Liviu

REBREANU
CIULEANDRA, CATASTROFA
=i alte nuvele

REFERIN|E CRITICE
Cnd Liviu Rebreanu trece la romanul or[=enesc, el eludeaz[ pe
ct se poate ]nf[\i=area de indivizi =i se refugiaz[ ]n monografia unei
pasiuni, a unei porniri, adic[ ]n romanul psihologic, con=tient sau nu de
lipsa putin\ei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman
analitic (...) Puiu Faranga e odrasla unui boier de vi\[ veche, purtnd ]n
sngele s[u oboseala genera\iilor trecute. Familia lui Faranga, tat[,
m[tu=[, e ]nf[\i=at[ ]n linii naiv ]nc[rcate (protocol, vorbirea limbii
franceze, polite\[ exagerat[) =i probabil nu inten\ional, ci din lipsa unei
percep\ii adecvate. Puiu se na=te cu instincte criminale, repetnd oarecum cazul lui Lantier din La bte humaine de Zola. Ca s[ primeneasc[
sngele familiei, Faranga tat[l a cules de la \ar[ o fat[ s[n[toas[, M[d[lina,
pe care a crescut-o aristocratic ]n vederea c[s[toriei cu Puiu. }ns[ Puiu
o sugrum[ (iar[=i voluptatea criminal[!) f[r[ motiv. Familia ]l interneaz[ ]ntr-un sanatoriu, spernd s[ ob\in[ din complezen\[ un certificat de iresponsabilitate. }ns[ Puiu este chiar un nebun. Materia romanului o formeaz[ aceast[ trecere treptat[ de la logica aparent normal[ la
conduita =i \inuta demen\ial[...
GEORGE C{LINESCU, Istoria literaturii romne de la origini
pn[ ]n prezent. Edi\ia a doua, rev[zut[ =i ad[ugit[, Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 735.
Lipsit de energie, cu un suflet obscur =i vegetativ, David Pop nu e
interesat prin dezbaterea con=tient[ a unei mari probleme suflete=ti, ci
e reprezentativ prin simplitatea amorf[ a anonimilor f[r[ ini\iativ[ ]n
341

fa\a evenimentelor. Cu mult mai strns[, mai sobr[ =i de un realism ce

deschide perspective ]n subcon=tient, este nuvela I\ic +trul, dezertor.
Mar=ul prin z[pad[ al c[prarului Ghioag[ =i al soldatului I\ic +trul, cu
gnduri =i preocup[ri diferite, mila progresiv[ a romnului, infiltrarea
]nceat[ a adev[rului tragic ]n mintea ovreului fac din ei dou[ fantome ce
se m[soar[ =i se cerceteaz[ ]ntr-o ]ncordat[ lupt[ de sentimente... E, ]n
adev[r, ]n aceast[ zugr[vire f[r[ insisten\a analizei, o adncire a mobilelor suflete=ti, ce trece prin con=tient =i incon=tient.
EUGEN LOVINESCU, Critice, VII, ed. def. 1929 Dup[: De la
Maiorescu la G. C[linescu. Antologia criticilor romni, 2, Editura Eminescu, Bucure=ti, 1971, p. 5152.
Eroul (Catastrofei), David Pop, ca intelectual =i ca om cu stare, de=i
face parte dintr-o na\iune asuprit[, se bucur[ ]n via\a social[ de unele
privilegii, inerente clasei sale. El tr[ie=te ]n frica legilor care ocrotesc, ]=i
]mbrac[ mndru uniforma de ofi\er ]n rezerv[, la ocazii solemne. Cnd
izbucne=te r[zboiul, n-are ezit[ri =i pleac[ f[r[ ]ntrziere pe front s[-=i
fac[ datoria. Faptul c[ va trage ]n romni ]ncepe a-l tulbura. Lupta lui
sufleteasc[ izvor[=te ]n realitate dintr-un fel de stnjeneal[. Dac[ Pop
n-ar trebui s[ dea ochi chiar pe front =i apoi acas[ cu ai lui, probabil c[ ar
trage f[r[ ezitare. Omul tr[ie=te ]ns[ ]n mijlocul unei lumi, din care
vrnd-nevrnd face parte =i care-l va primi ca pe un renegat, nu din
cine =tie ce considera\ii sentimentale, dar fiindc[ popula\ia romn[ din
Ardeal duce o lupt[ de emancipare na\ional[, lui Pop ]i trece prin gnd
s[ dezerteze. Ezit[ ]ns[, =i, ]n timp ce se desf[=oar[ procesul s[u sufletesc, mitraliera la care e a=ezat toac[ mecanic, f[r[ mil[, trupurile
solda\ilor romni. Cnd pozi\ia ap[rat[ e ]n sfr=it cucerit[, eroul sper[
]ntr-o dezlegare =i ]ngaim[ ]ncurcat: Datoria... frate-romn. Dar replica pe care o prime=te e neiert[toare, brutal[: Ne omor=i cinci ceasuri
cu mitraliera =i acum zici c[ e=ti frate?... Cu patul pu=tii, cu amndou[
minile, ]l tr[zni peste cap. Osul pri, \easta se turti, iar creierii
amesteca\i cu snge se scurser[ pe \eava ma=inii.
Aceea=i dram[, sub alt unghi, e dezb[tut[ ]n I\ic +trul, dezertor.
OV. S. CROHM{LNICEANU, Literatura romn[ ]ntre cele dou[
342

r[zboaie mondiale, 1, Editura pentru Literatur[, Bucure=ti, 1967,

p. 310311.
Marea dimensiune a operei lui Rebreanu este tragicul. }n cadrele
unui psihologism sprijinit ]nc[ pe conexiuni simbolice (epice =i caracterologice) con=tiin\a dialogizat[ din P[durea spnzura\ilor a devenit
]n Adam =i Eva, Ciuleandra ori Jar, autentic dialog cu subcon=tientul.
Romanul romnesc =i-a pierdut, chiar ]nainte de a =ti, integritatea
clasic[, net[g[duindu-=i ]ns[ specificul spiritual =i umanismul...
AL. PROTOPOPESCU, Romanul psihologic romnesc, Editura
Eminescu, Bucure=ti, 1978, p. 104.
Liviu Rebreanu nu inventeaz[ =i nici nu ]mprumut[ din limbi str[ine
termeni sau expresii. Lui i-a fost deajuns romneasca cea proast[ a
poporului, cu ajutoul c[reia a creat capodopere. Desigur, sociologic, atitudinea sa se explic[ nu numai prin originea-i \[r[neasc[, ci =i prin
apartenen\a la p[mntul transilv[nean. P[strarea limbii era, ]n Ardeal,
o modalitate de rezisten\[ na\ional[, un gest reflex de ap[rare fa\[ de
asupritori...
STANCU ILIN, Liviu Rebreanu ]n Agora, Editura Minerva,
Bucure=ti, 1988, p. 29.
Marea for\[ de crea\ie a lui Rebreanu const[ ]n faptul c[, de=i eroii s[i
principali sunt poseda\i sau obsesivi, ei nu apar ca ni=te abstrac\iuni
schematice, ci sunt ni=te fiin\e vii ce-=i plimb[ ]nc[rc[tura de patimi printre
noi.
GABRIEL |EPELEA, Op\iuni =i retrospective, Editura Eminescu,
Bucure=ti, 1989, p. 271.

343