"IDIOTUL"

FEODOR DOSTOIEVSKI
  Idiotul este un roman al lui Feodor Dostoievski, scris în 1867–1868. A fost publicat prima dată
în revista Russky Vestnik, din Sankt Petersburg, 1868–1869. Titlul original este Идиот.

Romanul Idiotul este unul din cele mai remarcabile opere ale lui Dostoievski, dobândind un
renume mondial.

Înainte de a se decide pentru acest nume, Dostoievski se gândea să-și numească romanul Prințul
Mîșkin.

Este dovada pură a talentului lui Dostoievski, urmărind evoluția în societate a unui personaj
mai puțin obișnuit, prințul Lev Nikolaevici Mîșkin, considerat astfel de celelalte personaje din
cauza sincerității și bunătății lui și numit idiot din cauza bolii de care suferea, epilepsia fiind
numită popular idioțenie. Autorul a creat un personaj extrem de complex, caracterizat prin
relațiile sale cu societatea și cu celelalte personaje, dar și prin faptele sale, deseori de neînțeles.
Câteodată, este prezentat drept un om extraordinar, chiar prin calitațile sale, considerate defecte
de către ceilalți, iar alteori însuși autorul își ia în derâdere personajul, transformându-l într-un
paria al societății, păstrând însă o atitudine ironică.

Astfel, se poate observa profunzimea analizei psihologice a personajului, constând într-o mare
masură în descrierea uimitoare a trăirilor acestuia în momentele de criză epileptică. Romanul este
la fel de complex ca și protagonistul și se încheie cu prezentarea sfârșitului tragic al prințului
care, în urma unei decepții sentimentale cât și a uciderii celei care ar fi trebuit să devină soția sa
de către un prieten apropiat, ajunge înapoi în sanatoriul din Elveția în stare critică, sănătatea lui
nemaiputând fi restabilită.