei, recunostea rolul arlamentului pentru impunerea de impozite si interzicea legea martiala in timp de pace. In .234, confruntat cu un conflict armat cu Scotia, regele convoaca din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. 7pozitia parlamentara este din nou puternica, dar parlamentul% arlamentul scurt& a fost din nou dizolvat. rima faza a desfasurarii revolutiei engleze a fost faza parlamentara. #upa suspendarea arlamentului cel Scurt a urmat infrangerea de la Ne8"ourn si pierderea oraselor Ne8castle #ur$am. Armata regala s-a retras in localitatea ?or@. (a ; noiem"rie .234 a fost convocat arlamentul cel (ung. arlamentarii vor impune revizuirea proceselor politice, desfiintarea unor impozite %e': impozitul pentru cora"ii& si multe altele. <ictoria parlamentului a devenit deplina dupa semnarea de catre Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvarii parlamentului fara consimtamantul acestuia. 1adicalizarea revolutiei parlamentare s-a realizat in momentul in care regele a primit Mustrarea cea Mare. In ianuarie .23/ a iz"ucnit revolta londonezilor care a o"ligat regele sa paraseasca (ondra si altfel revolutia a intrat astfel intr-o noua faza. 1az"oiul civil a reprezentat urmatoarea etapa a revolutiei. Conflictul militar s-a declansat in august .23/. rimele victorii au inclinat de partea armatei regale dar dupa ce in fruntea armatei parlamentare a!unge 7liver Crom8ell, acesta creeaza armata noului model care, incepand cu .23;, a o"tinut multe victorii % Marston-Moor: .233= Nase"A: .230 si reston: .235&. Invins in lupta, Carol a fugit in Scotia, dar a fost predat arlamentului. Carol I a fost !udecat, pe /4 ianuarie .236, pentru

tradare si a fost condamnat la moarte pe esafod. rin condamnarea la moarte a regelui %;4 ianuarie .236& s-a infaptuit primul regicid din istoria moderna a Europei, iar conceptul de sacralitate a puterii regale, care actioneaza prin gratia divina, a fost pus su" semnul intre"arii. Moartea regelui a determinat modificarea regimului politic. Astfel, in .236 se proclama 1epu"lica, numita *Common8ealt$ul Angliei-, in care puterea legislativa apartinea, in continuare, arlamentului, iar cea e'ecutiva unui Consiliu de Stat, format din 34 de mem"ri, dar in care 7liver Crom8ell are rolul $otarator. In plan e'tern, arlamentul cel (ung si Consiliul de Stat au ela"orat o serie de masuri care vizau cucerirea unor teritorii %Scotia si Irlanda&. S-a organizat o campanie militara impotriva revoltei catolicilor irlandezi si una impotriva incercarii scotienilor de a-l impune pe fiul lui Carol ca rege. arlamentul dorind sa consolideze pozitia "urg$eziei engleze, va adopta asezaminte care vizau comertul si navigatia. In plan intern, deose"irile doctrinare dintre arlament si armata cauzeaza tensiuni, aparand diferente de interese intre moderati si radicali. 7liver Crom8ell isi impune treptat autoritatea, culminand cu dizolvarea arlamentului cel (ung %.20;& si promulgarea a diferite instrumente de guvernare prin care se instituia in Anglia, rotectoratul, o forma de dictatura militara. In .20: s-a promulgat o Constitutie prin care puterea lordului protector 7liver Crom8ell ramanea cea mai importanta. In .205 7liver Crom8ell moare urmandu-i la conducere fiul sau, 1ic$ard Crom8ell, ce s-a dovedit a fi incapa"il sa faca fata opozitiei, permitand astfel victoria regalistilor. Brmatoarea etapa a fost 1estauratia Stuartilor, care a aparut ca o solutie accepta"ila atat pentru "urg$ezie cat si pentru o mare parte a no"ilimii. 1estauratia s-a produs datorita faptului ca opozitia era indreptata impotriva a"solutismului monar$ic, nu asupra monanar$iei, ca institutie. In perioada .224.255, cat a durat restauratia, pe tronul Angliei s-au succedat Carol al II lea Stuart %.224-.250& si Iaco" al II lea %.250-.255&. 1egimul instaurat de Carol al II lea evolua spre un ec$ili"ru politic in cadrul societatii engleze. A acceptat prin *Actul de marturisire- % +est Act,.2:;& e'cluderea catolicilor din toate functiile statului. Cel mai important document promulgat de rege a fost Habeas Corpus Act, din .2:6, care garanta li"ertatea individuala si sta"ileste normele de arestare si de !udecare a detinutilor. Astfel, prin acest act o persoana putea fi arestata numai printr-un ordin !udecatoresc scris si mai mult persoana putea fi eli"erata doar daca in /3 de ore nu i se comunica motivele arestarii. rin aceasta lege, arlamentul incerca sa contracareze tendintele de reinstaurare a a"solutismului regal. +recerea la catolicism a urmasului la tron, Iaco" al II lea si nasterea fiului acestuia, a determinat o puternica reactie populara. Iaco" al II lea a promulgat *#eclaratia de indulgenta- %.25:& care acorda catolicilor, li"ertate religioasa si politica. In consecinta, arlamentul a votat actul de e'cludere care garanta succesiunea la coroana doar a necatolicilor. 1egele Iaco" al II lea a inc$eiat o alianta cu regele (udovic al )I< lea,

alianta ce ii permitea sa intretina o armata reduta"ila. <azand in aceasta alianta o amenintare, arlamentul face apel la 9il$elm de 7rania. #in cauza faptului ca Iaco" al II lea Stuart a incercat sa restaureze a"solutismul monar$ic, opozitia a $otarat a"dicarea regelui. Instalarea, in noiem"rie .255, ca regent al Angliei, fara nici un fel de incident, a lui 9il$elm de 7rania, a intrat in istorie su" numele de *1evolutia glorioasa-. In .256 este ela"orata *#eclaratia #repturilor- %*Bill of 1ig$ts-& care sta"ilea prerogativele regelui. Suveranul nu putea impune impozite, nu putea sa organizeze vreo armata fara avizul arlamentului, regele nu putea sa suspende punerea in e'ecutie a legilor si nici sa o"structioneze in vreun fel respectarea lor= procedurile !uridice se desfasoara prin intermediul !uratilor. Cetatenii au dreptul de a-si alege reprezentantii sai. *1evolutia glorioasa- consacra monar$ia parlamentara in care *regele domneste, dar nu guverneaza-. 1egele este seful "isericii, al armatei, al !ustitiei, al diplomatiei. uterea e'ecutiva utera apartine Ca"inetului, condus de primul ministru, care este raspunzator in fata arlamentului.

legislativa este incredintata unui parlament "icameral alcatuit din Camera (orzilor %mem"rii ereditari sau numiti de rege& si Camera Comunelor %mem"rii alesi prin vot cenzitar&. Se edifica un sistem al partidelor politice: Tory %sustinatorii puterii regale& si Whig %protestanti si a"solutisti, reprezentanti ai "urg$eziei si claselor mi!locii, adepti ai li"eralismului&.