Crima si Pedeapsă

Tudose Mihai Alexandru

XI B
 CRIMĂ ȘI PEDEAPSA – FILM DIN 1969
• Crimă și
pedeapsă (în rusă Преступление
и наказание,
transliterat: Prestuplenie i
nakazanie) este un film
dramatic sovietic din 1969 în două
părți, regizat de Lev Kulidjanov,
după un scenariu inspirat
din romanul omonim din 1866 al
lui Feodor Dostoievski.
 TRIVIA - CRITICI

• F.M.Dostoievski despre ”Crimă și pedeapsă”:

• “Are un om superior dreptul să înfăptuiască o crimă, dacă această crimă este în folosul întregii omeniri?”
• Jon Gostin despre ”Crimă și pedeapsă”:
• “Iată întrebarea care a generat în mintea genială a lui Dostoievski romanul “Crimă şi pedeapsă”; întrebare la care
răspunde, din perspectiva prezentului, şi acest film, care se doreşte a fi o meditaţie asupra trecutului dar şi o
reflecţie asupra viitorului nostru imediat.”
• Sorina Bălănescu despre adaptarea tv:
• “Dramatizarea- adaptare semnată de Virgil Tănase, pe care Jon Gostin şi-a aşezat proiectul, păstrează din scrierea
originară liniile esenţiale ale intrigii, păstrând în scenele strâns dialogate fibra acţiunii primare, care îl are în prim-
plan pe ciudatul Raskolnikov, precum şi pe Svidrigailov, dublul său.”
 REZUMAT

• Raskolnikov, un fost student la drept, care trăiește în sărăcie, ucide o bătrână cămătară și pe sora
ei, pentru bani, dar și pentru a-și dovedi o teorie că el poate fi deasupra legii. El intră în atenția
poliției prin proceduri normale (era clientul victimei), dar comportamentul său îl face să devină
principalul suspect al inteligentului polițist Porfiri. Viața lui Raskolnikov continuă: mama și sora
lui vin în oraș urmate de doi bătrâni care îi cer mâna surorii sale, el întâlnește un funcționar beat,
care este apoi ucis într-un accident de circulație și se îndrăgostește de fiica bărbatului, Sonia, o
tânără prostituată. Ea îl îndeamnă să mărturisească, promițându-i că îl va urma în Siberia.
 DISTRIBUȚIE
•Gheorghi Taratorkin — Rodion Romanovici Raskolnikov
•Innokenti Smoktunovski — Porfiri Petrovitci
•Tatiana Bedova — Sonia Marmeladova
•Victoria Fiodorova — Avdotia Romanovna
•Efim Kopelian — Svidrigailov
•Evgheni Lebedev — Marmeladov
•Maia Bulgakova — Ekaterina Ivanovna
•Irina Goșeva — Pulheria Aleksandrovna
•Vladimir Basov — Lujin
•Aleksandr Pavlov — Razumihin
•Vladimir Belokurov — hangiul
•Inna Makarova — Nastasia
•Serghei Nikonenko — Nikolai
•Valeri Nosik — Zametov
•Dzidra Ritenberga — Luiza Ivanovna
•Ivan Rîjov — Tit Vasilievici
•Iuri Saranțev — locotenentul „Pulbere”
•Liubov Sokolova — Elizaveta
•Vladimir Nosik — servitor din tavernă
 RECEPTIE CRITICA

• “Opera lui Dostoievski era dificil de adaptat;

constând numai din monoloage, dialoguri şi
discuţii, comportă puţină acţiune. Kulidjanov
a ştiut să redea atmosfera cartierelor populare
din Petersburg, starea nervoasă a lui
Raskolnikov, orgolios şi hăituit, lenta coacere
a crizei morale.” – Francoise Navailh – 1981
(La Revue du cinema)
„Crimă și pedeapsă”, adaptarea lui Lev Kulidzhanov din 1969 după romanul lui Fiodor Dostoievski, este una dintre cele mai bune
adaptări cinematografice ale uneia dintre cele mai importante opere ale literaturii mondiale.

Regizorul a reușit să surprindă toată complexitatea și subtilitatea poveștii prezentate în roman și să o transmită ecranului cu o
forță emoțională deosebită.

Voi începe, poate, cu singurul minus, pe care îl voi respinge imediat. Unii spectatori pot simți că filmul nu transmite esența lucrării
suficient de precis, dar un roman de 680 de pagini este aproape imposibil de încadrat într-un timp de patru ore.

Prin urmare, nu pot decât să subliniez avantajele acestei adaptări. Și anume: Transmiterea cu succes a complexității și subtilității
poveștii prezentate în roman, interpretare excelentă de către actorii din rolurile principale, care și-au transmis personajele cu mare
intensitate și spirit, excelentă muncă de cameră care vă ajută să vă cufundați în atmosfera a ceea ce este petrecându-se.

Ei bine, meritele romanului lui Fiodor Dostoievski, cum ar fi: un studiu excelent al problemelor morale și etice, un portret
psihologic profund și subtil al eroului, prezența multor interpretări care permit fiecărui cititor sau privitor să-și găsească propria
înțelegere a istorie.

Concluzia: Crima și pedeapsa este una dintre cele mai semnificative și puternice lucrări ale literaturii mondiale, care poate inspira
cititorul să reflecte asupra valorilor morale, precum și asupra naturii și responsabilității umane. Romanul lui Dostoievski nu numai
că captivează prin intriga sa intrigantă, dar are și un impact psihologic profund asupra cititorului.

Arată că fiecare dintre noi are atât bine, cât și rău în noi și că toate acțiunile noastre au consecințe.

Acest roman nu va lăsa pe nimeni indiferent și va lăsa o impresie profundă asupra fiecărui cititor. Și această adaptare
cinematografică a făcut față complet narațiunii de mai sus.
Actorii
 Actorii sunt grozavi. Au făcut o treabă uimitoare cu rolurile lor. Gesturi, expresii faciale, posturi, priviri, mișcări
instantanee, voce - totul, absolut totul este sincer. Pielea de găină le trece prin piele din privirile și vocile lor.
Georgy Taratorkin a făcut o treabă grozavăRaskolnikov a. Probabil așa mi-am imaginat acest personaj. Fața lui
este tânără și frumoasă, dar ochii lui... ochii lui sunt uneori nebuni. El comite o crimă doar pentru că crede că are
un drept moral să facă acest lucru, că este superior altor oameni, că este un geniu. „A trebuit să aflu apoi și să
aflu repede: sunt un păduchi, ca toți ceilalți, sau un bărbat? Pot trece sau nu? îndrăznesc? Sunt o creatură
tremurătoare sau am dreptul? Dar după ce a ucis, înțelege că nimeni, nimeni nu are dreptul să ucidă, nu este
chinuit de această înțelegere, care a venit prea târziu. — Am omorât-o pe bătrână? M-am sinucis pe mine, nu pe
bătrâna! Iată, deodată, s-a trântit pentru totdeauna!' Este chinuit, dar de mult nu se poate hotărî să renunțe, să
mărturisească, „să se informeze despre sine”.

 Sofia Semionovna Marmeladova . Această eroină este gata să se sacrifice de dragul familiei ei, de dragul
poporului ei iubit. Chiar dacă este o prostituată, este foarte timidă, modestă, bună și pură. Și această puritate
spirituală a ei se manifestă în orice - în grija pentru tatăl ei, mama vitregă, frații vitregi și surorile ei,
Raskolnikov. Fragilă, sensibilă, dar devine un sprijin pentru toți cei dragi. Avdotia Romanovna, nici măcar nu o
cunoaște, văzând-o pentru prima dată, are un respect involuntar pentru ea. Și spectatorul o respectă și pe ea. Este
imposibil să nu o respecți deloc pe Sonya.
ROMANUL CRIMA SI PEDEAPSA
 Crimă și pedeapsă este un roman scris de autorul rus Fiodor Dostoevski, fiind publicat pentru prima dată în
ziarul intitulat „Mesagerul rus”, apărând în 12 numere lunare ca mai târziu să fie publicat ca roman, fiind
considerat una dintre cele mai cunoscute opere literare a tuturor timpurilor, cu influențe asupra romancierilor
ce i-au urmat.
 Romanul prezintă în prim plan drama lui Raskolnikov, un student psihotic, obsesiv și însingurat, păstrând
legături doar cu un coleg de la facultate, care pune la cale uciderea cu un topor și jefuirea într-o casă din
mjlocul orașului Sankt Petersburg a unei bătrâne cămătare și a surorii sale, o epileptică intrată inopinat în
casă pe nume Lisaveta, pentru a-și rezolva problemele financiare, dar și din dorința de a-și demonstra lui
însuși că este îndreptățit să o facă.
 Etalând unele simptome de grandomanie, Raskolnikov se considera o persoană înzestrată cu calități
deosebite, asemenea lui Napoleon. Ca om extraordinar, își simte justificată decizia de a ucide, încât nu se mai
include în barierele morale ale oamenilor de rând. Cu toate acestea însă, imediat după săvârșirea crimei,
protagonistul se îmbolnăvește și are remușcări cu privire la acțiunile lui. Romanul portretizează realizarea
treptată a infracțiunii lui Raskolnikov și dorința lui crescândă de a se confesa. Mai mult, tânărul încercă să își
protejeze sora, pe Dunia, de admiratorii acesteia, dar și dragostea lui neașteptată pentru o tânără prostituată
creștină, Sonia Marmeladova, obligată spre păcat de tatăl bețiv Marmeladov alături de care pleacă în
închisoarea siberiană, - Dostoevski, pentru cinci ani, ajunge ca sihaștrii vechi ori martirii biblici la contemplarea
permanentă a prezenței iubirii - în dorința crescândă de a scăpa de remușcări și a se mântui prin ispășire.
DOSTOIEVSKI
TEMELE DIN LITERATURA

 Romanul rus ilustrează tema obținerii salvării prin suferință, o trăsătură des
întâlnită în opera lui Dostoevski, în religia creștină considerându-se că suferința
are efect purificator asupra spiritului uman, acordându-i șansa mântuirii.
 Unul din personajele care întruchipează aceasta temă este Sonia, care, ajutată
de credință, găsește energia necesară pentru a-l călăuzi și a-l susține pe
Raskolnikov, în ciuda propriei dureri. Cu toate că pare neîndurătoare,
demonstrează o structură de caracter optimistă în sfera moralității creștine.
 Autorul rus susține ideea că mântuirea este o opțiune posibilă pentru toți
oamenii, chiar și pentru cei cu păcate grave. Conștientizând treptat acest fapt,
Raskolnikov își mărturisește crima și așteaptă ispășirea. Sonia, cu sprijinul
dragostei ce i-o poartă lui Raskolnikov, întruchipează trăsătura iertării creștine,
acordându-i șansa de a-și ispăși vina și de a accepta pedeapsa.
 O altă temă este cea întâlnită și în existențialismul creștin prin care se definesc
barierele morale ale faptelor omului, într-o lume stăpânită de Dumnezeu.
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

• Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_%C8%99i_pedeaps%C4%83
• https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/5595/forum/f2/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_%C8%99i_pedeaps%C4%83_(film_din_1969)
• https://www.literaturus.ru/2020/07/kritika-prestuplenie-i-nakazanie-pisarev.html
• https://www2.bfi.org.uk/films-tv-people/4ce2b6b36d440
• https://sitefilme.com/online/29203/