Maestrul si Margareta este, la primul nivel al lecturii o carte ciudata.

Intr-un plan Diavolul insusi

rascoleste un oras linistit si monoton, Moscova, iar in alt plan, Hristos isi cunoaste si aproape ca se
imprieteneste cu cel ce ii va fi calau, Pilat din Pont.
Orasul este coplesit de mefienta iluzionistului Woland, Satana cu chip de om (motiv intalnit si la alti
rusi, de pilda Leonid Andreev). Dragostea Maestrului pentru Margareta isi gaseste un sfarsit abrupt in
constrangerile societatii. El, scriitorul ratat al romanului absolut. Ea, claustrata in prejudecatile
societatii moscovite, fortata sa conserve o casnicie cu un barbat pe care nu-l iubeste. Dragostea lor
devine drama care il arunca pe el in mrejele nebuniei si pe ea in bratele mereu deschise ale Diavolului.
In trecut, Iisus isi traieste judecata. Candoarea si intelepciunea lui nu reprezinta nimic in fata omului
pornit sa infaptuiasca metodic raul. Este un plan arid, al lipsei de speranta, al neputintei binelui in fata
raului absolut. Cele doua planuri se intretaie, caci disperarea, nevoia de iubire si mantuire, dar si
jocurile parsive ale lui Woland ii fac pe Maestru si pe Margareta sa-si depaseasca statutele de oameni
obisnuiti. Iluzionistul acopera cu figura sa iconica planul terestru, evocat de Moscova secolul XVIII, dar
Iisus domina implacabil planul cosmic, evocat de transpunerea neobisnuit de vie a Bibliei. Tot ceea ce
ramane nespus in imediatul pervertit de Woland, este intarit in transcendentul purificat de Hristos
Cea mai importanta opera a lui Bulgakov a fost Maestrul si Margareta. Opera este o fantezie despre
diavol, deghizat intr-un profesor, care cauzeaza haosul in oras. Cartea lui a fost inabusita deoarece
Bulgakov a refuzat sa faca schimbarile cerute de autoritati. Desi Bulgakov inca mai facea modificari la
romanul lui aflandu-se pe patul de moarte , cu ajutorul nevestei, opera lui a fost finalizata in cele din
urma. Prima editie sovietica a fost publicata in anii 1966-1967, iar o editie mai mare a aparut in anul
1973, iar o revizie completa atextului in 1989.
Actiune romanului are loc pe trei planuri, fiecare din ele oferind comentarii despre celelalte.partea
istorica a naratiunii este situata in Ierusalim , unde Pilat din Pont condoamna la moarte un om , pe
nume , Jeshua, stiind ca acesta este nevinovat.. Naratiunea contemporana este plasata in Moscova , unde
locuiesc Maestrul si Margareta, si unde Maestrul a scris u roman despre Pilat. Al treilea plan fantastic al
romanului prezinta lumea demonica si Diavolul. El apare in Moscova cu o suita mare printer care si un
pisoi negru, urias. Diavolul, Woland, este vazut mai mult ca un agent al binelui , in mod neconventional.
Mai mult, personajul lui Iisus, pe nume Yeshua, nu este foarte biblic. Temele religioase si filosofice si
examinarea libertatii artei se invart in jurul patrunderii diavolului in viata moderna a Moscovei si in
jurul crucificarii lui Hristos. Discurusri interactive si competitive din domeniul stiintei , religiei,
literaturii, istoriei si politicii, complica mai mult sirul narativ Mestrul isi arde manuscrisul si se retrage
la un azil de nebuni. Dragostea Margaritei pentru Maestru deriva din pactul ei cu Satana.
Maestrul si Margareta este incarcat cu personaje interesante, comice, sensibile,care provoaca
intriga adeseori. Multe personaje sunt create pe baza unor prototipuri din viata de zi cu zi care aveau un
rol activ de cenzori de opere literare sau erau implicati in arestare scriitorilor. Pentru unele personaje
Bulgakov s-a inspirat din viata oamenilor care traiau cu el in acelasi mediu.
Personaje demonice:
In primul rand unul din personajele principale este Woland nu depune un efort deosebit pentru a
dezlantui iadul pe pamant in Moscova.In general el este doar un martor al actiunilor intreprinse de altii,
adeseori de moscoviti insasi care sunt condusi de lacomie sau de instinctul de supravietuire intr-un oras
ce s-a schimbat. Woland introduce actiunea adresand intrebari simple si logice,dandu-si cu parerea
asupra fiecarei situatii si uneori chiar strigand numele unuia din membrii suitei lui. Suita lui Woland in
Moscova este formata din cinci personaje fiecare cu un talent anume. Koroviev/Fagot este dirijorul
corului,interpretul si purtatorul de cuvant. Behemoth ,pisica uriasa, este personajul violent este foarte
indemanatic Browning-ul(revolver/mitraliera) sau in momentul in care descopera o plita primus.
Azazello este trimis ca spion, ca cel care umbla printre oameni sa recruteze sau sa negocieze.. Abaddon
nu iese in evidenta si nu apare in prim plan.Cu corectitudinea lui rara el este de parte ambelor partii
care iau parte la aceasta lupta.Si nu in ultimul rand, Hella, tfemeia vampir, servitoarea indemanatica
rapida si eficienta, nu exista cerinta caruia sa nu-i gaseasca o rezolvare.Pe langa suita diabolica a lui
Woland vom mai intani si alte personaje demonice la balul Satanei.Bineinteles toate aceste personaje
sunt moarte deja cu exceptia lui Johan Strauss compozitorul si violonistul Henri Vieuxtemps, toate au
facut ceva rau care i-a trimis in Iad sau ar fi putut face ceva rau pentru a ajunge aici.
Descrierea vesmintelor lui Koroviev se refera la vizita diavolului facuta lui Ivan Fyodorevich
Karamazov in romanul Fratii Karamazov scris de Fyodor Mikhailovich Dostoevsky (1821-
1881).Pseudonimul sau ,Fagott, pe care i l-a alocat Wolland in timpul spectacolului de la teatrul de
varietatii Woland, il leaga de multe teme cu tenta muzicala din poveste. Infatisarea lui ne face sa ne
gandim la instrument muzical de suflat care poate avea pana la 2 metri lungime si care are o rezonanta
mai puternica(...?....) Fagott are capacitatea de a-si modifica vocea.























Genuri si specii literare
Genul literar: e o categorie fundamentala a teoriei literare, care reuneste opere literare
asemanatoare prin structura continutului, procedee estetice comune, modalitati compozitionale
de exprimare a sentimentelor, starilor sufletesti sau de construirea actiunilor si a procedeelor
artistice. Genurile literare sunt: genul epic, genul liric, genul dramatic.
Specia literara: e o subdiviziune a genului literar, definita prin anumite particularitati fie
tematice , fie structurale, fie stilistice, incadrandu-se astfel modalitatilor de expunere a unui
anumit gen literar. Speciile literare sunt in prozasau in versuri.
Balada: e poezia epica de mare intindere, uneori cu un pronuntat caracter liric, in care se
relateaz o actiune eroica, o legenda, un fapt istoric, o profunda idee filosofica sau legendara.
Ex.: ,,Toma Alimos, ,,Miorita balade populare, ,,Mistretul cu colti de argint de St.
Augustin Doinas balada culta
Drama: e o specie a genului dramatic caracterizata prin ilustrarea vietii reale intr-un conflict
complex si puternic al personajelor, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin
nefericit. Drama are o mare varietate tematica. 28772llv16msg1c
Ex.: ,,Razvan si Vidra drama istorica, ,,Mesterul Manole drama de idei.
Comedia: e specia genului dramatic, in proza sau in versuri, care satirizeaza intamplari, aspecte
sociale, moravuri starnind rasul, cu rol moralizator. Ca modalitati de realizare, comedia
apeleaza la variate mijloace: comicul de situatie, de caracter, de limbaj, de moravuri, de intentie,
de nume etc.
Ex.: ,,O scrisoare pierduta
Elegia: e o specie a genului liric in care poetul isi exprima direct sentimentele de tristete
metafizica, de nostalgie, intr-o gama ascendenta, mergand de la melancolie la nefericire. Ex.:
,,Trecut-au anii de Mihai Eminescu, ,,11 elegii de Nichita Stanescu ls772l8216mssg
Episod narativ: actiune secundara, in ansamblul unei opere epice, un singur moment, o singura
situatie desprinse din naratiunea respectiva.
Ex.: episodul scaldatului lui Nica din ,,Amintiri din copilarie de Ion Creanga sau capitolul
,,Nunta din romanul ,,Ion de Liviu Rebreanu
Epopeea: e un poem epic de mare intindere, in versuri, in care se povestesc fapte eroice, storice si
legendare, cu un mare numar de personaje cu virtuti deosebite.
Ex.: ,,Iliada de Homer
Genul epic: are ca principala modalitate de expunere naratiunea, in care prezenta autorului este
inlocuita de personajele ce participa la actiunea desfasurata, in general, la timpul trecut si la
persoana a III-a. De aceea, modalitatea principala de expunere a ideilor autorului este
exprimarea indirecta.
Ex.: ,,Ion de Liviu Rebreanu
Genul liric: este subiectiv, autorul exprimandu-si direct ideile, sentimentele, starile sufletesti,
intr-un limbaj artistic (metafore, simboluri) si folosind, de regula, persoana I. Ex.: Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Genul dramatic: exprima ideile autorului numai prin intermediul personajelor care participa la
actiunea subiectului literar, autorul fiind prezent numai in indicatiile scenice si de regie.
Ex.: ,,Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Glossa: e poeza cu forma fixa, in care fiecare vers din prima strofa, numita strofa-nucleu, este
comentat succesiv in cate o strofa urmatoare, ultima strofa reproducand in ordine inversa
versurile primei strofe. Ca specie literara ,,glossa este de origine spaniola, poezia datanddin sec.
al XIV-lea, fiind o creatie a poetilor curteni.
Ex.: ,,Glossa de Mihai Eminescu
Meditatia: e o specie a liricii filozofice in care poetul exprima profunde idei filozofice privitoare
la legile tainice care guverneaza universul, generand in sufletul poetului melancolie, tristete,
neliniste spirituala, pana la nefericire, asadar o puternica participare afectiva.
Ex.: ,,La steaua de Mihai Eminescu, ,,De ce-as fi trist de Tudor Arghezi
Nuvela: e o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir epic, cu un conflict concentrat si
intriga riguros construita, cu personaje putine, punand accentul pe un personaj principal, iar
intamplarile si faptele sunt, de regula, verosimile. Ca intindere nuvela se situeaza intre schita si
roman.
Ex.: ,,Moara cu noroc de Ioan Slavici
Oda: e specia genului liric in care se elogiaza, se preamaresc fapte eroice, trasaturi deosebite ale
unor personalitati, avand un caracter solemn, prin care poetul isi exprima sentimentele de
admiratie fata de patrie, fata de limba materna, fata de o idee, fata de natura sau arta etc. Oda a
aparut in Grecia antica.
Ex.: ,,Oda ostasilor romani de V. Alecsandri, ,,Oda simplissimei flori de L.Blaga
Poemul eroic: e o specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari decat balada, dar mai
mici decat epopeea. Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare dn trecutul unui popor,
punand accent pe figura unui erou exceptional, care se detasaz dintre alte personaje cu insusiri
deosebite, pe care acesta le domina.
Ex.: ,,Dumbrava rosie de V. Alecsandri subintitulat de poet ,,Poem istoric 1497, care se
refera la personalitatea exceptionala, legendara a lui Stefan celMare si la victoria pe care acesta
a repurtat-o in lupta impotriva polonezilor
Povestirea: e specie a genului epic, in proza, in care se relateaza faptele din punctul de vedere al
unui martor, care asista sau participa la evenimentul povestit. Povestirea este de mica intindere,
relateaza un singur fapt, are personaje putine, iar interesul cititorului se concentreaza asupra
situatiei narate.
Ex.: Volumul de povestiri ,,Hanul Ancutei de M. Sadoveanu
Romanul: e specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ce se poate
desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror personalitate e bine
individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile decaracter si de intamplarile ce
constituie subiectul operei.
Ex. ,,Morometii de Marin Preda
Rondelul: e poezia cu forma fixa, avand numai doua rime si un refren (de unul, doua pana la opt
versuri) care deschide poezia si care este reluat, partialsau integral, la mijlocul si la sfarsitul ei.
Rondelul a aparut in Franta medievala si numea la origine un cantec si un dans.
Ex. ,,Rondelul rozelor de august de A. Macedonsky
*Satira: e specie a genului liric, care utilizeaza ca mijloc de expresie ironia virulenta, ascutita, in
scopul de a indrepta moravuri, aspecte negativedin viata unui individ sau a unei societati.
Ex.: ,,Satira Duhului meu de G.Alexandrescu
**Satira: e o categorie estetica din sfera comicului, care ridiculizeaza in mod violent si
caricatural aspecte negative din viata unui individ sau a unei colectvitati.
Ex: ,,O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale
Schita: e o specie a genului epic, de dimensiuni reduse, cu actiune lineara si redusa la un singur
episod caracteristic din viata unuia sau a catorva personaje, relatate intr-un stil concis.
Ex.: ,,Momente si schite de I.L. Caragiale
Sonetul: e poezia cu forma fixa si este alcatut din 14 versuri, grupate in 2 catrene si 2 tertete,
ultimul vers fiind o concluzie a intregului continut al poeziei. El is are originea in literatura
italiana a secolului al XIV-lea, fiind specific poetilor Dante si Petrarca. Sonetul lui Shakespeare
este alcatuitdin trei catrene s doua versuri finale, drept concluzie.
Ex.: ,,Cand insusi glasul de M. Eminescu
Tragedia: e o specie a genulei dramatic, in versuri sau in proza, prezentand personaje puternice
angajate in lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existenta a lumii ori cu propriile lor
sentimente, acest conflict solutionandu-se cu infrangereasau moartea eroului.
Ex.: ,,Antigona de Sofocle









SCRIEREA FUNCIONAL
Scrierea funcional
este acel tip de comunicare in scris, care asigur dialogul individului cu spaiul social.
Cererea, scrisoarea, telegrama, invitaia sunt exemple de scrieri funcionale. Aceste scrieri
folosesc un limbaj concentrat, de cele mai multe ori, standard.
Telegrama
o comunicare scris foarte scurt, prin care sunt transmise tiri urgente, evenimente importante,
gnduri, sentimente, urri. Are un coninut clar i concis, uneori renunndu-se la cuvintele de
legtur.
Invitaia
bilet sau scrisoare scurt prin care cineva este rugat s participe la o solemnitate, la o
manifestare sau s se prezinte la sediul unei autoriti.
Cererea
o compunere prin care cineva se adreseaz unei persoane cu atribuii oficiale, solicitnd
rezolvarea unei probleme de interes personal.Structura unei cereri:-formula de adresare
-numele, prenumele, statutul social i adresa solicitantului
-coninutul propriu-zis al cererii, formulat clar i concis
-locul i data ntocmirii cererii
-semntura solicitantului
-cui i se adreseaz cererea, precizand funcia celui solicitat i instituia pe care o conduce
Scrisoarea
un mod de comunicare n scris, ntre expeditor (cel care scrie) i destinatar (cel cruia i se
adreseaz)Structura: - data si locul
-formula de adresare (exprim atitudinea fa de destinatar)
-formula de incheiere (exprim sentimentele expeditorului)
-semnturaScrisorile pot fi: familiale, de felicitare, de afaceri, reflexive, oficiale.
Exprimarea unui punct de vedere
- presupune intervenia ntr-un dialog (exprimarea oral a unui punct de vedere) sau
eleborarea unei compuneri n care s se exprime acest punct de vedere. Acest tip de comunicare
presupune cunoaterea foarte bun a temei de discuie, a coninutului, a subiectului pentru a
susine cu argumente punctul de vedere. In acelai timp, se exprim i propria opinie n legatur
cu tema sau se pot prelua elemente din discursul altor participani (dac este vorba de
exprimare oral)

,
,
.

, ,
,
: , ,
-

, -
, , ,
, , .

.
, , ,
.

Rochie de seara
http://www.baur.de/abendkleid/shop-sh6689080/shi-sh6689197sp5430435/pref-
AKL5430440%40Baur-BaurDe/ob-Std_Position_Numeric/pp-2/ni-noindex/artikel/baur-
de;sid=7NSfQ7dW88OMQ_wVa0IlKttcrCwLiwKVvtp2hlj2zgdwfTFHriaLQXqUtk-
rbg==?CategoryName=sh6689080
http://www.baur.de/abendkleid/shop-sh6689080/shi-sh6689196sp5430390/pref-
AKL5430389%40Baur-BaurDe/ob-Std_Position_Numeric/pp-2/ni-noindex/artikel/baur-
de;sid=7NSfQ7dW88OMQ_wVa0IlKttcrCwLiwKVvtp2hlj2zgdwfTFHriaLQXqUtk-
rbg==?CategoryName=sh6689080