Sunteți pe pagina 1din 215

Frank Herbert Bill Ransom PANDORA Efectul Lazar (Titlul original: The Lazarus Effect

n Cronici se afirma ca un sistem binar este impropriu aparitiei si dezvoltarii vie tii. Dar iata ca aici, pe Pandora, am descoperit creaturi vii. Desi toate erau c umplit de periculoase si ? cu exceptia algelor ? nu cunosteau toleranta, ele rep rezentau totusi forme de viata. Din cauza ca am strpit algele, stricnd astfel echi librul acestei lumi, pedeapsa Navei s-a abatut asupra noastra. Ctiva dintre noi, p utini la numar, am ramas n viata. Suntem nsa la cheremul oceanului nesfrsit si al ca priciilor celor doi sori. Faptul ca reusim sa supravietuim pe fragilii nostri Cl oni-pluta este n acelasi timp o victorie si un blestem. Traim Perioada Delirului. ? Hali Ekel, Jurnale DUQUE SIMTI MIROS de carne arsa si par prlit. Adulmeca aerul o data, de doua ori, apoi ncepu sa boceasca. Singurul sau ochi sanatos lacrima abundent. ncerca sa-si ri dice pleoapa cu ajutorul degetului, nsa durerea l chinuia insuportabil. Mamica plec ase undeva, afara. Afara era unul dintre cuvintele pe care le putea pronunta, cum ar fi fierbinte, sau mami. Nu-si dadea foarte bine seama unde se afla afara, si ce forma avea. Nu iesise niciodata din cubicul. Locuia pe un Clon-pluta, ancora t de vrful unei stnci negre. Din fostele ntinderi de uscat ale Pandorei, era singur a care mai rasarea deasupra apei. Frica puse stapnire pe el. Mirosul de ars devenea din ce n ce mai puternic. Poate ar fi mai bine sa spuna ceva. De obicei nu vorbea; cuvintele se loveau de nasul imens care-i cadea peste gura. Se obisnuise sa fluiere cu nasul. Mamica l ntelegea , si i raspundea fluiernd la rndul sau. Stabilisera ntre ei un limbaj format din pes te o suta de cuvinte-fluierate. ncreti fruntea; pielea se ntinse, tragnd de nasul ca rnos si ndreptndu-l. Fluiera, ncercnd mai nti sa afle daca mamica se afla prin apropie re. ? Mami? Unde esti, mami? Ciuli urechile, ncercnd sa distinga inconfundabilul scaff-slap... scaff-slap facut de picioarele ei goale pe puntea pufoasa si neteda a plutei. Mirosul de ars i umplu narile, facndu-l sa stranute. De afara, dinspre coridor, se auzeau foarte multi pasi, mai multi dect auzise el vreodata; nsa pasii lui mami n u erau printre ei. Se strigau cuvinte pe care nu le ntelegea. Trase aer pe gura, s i aduna puterile, apoi fluiera din rarunchi. Efortul facut i strecura durere n coa stele fragile, iar vibratia zgomotului l lasa nauc pret de cteva clipe. Nimeni nu i raspunse. Nimeni nu deschise usa. Nimeni nu l scoase de sub paturile m ototolite, pentru a-l strnge n brate si a-i alunga teama. n ciuda usturimii produse de fum, duse o mna spre ochiul drept si, cu cele doua de gete boante, reusi sa ridice pleoapa. n camera era ntuneric... ba nu, peretele org anic dinspre coridor proiecta pe podea dansul hipnotic al unor raze portocalii, grele, nfricosatoare. Fumul ntepator se adunase ca un nor deasupra lui, atingndu-i fata cu tentacule negre, insinuante. Afara, pe lnga strigate si slap-slap de pici oare, ncepusera sa se faca auzite tot felul de zgomote... lucruri masive trte pe co ridor, lovindu-se din cnd n cnd de peretele stralucitor al cubiculului. Teroarea si n fipse ghearele n el, facndu-l sa se chirceasca, transformndu-l ntr-o gramajoara muta si informa. Cu ctva timp n urma, cuptorul din cubicul arsese un perete organic. Si atunci iesis e fum, nsa fusese dulce-lipicios. si aminti de gaura mare, cu marginile carbonizat

e, care deschisese un pasaj ntre cubicului lor si cel alaturat; bagase capul prin ea si fluierase la vecini. De data aceasta mirosul avea o aroma amara, iar pere tele stralucitor nu se topea. Un tumult amenintator se auzi deodata. Ai fi zis ca daduse ceva n clocot pe cupto r, nsa mama sa nu pusese nimic la gatit. n plus, era prea puternic, acoperind cele lalte zgomote de pe coridor, chiar si strigatele care se auzeau prin apropiere. Duque arunca paturile de pe el si puse picioarele pe punte. Tresari, surprins. Fierbinte! Puntea se nclina fara veste, mai nti n spate, apoi n fata. Se trezi proiectat cu fata n peretele dinspre coridor. Materia organica se rupse si Duque ajunse afara, pe burta, precum un taietel de supa. Picioarele tropaiau n jurul lui, le statea n cal e. Nu avea cum sa deschida ochiul sanatos, cu minile trebuia sa-si protejeze capu l si trupul. Puntea fierbinte i ardea genunchii si coatele. Valul brusc de durere l facu sa scoata nca un fluierat strident. Cineva se mpiedica de el. Simti doua min i prinzndu-l de subsuori si ridicndu-l. Cteva fragmente din podeaua organica fierbin te i ramasera lipite de piele. Stia cine l luase n brate. Era Ellie, vecina, cea cu picioare scurte, groase, si cu vocea minunata. O recunostea dupa mirosul de ias omie al parului. ? Duque, spuse ea, hai s-o gasim pe mami. Sesiza ceva anormal n vocea ei. O voce sparta, care iesea cu forta din gtlejul usc at, zdrelindu-l. ? Mami, spuse el. Duse un deget bont catre pleoapa, ridicnd-o. Vazu imagini de cosmar: panica si li mbi uriase de foc. Ellie si croi drum cu umerii prin multime. Vazndu-l pe Duque cum roteste capul n to ate directiile, l pocni peste mna: ? Lasa asta acum! Tine-te bine de gtul meu. Duque nu avu nevoie sa i se repete ordinul. Ceea ce vazuse i era suficient. mbrati sa strns gtul lui Ellie si scoase un scncet slab. Ellie continua sa-si faca loc mpingn d si icnind. Peste tot n jurul lui, Duque auzea cuvinte pe care nu le ntelegea. Fr ecndu-se de ceilalti, bucati din podeaua lipita de piele erau smulse. l durea. Acea imagine a lui afara ramase nestearsa n memoria lui Duque. Focul tsnea din apa ntunecata! Se nalta n spirala, nsotit de un puternic zgomot de apa clocotinda. Pest e tot erau aburi, nct oamenii pareau umbre informe plutind pe fundalul rosu al fla carilor. Urletele si strigatele nu ncetasera, speriindu-l, obligndu-l sa se agate si mai strns de gtul lui Ellie. Sfere uriase de foc se rostogoleau spre cer, deasu pra insulei. Duque nu ntelegea nimic din toate astea, nsa auzea focul pornind din trupul insulei, lovind cu salbaticie, croindu-si drum spre libertate, si sfrind la contactul cu oceanul. De ce arde apa? Stia sa fluiere cuvintele acestea, nsa Ellie nu le-ar fi nteles. Pluta se nclina violent. Cazura, riscnd sa fie calcati n picioare. Duque era deasup ra ei, protejat de contactul cu puntea fierbinte. Ellie blestema, gfind. Se prabus ira si altii n jurul lor. Duque o simti pe Ellie cufundndu-se n materia organica to pita a puntii. Ea se zbatu la nceput ? aidoma murenei proaspat pescuite pe care m ami i-o pusese mai de mult n brate nainte de a o gati ? nsa obosi repede si ncepu sa scoata gemete de-abia auzite. Duque, care nca se mai agata de ea, simti materia f ierbinte lipindu-i-se de mini. si desclesta degetele si trase. Ellie scoase un urle t. Duque ncerca sa se ridice, sa scape, sa plece de-acolo, nsa presiunea trupurilo r ngramadite lnga ei l tinea prizonier. si simti parul de pe ceafa zbrlindu-se. Fluie ra pe nas, cernd ajutor, dar nimeni nu i raspunse. Puntea se nclina din nou si cteva trupuri cazura peste el. Simti carne fierbinte, umeda. Ellie gfi iarasi, foarte adnc. Aerul deveni dintr-o data altul. Oamenii care tipau: Ooo, nu! Ooo, nu!" amutira. ncepura sa tuseasca. Tusea si el, sufocndu-se cu praful fierbinte si dens. Cineva n apropiere reusi sa scoata cteva cuvinte: ? Am gasit-o pe Vata! Ajutati-ma. Trebuie s-o salvam! Calmul o nvalui pe Ellie. Gemetele ei ncetasera. Duque nu-i mai putea simti pieptu l ridicndu-se si cobornd, n ritmul respiratiei. Deschise gura si pronunta cele doua cuvinte pe care le cunostea cel mai bine: ? Mami! Fierbinte, mami! Mami! Cineva, chiar lnga el, ntreba:

? Ce-a fost asta? ? Fierbinte, mami, spuse Duque. Doua mini l prinsera, ndepartndu-l de Ellie. Auzi o voce ranindu-i urechea: ? Un copil! Traieste! ? Adu-l ncoace! striga cineva, ntr-un acces de tuse. O avem pe Vata! Duque se simti purtat din mna n mna, printr-un pasaj, pna ajunse ntr-un loc slab lumi nat. Ochiul sanatos zarea, printr-o ceata de praf, stralucirea unor luminite, su prafete stralucitoare, prghii. Se ntreba daca nu cumva acesta era afara unde pleca se mami. Nu. Multi se nghesuisera aici, ntr-un spatiu foarte strmt, nsa nici urma de mami. Cineva n fata lui tinea n brate un copil mai mare, complet dezbracat. Stia sa recunoasca un copil. Mami pleca din cnd n cnd afara si venea cu cte unul; l ngrijea l alinta... uneori l lasa si pe el sa-l mngie. Copiii erau moi si draguti. Desi ace sta avea dimensiuni mai mari dect toti cei pe care-i vazuse pna atunci, Duque stia ca era totusi un copil, dupa silueta dolofana si figura imobila. Presiunea aerului se schimba deodata si auzi pocnituri n urechi. Ceva ncepu sa zum zaie. Tocmai cnd se decisese sa lase la o parte frica si nencrederea si sa se bucu re de caldura emanata de trupurile celorlalti, izbucnira trei explozii gigantice, dnd peste cap spatiul strmt n care se aflau cu totii. Buummm! Buummm! Buummm!" se auzira exploziile, una dupa alta. Oamenii fura facuti gramada. Unul cte unul, ncercara sa iasa din nvalmaseala. O tal pa atinse fata lui Duque, apoi se retrase. ? Atentie la copii, spuse cineva. Doua brate puternice l ridicara si l ajutara sa deschida ochiul. Vazu o fata alba si lata, cu ochi caprui adnciti n orbite. O fata de barbat. ? L-am gasit pe celalalt, vorbi barbatul. Nu e o frumusete, nsa traieste. ? Da-mi-l mie, zise o femeie. Cei doi copii ajunsera unul lnga altul. Erau tinuti n brate de o femeie, caldura t rupurilor lor amestecndu-se. Duque se simti invadat de un sentiment de siguranta, care fu nsa imediat alungat de vorbele femeii. i ntelegea cuvintele! Nu stia cum r eusea sa faca asta. Statea cu capul lipit de pieptul ei si sensul cuvintelor i s e revela imediat ce vibratia vocii i atingea obrazul. ? Insula a explodat, anunta ea. Am vazut prin hublou. ? Ne-am scufundat la o adncime suficient de mare, spuse un barbat. Am scapat de p ericolul imediat, nsa nu putem ramne aici multa vreme. O sa ne sufocam. ? Ne vom ruga Pietrei, propuse femeia. ? Si Navei, sugera altcineva. ? Pietrei si Navei, cazura de acord cu totii. Duque auzea cuvintele ca din departare, n timp ce constienta i era invadata de sent imentul ca ntelege totul. Asta se datora faptului ca trupul sau se atingea de cel al copilului. i aflase si numele. Vata" Un nume minunat. O cantitate enorma de informatii i nflorea n minte; ca si cum cunoa sterea fusese dintotdeauna acolo, ascunsa, avnd nevoie doar de numele Vata-ei si d e atingerea ei pentru a i se raspndi n memorie. Acum stia ce nsemna afara, l experim enta prin intermediul simturilor umane si explornd amintirile algelor. Deoarece Va ta purta gene de alge n trupul ei uman. Duque si aminti: algele si aveau salasul n o cean, la mare adncime, prinse de pretioasa piatra. si aminti minusculele insule ca re acum nu mai existau deoarece algele fusesera exterminate, furia oceanului sca pnd astfel de sub orice control. Lucruri teribile se ntmplau pe Pandora, asa spunea u amintirile oamenilor si ale algelor. Planeta, strabatuta n lung si n lat de valu ri uriase, devenise un bulgare neregulat de materie solida scufundat sub un stra t nentrerupt de apa. Duque stia si unde se aflau acum: ntr-un mic submersibil, care ar fi trebuit sa f ie legat de un dirijabil. Afara era o tara a minunilor. Toate aceste informatii fantastice i fusesera transmise direct de mintea Vata-ei, deoarece ea purta genele algelor, la fel ca si el. La fel ca multi supravietuit ori umani. Gene... stia si despre aceste lucruri minunate, deoarece mintea Vataei era un depozit magic, revelndu-i istoria, Razboiul Clonilor, exterminarea algel or... totul. Simti ca ntre el si Vata se stabilise o legatura directa, care ramas

e chiar si dupa ruperea contactului fizic cu ea. Fu cuprins de o imensa recunost inta. Si-o exprima, nsa nu primi raspuns. ntelese atunci ca Vata dorea sa ramna doa r cu amintirile profunde si calme ale algelor. Nu vroia dect asteptarea, refuza s a aiba de-a face cu toate acele lucruri pe care le azvrlise n el. Se lepadase de e le ca de o piele descuamata, inutila, dndu-i-le lui. Duque se simti ncoltit de un s entiment de ciuda, nsa fericirea reveni aproape imediat. Devenise pastratorul atto r minuni! Constiinta. Asta va fi sarcina mea, gndi el. Trebuie sa fiu constient pentru amndoi. Eu sunt s istemul de pastrare a amintirilor. Eu sunt Poarta Bivolului, pe care doar Vata o poate deschide.

n vremurile acelea, pe Pamnt existau uriasi. ? Geneza, Cartea Crestina a Mortilor 22 BUNRATTI, 468. Oare de ce tin acest jurnal? Este un hobby cam ciudat pentru Seful Justitiei si P resedintele Comitetului Formelor de Viata. Sper ca vreun istoric sa scrie cndva o opera ampla, bazndu-se pe mzgaliturile mele? Parca vad ca peste multi ani cineva va da peste jurnalul meu. Unul ca Iz Bushka, de exemplu, plin de prejudecati, in capabil sa accepte noul. Credeti ca Bushka mi-ar distruge jurnalul din cauza ca teoriile mele intra n conflict cu ale lui? Probabil ca asa au patit multi istoric i din trecut. Altfel, pentru ce ne-ar fi obligat Nava sa o luam de la capat? Da, eu sunt convins ca asta a facut Nava: ne-a obligat sa o luam de la-nceput. Ooo, eu cred n Nava. Uite, nregistrez aici si acum: Ward Keel crede n Nava. Nava es te Dumnezeu si ne-a adus pe Pandora. Acesta e testul decisiv: ori ne scufundam, o ri nvatam sa notam, n sensul cel mai strict. n sfrsit... aproape cel mai strict. Noi, Insularii, mai mult plutim. Tritonii sunt cei care noata. Pandora este terenul ideal pentru testare. Si ct de inspirat i-a fost ales numele ! Nici un petic de uscat nu a mai ramas deasupra apei. Pe vremuri, algele tineau n fru furia oceanului. Algele! Creatura nobila, inteligenta, cunoscuta de toate fiintele acestei lumi s ub numele de Avata, este astazi o simpla planta ? mare, groasa, verde... si muta . Stramosii nostri au distrus Avata, lasndu-ne drept mostenire un ocean planetar. Oare am mai facut noi, oamenii, asa ceva vreodata? Am mai distrus acele lucruri care mpiedica manifestarea libera a energiilor fatale vietilor noastre? Nu stiu d e ce, nsa am sentimentul ca da. Cred ca din cauza asta, Nava a lasat pe orbita cel ulele acelea de hibernare! Nu putem ajunge la ele. Ne atta curiozitatea si nelini stile. Preoteasa-psihiatru e de aceeasi parere. Nimic nu este nou sub sori", asa spune ea. Stau si ma ntreb: oare de ce nsemnul Navei ia mereu forma unui ochi n interiorul un ei piramide? Cnd am nceput acest jurnal, intentia mea era sa tin o evidenta a activitatii mele n cadrul Comitetului care hotaraste ce forme noi de viata capata permisiunea de a supravietui si de a se nmulti. Noi, mutantii, avem un adnc respect pentru modifica rile aduse zestrei genelor umane de catre acel geniu nebun, Jesus Lewis. Din doc umentele incomplete care au mai supravietuit, rezulta clar ca pe vremuri uman ave a o definitie mult mai stricta. Mutantii pe care i acceptam astazi fara nici o re zerva ar fi provocat, nu cu mult timp n urma, consternarea tuturor si ar fi fost t rimisi la moarte. Ca membru al unui Comitet ce trebuie sa ia hotarri asupra forme lor de viata, mi pun mereu ntrebarea: Acest nou-nascut ne va ajuta sa supravietuim ? Si sunt nevoit sa gasesc un raspuns, folosindu-ma de putinele mele cunostinte. Daca exista fie si cea mai slaba speranta ca el sa-si aduca o contributie benef ica la ceea ce numim societate umana", atunci votez pentru a fi lasat n viata. Si a cel geniu disimulat sub o forma terifianta, acea minte care si are sediul ntr-un co

rp diform, acea realitate care ne da ceea ce meritam, m-a rasplatit de foarte mu lte ori. Stiu ca am luat decizii corecte. nsa jurnalul meu a capatat tendinta de a divaga. Trag concluzia ca n mine se ascund e un filozof. Nu vreau sa stiu doar ce, ci si de ce. De-a lungul generatiilor care s-au succedat dupa acea teribila noapte, cnd ultimel e insule de pamnt ale Pandorei au explodat transformndu-se n lava topita, societate a noastra s-a polarizat. A capatat un straniu caracter dual care ? sunt convins ? ne-ar putea distruge pe toti. Noi, Insularii, cu orasele noastre organice pluti nd la ntmplare pe suprafata oceanului, credem ca formam societatea perfecta. Tinem unul la altul. Indiferent de forma sau de culoarea pielii, noi respectam esenta fiecaruia, ceea ce se afla dincolo de aspectele fizice grosiere. Si totusi, exis ta ceva n adncul nostru care insista sa spuna noi" si ei". De ce? Avem vreun viciu a scuns, pe care nu-l putem constientiza? Va rabufni ntr-o zi, pe neasteptate, mpingn du-ne la violenta si intoleranta? Ooo, da, Insularii si-au cultivat o forma de intoleranta; lucrul acesta nu poate fi negat. Glumele ne tradeaza. Glume anti-Tritoni. Foci, asa i-am poreclit. Sau Dragalasi. Iar ei ne spun noua Muti. De la mutanti, binenteles. Cuvntul asta, oric um l-ai pronunta, zici ca e scos direct din intestine. Suntem gelosi pe Tritoni. Asta este. Uite c-am scris-o. Gelosi. Fundul oceanului este al lor, cu toate formele de relief. Toate constructiile si instalatiile lor sunt adaptate formelor traditionale ale trupului omenesc. Foarte putini Insulari si pot gasi un mediu adecvat n clasa de mijloc a Tritonilor. Putem concura fie cu geniile, fie cu drojdia societatii lor. nsa aceia dintre noi care migreaza la ei se trezesc ngramaditi n comunitati ale Insularilor... ghetouri. Si totusi, visul o ricarui Insular este sa ajunga la Dragalasi. Pentru a supravietui, Tritonii se straduiesc parca sa alunge oceanul din jur. Vo r ca n spatiul lor vital sa paseasca pe suprafete relativ stabile si ferme. (Din p unct de vedere istoric, trebuie sa recunosc ca oamenii si-au dorit dintotdeauna sa paseasca pe suprafete stabile, sa respire aer liber ? desi al Tritonilor este teribil de umed ? si sa aiba lucruri solide n jurul lor.) Unii dintre ei au dege tele de la mini sau de la picioare unite printr-o membrana, nsa acest lucru a inte rvenit destul de frecvent n evolutia speciilor. Daca e sa ne luam dupa documentel e stravechi si sa facem o comparatie, Tritonii au nfatisare de oameni; macar de att a lucru ne putem da seama si singuri. De fapt, toata lumea stie ca a existat Raz boiul Clonilor. Stramosii nostri imediati au lasat marturii scrise despre el. Je sus Lewis ne-a facut ceea ce suntem. Iata de ce ntre noi" si ei" se trage aproape n mod firesc o linie de demarcatie. nsa eu vroiam sa scriu aici despre caracterul Tritonilor. Si-au autoimpus misiune a de a recrea algele. Dar vor avea oare constiinta? Cert este ca algele au aparu t din nou n ocean. Am vazut cu ochii mei efectele acestui lucru, si sper ca ultim ele valuri imense, care fac att prapad, vor disparea n curnd. Vom avea din nou insu le de pamnt. Si totusi, cum se mpaca asta cu caracterul Tritonilor? Readucnd algele, ei ncearca sa stapneasca oceanul. Aceasta este trasatura definitor ie a Tritonilor: dorinta de a stapni. Insularii plutesc n voia valurilor, a vntului si a curentilor. Stapnind aceste fort e, Tritonii vor detine controlul asupra noastra. Insularii se pleaca n fata unor lucruri care altfel i-ar distruge. Ei s-au obisnui t cu schimbarea, nsa au cam obosit. Tritonii se opun anumitor schimbari... si vor obosi, la rndul lor. Acum va pot explica tot ce cred eu ca a facut Nava cu noi. Cred ca n universul no stru, este inevitabil ca viata sa se confrunte cu o forta teribila, sa suporte un test. Si are de ales: ori se pleaca, ori este distrusa. Tritonii s-ar frnge n fat a unei asemenea forte. Insularii nu opun rezistenta si plutesc mai departe. Cred ca noi ne vom dovedi cei mai buni supravietuitori.

Pacatul original salasuieste n trupurile noastre si ne sta ntiparit pe fata. ? Simone Rocksack,

Preoteasa-psihiatru SLAP. Izbitura rece a valului l trezi de-a binelea pe Queets Twisp. Casca, ntinznd bratel e anormal de lungi (le lasase sa atrne sub punte), apoi si sterse stropii de pe fa ta cu dosul mnecii. Observa ca soarele nca nu rasarise. Primii fulgi ai zorilor se ridicau usor, gdilnd burdihanul negru al orizontului. Nici un nor de ploaie nu se zarea pe cer. Cele doua pasari ale sale, legate cu sfoara ca sa nu scape, si dic hiseau penele stralucitoare ciripind multumit. si freca bratele pentru a pune sngel e n miscare, si pipai pe fundul luntrii, cautnd tubul cu suc de concentrate si prot eine. Bleah! Bau tot ceea ce mai ramasese n tub si o expresie de lehamite i se ntipari pe fata. Concentratul nu avea nici gust, nici miros. Probabil din cauza asta era asa de.. . gretos. Daca tot l-au facut comestibil, ar fi trebuit sa-i dea si un pic de gust placut, gndi el. Bine ca nu mai avem mult si ajungem n port, acolo macar o sa gasim mncare adevarata. Muncea din greu ntinznd si strngnd plasele pentru pesti, iar acest lucru i provoca o imensa pofta de mncare, pe care concentratele o puteau potoli, desi nu o satisfac eau niciodata. Oceanul cenusiu era strabatut de valuri mari, venind din toate directiile. Se ca scau rpe adnci, urmate imediat de creste uriase. Vrful unui val inunda luntrea, nsa pompa organica putea face fata situatiei. Se ntoarse si se apleca peste margine, inspectnd plasa de pesti. Aceasta desena la suprafata apei o retea de linii nspuma te. Tragea usor n jos, datorita ncarcaturii grele. Lui Twisp i lasa gura apa gndindu -se la miile de kilograme de scilla ? fierte, prajite sau gatite cu sos de smntna s i servite cu chifle calde... ? Queets, n-am ajuns nca? rasuna vocea sparta, adolescentina, a lui Brett. Din trapa puntii iesi la iveala o claie de par blond, contrastnd puternic cu blana de culoare neagra ce acoperea teasta lui Twisp. Brett Norton era destul de bine dezvoltat pentru cei saisprezece ani ai sai. Halaciuga ciufulita l facea sa para si mai nalt dect era n realitate. Participa pentru prima oara la o campanie de pesc uit, iar efectele ncepeau deja sa se faca simtite n trupul sau nematurizat. Twisp sarise ca ars, luat prin surprindere. Inspira adnc, ncet, pentru a alunga ul timii fiori care i mai alergau prin trup si pentru a se narma cu rabdare. ? Nu nca, spuse el. Dar suntem purtati de un curent bun. La scurta vreme dupa ras arit, vom ancora n port. Mannca si tu ceva. Baiatul facu o grimasa si cotrobai prin trusa dupa mncare. Sub privirea lui Twisp nhata tubul aproape gol, i scoase capacul, si, cu nghitituri mari, dadu pe gt lichid ul maroniu care alunga senzatia de foame. ? Brrrr! Brett tinea ochii nchisi strns. Un frison l scutura din toate ncheieturile. Twisp zmbi. Ar fi cazul sa nu-l mai consider "baiat". Are saisprezece ani, a trec ut de vrsta copilariei. n plus, o campanie de pescuit i-a asprit ochii si i-a ntari t bratele. Se ntreba adesea: ce-l facuse pe Brett sa aleaga meseria de pescar? Caracteristic ile fizice ale baiatului se apropiau mult de standardele Tritonilor... putea cob or n adncuri, putea duce acolo o viata confortabila. Are un complex din cauza ochilor. nsa e un lucru pe care foarte putini oameni l se sizeaza. Ochii lui Brett erau mari, dar nu grotesti. Cu ei putea vedea ntr-un ntuneric apro ape absolut. Calitatea aceasta era deosebit de utila, mai ales la pescuitul pe t imp de noapte. Iata un lucru de care Tritonii ar sti sa profite din plin. Se pricep foarte bine sa manipuleze oamenii. Plasa se smuci brusc, clatinnd luntrea si dezechilibrndu-i. Se trezira amndoi tinndu -se cu minile de margine. O noua smucitura. ? Brett! striga Twisp. Piloteaza tu luntrea ct timp trag eu de plasa.

? Dar nu putem ridica plasa, protesta baiatul. Asta ar nsemna sa renuntam la toata ncarcatura de peste... ? E un Triton acolo! S-a ncurcat n plasa si o sa se nece daca nu-l ridicam la supra fata. Twisp ncepuse deja sa traga vrtos de plasa. Muschii puternici ai antebratelor se nco rdau de parca ar fi vrut sa iasa prin piele. Era una dintre putinele ocazii cnd s e bucura ca genele sale de mutant l nzestrasera cu o forta neobisnuita. Brett nu se mai vedea. Statea aplecat, ncercnd sa manevreze motorul electric. Agita tia frenetica de sub apa era transmisa firelor plasei, ca printr-un telegraf. Triton, fara nici o ndoiala! gndi Twisp, tragnd si mai puternic. Se ruga sa-l poata scoate pna nu era prea trziu. Sau poate este o Sirena. Primul Triton pe care-l vazuse ncurcat n plasa de pescuit era de fapt o femeie. Minunata. Se zbrli, scotndu-si din minte reteaua de rani, l inii subtiri desenate de plasa pe pielea ei imaculata, alba... moarta. Acum se co ncentra asupra unui singur lucru: sa traga de plasa... sa traga ct putea de tare! nca treizeci de metri. Picaturi de sudoare i cadeau n ochi, usturndu-l, si ace de du rere i ardeau spatele. ? Queets! ntoarse capul spre Brett si zari ochii albiti de groaza. Urmari privirea baiatului , si ceea ce vazu la trei-patru sute de metri n dreapta l facu sa ncremeneasca. Pas arile scoasera un croncanit strident, confirmnd ceea ce ochii de-abia puteau disti nge. ? Nemilosii au iesit la vnatoare! Rostise cuvintele n soapta si fusese gata-gata sa scape firele care i lasau urme a dnci n palmele batatorite. ? Ajuta-ma! striga el concentrndu-se asupra zvcnelilor disperate ale plasei. Cu co ada unui ochi l zari pe Brett prinznd de firele din stnga. Cu coada celuilalt ochi vazu spuma ridicata de naintarea haitei de Nemilosi. Sunt cel putin sase, aprecie el. La naiba! ? Ce-o sa se ntmple? se auzi din nou vocea sparta a lui Brett. Stia ca baiatul ascultase multe povesti, nsa doar realitatea l putea face sa ntelea ga cu adevarat. nfometati sau nu, Nemilosii vnau. Labele lor uriase si caninii n for ma de sabie ucideau din placere. Nemilosii acestia l cautau pe Triton. Mult prea trziu, Twisp se repezi n cabina, dupa pistolul-laser nvelit ntr-o pnza impr egnata cu ulei. l apuca panicat, nsa primii Nemilosii lovira frontal plasa iar lun trea ncepu sa se legene. Alti doi se apropiara lateral si Twisp simti izbiturile tocmai cnd dadea sa iasa pe punte cu pistolul. Vazu plasa desfacndu-se larg, reteza ta de falci si dinti ascutiti. Restul haitei ataca violent, napustindu-se dupa h alcile de carne si aschiile de oase, transformnd Tritonul ntr-un fel de spuma rosi atica. Doi Nemilosi se ciocnira violent, unul dintre ei alegndu-se cu o rana. mbat ati de gustul sngelui, ceilalti se aruncara asupra tovarasului lor, facndu-l bucate le. Snge verde si bucati de blana mnjira partea laterala a luntrei. N-avea nici un rost sa iroseasca o ncarcatura laser n mijlocul haitei dezlantuite! Gndul i aduse o unda de amaraciune. Insularii renuntasera de mult la speranta ca a r putea extermina aceste creaturi ngrozitoare. Tresari, lasnd gndurile la o parte. Cauta cutitul si, cu o miscare hotarta, reteza frnghiile plasei de pescuit, renuntnd la ea. ? De ce...? Nu raspunse protestului si apasa un buton aflat sub carcasa motorului. Unul dint re Nemilosi ngheta la nici un metru de partea superioara a parapetului. Se scufun da ncet, plutind nainte si napoi, nainte si napoi, ca un fulg care cade din nalturi n o zi linistita, fara vnt. Ceilalti dadura trcoale luntrei, nsa se retrasera imediat ce simtira efectul paralizant al scutului. Se napustira asupra Nemilosului para lizat, apoi se ndepartara n graba, lasnd o linie nspumata n urma lor. Twisp si nveli din nou pistolul-laser, adapostindu-l sub bancheta. Decupla scutul, privind fix ramasitele zdrentuite ale plasei de pescuit. ? De ce-ai renuntat la plasa? Vocea lui Brett era aproape poruncitoare, n ea se facea simtita iritarea. Parea p e punctul de a izbucni n lacrimi. Socul, si spuse Twisp. Si pierderea ntregii ncarca turi.

? Au sfsiat plasa ca sa ajunga la... la el, i explica Twisp. Oricum am fi pierdut toata ncarcatura. ? Puteam salva ceva din ea, murmura Brett. O treime din ncarcatura ajungea pna aic i. Lovi parapetul care i ajungea pna la piept. Ochii sai erau doi nori cenusii, ameni ntatori, pe un cer dureros de albastru. Twisp ofta, constient de faptul ca adrenalina putea favoriza aparitia unor frust rari; trebuia ca ele sa fie eliberate ct mai repede. ? Nu se poate activa scutul daca firele plasei depasesc raza sa de actiune, spus e el. E preferabil ca plasa sa fie ori nauntrul scutului, ori afara. Modelul asta de scut este de tot rahatul, dar n-am ce-i face, nu eu l-am proiectat... Izbi cu pumnul n bancheta. Sunt la fel de socat ca si pustiul, gndi el. Inspira adnc, si trecu degetele printr e smocurile dese de par negru, si calmul puse stapnire pe el nainte de a porni tra nsmitatorul radio. Cei de pe Vashon, preveniti ca n zona se plimba o haita de Nem ilosi, si vor putea lua masuri de precautie. ? Dupa aceea s-ar fi repezit asupra noastra, spuse el. (mpunse cu degetul material ul aflat ntre doua banchete.) Chestia asta este o membrana groasa de doi centimet ri. Ti se pare mult? Ce sanse crezi ca am fi avut? Brett cobor privirea, strnse din buze, iar apoi se bosumfla. Cautatura sa se atint i n departare. Marele Soare aparea la orizont, ridicndu-se pentru a-si ntlni steaua-s urata, aflata deja sus pe cer. Sub Marele Soare, n zare, o silueta masiva raspndea reflexe portocalii pe suprafata apei. ? Acasa, sopti Twisp. Orasul. Erau purtati de unul dintre curentii puternici de suprafata. ntr-o ora sau doua, aveau sa ajunga la masa de oameni plutind pe marea insula. ? Ce rahat am facut! spuse Brett. Suntem ruinati. Twisp zmbi, lasndu-se pe spate pentru a se bucura de lumina sorilor. ? Ai dreptate, raspunse el. Si suntem n viata. Baiatul mormai ceva printre dinti, iar Twisp si strnse bratele ? un metru si jumat ate fiecare ? sub cap. Coatele ieseau n afara ca doua aripi stranii, aruncnd umbre grotesti pe apa. si privi un cot, reflectnd la caracterul unic al calitatilor sal e de mutant. n viata de toate zilele, se mpiedica aproape n permanenta de brate ? si putea atinge vrfurile picioarelor cu minile, fara a se apleca nici un pic. nsa memb rele acestea ridicau plasa de pescuit de parca pentru asta fusesera proiectate. Poate ca ntr-adevar, pentru asta fusesera proiectate, cugeta el. Cine mai stie? Er au utile pentru pescuit si apucat, dar l deranjau n timpul somnului. Femeile, totu si, pareau sa le aprecieze forta si modul foarte original si placut n care stiau s a mbratiseze. Legea compensarii! Poate ca le da iluzia de siguranta. Zmbetul i se lati pe figura. Nu ducea deloc o viata sigura. Toti cei care plecau pe mare erau pnditi de primejdii cumplite. Ci ne si nchipuia altfel, era ori nebun, ori mort. ? Ce ne va face Curtea Maritima? Vocea lui Brett de-abia se auzise pe fondul valurilor care lingeau luntrea si a ciripitului artagos venind dinspre cele doua pasari. Twisp continua sa se bucure de plutirea luntrei si de lumina calda, solara, care -i scalda fata si bratele. si musca scurt buzele subtiri, apoi raspunse: ? Greu de spus. Ai zarit vreun ucenic Triton? ? Nu. ? Dar acum vezi? Asculta fosnetul pasilor care traversau luntrea si si dadu seama ca baiatul cerce ta orizontul. Twisp l alesese pentru ochii sai exceptionali. Si pentru modul n car e se comporta. ? Nici o urma. Probabil ca era singur. ? Nu prea-mi vine sa cred, facu Twisp. Foarte rar ai sa ntlnesti Tritoni calatorin d singuri. nsa acum pun pariu ca totusi cineva este singur. ? Chiar trebuie sa ne prezentam n fata Curtii? Twisp ndrepta privirea spre Brett si i surprinse buzele schimonosindu-i-se de teama . Ochii sai erau doua luni imposibile pe fata-i nebarbierita. ? Cam da.

Brett cazu fara vlaga pe bancheta de lnga Twisp, clatinnd luntrea att de tare, nct sp uma valurilor se prelinse pe punte. ? Si daca nu spunem? ntreba el. Cine va sti? Twisp si muta privirea. Brett mai avea multe de nvatat despre ocean, despre cei ca re si petreceau viata pe suprafata si n adncul lui. Existau multe legi, majoritatea nescrise. Prima lectie fusese dura, socanta, nsa ce puteai pretinde de la un bai at fara experienta, care abia scosese nasul n lume? n Centru nu puteai trai asemen ea aventuri. Viata acolo era... comoda. Cei aflati n centrul insulei mncau scilla si murena, dar traiau departe de pericolele oceanului. ? Tritonii urmaresc totul, ncepu el calm. Nu le scapa nimic. ? Poate ca Nemilosii l-au prins si pe celalalt Triton, insista Brett. Daca a exi stat un altul. ? Pielea Nemilosilor are celule pneumatice. Pentru izolare termica si flotatie. Nu se pot scufunda. Twisp si pironi ochii negri n cei ai lui Brett si continua: ? Te-ai gndit la familia lui, care l asteapta acasa? Acum nchide gura! Stia ca pustiul se simtea jignit, dar ce naiba! Daca vroia sa traiasca pe ocean, trebuia sa-i nvete regulile. Nimanui nu-i placea sa fie surprins sau abandonat ai ci. Nimanui nu-i placea sa stea n barca mpreuna cu o gura prea sloboda. n plus, Twi sp ncepea sa simta apropierea unei dezagreabile si inevitabile prezentari n fata Cu rtii Maritime. si spuse ca ar cam fi timpul sa-si pregateasca pledoaria. Prindere a unui Triton n plasa de pescuit era un lucru grav, chiar daca tu nu aveai nici o vina.

Cei cu firea slaba pot fi extrem de periculosi atunci cnd capata putere. Vaznd via ta peste tot n jurul lor, si actiunile ei imprevizibile, acestia se lasa prada un or influente demoniace. Vaznd att forta, ct si slabiciunea, se concentreaza numai as upra slabiciunii. ? nvataturile Navei, Cronici CU EXCEPTIA activitatii unor operatori si comentariilor lor ocazionale, n diminea ta aceasta Turnul de Control al Sondelor era dominat de liniste. Cladirea repreze nta o oaza de tacere, aflata la o suta de metri sub suprafata oceanului, izolata de lumina zilei prin zidurile groase ale complexului Tritonilor. Ceva, o realita te subtila, l nelinistea pe Iz Bushka. Stia ca simturile i erau asaltate de particu laritatile ambientului tritonian ? un mediu cu care majoritatea Insularilor nu e ra deloc obisnuita ? nsa nu reusea sa determine cauza exacta a anxietatii. Prea multa liniste, gndi el. Faptul ca avea deasupra capului o masa imensa de apa nu l ngrijora deloc. Reusise sa alunge aceasta frica n timpul serviciului obligatoriu pe submersibilele Insular ilor. Atitudinea de superioritate pe care o sesiza la Tritonii din jur, asta l de ranja! ntoarse privirea usor spre stnga: colegii sai ? Tritoni ? stateau la o oare care distanta, de parca se fereau sa intre n contact cu singurul Insular din echi pa. GeLaar Gallow se apleca spre femeia de lnga el, Kareen Ale, ntrebnd-o: ? De ce ntrzie lansarea? Ale vorbi cu vocea sa blnda si placuta: ? Am auzit pe cineva spunnd ca s-a primit un ordin de la Preoteasa-psihiatru... c eva n legatura cu binecuvntarea. Gallow ncuviinta. O suvita de par blond i cazu pe ochi si o aranja la locul ei, cu o miscare fireasca. Gallow era cel mai frumos mascul pe care-l vazuse Bushka vr eodata ? un zeu grec, daca istoria spunea adevarul. Fiind Insular, si n timpul li ber ocupndu-se de istorie, Bushka era dispus sa creada n toate povestile care abor dau trecutul omenirii. Parul auriu al lui Gallow era lung si usor ondulat. Ochii de un albastru profund aruncau priviri cercetatoare asupra tuturor lucrurilor s

i fiintelor. Dintii regulati, orbitor de albi, erau dezvaluiti de zmbete care nu depaseau conturul gurii. Ai fi zis ca unica destinatie a zmbetului se reducea la s atisfacerea celor ce doreau sa vada niste dinti perfecti pe o fata perfecta. Uni i spuneau ca se operase pentru a-si nlatura membranele de la mini si de la labele picioarelor, nsa asta putea fi o simpla brfa izvorta din gelozie. Bushka si ndrepta discret atentia spre Ale. Se zvonea ca Tritonii o rugau sa se mpe recheze cu Gallow, pentru a da nastere unor urmasi minunati, care sa perpetueze f rumusetea parintilor. Fata Sirenei era superb proportionata, un oval cu buze plin e si ochi albastri, departati. Nasul, foarte usor curbat n sus, avea o linie nete da si dreapta. Pielea ? contrastnd perfect cu parul rosu-ntunecat ? avea o transpa renta rozalie si parea deosebit de fina. Probabil ca atunci cnd ndatoririle o chema u la suprafata, sub lumina aspra a celor doi sori, ea trebuia sa fie protejata p rin aplicarea unor pomezi speciale. si arunca privirea dincolo de cei doi, spre consola uriasa cu tastatura grafica s i monitoare mari. Unul prezenta suprafata oceanului, inundata de puternica lumin a solara. Pe celalalt se putea vedea tubul submarin prin care urma sa fie lansat un balon umplut cu hidrogen ? o sonda. Sonda trebuia sa patrunda n atmosfera tur bulenta a Pandorei. n fundal se zarea unduind un plc de alge. La dreapta lui Bushka, prin tripla bariera protectoare construita din plasmasticl a, se puteau distinge Baza de Lansare a sondei si ctiva Tritoni notnd n jurul ei. Un ii purtau tuburi cu oxigen nchise n costumele mulate pe corp. Altii duceau n spate pesti-cu-aer, creaturi proiectate de bioinginerii Insulari pentru munca de lunga durata n mediul subacvatic. i producem, nsa nu avem accesul la mediul n care sa-i putem folosi. Bushka zari o pereche, Triton si peste-cu-aer. Gura lui ca de lipitoare era cone ctata la artera carotida a Tritonului. si imagina nenumaratii cili pompnd oxigen pr oaspat n circuitul sanguin al notatorului. Din cnd n cnd, Tritonul elimina dioxidul de carbon: prin coltul gurii i iesea un ciorchine de bule care se ridica ncet spre s uprafata. Oare cum o fi sa noti liber prin apa, dependent de simbioza cu un peste-cu-aer? Gnd ul era tipic pentru un Insular plin de complexe. Insularii i depaseau pe Tritoni n domeniul bioingineriei. Dar toate produsele lor geniale se exportau, n schimbul unor materii absolut necesare. Si eu as vrea sa fiu ,,exportat" aici. nsa nu prea am sanse! Bushka ncerca sa alunge sentimentul de gelozie care i dadea trcoale. si putea vedea i maginea oglindita n bariera de plaz. Comitetul Formelor de Viata l considerase uma n. Caracteristicile sale se aflau pe la extremitatea spectrului tritonian. Totusi ... trupul masiv, statura scunda, capul sferic cu fire de par groase, castanii, sprncenele bogate, nasul lat, gura mare, barbia patrata ? nimic dintre acestea nu intrau n standardul de frumusete reprezentat de Gallow. Comparatia l durea. Se ntreba ce gnduri or fi umblnd prin capul Tritonului nalt, cu p rivire dispretuitoare. Oare de ce ma priveste att de ironic? Gallow si ndrepta atentia catre Ale, atingndu-i umarul gol si rznd la o remarca a ei. Activitatea deveni febrila n jurul Bazei de Lansare. Lumini se aprinsera n interio rul tubului ce urma sa dirijeze sonda n calatoria ei spre suprafata. Responsabilul cu lansarea vorbi de la consola de comanda: ? Mai sunt cteva minute. Bushka ofta din greu. Experienta aceasta nu decurgea precum se asteptase... precu m sperase. Vise! se autopersifla el. Cnd fusese anuntat ca avea sa fie reprezentantul Insularilor la aceasta lansare n spatiul n care evolua Nava, se simtise napadit de un val de entuziasm. Prima sa c alatorie n centrul civilizatiei tritoniene! n sfrsit! Apoi venisera iluziile: Poate ... Poate voi reusi sa ma fac acceptat de societatea tritoniana, sa scap de sara cie si de existenta mizerabila de la suprafata. Aflnd cine urma sa faca parte din echipa, sperantele sale prinsesera aripi. GeLaa r Gallow era presedinte al Directiei Imigrarilor n teritoriul tritonian si decidea daca un Insular putea face parte sau nu din societatea sa. nsa Gallow parea sa-l evite acum. Iar dispretul din atitudinea sa devenise evident. Doar Ale i facuse o primire calduroasa, nsa ea era membra n guvernul tritonian, dip

lomat si reprezentant plenipotentiar n relatiile cu Insularii. Bushka fusese surp rins sa descopere ca si ea era doctor n medicina. Umblau vorbe cum ca se supusese rigorilor educatiei medicale ntr-un gest de razvratire mpotriva familiei, care av ea o lunga traditie de serviciu n corpul diplomatic si n guvernul tritonian. Desigu r, familia cstigase n cele din urma. Ale fusese plasata printre vrfurile ierarhiei sociale, detinnd probabil o putere mai mare dect oricare alt membru al familiei sa le. Vestea ca devenise principalul mostenitor al proprietatilor lui Ryan si Elina Wang strnise comentarii aprinse att printre Tritoni, ct si printre Insulari. Famil ia Wang daduse nastere unei singure fetite, Scudi, iar Ale fusese numita tutorel e ei. Nimeni nu reusise sa evalueze valoarea proprietatilor Wang, nsa directorul general al Comertului Tritonian fusese probabil cel mai bogat om de pe Pandora. Elina murise la doar un an dupa disparitia sotului si nu avusese timp sa introdu ca schimbari majore n afacerile Wang. Astfel nct Kareen Ale devenise o mostenitoare bogata, puternica si frumoasa. n plus, stia sa gaseasca ntotdeauna cuvintele potri vite. Suntem ncntati sa te avem printre noi, Insular Bushka. Ct de cald si mbietor sunasera vorbele ei! A fost pur si simplu politicoasa... diplomata. Un nou val de agitatie trecu peste cei aflati la consola Turnului de Control al S ondelor. Monitoarele care prezentau suprafata apei ncepura sa plpie. Imaginea fu n ce le din urma nlocuita cu figura Simonei Rocksack, Preoteasa-psihiatru, care vorbea din centrul sau de comanda aflat departe, la suprafata, pe Vashon. ? Va binecuvntez n numele Navei. Gallow pufni, de-abia reusind sa-si mascheze dispretul. Bushka sesiza fiorul car e parcurse trupul Tritonului la vederea PP-ului. Obisnuit cu varietatea Insulari lor, nu fusese niciodata contrariat de nfatisarea Simonei Rocksack. nsa acum o pri vi prin ochii lui Gallow. Parul ei argintiu forma o coama salbatica tsnind din vrf ul capului, aproape sferic. Ochii lipsiti de pigment ieseau mult n afara, la nivel ul celor doua protuberante ale sprncenelor. Gura, greu de remarcat sub un pliu de piele cenusie, era o fanta rosie si subtire ramasa fara barbie. De sub ea pornea o bucata de carne, ntr-un unghi ascutit, facnd jonctiunea cu gtul gros. ? Sa ne rugam, ncepu Rocksack. Aceasta rugaciune am spus-o acum cteva minute, n pre zenta Vatei. Acum o voi repeta. (si drese vocea.) Nava, a carei infinita putere ne -a trimis pe apele Pandorei, ne acorda iertarea Pacatului Original. Ne acorda... Bushka lasa cuvintele sa curga pe lnga el, neatent. Auzise de foarte multe ori ru gaciunea aceasta, n diverse variante. Fara ndoiala ca si colegii de echipa o stiau . Toti Tritonii prezenti n Turnul de Control al Lansarii Sondelor se foiau la pos turile lor si pareau plictisiti. Pacatul Original! Pasiunea sa din timpul liber l facuse sa se aplece mult asupra traditiilor. Iata ce descoperise: Tritonii credeau ca Pacatul Original fusese savrsit prin uciderea algelor pandorane constiente. Penitenta lor era sa descopere algele n propriile g ene si sa populeze nca o data oceanul cu junglele de frunze si tulpini uriase. nsa de data aceasta algele nu mai erau constiente. Devenisera simple alge... control ate de Tritoni. La extrema cealalta, fanaticii Adoratori din Insula Guemes pretindeau ca Pacatul Original l reprezenta abandonarea Adorarii. nsa majoritatea Insularilor mpartasea p unctul de vedere al PP-ului: Pacatul Original era directia n care mergea bioingine ria. Directie aleasa de Jesus Lewis, geniul malefic care initiase atta diversitat e n caracteristicile umane! Lewis crease Clonii si "i modificase pentru a se adapt a ct mai bine supravietuirii n mediul Pandorei". Bushka dadu din cap. Vocea PP-ului i zumzaia n urechi, ca din departari. Cine trai este cel mai bine pe Pandora? se ntreba el. Tritonii. Oamenii normali. Tritonii erau de zece ori mai numerosi dect Insularii. Desigur, numarul depindea d e spatiul vital. Capriciile Pandorei se atenuau mult n mediul acvatic. Oamenii se puteau desfasura ntr-un spatiu mai mare dect pe suprafata turbulenta si periculoas a a oceanului. ? Fie ca Nava sa ne protejeze, spuse PP-ul. Fie ca binecuvntarile Sale sa nsoteasca ncercarea noastra, stiind ca tintim cu gndurile curate spre cer. Fie ca gestul no stru sa ne apropie si mai mult de Nava.

PP-ul disparu de pe ecranul monitorului, imaginea fiind nlocuita cu un prim-plan a l tubului de lansare, ale carui indicatoare semnalau prezenta unui curent slab. Aflat la o consola n stnga lui Bushka, responsabilul cu lansarea spuse: ? Conditie verde. Datorita sumarului instructaj anterior, Bushka stia despre ce era vorba: hotarser a sa lanseze sonda. si atinti privirea spre un alt monitor, care transmitea imagi ni primite prin cablu de la o platforma girostabilizata aflata la suprafata. Val urile erau lungi n acea zona, cu crestele nspumate. Ochiul experimentat al lui Bus hka aprecie ca vntul sufla cu patruzeci de klick-uri, ceea ce n conditiile Pandore i reprezenta o foarte slaba adiere. La iesirea din ocean, traseul sondei urma sa cunoasca o deviatie rapida. Dar asta nu le va afecta foarte mult experimentul, deoarece viteza ascensionala era impresionanta. n plus, ca o compensare, se produs ese o spartura n nori. Unul dintre astri aparuse la marginea bresei, raspndind un manunchi de raze argintii. Responsabilul cu lansarea se apleca asupra unui indic ator. ? Patruzeci de secunde, anunta el. Bushka nainta ctiva pasi pentru a-l vedea mai bine pe cel care vorbise. Responsabi lul cu lansarea i fusese prezentat sub numele de Panille cel Negru ? "Umbra", pen tru prieteni. Nu sesizase nici o urma de antipatie la el; poate doar un pic de n emultumire, sentiment caracteristic la toti specialistii care se trezesc brusc c u vreun strain n spatiul lor de lucru, fara a li se fi cerut n prealabil acceptul. Sesizase imediat ca Panille avea gene de alge; si nu era spn, ceea ce conform st andardelor pandorane reprezenta un adevarat noroc. Panille si purta parul lung leg at cu o panglica ? "e o traditie n familia mea", raspunsese el ntrebarii lui Bushk a. Avea o nfatisare tipic tritoniana. Genele algelor i colorasera cu nuante de ver de pielea ntunecata. Fata ovala, cu trasaturi ferme, pometi nalti, sprncene drepte si nas ascutit. Privirea ochilor caprui trada o inteligenta deosebita. Gura, si ea dreapta, precum sprncenele, iar buza de jos parea mai plina dect cea de sus. Ap oi pornea o gropita adnca, mergnd pna la despicatura barbiei nguste si bine conturate . Panille avea un trup bine legat, cu muschi netezi caracteristici Tritonilor ce notau mult n apa oceanului. Bushka fiind pasionat de istorie, numele "Panille" i trezise aproape imediat inte resul. Stramosul lui Panille avusese un rol esential pentru supravietuirea oamen ilor n timpul Razboiului Clonilor si dupa plecarea Navei. Era un nume faimos n Cro nici. ? Lansat! spuse Panille. Bushka privi prin bariera de plaz. Tubul de lansare urca mult de tot, spre supra fata, pierzndu-se la un moment dat din vedere. n planul departat se zareau cteva plc uri de alge naltndu-se aproape paralel cu tubul ? trunchiuri de culoare rosu-nchis p unctate de luminite stralucitoare care se aprindeau ntr-o succesiune stranie, de parca algele fusesera cuprinse de agitatie. Bushka si ndrepta atentia catre monito are, asteptndu-se sa vada un spectacol impresionant. nsa imaginea asupra careia se concentrasera ceilalti arata doar lenta ridicare a sondei n interiorul tubului. L uminile dispuse pe peretele tubului se aprindeau una dupa alta, marcnd ascensiune a. Materialul balonului, la nceput plin de cute, se umfla progresiv... pna ajunse la forma finala, triumfatoare: o sfera portocalie umpluta cu hidrogen. ? Acum! exclama Ale cu bucurie atunci cnd sonda iesi pe gura tubului. Camerele mo ntate pe un submersibil tritonian o urmareau ridicndu-se spre suprafata. Datorita unui curent de apa, traiectoria sondei era usor nclinata. ? Verificati monitoarele principale, ordona Panille. Monitorul mare aflat n centrul consolei schimba imaginea. Acum primea informatii de la echipamentul instalat pe sonda. Privira cu totii fundul verde al oceanului ? plantatii de alge, o formatiune stncoasa... ncetul cu ncetul, detaliile devenira neclare, ntunecate. Un monitor din dreapta-sus ncepu sa difuzeze imaginile luate d e pe platforma girostabilizata. Camera de luat vederi se misca brusc spre stnga, cu o smucitura ametitoare, apoi se stabiliza plutind pe valurile nspumate. Bushka simti o durere n piept. De-abia atunci realiza ca-si tinuse respiratia, as teptnd ca balonul sa-si faca aparitia la suprafata. Iata! O bula mare se ridica di n ocean, fara a se sparge. Vntul sufla dintr-o parte, aplatiznd usor forma balonul ui. Acesta urca grabit spre nalturi, mpreuna cu sonda. Camera de la suprafata apei

l urmari ? era ca o floare portocalie plutind ntr-un vas cu apa de culoarea cerul ui. Imaginea se mari, dnd detalii asupra sondei care nca se mai balansa la capatul cablului, mprastiind picaturi de apa luate de vnt. ntoarse din nou privirea spre monitorul central, unde erau difuzate imaginile lua te de sonda. Se vedea oceanul de sub balon, o scena plata, care nu reflecta ctusi de putin starea lor interioara. n locul prin care iesise balonul la suprafata deabia se mai distingeau cteva valuri micute. Asta a fost tot? Era putin cam dezamagit. si freca imediat ceafa groasa si mna i se umezi de transp iratie. Arunca pe furis o privire spre cei doi observatori Tritoni. Acestia disc utau n liniste, inspectnd din cnd n cnd monitoarele. Prin bariera de plaz se puteau z ari ctiva Tritoni facnd curatenie n jurul Bazei de Lansare. Frustrarea si gelozia luptau sa puna stapnire pe el. si opri ochii asupra consolei principale, unde Panille dadea ordine operatorilor sai. Ct de bogati erau acesti Tritoni! n minte i revenira computerele organice demodate cu care se multumeau Insu larii, duhoarea de acolo, aglomeratia si grija disperata cu care se economisea f iecare farma de energie. Insularii munceau pna la epuizare pentru a face rost de ct eva radiouri, receptoare de navigatie prin sateliti, sonare... Ce contrast ameti tor oferea acest Turn de Control al Sondelor! Ct de bine era nzestrat! Bushka stia ca daca unii dintre Insulari si puteau permite luxul de a fi mai nstariti dect cei lalti, acest lucru trebuia tinut secret. Diferentele de stare sociala creau fisu ri ntr-o comunitate care depindea n ultima instanta de unirea tuturor ntr-un efort comun. Insularii considerau ca uneltele erau facute pentru a fi folosite. Daca to tusi cineva nu-si folosea unealta, desi era recunoscut ca proprietar al ei, orici ne i-o putea lua... oricnd. ? Uite un vntura-lume, spuse Gallow. Bushka se zbrli. Stia ca n societatea tritoniana Insulele erau poreclite "vntura-lu me". Insulele pluteau n voia curentilor si a vntului. Tritonilor nu le trebuise foa rte mult timp pentru a gasi acest termen batjocoritor. ? Este Vashon, remarca Ale. Bushka ncuviinta. Insula sa natala nu putea confundata. Metropola organica avea o forma distincta, bine cunoscuta tuturor locuitorilor sai. Vashon era cea mai mar e dintre Insulele plutitoare ale Pandorei. ? Vntura-lume, repeta Gallow. Cred ca n marea majoritate a timpului cei de-acolo n ici nu stiu unde se afla. ? GeLaar, nu esti prea politicos cu oaspetele nostru, l dojeni Ale. ? Adevarul este adesea neplacut, spuse Gallow. (Zmbi fad spre Bushka.) Am remarca t ca Insularii nu au prea multe scopuri precise n viata. Nu prea auzi pe vreunul zicnd "vreau sa ajung acolo!" Are dreptate, blestematul! Efectele acestei plutiri fara vreo directie anume se imprimasera adnc n psihicul Insularilor. Vaznd ca Bushka nu raspunde, Ale i lua apararea din proprie initiativa: ? Avnd n vedere situatia de la suprafata apei, trebuie ca Insularii sa se preocupe mai mult de meteorologie, de supravegherea orizontului. Nimic surprinzator n asta . (Se uita ntrebator spre Bushka.) Oamenii sunt modelati de mediul ambiant. Este a devarat, Insular Bushka? ? Insularii cred ca a sti sa mergi este tot att de important ca a sti unde te afl i, zise Bushka. si dadea seama ca raspunsul sau fusese cam slabut. Se ntoarse spre monitoare. Doua dintre ele difuzau imaginile transmise de sonda. O camera se concentrase asupra platformei stabilizate, care acum se scufunda ncet-ncet, revenind la calmul de sub suprafata oceanului. Cealalta era fixata rigid de sonda si n acel moment ncadrase Insula Vashon. Bushka nghiti cu noduri privindu-si Insula natala. Nu o vazuse nici odata dintr-o asemenea perspectiva. O privire scurta spre indicatorul de sub monitor l informa ca imaginile erau luat e de la optzeci de mii de metri altitudine. Conturul Vashon-ului umplea n ntregime ecranul. O grila se suprapuse peste imagine, oferind informatii topometrice: In sula avea aproape treizeci de klick-uri n lungime si ceva mai putin n latime. Vash on era un gigantic oval cu tarmuri neregulate, plutind pe apa. Bushka recunoscu portul n care ancorau barcile de pescuit si submersibilele. Doar cteva dintre amba

rcatiunile care alcatuiau flota Insulei puteau fi zarite n apele protejate. ? Ce populatie are? ntreba Gallow. ? n jur de sase sute de mii, cred, raspunse Ale. Bushka se ncrunta, gndindu-se la aglomeratia din Insula... si comparnd-o cu liberta tea de miscare din habitatul Tritonilor. Vashon ngramadea peste doua mii de oamen i n fiecare klick patrat... de fapt, spatiul lor vital putea fi estimat mult mai corect n termeni cubici. Se construiau cubicule peste cubicule, n blocuri care urca u mult deasupra apei si coborau mult sub suprafata ei. Unele dintre Insulele mic ute si condensau si mai mult locuitorii, realiznd niste aglomeratii inimaginabile. Trebuia sa le vezi ca sa crezi ca asa ceva era posibil! Spatiul se degaja doar a tunci cnd ramneau fara energie. Devenea un spatiu mort, de nelocuit. Ca si la oame ni, materialul organic al Insulelor intra n descompunere dupa moarte. O Insula mo arta devenea o imensa carcasa plutitoare. Lucrul acesta se ntmplase de multe ori. ? Eu nu as suporta o asemenea aglomeratie, declara Gallow. Eu as pleca imediat. ? Nu e chiar att de rau acolo! izbucni Bushka. Om trai noi n aglomeratie, nsa ne aj utam unul pe altul. ? Sper! pufni Gallow. (Se roti usor, privindu-l pe Bushka direct n ochi.) Ce preg atire profesionala ai, Bushka? Bushka se holba la el, oarecum jignit. Un Insular nu ar fi pus o asemenea ntrebar e. Un Insular cunostea ocupatia tuturor prietenilor sau a celor cu care intra n c ontact. n plus, regulile nescrise ale respectarii intimitatii permiteau foarte ra r asemenea indiscretii. ? Ce pregatire profesionala ai? insista Gallow. Ale l prinse blnd de brat. ? Pentru un Insular, astfel de ntrebari pot reprezenta o ofensa, spuse ea. ? Nu, n-am sa ma consider jignit, zise Bushka. La mplinirea vrstei potrivite, am de venit supraveghetor-de-valuri, Triton Gallow. ? Adica trebuia sa anunte din timp apropierea valurilor devastatoare, explica Al e. ? Cunosc termenul, o asigura Gallow. Si dupa aceea? ? Pai... am ochi buni si stiu sa apreciez distantele, astfel nct am ajuns expert-nevaluarea-directiei. Dupa aceea am lucrat pe submersibile... apoi, pricepndu-ma la navigatie, am devenit calculator-de-timp. ? Aha, calculator-de-timp, facu Gallow. Esti unul dintre cei care estimeaza pozi tia unei Insule. Nu foarte precis, asa mi s-a spus. ? Suficient de precis, se nversuna Bushka. Gallow rse nfundat si schimba subiectul: ? Insular Bushka, voi credeti ca Tritonii au furat sufletul algelor? ? GeLaar! interveni Ale. ? Nu, lasa-l sa raspunda, spuse Gallow. Am auzit recent ca unii dintre fundament alisti, mai ales cei din Insula Guemes, au astfel de convingeri. ? Esti imposibil, GeLaar! se supara Ale. ? Curiozitatea mea este imensa si foarte greu de satisfacut. Ce ai de spus, Bush ka? Bushka stia ca trebuie sa raspunda, nsa o facu pe un ton mult prea strident: ? Multi Insulari cred ca Nava se va ntoarce, iertndu-ne pacatele. ? Si cnd se va ntmpla asta? ntreba Gallow. ? Atunci cnd vom redobndi Constiinta Colectiva! ? Aaaa, vechile Povesti ale Tranzitiei, facu dispretuitor Gallow. Crezi n ele? ? Istoria este un hobby al meu. Constiinta umana a suferit o transformare majora n timpul Razboaielor Clonilor, asa cred. ? Hobby? ? Meseria de istoric nu se bucura de recunoasterea si acceptul deplin al celor di n Insule, l lamuri Ale. Este considerata inutila. ? Aha! Continua, Bushka. Bushka strnse pumnii, straduindu-se sa-si domoleasca mnia. Tritonul asta si dadea pr ea multe aere... se credea important. nsa era ntr-adevar important... toate sperant ele sale depindeau de Gallow. ? Nu cred ca am furat sufletul algelor, spuse el. ? Bravo tie! facu Gallow, de data aceasta zmbind sincer.

? Dar, adauga Bushka, am convingerea ca stramosii nostri, poate chiar cu ajutoru l algelor, s-au naltat pentru foarte scurt timp la un alt nivel de constiinta... o fuziune ntre toate cmpurile mentale existente n acel moment. Gallow duse mna la gura, pe furis, lucru destul de ciudat la el: ? Relatarile par sa se puna de acord. nsa putem avea ncredere n ele? ? Nu exista nici o ndoiala: n zestrea noastra de gene umane au fost incluse si gene le algelor, grai Bushka. Sesiza ca Panille l privea cu atentie. ? Si cine stie ce se poate ntmpla daca readucem algele la nivelul lor de constiint a anterior? Cam asta ar fi problema, nu? ntreba Gallow. ? Cam asa ceva, fu de acord Bushka. ? De ce crezi ca ne-a abandonat Nava aici? ? GeLaar, te rog! l ntrerupse Ale. ? Lasa-l sa raspunda. Insularul asta are o minte activa si patrunzatoare. Ar put ea fi exact ceea ce ne trebuie. Bushka nghiti cu noduri, descoperind brusc ca i se uscase gtlejul. Ce nsemna asta? Un test? Gallow l punea la ncercare, sa vada daca era apt sa se integreze n societa tea tritoniana? ? Speram... (Bushka nghiti din nou cu greutate.) Adica, daca tot am ajuns aici... Speram ca mi s-ar putea permite accesul la documentele descoperite de Tritoni n vechiul Fort. Probabil ca raspunsul la ntrebarea ta... Lasa fraza n suspensie. O tacere grea se asternu asupra ncaperii. Ale si Gallow schimbara priviri furise. ? Foarte interesant ceea ce spui tu! facu Gallow n cele din urma. ? Am auzit ca ati recuperat baza de date a Fortului... Adica... (Tusi ncurcat.) ? Istoricii nostri lucreaza fara ntrerupere, spuse Gallow. Dupa Dezastru, totul ? inclusiv ceea ce s-a gasit n Fort ? a fost supus unei analize amanuntite. ? As vrea totusi sa studiez documentele, insista Bushka. (Se njura n gnd. Sunase att de plngacios!) ? Bushka, ce-ai zice daca din documente s-ar descoperi ca Nava nu este Dumnezeu, ci o constructie realizata de oameni? Bushka strnse tare din buze, pna se albira: ? Erezia Imposturii? Dar nu s-a lamurit ca... ? Nu ai raspuns la ntrebare! vorbi Gallow cu asprime. ? Ar trebui sa vad materialul si sa judec singur, spuse Bushka. Ramase locului, ca o statuie. Nici un Insular nu avusese vreodata acces la docum entele Fortului. Iar ceea ce insinua Gallow era de-a dreptul... exploziv! ? Sunt extrem de interesat sa aud ce concluzii poate trage un istoric Insular di n documentele Fortului, spuse Gallow cautnd privirea Sirenei Ale. Vezi vreun motiv pentru care sa nu-i satisfacem dorinta? Ea ridica din umeri si ntoarse capul n alta directie. Bushka nu reusi sa interpret eze expresia figurii ei. Dezgust? Gallow l gratula cu zmbetul sau distant. ? Am nteles nsa ca Fortul reprezinta pentru Insulari un fel de tarm mistic. Nu mi-a r conveni sa alimentez superstitiile. Mistic? gndi Bushka. Pamntul care odinioara se naltase deasupra oceanului. O constr uctie ridicata pe un continent, o masa de uscat care nu plutea n voia valurilor. Ultimul loc inundat n cursul Dezastrului. Mistic? Lui Gallow i ardea de joaca? ? Sunt un istoric competent, spuse el. ? Adineauri sustineai ca istoria reprezinta un hobby pentru tine... ? Tot ceea ce s-a recuperat din Fort a fost n stare intacta? risca Bushka o ntreba re. ? A fost sigilat, rosti Ale ntorcndu-si nca o data privirea spre Bushka. nainte de a taia plastotelul, stramosii nostri au protejat Arhiva cu un clopot de aer, ca s a nu intre apa. ? Am gasit totul exact asa cum fusese lasat de cei care au plecat ultimii, adaug a Gallow. ? Deci este adevarat, sopti Bushka. ? nca nu sunt lamurit: ai fi n stare sa ntaresti superstitiile Insularilor? insista Gallow.

Bushka adopta o pozitie ct mai teapana: ? Eu sunt un savant. Singura mea dorinta este sa ajut la aflarea adevarului. ? De unde vine interesul asta subit pentru Fort? ntreba Ale. ? Subit? (n privirea lui Bushka se oglindea consternarea.) Dintotdeauna am sperat sa descoperim ce se afla n baza de date a Fortului. Cei care au lasat-o acolo ne sunt si noua stramosi, nu doar voua. ? ntr-un fel, consimti Gallow. Bushka simti sngele inundndu-i obrajii. Majoritatea Tritonilor credea ca doar Cloni i si mutantii populasera vreodata Insulele plutitoare. Oare Gallow era de acord cu acest nonsens? ? Poate ca ar fi fost mai corect sa ntreb de ce s-a resuscitat acest interes? spu se Ale. ? Sper ca ne ntelegi, am auzit tot felul de chestii despre Miscarea din Guemes, o completa Gallow. Bushka ncuviinta. ntr-adevar, Adorarea cstiga din ce n ce mai multi adepti printre I nsulari. ? Am primit rapoarte descriind obiecte neidentificate evolund pe cer. Unii cred ca Nava s-a ntors deja, nsa deocamdata se ascunde n spatiu, nedorind sa ni se arate. ? Tu crezi asa ceva? ntreba Gallow. ? Ar fi posibil, admise Bushka. Pna acum nsa, singura certitudine este ca PP-ul st a tot timpul si ia declaratii de la cei care pretind ca au avut viziuni. ? Vai, vai! rse Gallow batjocoritor. nca o data, Bushka se simti ncoltit de mnie. Tritonii astia l considerau o simpla ju carie! Totul nu era dect un joc rautacios. ? Ce-i asa de amuzant? ntreba el. ? GeLaar, nceteaza! interveni Ale. Gallow ridica o mna: ? Kareen, priveste-l cu atentie pe Insularul Bushka. Oare nu ar putea trece drep t unul de-al nostru? Privirea Sirenei aluneca rapid peste trasaturile lui Bushka, ntorcndu-se apoi din nou spre Gallow: ? GeLaar, ce ai de gnd? Bushka inspira adnc, tinndu-si rasuflarea. Gallow l studie si el pret de cteva clipe, apoi se interesa: ? Bushka, ce-ai zice daca ti s-ar oferi un loc n societatea tritoniana? Bushka expira ncet, inspira din nou... ? As... as accepta. Cu recunostinta, desigur. ? "Desigur", repeta Gallow, zmbind spre Ale. Deci, din moment ce Bushka va fi deai nostri, nu se ntmpla nimic rau daca l lamuresc de ce sunt amuzat. ? Treaba ta, GeLaar, consimti Ale. Privirea lui Bushka fu atrasa de o miscare la consola Turnului de Control al Sond elor. Desi Panille nu l mai privea si putea da seama, dupa pozitia umerilor, ca as culta cu mare atentie. Salveaza-ne, Nava! Erezia Imposturii era adevarata? Asta e ra marele secret al Tritonilor? ? Bushka, aceste viziuni care i dau atta bataie de cap iubitului nostru PP sunt ra chete tritoniene, spuse Gallow. Bushka deschise gura... apoi o nchise, incapabil sa rosteasca vreun cuvnt. ? Nava nu a fost si nu este Dumnezeu, ncepu Gallow. Documentele Fortului... ? Pot fi interpretate n mai multe moduri, interveni Ale. ? Doar de catre idioti! latra Gallow. Bushka, noi lansam rachete deoarece ne pre gatim sa aducem jos celulele de hibernare aflate pe orbita. Nava a fost si este o constructie mecanica realizata de stramosii nostri. Multe alte constructii si l ucruri ne-au fost lasate n spatiu, iar acum trebuie sa le recuperam. Felul realist n care vorbise Gallow l lasa pe Bushka fara rasuflare. Povestile des pre celulele de hibernare cunosteau o larga raspndire n societatea insulara. Oare c e se afla n containerele care orbitau n jurul Pandorei? Recuperarea acelor celule s i cercetarea continutului merita orice sacrificiu ? chiar si distrugerea credinte i n Nava-Dumnezeu. ? Esti socat, observa Gallow. ? Sunt... sunt coplesit, raspunse Bushka.

? Am fost prea mult ndoctrinati cu Povestile Tranzitiei. Viata ne asteapta acolo sus, spuse Gallow ridicnd degetul la verticala. Bushka ncuviinta: ? Se presupune ca n containere se afla nenumarate forme de viata provenind de pe. .. de pe Pamnt! ? Pesti, animale, plante, enumera Gallow. Chiar si oameni. Oameni normali, zmbi e l plimbndu-si mna mprejur, aratnd spre toti ocupantii Turnului de Control al Sondelo r. Oameni ca noi. Bushka lua o gura de aer. ntr-adevar, rapoartele stramosilor afirmau ca n celulele de hibernare se aflau fiinte umane care nu fusesera vreodata atinse de experien tele lui Jesus Lewis. Poate ca pe orbita hibernau oameni provenind dintr-un alt s istem solar. Oameni care asteptau trezirea, neavnd habar de realitatile ngrozitoar e ale acestei lumi de cosmar. ? Acum stii, spuse Gallow. Bushka si drese vocea: ? Noi n-am banuit ca... adica, PP-ul n-a scos nici un cuvnt despre... ? PP-ul nu este la curent cu trimiterea rachetelor, l lamuri Ale. Vocea ei paruse ngrijorata. Bushka privi prin bariera de plaz, spre tubul de lans are a sondelor. ? Despre asta stie, desigur, adauga ea. ? Un lucru absolut inofensiv, facu Gallow. ? Rachetele noastre nu au primit binecuvntarea, rosti Ale. Bushka ramase cu privirea ndreptata spre lumea aflata dincolo de bariera de plasma sticla. Niciodata nu se considerase o persoana profund religioasa, nsa lucrurile auzite de la acesti Tritoni l zdruncinasera puternic. Ale nu era de acord cu modu l n care interpretase Gallow continutul documentelor din Fort, dar... binecuvntari le nsemnau ceva foarte obisnuit, de ce sa le eviti? Doar daca nu cumva... ? Care este raspunsul tau, Triton Bushka? ntreba Gallow. Triton Bushka! ndrepta o privire uluita spre Gallow, care astepta raspunsul la o ntrebare. O ntreb are. Oare ce l ntrebase? Avu nevoie de cteva momente pentru a reconstitui conversat ia. ? Raspunsul meu... este da. Insularii... vreau sa spun... n-ar trebui ca ei sa a fle despre aceste rachete? ? Ei? Gallow rse, si hohotele i zguduira minunatul trup. ? Ai vazut, Kareen? Fostii lui compatrioti au devenit dintr-o data "ei".

Atingerea copilului ne nvata ce este nasterea. Minile noastre sunt martore la. acea sta lectie. ? Kerro Panille, Cronici

VATA NU PENETRA SFERA CONSTIENTEI, plutind la periferia sa nvaluita n umbre. Amint irile treceau unduind prin neuronii ei, precum tentaculele algelor. Uneori plonj a n visurile lui Avata. n aceste visuri apareau adesea grupuri mari de aerostate ? baloane umplute cu hidrogen, care murisera o data cu algele initiale. Cnd visa as tfel de lucruri, lacrimile i curgeau din ochi, amestecndu-se cu baia nutritiva; la crimi mari n memoria acelor uriase sfere nfratite cu cerul, evolund n brizele care mng asera planeta timp de milioane de ani. Aerostatele din vis si tineau cele mai lun gi tentacule ? doua la numar ? ncolacite n jurul unor bolovani, folosindu-i pe pos t de balast. Vata simtea atunci atingerea linistitoare a Pietrei. Pentru ea, gndurile erau aerostate, pnze matasoase si portocalii plutind pe fundal ul negru al mintii. Uneori fuziona cu constienta lui Duque, care plutea alaturi de ea. Afla toate evenimentele prin intermediul gndurilor lui. De nenumarate ori r etraise acea terifianta noapte, cnd atractiile gravitationale ale celor doi sori

actionasera la unison distrugnd ultima baza a oamenilor pe uscatul fragil al Pand orei. Duque si ancora adesea gndurile n acea experienta. Iar Vata, prinsa de mutant precum doi parteneri Tritoni legati printr-un cablu de siguranta, era obligata s a recreeze visuri care sa domoleasca si sa aline terorile lui Duque. Duque a scapat, soptea ea mintii lui. Duque a fost dus departe, pe mare, unde Ha li Ekel i-a oblojit arsurile. Duque si tragea nasul si scncea. Daca ar fi fost constienta, ar fi auzit cu propri ile ei urechi, caci statea mpreuna cu Duque n acelasi ambient de sustinere a vieti i, n centrul Vashon-ului. Vata era aproape scufundata ntr-o gramada monstruoasa de carne roz-albastrie cu caracteristici de femela umana. Sni enormi, cu sfrcuri giga ntice, roz, se ridicau din baia nutritiva ca doi munti dintr-un lac maroniu. Duq ue plutea pe lnga ea precum un satelit, fiind punctul ei de referinta ntr-un infin it vid mental. Timp de generatii ntregi, cei doi fusesera hraniti si venerati n complexul central al Vashon-ului ? sediul Preotesei-psihiatru si al Comitetului Formelor de Viata . Erau paziti de gardieni Tritoni si Insulari aflati sub directa comanda a PP-ul ui. Aceasta supraveghere rituala eroda, ncetul cu ncetul, spaimele pe care pandora nii le deprindeau din frageda copilarie de la parintii lor. "Cei doi sunt ca unul, si vor fi mereu acolo. Ei reprezinta ultima noastra legat ura cu Nava. Att timp ct vor trai, Nava va fi cu noi. Adorarea i-a tinut n viata, s i i va tine mult timp de-acum ncolo." Desi Duque se trezea din cnd n cnd, ridicndu-si pleoapa si aruncnd priviri spre gardi enii cufundati n semiobscuritate, reactiile Vatei ramneau totusi n afara constiente i. Respira. Jumatate din zestrea sa genetica apartinea algelor; n consecinta, trup ul masiv absorbea energie din solutia nutritiva a piscinei vii. Analiza solutiei dovedea existenta reziduurilor umane, care erau nsa repede aspirate de ventuzele unor pesti-gunoieri. Foarte rar, Vata scotea un sunet sforaitor si ridica un br at la suprafata, precum un monstru oceanic care se ivea din adncuri, apoi l scufunda din nou. Parul ei crestea mereu pna cnd se raspndea ca niste alge, nvelind trupul s pn al lui Duque si mpiedicnd activitatea pestilor-gunoieri. Atunci venea PP-ul si, c u o nchinaciune n care se putea distinge totusi lacomia, i taia suvitele. Firele de par erau apoi spalate, triate, binecuvntate si vndute ca indulgente. Le cumparau ch iar si Tritonii. De multa vreme, comertul cu Vatapar devenise o sursa majora de v enituri pentru PP. Duque era, mai mult dect oricine, constient de conexiunea sa c u Vata. Atunci cnd Vata i lasa timp liber pentru gndire, reflecta la caracterul uni c al acestei legaturi. Uneori vroia sa vorbeasca gardienilor, sa le mpartaseasca nedumeririle sale, nsa cnd ncerca sa asta se producea o mare agitatie, chemau PP-ul , iar paza era ntarita. ? Ea ma traieste, spusese el odata, iar cuvintele lui fusesera nscrise pe contain erele cu Vatapar, ca slogan publicitar. n momentele n care Duque era dispus sa vorbeasca, PP-ul si pregatea ntrebarile. Apoi le rostea cu o voce uneori tunatoare, alteori plina de respect. ? Vorbesti n numele Vatei, Duque? ? Vorbesc. Mai mult nu reuseau sa obtina cu aceasta ntrebare. Stiind cu totii ca Duque avea n trup gene autentice de alge (fiind unul dintre cei aproximativ o suta de mutant i conceputi prin interventia algelor), l ntrebau despre fiintele care odinioara tin usera n fru mnia oceanului nesfrsit. ? ti amintesti de alge, Duque? ? Avata, i corecta el. Eu sunt Piatra. Raspunsul acesta strnea discutii interminabile. "Avata a fost numele pe care algele l-au rezervat pentru ele nsele. Referirile la Piatra au oferit un teren fertil pentru speculatiile savantilor si teologilor." "Constiinta lui Duque si are sediul pe fundul oceanului, acolo unde traiesc algel e, asta a vrut sa spuna!" "Nu! Tineti cont ca algele se ancorau ntotdeauna de pietre, ridicndu-si tulpinile spre lumina solara. Iar aerostatele le foloseau ca balast..." "Gresiti cu totii. Vata se agata de Duque pentru a ramne n viata. El este Piatra e i." Si ntotdeauna se gasea unul care revenea la argumentul cu Adorarea si la acea pla

neta ndepartata n spatiu si timp, unde cineva numit Petru daduse acelasi raspuns c a si Duque. Discutiile nu duceau la nici un rezultat, nsa ori de cte ori Duque dadea semne de trezire, ei apareau imediat cu ntrebarile. "Duque, cum de nu muriti, tu si cu Vata?" "Asteptam." "Ce asteptati?" "Nici un raspuns." Ultima afirmatie provocase cteva crize, pna cnd PP-ul din acea vreme daduse ordin c a raspunsurile lui Duque sa nu fie facute publice dect cu permisiunea PP-ului. De sigur, acest lucru nu oprise raspndirea zvonurilor, nsa tot ceea ce nu se apropia de versiunea oficiala a PP-ului era categorisit drept erezie mistica. De doua gen eratii ncoace, nici un PP nu-i mai pusese lui Duque ntrebarea cu pricina. Interesu l imediat se concentra asupra algelor pe care Tritonii reusisera sa le cultive n nt regul ocean planetar. Algele erau puternice si sanatoase, nsa nu dadeau nici un s emn ca ar fi dobndit constiinta. Orizontul marilor Insule plutitoare era din ce n ce mai des ocupat de zone mari, verzi, hipnotice. Acolo pluteau frunzele algelor. Se spunea c-ar fi un lucru bun . Algele formau adevarate crescatorii de pesti. Toti erau de acord ca pestii se n multisera, desi pescuitul devenise mult mai dificil. n zonele cu alge nu puteau f i folosite plasele. Frnghiile cu momeala se ncurcau printre frunzele uriase si nu mai puteau fi recuperate. Pna si murenele proaste nvatasera sa se retraga n sanctua rul algelor la apropierea pescarilor. Foarte des se tot repeta si ntrebarea referitoare la Nava; Nava, care era Dumneze u, si care parasise omenirea lasnd-o sa se descurce singura pe Pandora. "De ce ne-a abandonat Nava aici, Duque?" Duque raspundea invariabil: "ntrebati Nava." Multi Preoti-psihiatri i urmasera sfatul, naltnd rugaciuni mute, implornd un raspuns . nsa Nava nu le raspundea. Nici o voce, fie ea si subtila, nu le penetra constie nta. ntrebarea i framnta fara ncetare. Se va ntoarce Nava? Le lasase celulele de hibernare pe orbita n jurul Pandorei. O orbita stranie, care parea sa desfida legile gravi tatiei. Multi Tritoni si Insulari spuneau ca Vata astepta coborrea celulelor de hi bernare pentru a se trezi. Nimeni nu punea la ndoiala faptul ca ntre Duque si Vata exista o conexiune, deci d e ce nu ar exista o legatura ntre Vata si viata care astepta adormita acolo, sus? "Care este relatia dintre tine si Vata?" ntrebase un PP. "Care este relatia dintre tine si mine?" i raspunsese Duque. Afirmatia fusese nregistrata imediat n Cartea lui Duque si ? normal ? provocase mu lte discutii. Se observase, totusi, ca ori de cte ori erau puse ntrebari de genul acesta, trupul impunator al Vatei tresarea. Uneori violent, alteori de-a dreptul imperceptibil. "Este precum cablul de siguranta care leaga doi notatori", remarcase un Triton is tet. "ntotdeauna ti poti gasi partenerul." Constienta embrionara a Vatei tragea de aceasta legatura de parca ar fi pastrat informatiile genetice ale alpinistilor. Urcau, ea si Duque. De multe ori l purtas e spre naltimi. Amintirile ei nfatisau o lume spectaculoasa, pe verticala. O lume pe care Insularii nu si-o puteau imagina, iar hologramele nu reuseau sa o redea cu exactitate. Vata nu se imagina n locul unui alpinist. Nu se gndea deloc la ea. Nu existau dect cablul si urcarea.

Pentru nceput, a trebuit sa ne obisnuim cu un stil de viata lipsit de fermitatea unui sol stabil; apoi ne-am straduit sa pastram tehnologia si echipamentele salv ate de la Dezastru. Lewis ne-a lasat o echipa de bioingineri ? blestemul si n acel asi timp puterea noastra. Nu ndraznim sa lasam copiii nostri pe drumul ce ar condu ce la o Epoca de Piatra.

? Hali Ekel, Jurnale WARD KEEL, aflat pe naltul scaun judecatoresc, cobor privirea asupra celor doi sol icitanti din fata sa. Barbatul era un Triton nalt, avnd tatuat pe frunte nsemnul de criminal, un "E" rosu, de la "Expatriat". Nu se mai putea ntoarce vreodata n mult invidiata lume subacvatica; de asemenea, stia ca Insularii l acceptau doar datori ta genelor sale. nsa n cazul de fata nu si dovedisera efectul stabilizator, si Trit onul era probabil la curent cu verdictul ce urma sa-l primeasca. Tinea n mna o pnza umeda, tamponndu-si cu gesturi nervoase pielea goala. Femeia, perechea Tritonului, scunda si subtire, cu parul de un blond-spalacit, a vea doua protuberante discrete acolo unde ar fi trebuit sa se afle ochii. Purta un sari lung si albastru. Atunci cnd mergea, Keel nu i auzea pasii, ci doar un scrs net strident. Se legana dintr-o parte n alta, murmurnd. De ce a trebuit ca tocmai asta sa fie primul caz al zilei? se ntreba Keel. Ce soa rta perversa! Tocmai n dimineata asta! ? Copilul nostru merita sa traiasca! spuse Tritonul. Vocea sa bubui n sala. Comitetul Formelor de Viata auzea deseori proteste rastite , nsa de data aceasta Keel avu impresia ca barbatul se adresase femeii informnd-o ca vorbea el n numele amndorura. Fiind Presedinte al Comitetului, asupra lui Keel cadea sarcina ingrata de a semna hotarrea, de a vorbi direct solicitantilor disperati. De foarte multe ori era in vers, si sala purta ecoul rsetelor voioase ale vietii. nsa astazi, n acest caz, rsul avea sa lipseasca. Keel ofta adnc. Tritonul, desi fusese declarat criminal de jus titia alor sai, transforma problema ntr-un delicat caz politic. Atunci cnd era vor ba de Insulari, Tritonii nu priveau cu ochi buni copiii ce puteau fi considerati "normali", si tineau o evidenta foarte exacta a nasterilor n care erau implicati parinti Tritoni. ? Am studiat solicitarea voastra cu mare atentie, vorbi Keel. Privi n dreapta, apoi n stnga, spre ceilalti membri ai Comitetului. Aveau cu totii o atitudine impasibila, cu atentia ndreptata n alta parte ? asupra curbelor tavanu lui bombat, asupra netedei podele organice, asupra maldarelor de documente... ori unde, numai asupra solicitantilor nu. Trebuia ca Ward Keel sa rezolve partea cea mai penibila a cazului. Daca ar sti! gndi el. Chiar eu am fost examinat astazi de un si mai nalt Comitet a l Formelor de Viata... La fel cum vor fi examinati si ei, n cele din urma. Simti o profunda compasiune pentru cei doi solicitanti, nsa verdictul nu putea fi schimb at. ? Comitetul a hotart ca subiectul este o simpla gastrula aberanta... Nu "copilul", gndi el, ci subiectul. ? Vrem sa avem acest copil! racni barbatul lovind cu pumnul n gratiile care l despa rteau de scaunele membrilor Comitetului. Garzile din spatele salii luara pozitie de drepti, fiind pregatite sa intervina. Femeia continua sa se legene n contratimp cu ritmul melodiei care i iesea de pe bu ze. Keel rasfoi un teanc de dosare nvelite n plasmasticla si extrase cteva de foi pline cu diagrame si poze. ? S-a descoperit ca structura nucleara a subiectului adaposteste o gena reactiva, le explica el. Materialul celular se va ntoarce asupra lui nsusi, distrugndu-si nvel isul protector... ? Daca tot va muri, lasati-ni-l pna atunci! striga barbatul, stergndu-si fata cu pn za umeda. De dragul omenirii, macar att lasati-ne. ? Domnule, spuse Keel, tocmai de dragul omenirii nu pot face una ca asta. Daca s ubiectul va suferi o infectie virala, aceasta structura poate deveni transmisibil a... ? Copilul! Nu "subiectul"! Copilul nostru! ? Destul! latra Keel. Garzile se apropiara ncet de Triton, ncadrndu-l. Keel lovi clopotelul de lnga el si orice urma de agitatie se topi. Linistea puse stapnire pe sala.

? Am jurat sa protejam viata umana, sa perpetuam doar acele forme care nu ne pun n pericol existenta. Tritonul ridica privirea, coplesit de invocarea acestor teribile cuvinte. Pna si p artenera sa nceta sa se legene, desi un slab murmur i mai iesea nca din gura. Keel si-ar fi dorit sa urle la ei: "Mor, chiar aici n fata voastra, mor!" Reusi s a se stapneasca. Daca se va lasa vreodata prada isteriei, atunci o va face n locui nta sa, departe de spectatori. Spuse: ? Am fost mputerniciti sa luam masuri extreme pentru ca omenirea sa poata supravi etui balamucului genetic mostenit de la Jesus Lewis. (Se lasa pe spate, domolind u-si tremurul din voce.) Aceasta decizie negativa nu ne provoaca nici un fel de satisfactie. Du-ti femeia acasa. ngrijeste-o... ? Vreau un... Clopotelul suna nca o data, reteznd vorbele Tritonului. Keel ridica tonul: ? Usier! Scoate-i pe acesti oameni de aici. Vor avea drept la prioritatile uzual e. ncheiati cazul, retinnd toate materialele specificate n Regulamentul Formelor de Viata, subparagraful B. Sedinta se suspenda. Keel se ridica n picioare si trecu pe lnga membrii Comitetului fara a arunca vreo p rivire n dreapta sau n stnga. Gemetele si zbaterile Tritonului deznadajduit rasunau la nesfrsit n cotloanele mintii sale ndurerate. Imediat ce ajunse n birou, destupa micuta sticla de boo, turnndu-si o portie zdrav ana. Lua o nghititura, simti un fior strabatndu-i trupul, si astepta caldura pe ca re lichidul limpede trebuia sa i-o strecoare n snge. Apoi se aseza n fotoliu si nchi se ochii, sprijinindu-si ceafa lunga si subtire pe suportul special, elibernd-o d e greutatea capului masiv. Ori de cte ori lua o decizie negativa, ca n dimineata aceasta, si amintea de momentu l n care, copil fiind, se prezentase naintea Comitetului Formelor de Viata. Oameni i spuneau ca era imposibil sa-si mai aminteasca scena acum, nsa el chiar o tinea minte ? nu n fragmente si idei, ci n totalitate. Memoria sa se putea ntoarce mult n timp, ajungnd pna la protectia calda a pntecelui de mama, nasterea fara probleme ntr -o camera ntunecoasa, si trezirea fericita lnga ttele generoase. Da, si amintea verdic tul Comitetului. Fusesera ngrijorati de dimensiunile exagerate ale capului si de lungimea gtului subtire. Protezele l-ar fi ajutat cu ceva? ntelesese cuvintele. Se nascuse cu niste gene speciale. ntelesese limbajul nca din frageda copilarie, cu mult nainte ca dezvoltarea fizica sa i permita rostirea vorbelor. ? Acest copil poseda caracteristici unice, spusese batrnul Sef al Justitiei citin d din raportul medical. Intestinele sale au nevoie de un implant periodic de rem ora, pentru a suplini lipsa bilei si a enzimelor. Seful Justitiei coborse apoi capul. Parea un gigant n spatele imensei mese. Privire a sa se fixase asupra copilului gol, tinut de mama n brate. ? Picioarele: scurte si cioturoase. Labele picioarelor: deformate. Degetele de la picioare: n numar de sase, fara articulatii. Degetele de la mini: sase. Trunchiul exagerat de lung, soldurile nguste. Fata foarte mica n acel... (Seful Justitiei f acuse o pauza pentru a-si drege glasul) ...cap enorm. Apoi privirea se mutase asupra mamei, remarcnd soldurile extrem de late. Batrnul a vea niste nelamuriri n privinta caracteristicilor anatomice, nsa ntrebarile ramases era nerostite. ? n ciuda acestor inconveniente, subiectul nu prezinta deviatii primejdioase. Spusele Sefului Justitiei fusesera nregistrate fidel n raportul medical. Keel, dupa ce ajunsese membru n Comitet, facuse rost de raport, citindu-i cu o detasata cur iozitate. "Fata foarte mica..." acestea erau cuvintele scrise n raport, exact asa cum si le amintea el. "Ochii: unul caprui si celalalt albastru." Zmbi. Ochii sai ? "unul c aprui si celalalt albastru" ? se puteau roti pna spre tmple, permitndu-i sa arunce priviri napoi fara a ntoarce capul. Pleoapele erau lungi si cazute; cnd se relaxa, vedea parca prin ceata. Timpul trasese riduri la colturile buzelor lungi si groas e. Iar nasul turtit, lat ct o palma, crescuse pna aproape de gura. Stia ? din comp aratii ? ca ntreaga sa fata parea prea ngusta, de parca cineva i-ar fi lipit-o la r epezeala pe cap. nsa ochii plasati mult n lateral ofereau caracteristica dominanta a expresiei lui ? atentie si ntelepciune. M-au lasat sa traiesc deoarece paream foarte ager.

Iata calitatea pe care si el o cauta la subiectii adusi n fata sa. Istetime. Inte ligenta. De asta avea nevoie omenirea pentru a iesi din ncurcatura. Forta fizica si agilitatea erau utile, desigur, nsa nu nsemnau nimic fara o inteligenta calauzi toare. nchise ochii, nfundndu-si adnc ceafa n suportii elastici. Boo-ul si facuse efectul dor it. Nu consuma niciodata boo fara a se gndi la ct de ciudata era situatia: bautura provenea de la ngrozitoarele Tentacule Nervoase, care i terorizasera pe stramosii sai n zilele de pionierat pe Pandora, cnd uscatul se ridica deasupra apei. "Hoarde de Viermi", asa le numisera primii exploratori. Hoardele de Viermi ataca u tot ceea ce era viu, naintnd de-a lungul traseelor nervoase, mncnd celulele pna aju ngeau la creierul suculent unde si depuneau gramezile de oua. Chiar si Nemilosii fugeau din calea lor. Apoi oceanul nesfrsit a pus stapnire pe planeta, iar Tentacu lele Nervoase se transformasera ntr-un vector biologic subacvatic ale carui rezid uuri fermentate erau numite boo ? "sucul fericirii", sedativ si narcotic. Mngie paharelul si lua nca o nghititura. Usa se deschise si auzi un zgomot de pasi ? fosnetul binecunoscut al hainelor, mi rosul familiar... Nu deschise ochii, gndindu-se cta ncredere i ofereau toate aceste informatii senzoriale. Era ceva neobisnuit, chiar si pentru un Insular. Sau poate e vorba de o invitatie. nceputul unui zmbet strmb i atinse colturile gurii. Simtea gdilatura boo-ului pe limba si n vrfurile degetelor. Ba chiar si n degetele de la picioare. mi pregatesc ceafa pentru securea calaului? Dupa o decizie negativa, l coplesea invariabil un sentiment de vinovatie. Dorinta de a se face nteles si iertat. Desigur, actiona conform regulamentului Comitetulu i, nsa nu era chiar att de idiot, nct se ascunda n spatele unei scuze rasuflate, de g enul: "N-am facut dect sa respect regulamentul." ? Ai nevoie de ceva, domnule Judecator? Vocea apartinea asistentei si uneori-amantei Joy Marcoe. ? Nu, multumesc, raspunse el. Joy l atinse usor pe umar: ? Comitetul ar dori o ntrunire. Ora unsprezece, la sediu. Sa le spun ca esti prea ...? ? Nu, am sa fiu prezent. nchise ochii si o auzi dnd sa plece. ? Joy, o striga el, te-ai gndit vreodata...? Ce ironie! Tu, cu numele tau, sa luc rezi pentru Comitet! Femeia se ntoarse lnga el, punndu-i mna pe brat. Boo-ul avusese un efect straniu asu pra lui Keel. Simtea mna ei topindu-i-se n simturi ? era mai mult dect o simpla atin gere... era mngierea unui centru vital al Fiintei sale. ? A fost o zi deosebit de grea, spuse Joy. nsa zile ca asta sunt din ce n ce mai r are, stii bine. Facu o pauza, asteptnd probabil un raspuns. Neprimind nici unul, continua: ? Cred ca Joy este un nume perfect pentru slujba mea. mi aminteste mereu ct de mul t doresc sa te fac fericit. El reusi sa zmbeasca anemic si si potrivi mai bine capul pe suporti. si facuse anal izele medicale... nsa nu-i putea spune tocmai acum care era verdictul final. ? Ma faci fericit. Trezeste-ma la zece patruzeci si cinci. Ea pleca diminund lumina n camera. Sistemul mobil care i sprijinea capul ncepuse sa-l irite la baza cefei, acolo unde se monta n suportii fotoliului. Baga un deget sub perne, ajustnd elementul de reg lare. Acum i venea mai bine pe partea stnga, nsa l deranja pe dreapta. Ofta, turnndu-s i o alta portie de boo. Ridica paharul subtire. Lumina slaba de deasupra capului arunca scntei albastru-c enusii n lichidul clar. Parea la fel de vitalizant ca un dus rece pe o vreme fier binte, cnd perechea de sori si trimitea razele nemiloase prin stratul de nori. Cta placere se afla ascunsa n acel lichid! Admira linia degetelor subtiri strnse n j urul paharului. Una dintre unghii statea ntr-o pozitie nefireasca (o agatase mai devreme n pliurile robei). Era sigur ca Joy o remarcase si ca la ntoarcere o va ta ia si bandaja. Ar fi reparat-o pe loc, nsa Keel nu era la prima unghie rupta si s tia bine ca nu l durea.

Sticla paharului i reflecta imaginea, precum o oglinda. Se studie cu atentie. Cur bura exagera spatiul larg dintre ochi. Pleoapele lungi care de obicei atingeau po metii devenisera niste puncte micute. Facea eforturi sa-si focalizeze privirea as upra paharului aflat prea aproape de fata. Nasul era de-a dreptul imens. Duse nce t lichidul spre buze si imaginea deveni neclara, disparnd apoi cu totul. Nu e de mirare ca Insularii evita oglinzile! Totusi, trasaturile sale l fascinau si adesea se surprindea studiindu-le n vreo su prafata neteda si lucioasa. Era de-a dreptul ciudat ca unei creaturi att de diforme i se permisese sa traiasc a! Verdictul vechiului Comitet l uimea si acum. De unde stiau membrii aceia ca el va gndi, va rani si iubi? Simtea ca toate acele mici gramajoare ? adesea informe ? aduse n fata Comitetului sau se nrudeau cu ntreaga omenire prin simplul fapt ca puteau gndi, iubi... si, mai ales, puteau fi ranite. Din vreun coridor aflat n spatele usilor sau, poate, de undeva din strafundurile m intii sale, sunetul armonios al unor caderi de apa l cuibari confortabil n pernele fotoliului, acoperindu-l cu voalul somnului. Imagini incomplete apareau si dispareau din constiinta sa, concretizndu-se dintro data ntr-un vis deosebit de placut. Se tavalea mpreuna cu Joy Marcoe pe un pat. Roba ei se deschise, dezvelind netezimea delicata a carnii nfierbntate, iar Keel si simti trupul cuprins de o efervescenta vulcanica ? trupul din fotoliu si trupul din vis. Stia ca era visul primei lor aventuri amoroase. Mna se strecura pe sub roba, tragnd trupul femeii spre el. O mngia pe spate, savurnd placerea contactului c u caldura ei. Atunci descoperise de ce purta Joy haine foarte largi, prin care s e puteau ghici formele tari ale soldurilor si coapselor, si bratele scurte dar p uternice. Sub subsuoara stnga i crescuse un al treilea sn. n vis, mna lui gasi sfrcul mic si tare, framntndu-l ntre degete. Rsetele ei excitate l ntartau. Domnule Judecator. Era vocea lui Joy, nsa ceva nu se potrivea. Nu asta spunea Joy n vis. ? Domnule Judecator. O mna l tragea de bratul stng. Simti fotoliul si sistemul de sustinere, apoi o dure re la jonctiunea dintre ceafa si capul masiv. ? Ward, a sosit timpul sa te trezesti. Comitetul se ntruneste n cincisprezece minu te. Clipi de cteva ori, dezmeticindu-se. Joy statea aplecata deasupra lui, zmbitoare. Continua sa-l traga de brat. ? Am nteles, spuse el. (Duse mna la gura, cascnd.) Te-am visat. ? Sper ca a fost ceva frumos, murmura ea mbujorndu-se. ? Cum altfel ar putea fi un vis cu tine? surse el. Roseata se accentua pe obrajii ei. Ochii cenusii raspndeau raze pline de lumina. ? Nimeni nu poate rezista complimentelor tale, domnule Judecator. (l batu usor pe brat.) Dupa sedinta Comitetului, va trebui sa-i trimiti un mesaj lui Kareen Ale. Secretara ei ne-a comunicat ca Ale va sosi aici la treisprezece treizeci. Am in format-o ca agenda ta pe ziua de azi este plina si... ? Am sa ma ntlnesc cu ea. si ndrepta coloana, prinzndu-se cu minile de marginea biroului. Boo-ul i dadea ntotdea una o senzatie de ameteala cnd se ridica n capul oaselor. Ce caraghiosi, medicii a ia! Dupa ce i-au comunicat ca e condamnat la moarte, l-au sfatuit sa renunte la boo! Evita excesele, evita agitatia. ? Kareen Ale profita de amabilitatea ta. ti pierzi timpul cu ea, spuse Joy. Lui Keel nu-i placea deloc modul n care Joy pronunta numele ambasadoarei Tritonil or: "ah-ley". ntr-adevar, era un nume care nu se prea potrivea la seratele corpul ui diplomatic, nsa Sirena stia sa-si sustina punctul de vedere, cstignd respectul si aprecierea lui Keel. si dadu seama ca Joy parasea ncaperea. ? Joy! o striga el. Da-mi voie sa-ti pregatesc eu cina, diseara. Ea ntepeni n cadrul usii. Se ntoarse spre el zmbind: ? Mi-ar face mare placere. La ce ora? ? Nouasprezece? Joy aproba cu o miscare hotarta a capului, apoi iesi. Gratia si economia ei n misc

ari l impresionau deosebit de placut. Nu avea nici pe jumatate vrsta lui, nsa era d eosebit de nteleapta. O ntelepciune fara vrsta. Oare ct timp trecuse de cnd si-o facu se amanta? Doisprezece ani? Nu, treisprezece. ntlnirea aranjata pentru diseara i se parea din ce n ce mai promitatoare. Trupul ei era suplu si complet lipsit de par, iar asta l excita ntr-un fel pe care-l crezus e de mult uitat. Ofta din rarunchi, apoi ncerca sa se concentreze asupra apropiatei ntruniri a Comi tetului. Batrni basinosi, gndi el. Coltul gurii i se ridica a zmbet, n ciuda vointei lui. Cu toate astea, sunt niste basinosi foarte importanti. Membrii Comitetului ? cinci la numar ? erau printre cei mai puternici oameni ai Vashon-ului. Keel era Seful Justitiei si o singura persoana putea rivaliza cu el : Simone Rocksack, Preoteasa-psihiatru, care se bucura de un larg sprijin popula r si avea astfel puterea de a influenta deciziile Comitetului. Simone putea misc a lucrurile n mod subtil, prin aluzii si sugestii; Keel dadea ordine precise, dir ecte, care erau imediat executate. si dadu seama, surprins, ca desi i cunostea foarte bine pe membrii Comitetului, nu -si putea aminti figurile lor. n sfrsit... figurile nu puteau fi chiar att de impor tante. Mai important era ceea ce se ascundea n spatele figurilor. Duse un deget l a nas, apoi la fruntea bombata... si, ca si cum acest gest avusese o ncarcatura m agica, si aminti foarte clar figurile celorlalti patru judecatori. Alon, saizeci si sapte de ani, cel mai tnar dintre ei. Alon Matts dirija de aproa pe treizeci de ani destinele bioingineriei pe Vashon. Teodor Carp era cinicul grupului. Keel considera ca numele i se potrivea perfect . Altii i spuneau "Omul Peste", att din cauza nfatisarii ct, si a comportamentului. Carp semana cu un peste. Avea o piele albicioasa, translucida, fata ngusta, deget e scurte si groase. Mansetele robei i ajungeau pna aproape de vrful degetelor; la p rima vedere, minile sale pareau niste aripioare. Buzele pline si late nu cunosteau zmbetul. Nimeni nu se gndise vreodata sa-l propuna Sef al Justitiei. Nu este o persoana potrivita pentru asa ceva, gndi Keel. Indiferent ct de grava ar fi situatia, din cnd n cnd e necesar sa mai si zmbesti. Dadu din cap, rznd n sinea sa Poate ar trebui introdus nca un criteriu la admiterea subiectilor ? capacitatea d e a zmbi, de a rde... ? Ward, se auzi o voce, as putea jura ca tu ti petreci viata visnd, chiar si atunc i cnd ai ochii deschisi. Se ntoarse, zarindu-le pe celelalte doua membre ale Comitetului, n spate, pe culoar . Oare trecuse de ele si nu le observase? Posibil. ? Carolyn... Gwynn, spuse el aplecnd capul. ntr-adevar, cu putin noroc mi-as putea petrece restul vietii visnd. V-ati mai nviorat dupa sedinta de dimineata? Carolyn Bluelove ofta, ridicnd spre el o fata lipsita de ochi. ? Grea dimineata, spuse ea. S-a terminat repede, a fost luata decizia corecta, ns a a fost foarte grea... ? Ward, nu nteleg pentru ce este nevoie de audierile astea, spuse Gwynn Erdsteppe . Nici tie nu-ti face bine, nici noua. N-ar trebui sa trecem prin astfel de ncerc ari penibile. Mult mai simplu ar fi sa le comunicam verdictul n scris sau printr-u n curier. De ce sa aducem tragedia n sala de judecata? ? Pentru ca au dreptul sa fie ascultati... au dreptul sa auda decizia nemiloasa si irevocabila din gura celor care au dat-o, raspunse el. Altfel, unde am ajunge ? Puterea asupra vietii si mortii este coplesitoare, primejdioasa, si e bine sa o stapnim prin orice mijloace. Nu ne putem juca... O astfel de decizie nu este us oara, si niciodata nu va trebui sa fie usoara. ? Deci ce suntem noi de fapt? insista Gwynn. ? Zei! sari Carolyn, lundu-l pe Keel de brat. Domnule Judecator, fii amabil si con du-le pe aceste doua zeite batrne n sala! ? Cu placere, facu el. si trsira pasii pe culoar. Podeaua neteda scotea un oftat usor la atingerea talpil or goale. n fata lor, o echipa de muncitori murdari picta peretii cu o vopsea nutritiva. Se foloseau de pensule late, tragnd linii albastre, galbene si verzi. Peste o saptamn

a, vopseaua avea sa fie complet absorbita, peretii revenind la tonurile flamnde, cenusiu-maronii. Gwynn trecu n spatele Carolynei si a lui Keel. Ritmul neregulat al pasilor ei le r asuna n urechi, grabindu-i. Keel, absorbit de zgomotul care parca ameninta sa-l ca lce n picioare, nu reusea sa se sincronizeze cu pasii micuti ai Carolynei. ? Stie vreuna dintre voi pentru ce ne ntrunim acum? ntreba el. Probabil ca este vo rba despre ceva neplacut... Joy mi-a comunicat doar ora, s-a ferit sa-mi spuna mo tivul. ? Tritonul de azi-dimineata a facut recurs la Preoteasa-psihiatru, pufni Gwynn. Nu nteleg de ce insista! ? Foarte curios, comenta Carolyn. ntr-adevar, Keel era si el de aceeasi parere: foarte curios. Trecusera cinci ani de cnd ocupa functia de Sef al Justitiei si niciodata nu i se contestase decizia n fata PP-ului. nsa anul acesta... ? Preoteasa-psihiatru este doar o figuranta, spuse Gwynn. De ce trebuie sa pierd em ? si noi, si ei ? timpul cu o... ? Si ea, o ntrerupse Carolyn. Probabil ca are multe altele de facut, ca emisar al zeilor. Deschisesera din nou vechea si bine cunoscuta discutie. Keel mergea tacut ntre el e, neatent la cuvinte. nvatase smecheria asta cu ctiva ani n urma. Problemele oameni lor i umpleau viata pna la refuz, nu mai avea timp si pentru zei. Mai ales acum... n aceasta zi, cnd viata care ardea n trupul sau devenise de doua ori mai pretioasa . ntr-un singur sezon, opt decizii au fost contestate n fata PP-ului. Si n toate opt erau implicati Tritoni. Da, foarte interesant. ntlnirea cu Kareen Ale, programata pentru dupa-amiaza, n urm a sedintei cu PP-ul, capata brusc un interes deosebit. Cei trei judecatori patrunsera ntr-o sala mai mica. Era o camera de informare ? m icuta, bine luminata... plina cu carti, benzi magnetice, holograme si diverse ec hipamente de comunicatie. Matts si Omul Peste, cu ochii atintiti asupra monitorul ui principal, ascultau deja primele comentarii ale Simonei Rocksack. Binenteles, f olosea reteaua de intercomunicatii a Vashon-ului. Rareori si parasea sediul aflat lnga bazinul n care pluteau Vata si Duque. Protuberantele fetei sale se miscau n r itmul cuvintelor. Mai ales cele ale ochilor erau deosebit de active. Nou-venitii luara loc n liniste. Keel ndrepta spatarul fotoliului pentru a usura p resiunea exercitata de cap asupra gtului si a protezei. ? ... mai mult, ca nu li s-a permis sa-si vada copilul. Nu este o atitudine cam dura din partea unui Comitet nsarcinat cu protectia formelor de viata? Carp raspunse prompt: ? Simone, era o gastrula! O simpla ngramadeala de celule, cu o gaura mare n centru . Nu cstigam nimic daca prezentam publicului acea creatura... ? Parintii creaturei nu reprezinta publicul, domnule Judecator. Si nu uita asocie rea dintre Creator si creatura. De asemenea, tine seama ca eu sunt Preoteasa-psi hiatru. Desi aveti probabil unele ndoieli privind rolul meu religios, va asigur c a pregatirea de psihiatru este foarte temeinica. Atunci cnd i-ati spus acelui tnar cuplu ca nu-si poate vedea odrasla, i-ati refuzat un "ramas-bun", o finalizare c are i putea ajuta sa depaseasca durerea, sa-si continue viata n mod normal. Acum s e vor naste discutii, lacrimi si cosmaruri inutile, care nu au nimic comun cu do liul firesc. Gwynn profita de pauza: ? Ceea ce ai spus nu suna ca un recurs. Recursul are ca scop schimbarea deciziei pentru forma de viata aflata n discutie. n consecinta te rog sa-ti expui intentii le. ncerci cumva sa-ti creezi o platforma politica folosindu-te de contestatii? Nodulii de pe figura PP-ului se retrasera de parc-ar fi fost loviti n plin, apoi iesira din nou n vrful tulpinilor lungi. Figura unui bun psihiatru nu se tradeaza niciodata. Probabil ca Simone se preface . Vocea PP-ului se auzi din nou, umeda si poticnita: ? n aceasta problema voi tine cont de parerea Sefului Justitiei. Keel tresari, cu toate simturile puse n garda. Recursul lua o ntorsatura neastepta

ta ? daca era ntr-adevar un recurs. si drese glasul, ndreptndu-si atentia spre ecran ul monitorului. Cei patru noduli parura sa ignore privirea Judecatorului, concent rndu-se intens asupra gurii sale. Keel si drese din nou glasul. ? Eminenta Ta, spuse el, este clar ca n acest caz nu am actionat cu cea mai mare delicatete. Vorbesc n numele ntregului Comitet si ti suntem recunoscatori pentru ca ne-ai atras atentia. Uneori, mpovarati de deciziile grele pe care trebuie sa le lu am, pierdem din vedere ca si ceilalti sunt apasati de o mare suferinta. Critica ta ? nu gasesc acum alt cuvnt ? va fi luata n considerare. Totusi, observatia Jude catoarei Erdsteppe este justificata. Denaturezi recursul cu probleme care nu cons tituie argumente n favoarea unei creaturi aberante condamnate la moarte. Doresti s a sustii recursul? Imaginea afisata pe monitor facu o pauza, apoi suspina imperceptibil: ? Nu, domnule Judecator. Am vazut raportul si, n acest caz, sunt de acord cu deci zia voastra. Carp si Gwynn mormaira nemultumit, la unison, n spatele lui Keel. ? Cred ca ar trebui sa stabilim o ntlnire neoficiala n care sa discutam problemele aparute, spuse el. Ce parere ai, Eminenta Ta? Capul se apleca ncet, iar vocea iesi, revarsndu-se: ? Da. Da. Ar fi foarte util. Voi aranja totul prin intermediul secretariatelor n oastre. Multumesc membrilor Comitetului pentru timpul ce mi-a fost acordat. Keel nu apuca sa raspunda. Imaginea disparu fara veste. Colegii sai sopteau, int rigati. Se ntreba si el: Ce naiba pune la cale? Stia ca trebuia sa fie ceva n lega tura cu Tritonii, iar mncarimea dintre omoplati i spunea ca afacerea era mult mai s erioasa dect lasa sa se ntrevada conversatia avuta cu PP-ul. Vom afla destul de curnd ct de serioasa este. Daca e de rau, eu voi fi singurul ch emat. Ward Keel studiase psihiatria si era dintre cei care stiau sa se foloseasca de c unostintele dobndite. si spuse ca trebuia sa fie deosebit de atent la detaliile di scutiei pe care urma sa o aiba mai trziu, cu Kareen Ale. Interventia PP-ului se s incronizase prea bine cu initiativa ambasadoarei. Cu siguranta, nu era vorba de o simpla coincidenta. De fapt, gndi el, cred ca am sa anulez ntlnirea. Am nevoie de un plus de informatii . Discutia cu ambasadoarea trebuie sa aiba loc pe terenul meu, la ora pe care eu o voi considera convenabila.

Cta cruzime din partea Navei! Tot ceea ce ne este util orbiteaza n jurul nostru, i naccesibil, n timp ce aceasta teribila planeta ne ucide, unul cte unul. Sase naste ri au avut loc ieri noapte; toti copiii au fost mutanti, nsa nu au supravietuit de ct doi. ? Hali Ekel, Jurnale SIMTIND CALDURA RAZELOR SOLARE patrunznd prin trapa deschisa, Iz Bushka si freca c eafa, dezmortindu-se. Nu-si permitea sa se lase cuprins de fiori n prezenta lui G allow si a altor doi Tritoni din echipajul submersibilului. Mndria m-a facut sa accept propunerea lui Gallow, si spuse el. Mndria si curiozitat ea ? hrana ego-ului. I se parea ciudat ca totusi cineva ? chiar daca era vorba d e superegocentricul Gallow ? sa-si doreasca un "istoric personal". Bushka simti c a trebuie sa fie prudent, atent la tot ceea ce l nconjura. Submersibilul i era destul de familiar. Urcase de multe ori la bordul unor submer sibile tritoniene ancorate n portul Vashon-ului si se deprinsese cu ele. Erau mas ini stranii, cu echipamente compacte si complicate ? butoane, manete, instrument e stralucitoare... Ca istoric, Bushka stia ca aceste masini tritoniene nu diferea u prea mult de submersibilele primilor colonisti ai Pandorei, construite nainte de acea groaznica Perioada a Delirului, pe care unii o denumisera "Noaptea de Foc" .

? Sunt un pic diferite fata de submersibilele voastre insulare, nu? ntreba Gallow. ? ntr-adevar, sunt diferite, raspunse Bushka, nsa nu ntr-att nct sa nu le pot manevra. Gallow ncrunta o singura sprnceana, privindu-l de parca i-ar fi luat masurile. Ave a de gnd sa-i ofere o uniforma? ? Am fost o data pe un submersibil insular, spuse el. Putea ngrozitor. Bushka recunoscu n sinea sa ca, ntr-adevar, materia organica folosita la construire a si actionarea submersibilelor insulare avea un miros de reziduuri. Din cauza s ubstantelor nutritive, desigur. Gallow statea la consola de comanda, undeva n diagonala fata de Bushka, mentinnd s ubmersibilul la punct fix. Aveau n jurul lor mai mult spatiu dect pe oricare subme rsibil insular, dar trebuia sa se fereasca de muchiile dure. Bushka facuse deja cteva vnatai, de la marginile trapelor, bratele scaunelor si mnerelor de la usile di ntre compartimente. Hula oceanului era astazi lunga, iar orice Insular ar fi considerat-o blnda. Foar te rar primeau cte o izbitura din lateral. Nu trecuse mult din aceasta "mica excursie" ? cum o numise Gallow ? si Bushka int ra la idei. Intuia o primejdie cumplita. Avea sentimentul ca oamenii acestia l vor ucide daca nu se va ridica la naltimea asteptarilor. Trebuia sa descopere singur, ct mai curnd, ce anume nsemna "la naltimea asteptarilor". Din soaptele discrete ale echipajului, trase concluzia ca Gallow planuia un fel de revolutie mpotriva guvernului tritonian. "Miscarea", asa i se spunea. Gallow, mp reuna cu "Nemilosii Verzi" si Baza de Lansare Numarul Unu. "mi apartin", spusese e l. Totul era att de evident, nct Bushka simti urcnd n el acea frica ancestrala a celo r care ndrazneau sa consemneze istoria n chiar miezul evenimentelor. Aceasta era f ateta periculoasa a meseriei de istoric. Gallow si oamenii lui erau niste conspiratori care si tradasera intentiile n prezen ta unui ex-Insular. Oare de ce? Nu pentru ca ca l-ar fi considerat devotat cauzei lor ? prea multe elemente subt ile demonstrau contrariul. Nici nu l cunosteau suficient de bine pentru a avea ncre dere n el, chiar daca era istoricul personal al lui Gallow. Bushka putea fi sigur de asta. Raspunsul fusese clar, sarea n ochi. Cunostea prea multe precedente ist orice pentru a trage concluzia corecta. Mi-au ntins o cursa! Restul era la fel de evident. Daca se implica n complot ? oricare ar fi fost aces ta ? atunci va fi de-a pururi omul lui Gallow, pentru ca nu va avea de ales. Gal low si dorea cu siguranta un istoric personal, sau poate chiar mai mult. si dorea s a ramna n istorie. O istorie scrisa dupa bunul lui plac. Vroia sa fie istoria! Dad use de nteles ca l cautase mult pe Bushka ? "cel mai bun istoric Insular". Tnar si lipsit de experienta practica ? asa l considerase Gallow, gndi Bushka. Ceva ce putea fi modelat fara efort. n plus, intervenea si tentatia irezistibila a ce leilalte propuneri. "Noi suntem adevaratii oameni", spusese Gallow. Si l comparase cu norma, punct cu punct, dupa care decisese: "Esti de-al nostru. N u esti Mut." De-al nostru. Afirmatia avea un magnetism, o forta teribila... mai ales pentru un Insular, si mai ales daca lui Gallow i reusea complotul. nsa eu sunt un istoric, si zise Bushka. Nu un personaj romantic ntr-o poveste de av enturi. Istoria l nvatase ce pericole l pasteau pe scriitorul care dorea sa se ident ifice cu personajele sale. La fel stateau lucrurile si n relatia istorici-personal itati istorice. Submersibilul se nclina fara veste. Bushka si dadu seama ca tot se straduia cineva sa deschida trapa exterioara. ? Esti sigur ca poti conduce submersibilul asta? l ntreba Gallow. ? Da. Comenzile sunt foarte simple. ? Chiar asa? ? Te-am urmarit. Submersibilele insulare au sisteme organice echivalente. Si tine seama ca am o calificare nalta, Gallow. ? Spune-mi GeLaar, te rog, vorbi Gallow. (si desprinse centurile, se ridica din s caunul pilotului, apoi pasi n lateral.) Suntem tovarasi, Iz. Tovarasii si spun pe

nume. Bushka se strecura n scaunul pilotului, la invitatia lui Gallow, si facu o scurta trecere n revista a comenzilor. Arata pe rnd spre ele, indicnd functia fiecareia: ? Tangaj, balast, propulsie, comanda nainte-napoi, maneta de gaz, amestecul de com bustibil, conversia hidrogenului, injectorul de umiditate si reglarea ambientului ... Celelalte indicatoare de bord au etichete. Alte detalii? ? Foarte bine, Iz, l lauda Gallow. Esti un om mult mai pretios dect sperasem la nce put. Pune-ti centurile. De-acum ncolo, tu vei fi pilotul nostru. Dndu-si seama ca fusese atras si mai adnc n conspiratia lui Gallow, Bushka se confo rma. Golul din stomac ncepea sa ocupe un spatiu din ce n ce mai mare. Submersibilul se nclina din nou. Bushka atinse un buton, comutnd pe un senzor afla t deasupra trapei exterioare. n imaginea de pe ecranul monitorului aparu mai nti Tso Zent... apoi, n spatele sau, figura plina de cicatrice a lui Nakano. Cei doi ave au o nfatisare ce te putea induce usor n eroare. Zent i fusese prezentat drept prim ul strateg al lui Gallow, si, desigur, asasinul-sef. Bushka se holbase la asasinul-sef, luat prin surprindere de titlul acestuia. Zen t avea pielea neteda si nfatisarea unui elev inocent... nsa impresia dura doar atta vreme ct nu-i zareai ochii mici si caprui, care contrastau izbitor cu trasaturil e fetei. Muschii puternici dovedeau ca notase mult la viata lui. La gt se zarea ci catricea lasata de un peste-cu-aer. Zent era unul dintre aceia care preferau pes tii, renuntnd la tuburile cu oxigen ? un indiciu foarte interesant. Apoi venea Nakano ? un gigant cu umeri pe masura si brate tot att de groase ca si trupul unui om. Fata era diforma si plina de cicatrice, de la arsurile unei rac hete tritoniene care explodase nainte de lansare. Bushka era la curent cu ntmplarea . Gallow i-o povestise deja de doua ori si probabil avea sa o repete. Nakano per misese ctorva manunchiuri de fire sa-i creasca pe post de barba; n rest, era compl et lipsit de par, ranile arsurilor iesind n evidenta pe crestet, ceafa si umeri. "I-am salvat viata", spusese Gallow, vorbind n prezenta lui Nakano de parca acest a n-ar fi fost acolo. "Face orice pentru mine." nsa Bushka descoperise sentimente calde si umane ascunse n Nakano; la o nclinare br usca a submersibilului, ntinsese mna spre noul tovaras, prinzndu-l ca sa nu cada. A vea chiar si simtul umorului. "Experienta fiecaruia se vede dupa numarul vnatailor", spusese Nakano, zmbind cu t imiditate. Avea o voce aspra si un pic neclara. Zent nu poseda nici sentimente calde, nici umor. "Scriitorii sunt periculosi", afirmase el dupa ce Gallow l prezentase pe Bushka. "Vorbesc n doi peri." "Scrierea istoriei pe parcursul desfasurarii evenimentelor este ntotdeauna o ches tie periculoasa", fusese de acord Gallow. "nsa avem avantajul ca nimeni nu va ved ea ceea ce a scris Iz, dect atunci cnd vom dori noi." n acest moment, Bushka sesiza pericolul n care se bagase. Erau nchisi ntr-un submers ibil, la saptezeci de klick-uri departare de orice baza tritoniana, ancorati la m arginea unui urias plc de alge. Att Gallow, ct si Zent aveau obiceiul enervant de a vorbi despre el ca si cum nu s-ar fi aflat de fata. Arunca o privire spre Gallow, care statea n spatele scaunului pilotului, supravegh ind printr-un hublou ceea ce faceau Zent si Nakano n exteriorul submersibilului. Gratia si frumusetea lui Gallow capatasera un nou sens n ochii ex-Insularului. Tr itonul se temea ngrozitor de accidentele care l puteau desfigura. Nakano era mater ializarea celor mai profunde spaime ale sale. nca un psalm si cstiga locul n "istoria adevarata" a lui Bushka, cea pe care o tinea ascunsa n minte, conform vechii traditii insulare. Mare parte din istoria Insula rilor fusese scrisa n psalmi ? versuri care izvorau n mod natural, fraza dupa fraz a. Hrtia era considerata efemera, se putea degrada repede. Toate containerele org anice mncau hrtie! Documentele permanente se pastrau n dosare din plaz si n memoria oamenilor. Doar administratia si cei foarte bogati si permiteau dosare din plaz. n schimb, oricine putea tine minte un psalm. "GeLaar se teme de cicatricele Timpului", rosti Bushka n sinea sa. "Timpul este B atrnetea iar Batrnetea este Timpul. Nu moartea, ci actul de a muri." Daca ar sti! gndi el. Scoase un carnetel din buzunar si mzgali pe el cteva versuri inofensive pentru istoria oficiala a lui Gallow ? data, ora, locul, participanti

i... Zent si Nakano patrunsera n cabina fara a scoate un cuvnt. Luara loc pe scaune, lng a Bushka; sub ei se aduna o balta de apa sarata. Inspectara toti senzorii submer sibilului, miscndu-se lent si tacut. Erau doua siluete grotesti n costumele lor de scafandru lipite pe corp, traversate de dungi verzi. "Camuflaj", raspunsese Gall ow ntrebarii nerostite a lui Bushka, atunci cnd le zarise pentru prima oara. Gallow i privi cu un aer aprobator pna terminara inspectia, apoi spuse: ? Pregateste-te pentru imersiune, Iz. Cap trei sute douazeci si cinci de grade. Ai grija sa ramnem imediat sub turbulenta valurilor. ? nteles. Bushka ndeplini ordinul, ncercnd sa "simta" forta masinii, aducnd-o lin n pozitia ceru ta. Economisirea energiei era a doua natura la un Insular, si manevra submersibi lul mai mult din instinct dect cu ajutorul instrumentelor. ? Perfect, l lauda Gallow. (Arunca o privire ntrebatoare spre Zent.) Nu ti-am spus eu? Zent nu raspunse, nsa Bushka primi un zmbet din partea lui Nakano: ? Va trebui sa ma nveti si pe mine smecheria asta. Manevrezi cu multa eleganta. ? Sigur. Bushka se concentra asupra comenzilor, obisnuindu-se cu ele, simtind influenta a pei asupra suprafetelor de comanda si, prin intermediul acestora, asupra minilor. Puterea care zacea, adormita, n acest submersibil tritonian l ispitea. si imagina cum ar putea raspunde masina dac-ar fi mpins maneta de gaze la maximum. nsa consum ul de combustibil ar fi fost de-a dreptul exagerat, iar motoarele cu hidrogen s-a r fi suprancalzit. Ajunse la concluzia ca prefera totusi submersibilele insulare, suple, vii. Erau m ai mici, desigur, si mai vulnerabile la accidente, nsa ti creau o senzatie de inter dependenta. Ele depindeau de tine, tu depindeai de ele. Insularii nu faceau gres eli cnd se aflau sub apa. Un submersibil insular putea fi asemuit unei valve sau unui tesut muscular... sau, mai precis, unei caracatite fara creier si fara intes tine. Avea o trepidatie, un puls tacut cu efect calmant... aici, pe masinile ast ea reci, se auzeau zumzete, pocnete, zgomote de metal lovind metalul. Si simteai vibratiile pna n radacina dintilor! Gallow se apleca spre el, soptindu-i la ureche: ? Iz, ce-ar fi sa introduci niste umezeala n aer? Vrei sa ne uscam de tot? ? Uite aici! spuse Nakano, aratnd spre cadranul unui indicator digital aflat deasu pra lui Bushka, pe plafonul curbat. ("21" era nscris acolo, cu cifre rosii.) Noua ne place sa fie peste patruzeci la suta. Bushka mari umiditatea n mai multe etape, gndindu-se ca acesta era un alt punct sl ab al Tritonilor. Trebuia ca toti cei care urcau la suprafata oceanului ? cu div erse misiuni n corpul diplomatic sau n unele societati comerciale ? sa se adapteze existentei de acolo, altfel erau crunt loviti de aerul uscat; crapaturi ale pieli i, boli de plamni, rani sngernde ale tesuturilor sensibile... asta i astepta de obice i. Gallow l prinse pe Zent de umar: ? Da-ne coordonatele Insulei Guemes. Zent studie instrumentele de navigatie, sub privirile discrete ale lui Bushka. C e nsemna asta? De ce vroiau sa localizeze Insula Guemes? Era una dintre Insulele cele mai micute si sarace ? cei zece mii de locuitori ai sai duceau o existenta p recara, la limita subnutritiei. Ce interes putea prezenta pentru Gallow? ? Grila vectoriala numarul cinci, anunta Zent. Doua sute optzeci de grade, opt k ilometri. (Apasa un buton.) Am marcat-o! Pe ecranul de navigatie din partea superioara a tabloului de bord aparu o grila verde si o pata micuta, informa, n unul dintre careuri. ? Cap compas doua sute optzeci de grade, Iz, porunci Gallow. Mergem la pescuit. La pescuit? se mira Bushka. Unele dintre submersibile puteau fi adaptate si trimi se n larg, sa pescuiasca. nsa acesta nu era dotat cu echipamentul necesar. Nu-i pl acu deloc felul n care rsese Zent auzind vorbele lui Gallow. ? Miscarea este pe cale sa-si faca intrarea triumfala n istorie, declara Gallow. F ii atent si nregistreaza totul, Iz. Miscarea. Gallow o pronunta ntotdeauna cu "M", si foarte adesea ntre ghilimele, de

parca o vedea deja nscrisa ntr-un dosar din plasmasticla. Atunci cnd Gallow vorbea despre "Miscare", Bushka vedea parca toate resursele si esafodajul din spatele ei, cu sprijinitori anonimi si influente politice n punctele esentiale. ndeplinind ordinele lui Gallow, Bushka braca eleroanele, se asigura ca nu le stat ea nici un obstacol n cale, verifica asieta longitudinala si monitorul principal. ntreaga procedura devenise aproape un automatism. Submersibilul cobor usor, ndreptndu -se spre cursul stabilit. ? Vectorul de profunzime se apropie de valoarea corecta, spuse Zent, zmbind spre Bushka. Bushka sesiza sursul acela oglindit n ecranele monitoarelor si si nota n minte. Zent probabil stia foarte bine ct de mult puteai irita un pilot daca i citeai instrumen tele fara a-i cere permisiunea. Nimanui nu-i placea sa i se spuna ceea ce stia d eja. Aerul din cabina a devenit sufocant si lipicios, observa el. Plamnii sai de Insul ar nu se mpacau prea bine cu atmosfera dorita de Tritoni. Reduse putin umiditatea , ntrebndu-se daca ei vor fi de acord cu treizeci si cinci la suta. nscrise submers ibilul pe curs. ? Cap compas doua sute optzeci de grade! spuse din nou Zent, afisnd acelasi zmbet. ? Zent, ce-ar fi sa te joci n alta parte? l ntreba Bushka. Aduse eleroanele n plan orizontal, blocndu-le n aceasta pozitie. ? Nu primesc ordine de la scriitori, se stropsi Zent. ? Potoliti-va, baieti! interveni Gallow, nsa n vocea sa se distingea clar amuzamen tul. ? Cartile spun minciuni, murmura Zent. Nakano era ocupat cu hidrofonul. Ridica o casca de pe ureche si grai: ? Activitatea este foarte intensa. Am numarat peste treizeci de barci de pescuit . ? Aha, un punct fierbinte! facu Gallow. ? Am detectat trafic radio spre si dinspre Insula, continua Nakano. Si muzica. M uzica Insularilor o sa-mi lipseasca foarte mult. ? E buna? ntreba Zent. ? N-are cuvinte, da' se poate dansa pe ea, l asigura Nakano. Bushka se uita ntrebator spre Gallow. Ce vrea sa spuna Nakano? Cum adica o sa-i lipseasca muzica Insularilor? ? Mentinem cursul, hotar Gallow. Zent si puse pe cap castile lui Nakano: ? GeLaar, parca ziceai ca Insularii din Guemes sunt niste idioti amarti. Nu ma as teptam sa aiba attea echipamente radio. ? n ultimul an, de cnd am nceput s-o supraveghez, diametrul Insulei Guemes a scazut cu aproape o jumatate de kilometru, spuse Gallow. Bolovanul lor plutitor moare de foame. Sunt att de saraci, ca nici macar n-au cu ce sa-si hraneasca Insula. ? Ce cautam noi aici? ntreba Bushka. Daca nu gasesti altceva dect echipamente radio demodate si subnutritie, cu ce poate fi de folos Miscarii? Avea o presimtire neagra. O presimtire foarte neagra. n ce vor sa ma bage astia? Au de gnd sa faca din Insulari niste marionete care sa puna n aplicare toate inten tiile lor murdare? ? Va fi o prima demonstratie, rosti Gallow. Sunt traditionalisti, fanatici nraiti . Acum, cnd toate celelalte Insule sugereaza ca a cam venit vremea pentru o migra re spre adncimi, Guemes trimite tot felul de delegatii pentru a opri tendinta. Acesta era secretul lui Gallow? se ntreba Bushka. Dorea ca toti Insularii sa ramna la suprafata? ? Traditionalisti, repeta Gallow. Asta nseamna ca asteapta sa le aducem noi supra fetele de uscat. Au impresia ca i iubim att de mult, nct o sa le facem cadou vreo do ua continente. Lupta-te cu piatra! Baga-te n mocirla! Planteaza algele! Cei trei Tritoni rsera. Bushka zmbi si el. Nu-i prea ardea de zmbit, nsa nu avea de ales. ? Ar fi mult mai bine daca Insularii ar nvata sa traiasca la fel ca noi, si dadu N akano cu parerea. ? Toti? ntreba Zent. Nakano nu raspunse, iar Bushka sesiza ncordarea crescnda din cabina.

? Doar cei care merita, mai, Matahala! izbucni Gallow. ? Doar cei care merita, fu de acord Nakano, nsa fara prea multa convingere. ? Fanatici religiosi blestemati! urla Gallow. Aduc numai necazuri! I-ai vazut pe misionarii din Guemes, Iz? ? Da, atunci cnd Insulele noastre au plutit suficient de aproape una de alta, spu se Bushka. Prilejurile pentru a face o vizita sunt ntotdeauna bine venite. mperech erea si vizitele sunt momentele cele mai placute ale vietii. ? Si mereu trebuie sa va scoatem barcutele din adncuri sau sa va remorcam, adauga Zent. Pentru asta vreti sa muncim noi n mocirla! ? Tso, facu Gallow prinzndu-i de umar, Iz este acum unul de-al nostru. ? Ar trebui sa punem ct mai curnd lucrurile la punct, se mbatosa Zent. Toata lumea trebuie sa traiasca sub apa. Viata la suprafata nu-si are nici o justificare. Fo arte clar! Bushka nota aceste cuvinte, nsa l uimeau peste masura. Gallow i ura din tot sufletu l pe cei din Guemes, nsa n acelasi timp era de acord ca ar fi bine ca toti sa trai asca n adncuri. Toata lumea sa se bucure de bogatiile lumii Tritonilor? Gndul acesta i aducea o un da de tristete. Ce pierdem daca renuntam la viata de Insulari? Ridica privirea spre Gallow: ? Si cu cei din Guemes...? ? A fost o greseala sa se nalte un guemesian la rangul de PP, spuse Gallow. Gueme sienii nu vad lucrurile la fel ca noi. ? Insula n raza vizuala, raporta Zent. ? Reducem viteza la jumatate, ordona Gallow. Bushka se conforma. Reducerea vitezei domoli vibratia care i agresa coloana verte brala. ? Care este pozitia noastra pe verticala? ntreba Gallow. ? Suntem la aproximativ treizeci de metri sub chila Insulei, raspunse Zent. La n aiba! N-au nici macar un singur supraveghetor. Ia uitati-va! Nici o barca pe dire ctia de plutire. ? Este o adevarata minune ca a mai ramas ntreaga, spuse Nakano. Bushka sesiza o nuanta stridenta n vocea lui Nakano, nsa nu reusi sa si-o explice. ? Du-ne exact sub chila, Iz, ceru Gallow. Ce facem noi aici? se ntreba Bushka n timp ce executa ordinul. Ecranul monitorului principal afisa extremitatea cea mai de jos a Insulei ? o protuberanta de un ro su-maroniu, spongioasa, cu portiuni flamnde pornind din ea. ntr-adevar, Guemes se a fla ntr-o stare de-a dreptul deplorabila. Partile ei esentiale mureau de foame. Re spiratia lui Bushka devenise din ce n ce mai sacadata. Submersibilul tritonian er a prea aproape pentru o simpla misiune de supraveghere. Si nu asa te apropiai de Insula pentru a o vizita. ? Coborm nca cincisprezece metri, porunci Gallow. Bushka ndeplini ordinul, folosind sistemul de propulsie pe verticala si reglarea automata a asietei longitudinale. Se simtea mndru ca mentinuse submersibilul n poz itie orizontala pe ntreg parcursul coborrii. Pe ecranul superior aparea ntreaga Insul a, ca o umbra ntunecata ntr-o baie de lumina. Un sir de barcute nconjura tarmul ca margelele unui colier. Bushka facu un scurt calcul, estimnd ca, la nivelul de plu tire, diametrul Insulei Guemes nu era mai mare de sase klick-uri. Punctul cel ma i de jos al chilei se afla la trei sute de metri adncime. Fsii lungi de substanta organica pluteau halucinant, agitate de curentii din jurul Insulei. Gramezi imens e de materie spongioasa putrezita nnegreau apa din jur. Gaurile erau peticite cu o membrana subtire. Probabil pnze de Fusuri. Observa undeva, n dreapta, o valva prin care se scurgeau reziduurile, semn clar c a fabrica de elemente nutritive din Guemes suferise o avarie importanta. ? ti dai seama cum miroase pe-aici? ntreba Zent. ? Trebuie sa fie ceva minunat, mai ales ntr-o zi calduroasa, spuse Gallow. ? Guemes are nevoie de ajutor, propuse Bushka. ? Si l vor primi. ? Priviti pestii, facu Nakano. Pun pariu ca asta-i cel mai bun moment pentru pes cuit.

Arata cu degetul spre monitorul superior. Un urias peste-gunoier, lung de aproap e doi metri, plutea n vecinatatea senzorului. Jumatate din mustatile pestelui atrna u fara vlaga, n plin proces de descompunere, iar orbita singurului ochi vizibil e ra goala si alba. ? Este atta putreziciune aici, nct pna si pestii-de-rahat si dau duhul, spuse Zent. ? Daca Insula este n halul asta de bolnava, ti dai seama ca oamenii sunt si ei ntro forma destul de proasta, adauga Nakano. Bushka simti un val de roseata n obraji si facu eforturi sa nu deschida gura. ? Barcile alea din jurul Insulei poate ca nu pescuiesc, spuse Zent. Poate ca Ins ularii s-au mutat acolo. ? Insula este o amenintare, concluziona Gallow. Cine stie cte boli colcaie pe ea! Epidemia a cuprins probabil toata materia organica. ? Cine poate trai n rahat fara sa se mbolnaveasca? ntreba Zent. Bushka dadu din cap. Credea ca descoperise motivul acestei "mici excursii". Gallow s-a apropiat pna aici ca sa confirme nevoia lor disperata de ajutor. ? Oare ochii lor nu vad ceea ce este evident? ntreba Nakano. (Batu cu palma n nveli sul tare al cabinei.) Submersibilele noastre nu au nevoie de laturile alea nutrit ive. Nu putrezesc, nu se oxideaza. Nu se mbolnavesc, nu ne mbolnavesc pe noi... Gallow, cu ochii asupra monitorului superior, l prinse pe Bushka de umar. ? Coborm nca cincisprezece metri, Iz. Avem suficient spatiu sub noi. Bushka ncuviinta si coborrea fu nca o data lina, perfecta, strnind admiratia lui Nak ano. ? Nu vad cum pot trai Insularii n conditiile alea, spuse Zent clatinnd capul. nfrun ta ravagiile climei, se zbat sa faca rost de mncare, sunt atacati de Nemilosi, se mbolnavesc... au toate motivele sa se care de-acolo si sa vina pe fundul oceanul ui. ? Greseala au comis-o deja, nu-i asa, Tso? ntreba Gallow. Nakano arata spre un colt al monitorului superior: ? n locul expertului-n-evaluarea-directiei nu se afla dect un fel de membrana. Bushka privi si vazu o pnza de Fusuri, neagra la culoare. Acolo ar fi trebuit sa fie o sfera cu perete transparent, cornos, adapostind un observator care i coordo na pe cei de la suprafata. Pe Guemes, nici urma de asa ceva ? probabil si pierdus era si sistemul de corectie a directiei. Erau ntr-o situatie groaznica! Guemes ar da probabil orict pentru a primi o mna ajutor. ? Sfera cornoasa a murit, le explica Bushka. Au acoperit-o cu pnza de Fusuri ca s a mpiedice infiltrarea apei. ? Ct timp crezi ca pot pluti asa, orbeste? Ct timp crezi ca mai dureaza pna se vor duce cu totii la fund? murmura Nakano, cu mnie n glas. ? Probabil ca stau acolo sus si se roaga n disperare la Nava sa vina si sa le dea ajutor, si batu joc Zent. ? Sau se roaga sa domolim noi oceanul si sa le dam napoi minunatele continente, s puse Gallow. Si dupa ce o sa reusim, ne vor acuza ca din cauza noastra au esuat pe cine stie ce suprafata de uscat. N-au dect sa se roage. Sa se roage la noi! Gallow se apleca peste umarul lui Bushka, actionnd un comutator. Bushka trecu toti senzorii n revista ? sus, jos, nainte, napoi... peste tot, din com partimentele aflate pe suprafata exterioara a submersibilului ieseau ca niste tep i de arici scule speciale stralucitoare, ascutite. Si ucigatoare. Deci asta mesterisera Zent si Nakano! si dadu el seama. Verificasera manipulatoar ele si bratele mecanice. Le privi nca o data: excavatoare, foreze, berbeci, cutte re si un heliarc pentru sudura montat n fata, pe bratul sau mobil. Toate straluce au puternic sub razele luminii exterioare. ? Ce vrei sa faci? ntreba Bushka. ncerca sa nghita n sec, nsa gtul era prea uscat, n ciuda umezelii exagerate din cabina . Zent pufni dispretuitor. Bushka se simti puternic atins de zmbetul acestuia ? un zmbet schitat la marginea buzelor. Nici un pic de simpatie nu se ntrezarea n ochii abisali! Gallow i cuprinse umarul ntr-o strnsoare puternica, dureroasa. ? Du-ne sus, Iz. Bushka privi n stnga, apoi n dreapta. Nakano si legana bratele puternice, cu ochii p

e ecranul unui monitor. Zent tinea n mna un mic perforator-laser, cu teava ndreptat a neglijent spre... Bushka. ? Sus! repeta Gallow, strngndu-l si mai puternic de umar. ? Dar o sa le taiem Insula, o sa le-o distrugem! protesta Bushka. (si simtea inim a batnd disperat chiar la baza gtului, sufocndu-l. Abia acum si daduse seama care er au intentiile lui Gallow.) Fara Insula, nu vor avea nici o sansa. Cei care nu se vor neca pe loc vor muri de foame, plutind aiurea n barcile lor! ? Insula si-a pierdut deja sistemul de filtrare. Au mari sanse sa moara de sete, si nu de foame, spuse Gallow. Oricum vor muri. Uita-te la ei si-ti vei da seama ! Sus! Zent agita n joaca perforatorul laser, apasndu-si casca pe urechea stnga. Bushka nu lua n seama amenintarea perforatorului. ? Ori vor fi prinsi de Nemilosi! protesta el. Sau de furtuni ngrozitoare! ? Stati asa! spuse Zent, aplecnd capul spre stnga, ca pentru a auzi mai bine. Am pr ins un fel de bruiaj sonic... o vibratie care provine de la membrana, cred... Se ridica brusc n picioare, urlnd, smulgndu-si casca si aruncnd-o ntr-un colt. Din na ri i se prelingea un firicel de snge. ? Du-ne sus, blestematule! zbiera Gallow. Nakano decupla sistemul de blocare a eleroanelor si se ntinse peste Bushka pentru a porni sistemul reactiv de aducere la suprafata. Submersibilul se nclina cu vrful n sus. Instinctele de pilot ale lui Bushka reactionara prompt. Alimenta motoarele si ncer ca sa aduca submersibilul n pozitie orizontala. nsa masina deveni deodata o creatu ra vie, repezindu-se ca o sageata spre chila ntunecata a Insulei Guemes. n nici dou a clipite ajunse la destinatie. Submersibilul se zdruncina din toate ncheieturile , pe masura ce sculele exterioare taiau, patrundeau, zdrobeau, sub comanda lui N akano si a lui Gallow. Zent ramasese pe vine, apasndu-si palmele pe urechi. Perfo ratorul-laser i zacea n poala. Bushka se lipi cu spinarea de spatarul scaunului, privind ngrozit ravagiile produ se de cei doi Tritoni. Era inutil sa mai actioneze comenzile. Nu ar fi facut dect sa amplifice dezastrul. Ajunsesera deja n centrul Insulei, acolo unde traiau loc uitorii cei mai influenti, unde si adaposteau echipamentele cele mai sensibile, u nitatile chirurgicale si celelalte facilitati medicale... Masacrul sngeros si rece continua fara ntrerupere ? vizibil pe orice monitor, simt it n fiecare zdruncinatura a submersibilului. Era de-a dreptul ciudat sa vezi atta durere, fara sa auzi macar un tipat. Tesutul moale, viu, nu putea opune rezisten ta metalului rece, ascutit si nemilos, pe care submersibilul l introducea n aceste scene de cosmar. Fiecare izbitura sau rasucire provoca rani cumplite. Pe monitoa re aparusera deja fragmente de corp omenesc ? un brat, un cap retezat. ? Sunt oameni, murmura ndurerat Bushka. Sunt oameni. Tot ceea ce nvatase despre caracterul divin al vietii l ndemna acum la revolta. Trit onii aveau aceleasi credinte! Cum puteau ucide o ntreaga Insula? si dadu seama ca Gallow l-ar ucide fara remuscari, la primul semn de rezistenta. Arunca o privire spre Zent, care parea n continuare buimacit. si recuperase perforatorul-laser si n u i mai curgea snge din nas. Nakano actiona ca un mecanism automat, dirijnd energia acolo unde se dovedea necesara. Cutterele si aparatul de sudura continuau sa ma celareasca Insula muribunda. Submersibilul ncepuse sa evolueze fara asistenta uman a, rotindu-se de la un capat la altul n jurul unui pivot imaginar aflat n centrul de greutate. Gallow se ghemui n colt lnga Zent, cu privirea fixata pe ecranele monitoarelor, ad mirnd felul n care aparatul de sudura topea tesutul organic al Insulei. ? Nava nu exista! izbucni el. Ati vazut! Credeti ca i-ar permite unui simplu muri tor sa comita o asemenea crima? (si ntoarse privirea exaltata spre panoul de comand a, acolo unde Bushka zacea trntit n scaunul pilotului.) Ti-am zis! Nava este o con structie mecanica, ridicata de oameni ca noi. Dumnezeu! Ha! Nu exista Dumnezeu! Bushka ncerca sa scoata cteva cuvinte, nsa gtleju-i era prea uscat. ? Du-ne napoi jos, Iz, ordona Gallow. ? Ce-ai facut? reusi sa pronunte Bushka n cele din urma. ? Am provocat Nava! spuse Gallow. Mi-a dat vreun raspuns? Nu! Hohote salbatice i iesira printre buze. Numai Zent i se alatura.

? Ti-am zis sa ne duci napoi jos! repeta Gallow. Mnat de frica, Bushka actiona comenzile, schimbnd pozitia balastului, reglnd suprafe tele de comanda. Daca plecam repede de aici, unii dintre Insulari ar putea reusi sa supravietuiasca, gndi el. Cobor ncetisor, printre bucati de materie organica, ra masite ale ngrozitorului masacru. Prin hublourile din plaz se zarea apa nsngerata; avea o culoare murdara n razele aruncate de luminile exterioare ale submersibilul ui. ? Sa ramnem aici! porunci Gallow. Bushka ignora ordinul, cu privirea atintita asupra privelistii de cosmar ? trupu ri inerte si membre sectionate plutind n amestecul oribil de apa si snge. Peste to t n jur, o imagine gretoasa. O rochita de dans cu mansete dantelate... hainele di n garderoba cuiva... portretul iubitului lnga capacul unei casete cu amintiri: zmb etul buzelor pe o fata lipsita de ochi... Dincolo de razele luminoase ale submer sibilului, sngele curgea n cascada, raspndind o ceata cenusie purtata de curenti. ? Ti-am zis ca ramnem aici! striga Gallow. Bushka nu-l lua n seama nici de data aceasta, continund sa coboare. O cascada de l acrimi statea sa izbucneasca din spatele pleoapelor. Nu trebuie sa plng! se ruga el. La naiba! Nu trebuie sa fac o criza n fata acestor ... acestor... Memoria sa nu gasea cuvinte potrivite. Abia acum se produse n el o schimbare profunda. Cei trei Tritoni devenisera creaturi aberante, primejdioase. Trebuia ca ei sa fie adusi n fata Comitetului. Sa fie judecati si pedepsiti! Nakano se ntinse, punnd mna pe comenzile lui Bushka. Regla balastul si submersibilu l se opri. Ochii sai luceau amenintator. Bushka l privi printr-o perdea de lacrimi, apoi si ndrepta ochii spre Zent. Acesta n ca se mai tinea de ureche, nsa si revenise, lipindu-si pe fata zmbetul rece ca otel ul. Buzele se miscara ncet, fara a scoate un sunet: "Asteapta sa iesim de aici, s i-apoi ai sa vezi tu!" Gallow se ndrepta spre comenzile heliarcului. ? Mergem drept nainte! ordona el. Scoase un ecran de protectie polarizat, ridicndu-l pna la nivelul ochilor, apoi ro ti electrozii heliarcului. Bushka si puse centura de siguranta, care mergea de la umar pna la talie. Miscaril e sale devenisera ferme, atragnd privirile curioase ale lui Zent. nainte ca Zent s a poata actiona n vreun fel, Bushka bracase la maximum eleroanele, actionase supr afetele de comanda dinspre tribord, golise compartimentele cu balast si deschise se vanele din fata. Submersibilul cazu cu nasul n jos, rotindu-se ca un burghiu s i scufundndu-se din ce n ce mai rapid. Sub influenta fortei centrifuge, Nakano fu aruncat n stnga. Zent ncerca sa se prinda de ceva si pierdu perforatorul-laser. n cele din urma se dezechilibra, lovindu-l si pe Gallow n cadere. Singur Bushka era sta pn pe miscarile sale, legat n scaunul pilotului. ? Tmpitule! urla Gallow. Ai sa ne omori pe toti! Bushka stinse pe rnd toate luminile din interior si exterior, lasnd aprins doar fa rul din fata. Ce exceptia acelui con de lumina, ntunericul se asternu n jurul lor. Apa devenise o mocirla neagra, prin care se putea distinge totusi plutirea unor fragmente de corp omenesc. ? Tu nu esti Nava! zbiera Gallow. Ma auzi, Bushka? Tu faci asta, nu Nava! Bushka nu l lua n seama. ? Nu ai scapare, Bushka, se auzi din nou Gallow. Pna la urma tot va trebui sa ies i la suprafata, si atunci punem noi mna pe tine! Acum se ntreaba probabil daca am de gnd sa murim cu totii. ? Ai nnebunit, Bushka! Bushka privi prin parbriz, ncercnd sa distinga fundul oceanului. La viteza pe care o capatase, submersibilul avea sa se nfiga adnc. Temerea lui Gallow era ntemeiata: nici plastotelul si nici plasmasticla nu puteau rezista unui impact cu roca, mai ales la o asemenea viteza. ? Chiar esti hotart sa o faci, Bushka? Vorbise Nakano, cu o voce puternica nsa bine stapnita. Si parca printre cuvinte se strecurase un sentiment de admiratie. Drept raspuns, Bushka micsora panta de sc ufundare nsa mentinu raliul la o valoare ridicata, stiind ca avea un simt al echi librului mult mai bine dezvoltat dect cei trei Tritoni.

Nakano ncepu sa vomite, tusind si necndu-se cu continutul lichid al propriului sau s tomac. Un miros oribil puse stapnire pe cabina. Bushka apasa cteva clape, cernd sa afle repartitia gazelor n interiorul submersibil ului. Containerele cu balast se goleau cu ajutorul dioxidului de carbon. Privire a urmari traseele afisate. ntr-adevar, aerul expirat de plamnii ocupantilor cabine i era trimis spre containerele cu balast. Binenteles, pentru economisirea energiei . Gallow continua sa mormaie nfuriat, straduindu-se sa nvinga forta centrifuga: ? Nu e Nava! E un mncator-de-rahat. Las' ca-l omor eu. Niciodata nu trebuie sa ai ncredere ntr-un Insular! Urmarind indicatiile diagramei, Bushka apasa o serie de clape, actionnd sistemele de avarie. n fata lui aparu imediat o masca de oxigen. Celelalte ramasera la loc ul lor. Cu o mna si puse masca pe fata, n timp ce cu cealalta comanda aducerea diox idului de carbon n cabina, direct din containerele cu balast. Zent ncepu sa gfie, neajutorat. Gallow murmura de-abia auzit: ? Nu esti Navaaa! Vocea lui Nakano iesea cu greu printre buze, glgita, nsa cuvintele erau clare: ? Aerul! Idiotul asta... vrea... sa ne... sufoce!

Justitia nu este un act aleator; ntr-adevar, ar fi fost posibil ca totusi ceva att de subiectiv sa nu se produca vreodata. ? Ward Keel, Jurnale TRIBUNALUL MARITIM lua o decizie la care Queets Twisp nu se asteptase absolut de loc. Moartea unui Triton n plasa de pescuit nu intrase niciodata n categoria "acci dentelor" scuzabile, chiar daca toate dovezile aratau ca fusese ceva inevitabil s i ca pescarii nu aveau nici o vina. ntotdeauna era scoasa n evidenta tragedia dece datului si a familiei pe care acesta o lasa n urma. Tritonii se foloseau de orice prilej pentru a atrage atentia asupra numarului mare de Insulari pe care l salva u ei n fiecare an cu ajutorul echipajelor de cautare si interventie. Twisp iesi din birourile Tribunalului, mergnd printr-un coridor lung decorat cu fr esce deformate, scarpinndu-se n cap. Brett, lnga el, aproape topaia de fericire; fi gura lui era toata numai un zmbet. ? Ai vazut? spuse el. Stiam eu ca ne facem griji de pomana! Au zis ca n plasa noa stra de pescuit nu s-a ncurcat nimeni. Nici un Triton nu a fost dat disparut. Dec i nici un Triton nu a fost omort. ? Nu ma mai enerva cu rnjetul ala al tau! se rasti Twisp. ? Dar Queets... ? Nu ma ntrerupe. Am fost tot timpul foarte atent la plasa. Am vazut snge. Rosu. Sn gele Nemilosilor este verde. n plus, nu ti se pare ca au scapat cam repede de noi ? ? Probabil ca au o zi foarte ncarcata, iar cazul nostru era prea putin important, argumenta Brett. Chiar ai vazut snge? ? Prea mult. Nu putea fi de la ctiva pesti raniti. Culoarul i conduse afara, n aglomeratia celui de-al treilea nivel al unei galerii. Din loc n loc erau dispuse hublouri prin care se putea zari marea agitata, cu va luri nspumate. Serviciul Meteorologic anuntase un vnt de cincizeci de klick-uri si sanse de ploaie. Norii atrnau greoi, plumburii, ascunznd soarele care se ndrepta s pre asfintit. Celalalt soare plecase deja la culcare. Ploaie? Serviciul Meteorologic facuse o estimare gresita, ceea ce se ntmpla foarte rar. Si mturile sale de pescar i spuneau ca vntul se va nteti nainte de aparitia ploii. Era sigur ca se va nsenina nainte de asfintit. ? Tribunalul Maritim are si alte treburi de facut, nu-si pierde timpul cu niste

amarti... (Brett se ntrerupse, zarind expresia ntunecata a lui Twisp.) Vreau sa spu n ca... ? Stiu ce vrei sa spui! Acum chiar ca suntem amarti. Pierderea ncarcaturii ma costa imens: trebuie sa fac rost de echipamente de detectie la mare adncime, plase, bat erii pentru scutul de protectie, hrana, rame... Twisp mergea cu pasi mari si hotarti; Brett rasufla din greu ncercnd sa nu ramna n ur ma. ? O putem lua de la capat daca... ? Cum? ntreba Twisp, agitndu-si nelinistit bratele lungi. Nu pot cumpara echipamen te. Stii ce sfat am sa primesc de la Uniunea Pescarilor? Sa-mi vnd barca si sa ma nrolez din nou pe vreun submersibil, ca simplu membru al echipajului. Galeria se termina cu o rampa lunga si lata. Coborra n tacere pna la terasa de la n ivelul al doilea, unde aproape ntreg spatiul era destinat cultivarii legumelor. U n labirint format din culoare de acces conducea spre parapetul nalt. De acolo se putea zari primul nivel al constructiei, mult mai ntins ca suprafata. Pna sa ajunga la parapet, n stratul de nori aparura cteva brese prin care unul dintre sorii Pan dorei si trimise razele aurii binefacatoare. De data aceasta, meteorologii se fac usera de rusine. Brett l prinse pe Twisp de mneca: ? Queets, daca faci rost de un mprumut nu va mai trebui sa-ti vinzi barca si... ? M-am saturat de mprumuturi pna aici! izbucni Twisp ridicndu-si palma la nivelul gt ului. Stii cnd am reusit sa scap de datorii? Cu foarte putin timp nainte de a te a ngaja pe tine. Nu vreau sa trec nca o data prin asta! Am hotart. Renunt la barca. Asta nseamna ca va trebui sa vnd si contractul tau. Se aseza la baza parapetului, pe o ridicatura de materie organica, privind spre n tinderea oceanului. Presupunerile sale se adeverisera: viteza vntului scazuse sim titor. Valurile izbeau n continuare cu putere, nsa spuma se ridica la verticala, n edepasind tarmul Insulei. ? De mult n-am mai avut asa o vreme buna pentru pescuit, sopti Brett. Twisp recunoscu n sinea sa ca pustiul avea dreptate. ? Cum se face ca am scapat att de usor de la Tribunalul Maritim? se ntreba el. n pl asa noastra s-a ncurcat un Triton. Stii si tu foarte bine, pustiule. E ceva necur at la mijloc. ? Important este ca ne-au lasat n pace. Ma asteptam sa te bucuri. ? Maturizeaza-te, pustiule. Twisp nchise ochii, sprijinindu-se cu spatele de parapet. si simti ceafa mngiata de briza racoroasa. Desi soarele se ndrepta rapid spre asfintit, razele sale erau nca puternice, ncalzindu-i teasta. Prea multe probleme, gndi el. Brett se ridica n picioare, nfruntndu-l cu privirea: ? Mereu mi spui sa ma maturizez. nsa am impresia ca ca sfatul asta ti s-ar potrivi foarte bine si tie. Daca ai face rost de un mprumut si de... ? Pustiule, daca nu vrei sa te maturizezi, atunci taci din gura! ? Poate ca totusi n-a fost vorba de un Triton. Daca prinseseram un biet peste tri ped? insista Brett. ? n nici un caz! Un peste triped reactioneaza cu totul altfel. Ala a fost un Trit on si Nemilosii l-au sfrtecat. (Twisp nghiti n sec.) Sau, cine stie, poate ca a fos t o Sirena. Dupa toate aparentele, avea intentii dubioase. Twisp si tinea n continuare ochii nchisi, ascultndu-i pe celalalt cum si muta greutat ea de pe un picior pe altul. ? Din cauza asta vrei sa vinzi barca? ntreba Brett. Din cauza ca am omort din grese ala un Triton care nu avea ce cauta pe-acolo? Crezi ca Tritonii vor sa puna mna p e tine? ? Nu stiu ce sa mai cred, spuse Twisp deschiznd ochii si ridicndu-i spre Brett. Privirea pustiului tsnea prin fanta foarte subtire a pleoapelor, tintuindu-l pe Tw isp. ? Observatorii Tritoni atasati Tribunalului Maritim nu s-au mpotrivit deciziei ju decatorilor. ? Ai dreptate. (Twisp ridica degetul mare spre nivelul al treilea, unde se aflau birourile Tribunalului.) n cazuri ca al nostru fac mult taraboi si cer pedepse fo

arte aspre. Ma ntreb ce se petrecea de fapt acolo, jos... n ce secrete de-ale lor ne-am bagat noi nasul? Brett se aseza si el lnga Twisp. Ascultara o vreme soapta valurilor care se lovea u de tarm: slap-slap-slap. ? Ma asteptam sa fim trimisi n adncuri, facu Twisp. Asa se ntmpla de obicei. Mergi s a lucrezi pentru familia Tritonului decedat. Si nu ntotdeauna te mai ntorci la sup rafata apei. Brett mormai ceva n barba, iar apoi adauga: ? Pe mine m-ar fi trimis, nsa nu si pe tine. Toti stiu ca am ochi deosebiti, ca p ot vedea cu ei chiar si pe ntuneric. Tritonii ar vrea sa aiba unul ca mine printr e ei. ? ti dai prea multa importanta, pustiule. Tritonii sunt foarte prudenti atunci cnd se pune problema acceptarii vreunei gene straine. Stii bine cum ne-au poreclit: Muti. N-au pus nici un pic de simpatie sau caldura sufleteasca n porecla asta. P ustiule, n ochii lor noi nu suntem dect niste mutanti. Ne tolereaza acolo doar pen tru ca trebuie sa suplinim lipsa vreunui Triton disparut... nu cauta alte motive. ? Poate ca Tritonul nu desfasura o activitate prea importanta, si au considerat c a nu e cazul sa umplem golul produs prin disparitia lui, si dadu Brett cu parerea . Twisp lovi cu pumnul n materialul elastic al parapetului: ? Sau poate nu doresc ca noi, Insularii, sa aflam cu ce se ocupa Tritonul acela. ? Asta-i o nebunie! Nu primi raspuns. Tacerea si facu loc ntre ei, n timp ce soarele singuratic dispare a, ncetul cu ncetul. Twisp privi peste umar, spre larg. Linia orizontului era ntune cata si lata, neputndu-se face o delimitare precisa ntre apa si cer. Ai fi zis ca o ceanul pusese stapnire pe ntreg spatiul. ? Fac eu rost de echipamente, rupse Brett tacerea. Twisp tresari, nsa nu scoase nici un cuvnt. Se multumi sa arunce o privire spre pu sti. Acesta avea si el ochii ndreptati spre orizont. Pielea sa pierduse paloarea bolnavicioasa pe care o avea atunci cnd se urcase pentru prima oara pe luntre. Ac um capatase o nuanta ntunecata, de adevarat pescar. Parea mai slab... si mai nalt. ? M-ai auzit? ntreba Brett. Am zis ca... ? Te-am auzit. Esti foarte nerabdator sa te ntorci n largul oceanului. Mi se pare suspect, tinnd seama ca n campania noastra de pescuit te-ai pisat si te-ai vaicari t aproape tot timpul. ? Nu m-am vaicarit... ? Glumeam, pustiule. (Twisp ridica mpaciuitor o mna, pentru a opri torentul de pro teste.) Nu mai fi si tu asa de sensibil. Brett si simti obrajii cuprinsi de flacari si cobor privirea spre vrful ncaltarilor. ? Cum ai de gnd sa obtii mprumutul? ntreba Twisp. ? Parintii mei ma mprumuta pe mine, iar eu te mprumut pe tine. ? Parintii tai au bani? Se uita la el cu mai multa atentie. Nu era foarte surprins. Totusi, n tot timpul petrecut mpreuna, Brett nu vorbise nici o data despre familia sa. Iar Twisp, disc ret, nu ntrebase. Asta era regula printre Insulari. ? Da, veni raspunsul. Parintii mei sunt foarte aproape de Centru. Primul inel du pa Laborator si Comitet. Twisp fluiera printre dinti: ? Att de aproape! Cu ce se ocupa? Brett zmbi fals: ? Cu reziduuri. Au facut avere din rahat. Twisp rse, dndu-si deodata seama: ? Norton! Brett Norton! Ai tai sunt acei Nortoni? ? Doar Norton, l corecta Brett. Echipa Norton. Amndoi considera ca mpreuna alcatuie sc un singur artist. Un artist complet. ? Picturi cu rahat, chicoti Twisp. ? Au fost primii. Si e vorba de nutriment, nu de rahat. Reziduuri prelucrate. ? Deci ai tai scurma n rahat, l tachina celalalt. ? Haide, termina! protesta Brett. mpunsaturi din astea am primit doar de la coleg ii de scoala. Credeam ca am scapat de ele. Maturizeaza-te, Twisp!

? n regula, pustiule. Stiu ce este nutrimentul. (Batu cu palma peste podeaua organ ica.) Stiu cu ce hranim Insula. ? Nu e chiar att de simplu. Eu stiu mai bine, ca doar am trait n mijlocul lor. Est e vorba de ceea ce ramne dupa prelucrarea pestelui, compost din gradinile cu legum e, resturi de mncare si... cam totul. (Zmbi.) Inclusiv rahat. Mama a fost primul ch imist care a reusit sa coloreze nutrimentul fara a dauna materiei organice. ? Iarta-l pe batrnul pescar, glumi din nou Twisp. Ne-am obisnuit cu materia organ ica moarta, cum ar fi de exemplu membrana care acopera carcasa barcilor. Noi, ce i aflati la periferie, procedam mai simplu: punem mna pe un sac cu nutriment, l ames tecam cu un pic de apa si l mprastiem pe pereti atunci cnd acestia capata o tenta c eva mai cenusie. ? N-ai ncercat niciodata sa dai peretilor culoare? ntreba Brett. Sa i pictezi? ? Nu, chestiile astea le las pe seama artistilor, raspunse Twisp. Eu n-am crescu t n acelasi mediu ca si tine. n copilarie mzgaleam peretii, nu i pictam. Combinatia de culori era foarte simpla: maroniu pe cenusiu. Nutrimentul nu putea capata si alta culoare din cauza ca ar fi daunat podelelor, peretilor, ntregii materii orga nice. Si stii foarte bine, daca materia organica moare... (Ridica din umeri.) Cum au rezolvat problema parintii tai? ? Pentru ei n-a fost o problema. Mama era chimist, iar tata avea talent la desen . ntr-o buna zi s-au alaturat unei echipe care hranea zidurile, si au pictat o fr esca pe cladirea radarului, spre tarmul unde se depoziteaza reziduurile. Asta a fost nainte sa ma nasc eu. ? Doua mari evenimente istorice, l lua Twisp peste picior. Prima pictura realizat a cu rahat si nasterea lui Brett Norton. (Scutura din cap, devenind putin mai ser ios.) Si ti-ai gasit o slujba permanenta, pentru ca nici o fresca nu rezista mai mult de o saptamna. ? Dar sa stii ca tin o evidenta a tuturor lucrarilor, facu Brett pe un ton de sc uza. Au holograme, si alte chestii din astea. Unii dintre prietenii lor au compu s piese muzicale pentru expozitiile de la galerie si teatru. ? Si cum se face ca ai renuntat la toate astea? vru Twisp sa stie. Bani cu grama da, prieteni importanti?... ? Probabil ca pe tine nu te-a mngiat niciodata cineva pe crestet, spunnd: "Iata-l p e viitorul nostru pictor." ? Deci nu ti-a placut? Brett i ntoarse spatele cu violenta. Cu siguranta ascundea ceva. ? Nu te-a satisfacut felul n care am muncit pentru tine? ? Ba da, pustiule. Esti un pescar destul de bun. Putin cam necopt, nsa acesta fii nd primul tau contract, ti se poate trece cu vederea. Brett nu i raspunse. Twisp si dadu seama ca pustiul privea fresca aflata pe perete le celui de-al doilea nivel. Era mare si atragea atentia mai ales acum, scaldata de ultimele raze ale soarelui. Raspndea o lumina calda, rosie. ? Ei au pictat-o? Brett ncuviinta fara a ntoarce capul. Twisp si arunca nca o data privirea spre peretele cu pricina, gndindu-se cu cta usuri nta trecea astazi de-a lungul frescelor care decorau coridoarele, zidurile si pod elele, fara a acorda atentie culorilor. Unele aveau forme geometrice precise, co ntrastnd puternic cu muchiile rotunjite si moi caracteristice vietii pe Insule. Cte va mai faimoase, cele care faceau din Nortoni un cuplu att de des solicitat ? si pentru care se platea att de bine ? abordau subiecte istorice. Acestea nici nu ap ucau sa se termine ca si ncepeau sa fie absorbite de peretii nfometati. Fresca pe care o priveau acum reprezenta un element nou n creatia echipei Norton ? ceva abst ract, un studiu care combina rosul-aprins si fluiditatea miscarilor. n lumina soa relui la apus, creatia parea sa emane o mare forta interioara, clocotind precum un monstru nfuriat sau o furtuna de snge. Soarele se scufundase aproape cu totul, lasnd suprafata oceanului prada ntunericul ui. Doua dungi subtiri luminoase plpira la marginea de sus a frescei, apoi astrul d isparu dincolo de orizont. n atmosfera mai plutea nca o slaba stralucire, dovada a recentului asfintit. ? Brett, de ce nu-ti cumpara parintii tai contractul? ntreba Twisp. Daca te-ai fo losi de agerimea ochilor, cred ca ai deveni un foarte bun pictor.

Brett se ntoarse... o silueta neagra, de-abia conturata pe fundalul ceva mai lumi nos al frescei. ? Nu mi-am oferit niciodata contractul pentru vnzare. Twisp ntoarse privirea, profund miscat de raspunsul primit. Era ca si cum devenis era dintr-o data prieteni mult mai apropiati. Implicatiile nerostite ale acestei marturisiri constituiau un liant pentru experientele traite mpreuna n largul ocean ului... acolo unde fiecare depindea de celalalt pentru a putea supravietui. Nu vrea sa-i vnd contractul. Ce tmpit sunt! gndi Twisp. Nu era doar placerea de a p escui. Dupa ucenicia alaturi de Queets Twisp, valoarea contractului lui Brett cr escuse n mod simtitor. Putea gasi de lucru oriunde, ca pescar. Nu... pustiul nu v rea sa stea departe de un prieten. ? nca nu mi-am pierdut creditul la Asul de Cupa, spuse el. Hai sa mergem acolo... bem o cafea si... mai vedem noi... Ciuli urechile, ascultnd fosnetul pasilor lui Brett pe fondul matasos al noptii. Luminile dispuse pe ntreg tarmul Insulei se aprinsera, servind drept faruri de no apte. La nceput aruncara asupra valurilor raze fosforescente verzi-albastrii, apo i licaririle devenira din ce n ce mai puternice, pe masura ce tot mai multa mater ie organica intra n faza de combustie. Cu coada ochiului, Twisp l zari pe Brett st ergndu-si pe furis obrajii. ? Hei, la naiba, deocamdata n-am de gnd sa stric o echipa att de buna! spuse el. H ai sa mergem sa ne bem cafeaua. Era pentru prima oara cnd l invita pe pusti sa petreaca mpreuna o seara la Asul de Cupa, desi toata lumea stia ca era localul preferat al pescarilor. Brett scoase barbia din piept. Era un semn ncurajator si Twisp se ridica n picioare. ? Mi-ar face placere, accepta Brett. Mersera n tacere pe pasarela, apoi de-a lungul culoarelor luminate de raze albast re, fosforescente. Intrara n cafenea printr-o bolta mblanita. Twisp l lasa pe Brett sa arunce privirea roata, dupa care arata cu degetul spre ceea ce adusese faima Asului de Cupa n toata Insula: peretele care dadea spre exterior. De la podea si pna n tavan era o blana continua, alba si stralucitoare. Blana creata de oaie. ? Cum o hranesc? ntreba Brett. ? n spatele ei se afla un coridor folosit pentru depozitare. Nutrimentul este apl icat din acea parte. Cafeneaua nu se aglomerase nca, era prea devreme. Putinii clienti nu le acordara prea mare atentie nou-venitilor. Brett si nfunda usor capul ntre omoplati, ncercnd sa observe totul fara a da impresia ca este indiscret. ? De ce au ales tocmai blana? si croira drum printre mese spre peretele cu pricina. ? Pentru ca este un bun izolator fonic n timpul furtunilor, raspunse Twisp. Ne af lam foarte aproape de tarm. Ocupara scaune la o masa lnga perete ? att masa, ct si scaunele erau confectionate din aceeasi membrana care folosea la protejarea carcasei barcilor. Membrana moar ta, uscata si apoi prelucrata. Brett se aseza cu precautie, iar Twisp si aminti d e primele momente ale pustiului la bordul luntrei. ? Nu-ti place mobila moarta, rosti el. Brett ridica din umeri: ? nca nu m-am obisnuit. ? Pescarilor le place. Sta acolo unde o pui, e stabila, nu-si schimba forma si n u trebuie s-o hranesti. Ce comanzi? Twisp ridica mna facndu-i semn lui Gerard, proprietarul, aflat n nisa din spatele b arului. Gerard si salta mai nti umerii apoi capul enorm, cu o privire ntrebatoare nti parita pe figura. Smocuri de par negru i ncadrau fata simpatica. ? Am auzit ca au ciocolata adevarata, sopti Brett. ? Daca vrei, Gerard o sa-ti strecoare n ea si cteva picaturi de boo. ? Aaah... nu. Nu, multumesc. Twisp ridica doua degete, punnd deasupra lor palma celeilalte mini ? codul pentru c iocolata ? apoi facu scurt cu ochiul ? adica n bautura lui sa intre si o portie d e boo. Gerard i facu semn ca ntelesese comanda. Toti clientii localului erau la cu rent cu problema lui Gerard: picioarele sale fuzionau ntr-o singura coloana termi nata cu labe fara degete. Proprietarul Asului de Cupa era obligat sa se miste cu

ajutorul unui scaun motorizat cumparat de la Tritoni, ceea ce i asigura o popula ritate mare n rndul Insularilor. Twisp se ridica, ndreptndu-se spre bar pentru a lua bauturile. ? Cine-i pustiul? ntreba Gerard aseznd doua cupe pe tejghea. Boo-ul este n cupa alba stra. Puse degetul pe cupa albastra, ca sa fie sigur ca si celalalt ntelege. ? Noul meu angajat, raspunse Twisp. Brett Norton. ? Serios? Din Centru? Twisp ncuviinta. ? Parintii lui fac arta din rahat, relua Gerard. ? Cum oare de stia toata lumea de asta, numai eu nu? se mira Twisp. ? Din cauza ca nu scoti capu' din plasele alea ale tale de prins peste, l lamuri Gerard. Fruntea sa ridata cobor peste sprncene, iar n ochii verzi ncepura sa straluceasca lu minite jucause, amuzate. ? Eu nu-mi dau nca seama ce l-a facut sa aleaga meseria de pescar, spuse Twisp. D aca as crede n noroc, as zice ca pustiul asta mi-a adus ghinion. nsa e foarte simpa tic. ? Am auzit ca ai pierdut si pestele, si echipamentul. Ce-ai de gnd sa faci? (Gera rd nclina capul spre Brett, care i privea.) Parintii lui au bani. ? Asa zice si el. (Twisp lua cele doua cupe, pregatindu-se sa plece spre masa.) La revedere. ? Succes la peste! i ura Gerard. (Vorbele iesisera automat din gura, evitnd filtru l gndirii. Se ncrunta, dndu-si seama ca le adresase unui pescar ramas fara plasa de pescuit.) ? Mai vedem noi. Twisp se ntoarse la masa. Sesiza o crestere usoara n pulsatia puntii organice de su b picioare. S-ar putea sa vina o furtuna. si sorbira n liniste bauturile, iar Twisp simti boo-ul mngindu-i traseele nervoase, d omolindu-le agitatia. De undeva din spatele tejghelei cineva ncepu sa cnte la flau t. n scurt timp altcineva i se alatura, sustinnd ritmul melodiei cu ajutorul unor tobe cu apa. ? Despre ce ati discutat? ntreba Brett. ? Despre tine. Baiatul rosi puternic n lumina palida a cafenelei. ? Ce... ce anume? insista el. ? Se pare ca numai eu nu eram la curent ca vii din Centru. De-asta nu-ti plac mo bilele moarte. ? Totusi, m-am obisnuit cu luntrea. ? Nu oricine si poate permite sa aiba materie organica... Si nu oricine vrea, spu se Twisp. Costa foarte mult sa ntretii o mobila buna. Iar materia vie nu e cea ma i fericita solutie n construirea ambarcatiunilor mici, pentru ca daca ar da peste un banc de pesti ar lua-o razna. Submersibilele sunt special concepute ca sa rez iste tentatiei. Brett schita un zmbet: ? Stii, cnd ti-am vazut pentru prima oara barca si am auzit ca o numesti "luntre" , mi-am zis ca "luntre" nseamna "hoit". Rsera amndoi, Twisp un pic cam strident din cauza boo-ului. Brett l privi fix: ? Te-ai mbatat. Twisp raspunse imitndu-i expresia si tonul vocii: ? Pustiule, ai dreptate, sunt pe cale sa ma mbat. Ba s-ar putea chiar sa mai coma nd un boo. ? Ai mei fac chestia asta dupa fiecare expozitie. ? Iar tie nu-ti place. Ei bine, pustiule, eu nu sunt parintii tai ? nici unul di ntre ei. Sunetul puternic al unei alarme izbucni chiar n vecinatatea intrarii, facnd ziduri le cafenelei sa vibreze. ? Val seismic! striga Brett. Putem salva luntrea? Porni spre iesire, facndu-si drum printr-o aglomeratie de pescari speriati.

Twisp se ridica si el n picioare, clatinndu-se si facndu-i semn lui Gerard sa nu ac tioneze nca mecanismul de blocare al portii. Brizantii spalau deja culoarele din apropierea tarmului. Oamenii disperati de-abia se mai tineau pe picioare, ndreptndu -se spre cele mai apropiate adaposturi. Urla spre Brett, care ajunsese deja depa rte: ? Pustiule! Nu mai e timp! Vino napoi! Dar Brett nu-l asculta. Twisp gasi un cablu de siguranta si, tinndu-se de el, nainta pna la tarm. Luminile straluceau, scotnd n evidenta siluete cuprinse de panica, figuri ngrozite. Peste to t n jur se auzeau urlete. Oamenii se strigau unii pe altii. Brett era deja pe che i, aruncnd echipamentul n cala si slabind parmele. Cnd Twisp ajunse n dreptul luntrei , Brett tocmai slabea cablul prorei. Vntul urla salbatic iar valurile se napustea u mnios asupra calei. ntreg portul era acoperit de spuma alba a oceanului. ? O scufundam acum si o ridicam mai trziu la suprafata! racni Brett. Twisp i se alatura, spunndu-si ca pustiul auzise sfaturile unor pescari batrni. As ta era singura sansa ? nu prea mare ? de salvare a luntrei. De-a lungul cheiului puteau fi zarite multe ambarcatiuni zdrobite, gata-gata sa se scufunde. Twisp g asi n apropiere ctiva bolovani ce puteau fi folositi drept balast. i ridica, unul ct e unul, si-i puse n bratele lui Brett, care i trntea n cala. Apa ajunsese deja pna la marginea parapetului. Brett cobor pe puntea luntrei, aruncnd o copertina peste ba last. ? Deschide valvele si sari! striga Twisp. Brett se ghemui, pipaind cu mna, si nu dupa multa vreme din centrul barcii tsni un jet puternic de apa. Twisp ntinse bratul spre partenerul sau, exact atunci cnd va lul seismic ajungea n port izbind cu brutalitate toate obstacolele ntlnite. Luntrea s e scufunda, lovita n plin. Simti atingerea degetelor nclestate ale pustiului... nu reusi sa le prinda. Cablul prorei trecu suiernd la ctiva centimetri de el. l apuca strns, ncercnd sa ridice luntrea la suprafata, zdrelindu-si palmele, urlnd: ? Brett! Pustiule! Portul era deja un iad, prada spumei turbate a valurilor. Twisp se simti apucat de doua perechi de brate si dus spre adapost. Se mpotrivi, ud leoarca, urlnd din ra sputeri, nsa cei doi pescari l trra de-a lungul culoarului pna la Asul de Cupa. Intra ra n cafenea. Gerard, n scaunul sau motorizat, actiona mecanismul de nchidere. Valur ile loveau mnios n poarta. Twisp se agata de blana elastica a peretelui: ? Nu! Pustiul e nca acolo! Cineva i aduse n dreptul buzelor o portie calda de boo pur. Lichidul i intra cu for ta n gura, repezindu-se pe gtlej, inundndu-i trupul cu o stare placuta de oboseala, de detasare... nsa nu reusi sa stearga amintirea degetelor lui Brett alunecnd print re degetele sale. ? Aproape l prinsesem, suspina el.

Spatiul este habitatul natural al omenirii. La urma urmelor, planeta nu e altcev a dect un obiect n spatiu. Cred ca oamenii manifesta tendinta fireasca de a se misc a liber n habitatul lor. ? Raja Toma, Cronici IMAGINEA PREZENTA pe micutul pergament organic nfatisa un tub argintiu naltndu-se sp re cer. Tubul nu avea aripi si nici nu parea legat de vreun alt mijloc de transp ort. n capatul de jos se distingea o stralucire portocalie, destul de palida pe f ondul albastru-argintiu al cerului Pandorei. Procedeul prin care se realizase pi ctura nu permitea o stabilitate pe termen lung a imaginii; culorile ncepusera dej a sa capete o tenta cenusie. Insularii pretuiau foarte mult acest gen de arta, admirnd att caracterul efemer al picturilor, ct si frumusetea lor intrinseca. Peste membrana organica neteda se ap

lica un film subtire de microorganisme fotosensibile. Apoi, cu ajutorul unei len tile speciale, se focaliza un joc de lumini asupra membranei; microorganismele c apatau astfel culoare, realiznd desenul dorit. Ward Keel, studiind cu atentie per gamentul, si spuse ca artistul dorise sa ncarce minunata compozitie cu o semnifica tie religioasa. Sa fie oare Nava, sau vreun obiect creat de Ea? Omul n-ar fi vrut sa se desparta de pictura pe care o realizase, nsa Keel se folos ise de pozitia sa importanta n societate pentru a-l convinge. Abordase discutia c u blndete, fara graba, vorbind n fraze lungi si complicate, facnd aluzie la bunasta rea Insulelor si la ncrederea reciproca pe care fiecare trebuia sa o manifeste fa ta de semenii sai, lasndu-l si pe celalalt sa-si spuna parerea, aprobndu-l prin ncl inarea capului masiv. Amndoi erau constienti ca pictura avea sa dispara n curnd, la snd membrana organica cenusie si flamnda, gata sa primeasca o noua imagine. Artistu l pleca n cele din urma, nemultumit dar resemnat. Un individ cu picioare subtiri s i brate prea scurte. Artist, totusi. Era nca dimineata, nsa caldura si facuse deja simtita prezenta. Keel ramase cteva mom ente n pijama savurnd briza racoroasa adusa de sistemul de ventilatie. Joy facuse un pic de ordine nainte sa plece, aranjnd cuvertura pe pat si punndu-i hainele pe u n suport transparent din plaz. Pe masuta zaceau ramasitele micului dejun pe care ea i-l pregatise ? murena si oua de pasare. Dadu la o parte farfuria si betigas ele pentru mncat, aseznd n locul lor pergamentul cu imaginea stranie. l privi ndelung , gndind cu febrilitate. Ajunse la o concluzie si ceru legatura cu Departamentul Securitatii Insulei. ? Am sa va trimit doi oameni. n doua ore vor fi la dumneavoastra, spuse Seful Secu ritatii. Rezolvam imediat problema. ? Doua ore nu nseamna "imediat", veni replica lui Keel. Pna atunci, imaginea va di sparea de tot. Figura cu riduri adnci prezenta pe ecranul monitorului se ncrunta. Individul vru s a spuna ceva, dar se razgndi. si freca nasul carnos, apoi ridica privirea. Parea s a consulte un raport pe care Keel nu-l putea vedea. ? Domnule Judecator, rosti el deodata, cineva se va prezenta la dumneavoastra pe ste cteva minute. Unde va gaseste? ? n apartamentul meu. Presupun ca stii unde se afla. ? Desigur, domnule, raspunse Seful rosind. Keel ntrerupse legatura, regretnd asprimea cu care vorbise. Cei de la Securitate er au ntotdeauna enervanti, nsa reactia sa fusese determinata de cu totul altceva: de gndurile nascute n urma contemplarii imaginii care n curnd avea sa dispara. Gnduri t ulburatoare. Artistul vazuse acel obiect pe cer, dar nu raportase PP-ului. Era d ovada ntoarcerii Navei, afirmase el. Si cu toate acestea venise la Seful Justitie i, nu la PP, cum ar fi fost normal. Cum ar trebui sa procedez? se ntreba Keel. De fapt, nici eu nu am informat-o pe S imone. Simone Rocksack avea sa se supere, desigur. Va trebui sa i relateze ntmplarea, si a sta chiar foarte curnd. nsa deocamdata... au mai ramas cteva detalii nelamurite. Clopotelul de la usa apartamentului zdrangani o data... de doua ori... Au si venit cei de la Securitate? Lund cu el imaginea cilindrului avntat spre cer, Keel patrunse n camera principala, n chiznd usa de la bucatarie. n general, Insularii nu-i priveau cu ochi buni pe cei bogati, care-si permiteau sa mannce separat, sustragndu-se aglomeratiei si zgomotu lui din cantine. Ajuns la intrare, atinse membrana organica sensibila. Aceasta raspunse prompt, r etragndu-se. Kareen Ale statea n cadrul deschiderii arcuite. Tresari surprinsa, ap oi zmbi. ? Doamna ambasador Ale, rosti el, mirat de propriile sale cuvinte ceremonioase. De obicei, atunci cnd nu se aflau la vreo ntlnire oficiala, si spuneau firesc: Karee n si Ward. nsa atitudinea ei crispata l avertiza ca vizita era de fapt oficiala. ? Scuza-ma ca am venit la tine acasa fara sa te anunt n prealabil, ncepu ea. Avem de discutat ceva important, Ward. Arunca o privire asupra pergamentului si ncuviinta, de parca presupunerile ei se adeverisera.

Keel facu un pas n lateral, permitndu-i sa intre, apoi actiona mecanismul de blocar e a usii. Ale si alese un fotoliu si se aseza cu gratie, sub privirile admirative ale barbatului. Ca ntotdeauna, era captivat de frumusetea ei deosebita. ? Am auzit despre..., declara Ale aratnd spre pergament. ? Acesta este motivul vizitei tale? Kareen tacu pret de cteva clipe, pastrnd o expresie impasibila. Apoi ridica din ume ri: ? Banuiai, probabil, ca tinem sub observatie cteva dintre activitatile de la supr afata. ? M-am ntrebat adesea care o fi sistemul vostru de spionaj, raspunse el. Kareen, n cep sa nu mai am ncredere n tine. ? De ce ma ataci, Ward? ? Asta este o racheta, nu? se interesa el, plimbndu-i imaginea prin fata ochilor. O racheta tritoniana! Ale facu o grimasa, nsa nu parea ctusi de putin surprinsa ca estimarea lui Keel er a corecta. ? Ward, as vrea sa vii cu mine n adncuri. Trebuie sa-ti arat ceva. Sa spunem ca va fi o... "vizita de informare". Desi nu raspunsese ntrebarii puse, din atitudinea ei se putea deduce ca recunoste a adevarul celor afirmate de Keel. Indiferent ce puneau la cale, Tritonii nu dor eau implicarea Insularilor sau a comunitatilor religioase. ? Vreti sa puneti mna pe celulele de hibernare! De ce nu ati cerut binecuvntarea P P-ului pentru o astfel de initiativa? ? Unii dintre noi... (Ale ridica nca o data din umeri.) Cei mai de seama dintre T ritoni considera ca este o problema politica. ? Vreti sa creati nca un monopol tritonian, o acuza el. Ea si feri privirea, fara sa raspunda. ? Si ct va dura aceasta "vizita de informare"? vru Keel sa stie. Ale se ridica n picioare: ? Poate o saptamna... poate mai mult... ? Care este motivul vizitei? ? Vei descoperi la fata locului. ? Adica mi ceri sa ma pregatesc pentru o vizita n adncuri, care nu se stie ct va dur a, si al carei scop nu-l voi afla dect dupa ce voi ajunge acolo? ? Te rog, Ward, ai ncredere n mine! ? Sunt sigur ca esti loiala intereselor Tritonilor, tot asa cum si eu sunt loial intereselor Insularilor. ? ti jur ca nu vei pati nimic. Keel zmbi n sinea sa, amuzat. Ce ncurcaturi le-ar pricinui Tritonilor daca ar muri n adncuri! N-ar fi deloc exclus. Medicii nu precizasera cnd anume va avea loc trece rea sa n nefiinta. ? Da-mi un ragaz de cteva minute, sa-mi fac bagajul si sa las pe umerii altora nde plinirea sarcinilor mele cele mai urgente, spuse el n cele din urma. ? ti multumesc, Ward, facu ea, simtindu-si inima mai usoara. Nu vei regreta. ? ntotdeauna m-au interesat secretele politice, replica el. si spuse ca trebuia sa ia o tableta noua pentru jurnalul sau. Era sigur ca va ave a multe lucruri interesante de consemnat n aceasta vizita de informare. Cuvinte p e plaz si versuri n memorie. Va fi martor la desfasurarea unor evenimente importan te, nu la discutii filosofice sterile.

O ntreaga constiinta planetara a pierit o data cu algele, marcnd nceputul dezvoltar ii unei constiinte colective a oamenilor. Acesta sa fi fost motivul pentru care a m ucis algele? ? Kerro Panille, Opere Alese

PANILLE UMBRA SE NDREPTA spre Controlul Curentilor, alergnd pe coridoarele lungi al e cladirii. Parul sau negru si des, legat cu o panglica, i biciuia ceafa n ritmul pasilor. Tritonii se dadeau la o parte, facndu-i loc sa treaca. Stiau cu totii ca era vorba de o urgenta. Prin ntregul complex central se raspndise deja zvonul: av eau probleme cu o Insula importanta. Probleme grave. Ajuns la dubla trapa a Controlului Curentilor, actiona imediat, fara a-si trage m acar rasuflarea. Debloca lacatul, dupa care se apleca si deschise trapa exterioa ra n timp ce cu cealalta mna rotea deja mecanismul trapei interioare. ntr-o contrad ictie flagranta cu Regulamentul de Proceduri. Apoi intra n babilonia salii. De-a lungul a doi pereti, n lumina slaba, straluceau instrumente si afisaje. Activitatea febrila si imaginile monitoarelor i aratara i mediat ca oamenii sai se confruntau cu o problema grava. Pe opt dintre monitoare se vedea fundul oceanului, presarat cu materie organica sfsiata si cu alte ramas ite ale Insulei. Senzorii de la suprafata trimiteau imagini tulburatoare: restur i de barci mprastiate ici-colo, toate umplute pna la refuz cu supravietuitori. Facu o scurta pauza, ncercnd sa nregistreze n minte toate detaliile. O barcuta rezis ta cu greu la suprafata apei. n jurul ei, pe o raza foarte mare, pluteau fragment e de epave. Insularii supravietuitori erau profund zdruncinati si pe fetele lor se putea citi disperarea. Multi dintre ei fusesera raniti. Cei capabili sa se mi ste ncercau sa opreasca sngele care curgea siroaie din carnea ranita. Unii se zvrco leau si gemeau, chinuiti de arsuri. Majoritatea barcilor pareau gata-gata sa se s cufunde, iar una chiar fusese umpluta cu cadavre. O femeie batrna, cu parul cenusi u si membre cioturoase, se zbatea n bratele unor Insulari care o tineau sa nu se arunce n valuri. Imaginile nu erau nsotite de sunet, nsa Panille vedea foarte bine ca sarmana urla. ? Ce s-a ntmplat? ntreba el. O explozie? ? Poate ca a existat o defectiune la instalatia lor de hidrogen, dar deocamdata n u suntem siguri, raspunse Lonson. Lonson era santinela numarul doi a lui Panille. Vorbise fara a ntoarce capul. Panille se apropie de focarul activitatii din sala: ? Ce Insula a fost asta? ? Guemes. Dezastrul s-a produs la foarte mare distanta de noi, nsa am alertat Sal varea si toate echipajele de interventie aflate n vecinatatea lor. Si, dupa cum v ezi, am adus ctiva senzori la suprafata. ? Guemes, repeta Panille, amintindu-si continutul celor mai recente rapoarte. Chiar si cele mai rapide submersibile de interventie aveau nevoie de cteva ore pe ntru a ajunge la locul tragediei. ? Cnd vor sosi primii supravietuitori? ? Mine dimineata la prima ora, zise Lonson. ? La naiba! Ne trebuie hidroptere, nu submersibile de interventie! izbucni Panill e. Ai cerut? ? Asta a fost primul lucru pe care l-am facut. nsa dispecerul mi-a zis ca n-are de unde sa ne dea, deoarece Controlul Spatiului are prioritate. (Lonson se strmba.) Ca de obicei! ? Calmeaza-te, Lonson. Ni se va cere un raport, de asta poti fi sigur, si ai sa spui acolo cine si de ce ti-a pus piedici. Acum afla daca prima echipa de interv entie care va ajunge la fata locului poate pune la dispozitie ctiva oameni pentru a-i interoga pe supravietuitori. ? Crezi ca s-au ciocnit de vreo stnca mai nalta? ? Nu, nu poate fi asta cauza. Ce dezastru! (Buzele subtiri ale lui Panille se st rnsera una n alta, devenind o linie subtire. si mngie gropita din barbie.) Cti au supr avietuit? Raspunsul veni de la o tnara aflata la baza computerizata de date: ? Sub o mie. ? Ultimul recensamnt a nregistrat peste zece mii de locuitori, spuse Lonson. Noua mii de morti? Panille clatina din cap, gndindu-se cu groaza la amploarea pe care o va avea misi unea de recuperare si eliminare a cadavrelor. Trebuia ca ele sa fie eliminate, al tfel exista riscul de contaminare a spatiului tritonian. Iar cnd pluteau la supra fata apei, atrageau Nemilosii si alti demoni agresivi. Se simti parcurs de un fi

or. Nimic nu deranja mai tare un Triton dect sa adune cadavrele umflate ale Insul arilor. Lonson si drese glasul: ? Ultimul nostru raport spunea ca Guemes era foarte saraca, iar materia organica de la margine ncepuse sa se desprinda. ? Nu asta a fost cauza. (Panille si pironi ochii ntr-un monitor, citind coordonatel e locului n care se aflau supravietuitorii si sesiznd apropierea primelor echipe d e interventie.) Probabil ca a fost o explozie. O lua spre stnga, de-a lungul sirului de monitoare. Daca se oprea n dreptul vreunu i operator, cernd informatii speciale, respectivul prelucra imaginea ntocmai. ? Insula asta nu s-a dezmembrat pur si simplu, spuse el. ? Parca ar fi fost strapunsa si arsa, si dadu cu parerea un operator. Oare ce s-a ntmplat acolo? ? Vom afla de la supravietuitori. Usa principala se deschise suiernd usor, permitndu-i Sirenei Ale sa intre. Panille i vazu imaginea reflectata pe suprafata unui ecran si se ncrunta. Ce ironie a sort ii! Tocmai pe ea o trimisesera sa i ceara raportul preliminar! Pe vremuri, ei doi ... n sfrsit, acum era de domeniul trecutului. Kareen se opri lnga Panille, aruncnd o privire sirului de monitoare. Trasaturile e i se crispara la vederea imaginilor transmise. Deschise gura sa spuna ceva, nsa Panille i-o lua nainte: ? Dupa primele estimari se pare ca avem de adunat cel putin noua mii de cadavre. Iar curentul le poarta spre una dintre cele mai mari plantatii de alge. Va fi u n adevarat chin sa le scoatem de-acolo! ? Am primit un raport de la Controlul Spatiului, zise ea. Buzele lui Panille se arcuira, mimnd un ahh-ha! Fusese informata n calitate de mem bra a corpului diplomatic sau de directoare a Comertului Tritonian? De fapt, ce importanta mai avea? ? Noi n-am reusit sa primim nici un raport de la sonde, vorbi Lonson din celalal t capat al salii. ? Toate rapoartele au fost blocate, l nstiinta Sirena. ? Si ce-ai vazut? o ntreba Panille. ? Guemes a avut un colaps interior si s-a scufundat. ? Nu s-a produs o explozie? Pe Panille nu l mira faptul ca rapoartele sondelor fusesera blocate. Se mai ntmplas e lucrul acesta, din diverse motive. El avea acum o alta nelamurire: cum adica n u s-a produs nici o explozie? Structura de rezistenta a Insulelor mari nu ceda a sa, pur si simplu. ? Nu, nu s-a produs o explozie, spuse Ale. A fost un fel de... framntare n centrul Insulei, dupa care s-a rupt n bucati si s-a scufundat aproape toata. ? Probabil putrezise, rosti operatorul din fata lui Panille. ? Nu, este exclus, replica Panille aratnd cu degetul spre supravietuitorii schilo diti nfatisati pe monitoare. ? Dezastrul asta putea fi provocat de un submersibil? dori Ale sa stie. Panille nu scoase nici un cuvnt, socat de implicatiile ntrebarii. ? mi raspunzi sau nu? insista Sirena. ? Da, este posibil, murmura el. nsa cum putea un accident ca asta sa... ? Multumesc, m-am lamurit, l opri ea. Acum te rog sa uiti ce te-am ntrebat. Rugamintea sunase mai degraba a ordin. Asprimea cuvintelor fusese amplificata si de expresia ei autoritara. Panille se simti ncoltit de mnie. Oare ce imagini trans misese sonda? ? Cnd vor ajunge aici primii supravietuitori? ntreba Ale. ? Mine dimineata. nsa am cerut primei echipe de interventie sa-i interogheze pe sup ravietuitori. Ne-am putea lamuri... ? Sa-ti dea raportul doar pe frecvente codificate. ? Dar... ? Vom trimite un hidropter, hotar ea. (Se ndrepta spre consola de comunicatii si da du cteva ordine n soapta, apoi reveni lnga Panille.) Submersibilele de interventie sunt prea lente. Trebuie sa actionam n foarte mare viteza. ? Nu stiam ca exista hidroptere disponibile.

? Am stabilit alte prioritati. (Facu un pas n spate, apoi se adresa ntregii sali.) Ascultati, cu totii! Tragedia s-a produs ntr-un moment nepotrivit. Tocmai l-am i nvitat pe Seful Justitiei sa faca o vizita la noi si suntem angajati n negocieri foarte... delicate. Zvonurile si rapoartele insuficient fundamentate ne pot prov oca mari necazuri. Nu trebuie sa vorbiti nimanui despre ce auziti sau vedeti n ac easta sala. Se auzira cteva soapte nfundate. Stiau cu totii ca Ale ocupa una dintre cele mai im portante pozitii n societatea tritoniana. Iar faptul ca venise aici dnd ordine pes te capul lui Panille ? care conducea Controlul Curentilor ? sugera clar gravitat ea situatiei. Kareen Ale era o diplomata si de obicei se pricepea sa prezinte asp ectele neplacute ntr-o lumina favorabila. ? Circula deja vorbe, o informa Panille. Le-am auzit pe culoare, n timp ce ma ndre ptam ncoace. ? Iar oamenii te-au vazut alergnd. ? Mi s-a spus ca era o urgenta. ? Da... n sfrsit, acum nu mai conteaza. Important este sa nu ncurajam raspndirea zvo nurilor. ? N-ar fi mai bine sa anuntam ca s-a scufundat o Insula si ca am nceput operatiun ile de salvare a supravietuitorilor? ntreba Panille. Ale se apropie de el, soptindu-i: ? Pregatim un anunt, nsa deocamdata avem probleme cu formularea lui. Traim un ade varat cosmar politic... care vine tocmai ntr-un asemenea moment! Trebuie sa fim f oarte prudenti. Panille inspira parfumul ei mbatator... amintiri placute l chemara sa vina si sa s e odihneasca n mijlocul lor. Le respinse brutal, revenind la realitate. Desigur, Ale avea dreptate. ? PP-ul s-a nascut pe Guemes, i aminti ea. ? Poate ca Insularii au provocat dezastrul, se aventura el. ? Poate. Cei din Guemes si-au atras multe antipatii, din cauza fanatismului lor. Totusi... ? Pe de alta parte, daca Insula a fost atacata de un submersibil... numai un Trit on ar fi putut face asta. Submersibilele insulare folosesc doar la pescuit, nu su nt dotate cu echipament care sa produca asemenea pagube. ? Nu conteaza al cui a fost submersibilul, l ntrerupse ea. Cine ar pune la cale o atrocitate ca asta? Si cine ar nfaptui-o? Sirena si ndrepta nca o data privirea spre monitoare, cu o expresie de adnca ngrijora re ntiparita pe fata. E convinsa ca a fost un submersibil, gndi Panille. Raportul acelei sonde probabil ca ofera informatii relevante... si periculoase. Mai mult ca sigur, a fost un su bmersibil tritonian! Simtea deja apropierea unei furtuni politice. Guemes! Dintre toate Insulele, tocm ai Guemes! Intre Insulari si Tritoni exista o interdependenta care putea fi rupt a de tragedia Insulei Guemes. Hidrogenul Insularilor, obtinut din apa oceanului prin intermediul unor procedee organice, era mai bogat si de mai buna calitate.. . iar asaltul asupra spatiului crescuse cererea de hidrogen pur. Miscarile unor notatori, vizibile prin hublou, i atrasera privirea si atentia. Trit onii trageau dupa ei o platforma hidrostabilizata. Costumele lor se mulau pe corp ca o a doua piele, scotndu-le n evidenta muschii puternici. Costumele de scafandru, si spuse el. Chiar si acestea puteau constitui subiectul unor conflicte. Insularii produceau cele mai bune costume de scafandru, nsa piata era controlata de Tritoni. Plngerile Insularilor, care ar fi vrut sa aiba si ei ceva de spus n privinta preturilor, n u prea se luau n seama. Ale, urmarindu-i privirea si creznd ca-i ghiceste gndurile, arata spre noua planta tie de alge: ? Asta e doar o parte a problemei. ? Poftim? ? Algele. Fara acordul Insularilor, proiectul algelor s-ar putea opri. ? Politica secretului este gresita. Ar fi trebuit ca Insularii sa fie informati de la bun nceput.

? nsa nu au fost. Si cu ct ridicam deasupra apei mai multe portiuni de uscat... Ridica din umeri. ? ... cu att creste pericolul ca Insulele sa se scufunde, o completa Panille. Sti u. Nu e nevoie sa-mi spui tocmai mie asta. Sau ai uitat ca aici suntem la Contro lul Curentilor? ? Ma bucur ca ntelegi dificultatile politice. Sper sa i convingi si pe oamenii tai ca trebuie sa fim foarte atenti la ce facem si ce spunem. ? Ma voi stradui, o asigura el. nsa ma tem ca situatia ne-a scapat deja de sub co ntrol. Ale rosti ceva, nsa prea ncet Panille apleca discret urechea spre ea: ? N-am auzit ce-ai spus. ? Am spus asa: cu ct sunt mai multe alge, cu att vor fi mai multi pesti. Spre avan tajul Insularilor. Desigur, gndi Panille. Studia de multa vreme manevrele de culise ale politicii si devenise din ce n ce mai cinic. Proiectul algelor nu mai putea fi oprit, desigur , nsa putea fi ncetinit dramatic... n consecinta, realizarea visului Tritonilor ar fi fost amnata. Nu era ntelept sa scoti n evidenta acest lucru. Nu... trebuia ca to ti sa vada n primul rnd avantajele. Sa fie cu ochii pe alge si pe celulele de hibe rnare. Mai nti recuperam celulele de hibernare aflate pe orbita, apoi ne ocupam de visatori. Panille ntelegea ca n politica se actiona practic si eficient, vorbindu -se n acelasi timp despre visuri. ? Da. Vom ncerca sa fim ct mai practici, mormai el. ? Sunt sigura. ? De fapt, e n interesul nostru. Am nteles de ce ai amintit de proiectul algelor. Fara alge, Controlul Curentilor nu-si mai justifica existenta. ? Am impresia ca dramatizezi, Umbra. Era pentru prima oara de cnd intrase n Controlul Curentilor ca i se adresase astfel . nsa el nu dori sa insiste asupra semnificatiilor. Rosti cu voce slaba: ? Acolo au pierit peste noua mii de oameni. Daca de vina este unul dintre submer sibilele noastre... ? Vom stabili cu precizie cine este vinovatul. Sa nu ramna loc pentru interpretar i sau dubii... ? Binenteles, toata lumea trebuie sa fie convinsa ca Insularii au facut-o. ? Am impresia ca ma iei peste picior, Umbra. Stim amndoi ca multi Tritoni vor con sidera distrugerea Insulei Guemes drept o adevarata binecuvntare pentru Pandora. Panille arunca o privire n sala, la oamenii care pareau sa se concentreze asupra muncii lor fara sa ia n seama conversatia. nsa o auzeau. Se ngrozi dndu-si seama ca printre cei de fata puteau exista unii care sa gndeasca asa cum spusese Ale. Ceea ce pna acum considerase a fi simple speculatii la un pahar de bautura, discutii de cafenea si vorbe sterile, capatase dintr-o data o noua dimensiune. Simti aces t lucru ca pe o maturizare nedorita, cum ar fi moartea unui parinte. Realitatea c ruda nu mai putea fi trecuta cu vederea. Stupefiat, si dadu seama ca pna acum cteva momente se mbatase cu iluzii despre bunele intentii care stau la baza tuturor re latiilor interumane. Trezirea l umplea cu un sentiment de furie. ? Am sa aflu chiar eu cine este criminalul, spuse el cu nversunare. ? Sa speram ca a fost un accident oribil, ncerca ea sa l potoleasca. ? Nu esti chiar att de naiva, nct sa crezi una ca asta. Nici eu nu cred. (si plimba privirea peste imaginile tulburatoare prezente pe ecranele monitoarelor.) A fost un submersibil de-al nostru ? un S-douazeci sau poate chiar mai mare. A scapat pl onjnd adnc, punndu-se la adapost sub ramasitele Insulei? ? Din raportul sondei nu se poate trage o concluzie definitiva. ? Deci asa a procedat. ? Umbra, n-are rost sa te bagi singur n necazuri, l sfatui Ale. ti vorbesc ca priet en. Pastreaza banuielile pentru tine... Camera asta nu trebuie sa ajute la raspnd irea zvonurilor. ? nteleg de ce esti ngrijorata, facu el. Evenimentul asta o sa aiba o influenta ne gativa asupra afacerilor. Ea deveni deodata rigida, iar vocea capata o tonalitate ferma, precisa: ? Trebuie sa plec, sa aranjez primirea supravietuitorilor. Discutam mai trziu. Se ntoarse si parasi ncaperea.

Usa se nchise n urma ei cu un suier slab. Panille ramase cu amintirea pasilor furi osi si a parfumului mbatator. Binenteles ca trebuia sa plece, si spuse el. O asemenea catastrofa presupunea impl icarea ntregului personal calificat. Dar Ale era mai mult dect un simplu medic. Po litica! Oare de ce am impresia ca n spatele tuturor crizelor politice stau la pnda comerciantii?

Constienta este darul Speciei-Zeu facut individului. Constiinta este darul Indiv idului-Zeu facut speciei. n constiinta gasesti structura, forma constientei, frum usetea. ? Kerro Panille, Avata, Traduceri Cronici ? MA VISEAZA, se plnse Duque. Vocea sa rasunase puternic, venind din penumbra care nvaluise marea piscina organi ca. Un supraveghetor alerga n graba sa o anunte pe Preoteasa-psihiatru. ntr-adevar, Vata ncepuse sa viseze. Erau vise concrete. Vise proprii sau mostenite de la alge. Memoria lui Avata includea amintiri ale omenirii, unele dobndite cu a jutorul aerostatelor, altele nu stia cum... nsa erau despre moarte si durere. Visa chiar si amintiri de-ale Navei, cele mai stranii dintre toate. De generatii ntre gi, n constiinta umana nu mai penetrasera astfel de informatii. Nava! gndi Duque. Nava traversa neantul precum un ac pliurile unei stofe: intra ntr-un loc si n acee asi clipa iesea n altul, mult mai departe. Nava crease odata o planeta paradisiac a, populnd-o cu oameni carora le-a cerut: ,,Hotarti-va asupra modului n care Ma veti Adora!" Apoi adusese oamenii pe Pandora, care nu era un paradis, ci o planeta acoperita aproape n ntregime de un ocean imens. Valurile se miscau sub influenta ciclurilor neregulate ale celor doi sori. Ar fi fost o imposibilitate, daca Nava n-ar fi cr eat-o. Nava se situa mult deasupra legilor fizicii. Visele agitate ale Vata-ei e rau strabatute de fulgere, permitndu-i lui Duque sa vada. "De ce adus Nava oamenii la mine?" ntrebase Avata. Nu raspunsesera nici oamenii, nici Nava. Apoi Nava plecase, iar oamenii ramaseser a. Noile alge ? fostul Avata ? nu stapneau acum dect un petic din fundul oceanului, iar visele lor inundau constiinta lui Duque. Vata visa la nesfrsit. Duque experimenta visele ei ca pe niste reproduceri vizuale impuse simturilor. L e cunostea sursa. Tot ceea ce venea de la ea avea un parfum anume, inconfundabil , imposibil de respins. Vata visa despre o femeie numita Waela, si despre o alta, Hali Ekel. Visul-Hali l tulbura profund. l simtea foarte real, ca si cum propriul lui trup urca toate ac ele pante si suporta durerile; ca si cum Nava l deplasa pe el prin timp, spre alt e dimensiuni, pentru a fi martor la crucificarea unui om. Stia ca Hali Ekel vede a toate acestea. nsa senzatiile ei erau acum senzatiile lui. Oare de ce unii dint re spectatori l raneau scuipndu-l, n timp ce altii l mngiau cu lacrimile lor? Omul dezbracat ridica privirea spre Cer, strignd: "Iarta-i, Tata!" Duque avu impresia ca aude mai degraba un blestem. Cuvintele l zguduira profund, l coplesira cu un sentiment teribil, terifiant. Sa ceri iertarea criminalului, si nu razbunare! Sa fii iertat pentru crima, si nu blestemat! Preoteasa-psihiatru ajunse n sala. Robele lungi si pasii mari nu reuseau sa ascun da linia placuta a coapselor zvelte si snii generosi. Trupul sau era de doua ori fascinant: o data pentru ca Simone detinea functia de PP si apoi pentru ca trebu ia sa poarte acea fata guemesiana. ngenunche lnga Duque si n camera se lasa imediat linistea. Nu se mai auzea dect glgitul sistemelor de ntretinere a vietii.

? Spune, Duque! ? Este real. (Vocea lui Duque era deformata, coplesita.) S-a ntmplat cu adevarat. ? Ce s-a ntmplat? insista ea. Duque auzi o voce estompata, ca din departare, mult mai putin prezenta dect visul . Simtea suferinta lui Hali, trupul mbatrnit trimis de Nava pe acel cumplit Munte a l Crucii; i simtea nedumeririle. Ce vor oamenii acestia? De ce m-a adus Nava aici? ntrebarile ei erau si ale lui, nsa raspunsurile ramneau nvaluite n mister. PP-ul repeta ntrebarea: ? Ce s-a ntmplat, Duque? Vocea ndepartata era ca o insecta enervanta bzindu-i n ureche. I-ar fi placut s-o st riveasca, sa scape de ea. ? Nava, spuse el. Supraveghetorii tresarira. nsa nu si Simone: ? Se ntoarce Nava? Cuvintele ei l umpleau de mnie. Vroia sa se concentreze asupra visului-Hali. Daca l-ar lasa n pace, poate ca ar reusi sa afle raspunsul la ntrebari. ? Se ntoarce Nava, Duque? Trebuie sa raspunzi! ? Nava este pretutindeni! racni el. Strigatul alunga definitiv visul-Hali. Ce fiinta enervanta! Daca l-ar fi lasat n pace... ar fi putut gasi raspunsul. Fusese att de aproape! Vata visa acum un poet pe nume Kerro Panille... si mai era tnara aceea din visul anterior, Waela. Fata ei se se lasa mngiata de algele care pluteau la suprafata oce anului, nsa trupu-i ardea n flacari alaturi de Panille... orgasmul lor puse stapnir e pe Duque, din talpi pna-n crestet, zguduindu-l ca o explozie, nlaturnd toate cele lalte senzatii. PP-ul si ntoarse ochii rosii spre supraveghetori, rostind sumbru: ? Nu veti povesti nimanui ceea ce ati auzit aici. ncuviintara cu totii, nsa unii dintre ei se gndeau deja cui i-ar putea mpartasi aces te revelatii ? unui prieten de ncredere sau fiintei iubite. Era ceva mult prea im portant pentru a fi tinut sub lespedea tacerii. Nava este pretutindeni! Este oare prezenta si aici, n sala, sub o forma subtila si misterioasa? gndi Simon e. i ceru lamuriri lui Duque, care aproape ca adormise savurnd efectul relaxarii p ostcoitale. ? Pretutindeni este pretutindeni, murmura el. Logica raspunsului nu putea fi pusa la ndoiala. Preoteasa-psihiatru privi n jur cu teama, scrutnd ungherele umbrite ale ncaperii. Supraveghetorii o imitara. Amintin du-si motivul pentru care fusese chemata, Simone ntreba: ? Cine te viseaza, Duque? ? Vata! Vata tresari. Snii sai tulburara suprafata ntunecata a nutrimentului. PP-ul se apleca spre urechea clapauga a lui Duque: ? Vata se trezeste? Vorbise att de ncet, nct doar cei din apropiere reusira sa distinga susurul slab al cuvintelor, fara nsa a ntelege ceva. ? Vata ma viseaza pe mine, sopti Duque. ? Vata viseaza Nava? ? Daaaaaaa. Le-ar spune orice, numai sa plece odata, sa-l lase n pace. Sa-l lase singur, prad a viselor. Vise teribile... si minunate. ? Nava ne trimite vreun mesaj? ntreba PP-ul. ? Plecati! gemu el. Simone se lasa pe spate: ? Acesta este mesajul? Duque nu raspunse. ? Unde sa plecam? continua ea. nsa Duque visa acum despre nasterea Vata-ei. Auzi vocea Waelei: "Copilul meu se v a naste n ocean." Repeta si el cuvintele.

? Duque, Nava ne porunceste sa mergem n adncuri? mormai PP-ul. (Duque nu fusese nic iodata att de coerent.) Tacere. Duque contempla umbra Navei proiectata peste un desert nsngerat si auzi vo cea Ei ineluctabila: "Traversez Poarta Bivolului!" Simone repeta ntrebarea. Vocea ei devenise aproape un suspin. nsa si dadu seama ca n u mai avea rost sa insiste. Semnele erau foarte clare: Duque transmisese mesajul si si pusese lacat la gura. Se ridica ncet n picioare, simtindu-se deodata rigida, batrna si obosita, desi nu avea dect treizeci si cinci de ani. Gndurile i umblau al andala prin cap. Care era semnificatia mesajului? Trebuia sa fie analizat cu mul ta precautie. Cuvintele fusesera clare, precise... nsa nu puteau fi oare interpre tate si n alt mod? Suntem copiii Navei? Asta era o ntrebare esentiala. Ridica ncet privirea, plimbndu-si-o pe deasupra tutur or celor prezenti: ? Tineti minte ce v-am poruncit! Ei ncuviintara nca o data, nsa dupa cteva ore ntreg Vashon-ul fierbea: Nava se ntorses e. Se trezea Vata. Nava le poruncise tuturor sa mearga n adncuri. Pna la caderea noptii, alte saisprezece Insule aflasera ? prin radio ? despre mes ajul transmis de Duque. Tritonii, care spionau comunicatiile radio de la suprafa ta si aveau oameni de ncredere printre supraveghetorii Vata-ei, cerura PP-ului sa le dea lamuriri: ? Este adevarat ca Nava a aterizat pe Pandora, n apropierea Vashon-ului? Este ade varat ca le-a poruncit Insularilor sa migreze spre adncuri? ntrebarile nu se opreau aici. Preoteasa-psihiatru, dndu-si seama ca printre suprav eghetorii Vata-ei se aflau numerosi spioni si ca ordinele ei fusesera ncalcate, a borda tinuta cea mai protocolara, raspunznd categoric: ? Toate revelatiile Vata-ei necesita o analiza foarte atenta si trebuie sa fie ns otite de rugaciunile PP-ului. Atunci cnd va fi nevoie sa stiti, vi se va spune. Era cel mai nepoliticos raspuns pe care-l daduse vreodata Tritonilor, nsa cuvinte le rostite de Duque o ntorsesera pe dos. n plus, tonul folosit de Tritoni merita ? poate nu chiar cu vrf si ndesat ? mustrarile ei oficiale. Obiectiile lor puteau f i considerate de-a dreptul jignitoare. Desigur, stia prea bine ca o migrare rapida si masiva a Insularilor spre adncuri era imposibila! Foarte multi dintre ei s-ar fi confruntat cu probleme de adaptare fizica si psihica. De aici trase concluzi a ca mesajul lui Duque trebuia sa primeasca o alta interpretare. Si, nca o data, admira ntelepciunea strabunilor care se gndisera sa combine functia de preot cu ce a de psihiatru.

Cei care se aventureaza cu navele lor pe valuri, Cei care si cstiga existenta n ape le oceanului, Aceia vad lucrarile Domnului Si minunile Sale n adncuri. ? Cartea Crestina a Mortilor

BRETT NU REUSI sa mai sara pe chei. Simtind bulina* nfasurndu-i-se n jurul gleznei, ntelese ca se va scufunda. Trase repede o gura de aer nainte de a atinge apa si ca uta cu disperare ceva de care sa se apuce. Gasi degetele lui Twisp, nsa le pierdu fara sa-si dea seama. Luntrea ? adevarata ancora care l tragea spre adncuri ? lov i la un moment dat o proeminenta a Insulei si se dadu peste cap. Zmucitura l proi ecta spre centrul lagunei si pret de o clipa avu impresia ca scapase din lat. Ie si la suprafata, la aproximativ zece metri departare de chei. Desi valurile uria se vuiau ngrozitor, l auzi pe Twisp strigndu-l. Insula devenea tot mai mica, ceea c e nsemna ca luntrea se desprinsese de cablul care o tinea legata de chei. Inspira puternic, umplndu-si plamnii pna la refuz, si simti bulina tragndu-l spre Insula. Se covoie ncercnd sa se elibereze, nsa cablul facuse un nod n jurul gleznei. Zbaterea s a tulbura echilibrul fragil al luntrei care se rostogoli de pe platforma unde si g asise un refugiu precar. Simti cablul ntinzndu-se din nou si tragndu-l la fund. *Parma pentru manevrarea pnzelor inferioare ale unei nave

O racheta de avertisment colora apa cu reflexe portocalii. Suprafata parea linis tita, nsa nu era dect calmul de dinaintea unui alt val seismic. Apoi totul deveni o ceata, simti masa imensa de apa rasucindu-i cu salbaticie... cablul care l ducea ncet dar sigur spre adncuri... presiunea care i strivea narile, fruntea si pieptul . Am sa ma nec! Deschise larg ochii. Ce straniu! Vedea totul foarte clar, imaginile fiind chiar mai bune dect cele de noapte. Culorile dominante erau rosul si albastrul, n nuante ntunecate. Durerea din piept devenea insuportabila, nsa nu dadu drumul aerului di n plamni, ncercnd sa prelungeasca ultimele mngieri ale vietii. l ngrozea gndul sa ia ura de apa, sa moara sufocat... ntotdeauna am crezut ca am sa mor sfsiat de un Nemilos. Primele bule de aer i scapara printre buze, lasndu-l prada panicii. Simti un toren t cald pe pntece si si rasuci capul, ca sa vada. Era propria lui urina, care se li pise de el ca un giulgiu, respingnd presiunea rece a apei. Nu vreau sa mor! Ochii urmareau ascensiunea bulelor de aer, surprinzndu-l n continuare cu claritate a imaginilor. Suprafata nsa nu se mai vedea, devenise o amintire inaccesibila. n acel moment, cnd si dadu seama ca pierduse orice speranta, prinse cu coada ochiul ui o strafulgerare ntunecata... miscarea unei umbre pe fundalul negru. ntoarse cap ul spre ea si zari o femeie notnd sub el. Purta un costum att de fin si de transpar ent, nct parea dezbracata. Avea ceva n mna. Brett simti ntinderea cablului, o smucitu ra brusca, apoi deveni liber. Sirena! O vazu rasucindu-se, bagnd cutitul la loc n teaca lipita de picior si ridicndu-se a poi spre el. Ochii ei mari si albi contrastau cu fata nchisa la culoare. Presiunea din plamni nvinse n cele din urma bariera buzelor, mpingnd bulele de aer afa ra ntr-un suvoi de nestavilit, arzndu-i n trecere gtlejul si gura. Sirena l prinse de subsuoara si acum reusi sa o vada mai bine: era tnara, supla, cu o musculatura s uperba. l trase spre ea. Lipsa de oxigen l facea sa-si simta teasta inundata de fu lgere orbitoare. Apoi gura ei se lipi de a lui, turnndu-i viata pe gtlej. Savura senzatia minunata, expira, apoi primi din nou o gura de viata. Vazu peste le-cu-aer lipit de gtul sirenei si si dadu seama ca primea jumatate din excesul pe care circulatia sanguina l aducea plamnilor ei. Auzise de chestia asta, nsa nu cre zuse ca o va experimenta vreodata. Ea se retrase putin, tragndu-l de brat. Brett expira si din nou primi aer. Zari o echipa de Tritoni lucrnd pe culmea unei naltimi submerse. Algele uriase und uiau n spatele lor si faruri mici straluceau pe stncile ascutite. Panica disparu, putin cte putin. Vazu ca salvatoarea sa purta un snur n jurul tali ei, de care erau prinse greutati. Pestele-cu-aer legat de gtul ei era albicios, br azdat de vene negre si avea branhii pe tot corpul. Contrasta puternic cu pielea fina, neteda si ntunecata a Sirenei. Durerea plecase din plamni, mutndu-se n urechi. Scutura capul si ncepu sa se traga d e o ureche. Ea l vazu si l strnse de brat pentru a-i atrage atentia. si prinse naril e cu doua degete, mimnd o expirare puternica. Apoi arata spre nasul lui. El o imi ta si simti o pocnitura n urechea dreapta. Neplacuta, nsa durerea disparu. Repeta procedura si pentru urechea stnga. Cnd i dadu urmatoarea gura de aer, Sirena ramase mai mult timp lipita de el. Dupa care se desprinse si i surse. Brett fu inundat de caldura unui val de fericire. Traiesc! Traiesc! Privi dincolo de pestele-cu-aer, admirnd felul n care Sirena lovea apa cu picioarel e, muschii puternici ncordndu-se pe sub costumul lipit de piele. Farurile de pe stn ci ramasera n urma. Fara veste, fata l trase de brat, oprindu-l n spatele unui tub metalic stralucitor , lung de aproape trei metri. Zari cteva mnere, o crma micuta si sistemele de propul sie. Recunoscu obiectul, l mai vazuse si n holograme: era un cal tritonian. Ea i pu se minile pe mnerele din spate, apoi i dadu o noua gura de aer. O vazu desprinznd un cablu legat de partea din fata a obiectului si cu o miscare lejera se ridica de asupra. i arunca o privire, cerndu-i sa o imite. El se conforma si strnse picioarel e n jurul metalului rece, tinndu-se bine de mnere. Ea ncuviinta si mesteri ceva. Bre

tt simti o vibratie usoara gdilndu-i picioarele. Vazu farul din fata aprinzndu-se si un tub iesind dintr-un compartiment al calului. Sirena l prinse si i-l duse spre gura. Si ea purta unul, pentru a da ragaz pestelui-cu-aer sa se ntremeze dupa ef ortul depus. Acesta parea mai micut si mai scoflcit dect la nceput. Brett prinse mustiucul n gura si scoase buzele n afara, strngndu-le n jurul tubului. Inspira pe gura, expira pe nas. Fiecare Insular era obligat sa se deprinda cu viata pe submersibile si cu echipa mentul de salvare tritonian. Expira, inspira. Plamnii se umpleau cu aer rece, bogat si binefacator. Simti apoi o zmucitura si ceva i atinse usor glezna stnga. Sirena l apuca de genunc hi, tragndu-l mai aproape, si l invita sa o prinda cu minile de talie. Brett nu mai vazuse niciodata o femeie dezbracata, iar costumul ei transparent lasa sa se va da totul. Orict de de lipsita de romantism ar fi fost situatia, trupul ei l impres iona deosebit de placut. Calul ncepu sa urce, apoi plonja spre adncuri. Parul Sirenei se nvolbura n curentul f luid, acoperind pestele-cu-aer si mngindu-i obrajii. i admira umerii netezi si suvitele printre care reusea sa distinga, n umbrele ndepa rtate, un fantastic joc de lumini: mari, mici, difuze... nenumarate. ncepura sa a para forme vizibile: ziduri si turnuri, platforme netede, pasaje ntunecate si pest eri. Luminile devenira ferestre din plaz, iar Brett si dadu seama ca intrau ntr-o metropola tritoniana. Probabil ca era un centru foarte important, judecnd dupa ilu minatie si ntindere. Dansul scnteietor l captiva, oferind ochilor de mutant imagini n cntatoare. Era coplesit de senzatii pe care nu se crezuse capabil sa le experimen teze vreodata. Unele se datorau miracolului ca supravietuise, iar cealalta era of erita de privelistea grandioasa, cu totul noua pentru el. Calul intra ntr-o zona turbulenta, ncepnd sa se rasuceasca n toate directiile. Brett avea dificultati cu pastrarea echilibrului; la un moment dat, piciorul pierdu c ontactul cu punctul de sprijin. Salvatoarea sa reactiona prompt, ntorcndu-se spre e l si invitndu-l sa o cuprinda din nou pe dupa talie. Piciorul ei l cauta pe al lui , ncolacindu-l. Apoi se concentra asupra comenzilor, conducnd calul spre o aglomera re vasta de blocuri si cupole. Minile lui Brett pipaiau pntecele Sirenei. Propria sa mbracaminte i se paru dintr-o data ridicola si pentru prima oara ntelese de ce preferau Tritonii costumele de s cafandru sau nuditatea. Atunci cnd desfasurau o activitate de lunga durata ntr-un m ediu ceva mai rece purtau costume de scafandru, dar daca nu erau obligati sa ste a mult timp n apa, sau acolo unde circulau curenti calzi, se simteau foarte bine n pielea goala. Pantalonii largi fluturau si i biciuiau coapsele, iritndu-l. Ajunsesera deja n apropierea complexului de cladiri; Brett ncepu sa le vada dintro perspectiva cu totul noua. Turnul din fata, de exemplu, se ridica maiestuos, p ierzndu-se n ceata neagra de deasupra. i cauta vrful cu privirea si descoperi ca la s uprafata se lasase noaptea. Probabil ca nu ne aflam la o adncime prea mare, gndi el. Turnul asta s-ar putea nal ta deasupra apei! nsa nici un Insular nu raportase descoperirea unei structuri de acest fel. Fereasca Nava ca vreuna dintre Insule sa se ciocneasca de un astfel de lucru! Lumina care venea dinspre cladiri era pentru el mai mult dect suficienta. Dar cum de gasise salvatoarea lui drumul? Stia foarte bine ca distanta fusese parcursa n tr-un ntuneric aproape deplin ? pentru un ochi normal. Apoi pricepu ca Sirena se dirijase dupa farurile fixate pe fundul oceanului, care defineau coridoare colorat e n rosu si verde. Deasupra apei se simtise ntotdeauna n largul sau, chiar si noaptea. nsa aici, supra fata devenise o pata neagra si ndepartata. Lua o gura mare de aer din tub si se tr ase mai aproape de tnara femeie, strngnd-o de mijloc. Ea l mngie usor pe mna si condus masina printr-un labirint de canioane abrupte. La un moment dat executa un vira j si ajunsera ntr-un spatiu larg, bine luminat, ncadrat de cteva cladiri nalte. Chia r n fata se contura o structura n forma de cupola, din care ieseau platforme pentru acostare. n jurul lor, scaldati ntr-o lumina puternica, trebaluiau multi oameni. B rett zari un sir de sasuri prin care intrau sau ieseau notatorii. Sirena manevra n cet spre o platforma, acostnd. Un Triton prinse calul de mnerul montat n spate si f

ata i facu semn lui Brett sa inspire adnc. El se conforma. Ea i nlatura cu delicatet e aparatul de la gura, apoi si scoase pestele-cu-aer si l aseza n colivia plasata ln ga sas. Trecura mai departe, patrunznd ntr-o camera unde apa disparu repede, fiind nlocuita cu aer respirabil. Brett se trezi ntr-o mica baltoaca, fata-n fata cu Sirena. Ap a i curgea pic-pic de pe haine. Ea era aproape uscata, de parca att pielea ct si co stumul de scafandru fusesera unse cu o substanta uleioasa. ? Eu ma numesc Scudi Wang, rosti ea. Tu? ? Brett Norton. (Rse, stingherit.) Mi-ai... mi-ai salvat viata. Rse din nou, dndu-si seama ct de ridicola si inutila fusese ultima afirmatie. ? Eram n turul de cautare si interventie, spuse Sirena. Atunci cnd se produc valur i seismice si suntem n apropierea unei Insule, intram ntotdeauna n alerta maxima. Brett auzea pentru prima oara de asa ceva, nsa nu se mira. Pentru el, viata era p retioasa si i se parea normal ca toti sa gndeasca la fel. Chiar si Tritonii. ? Esti ud leoarca, glasui ea privindu-l din cap pna-n picioare. Ai pe cine sa anun ti ca traiesti? Traiesc! Gndul l facu sa respire mai repede. Traiesc! ? Da. As putea trimite un mesaj? ? Desigur. Dar mai nti trebuie sa ndeplinim niste formalitati. Brett sesiza ca Sirena, la rndul ei, l privea cu interes. Estima ca avea aproximat iv aceeasi vrsta ca si el ? saisprezece, cincisprezece ani. Era miniona, cu snii m ici si un ten bronzat caracteristic mai degraba Insularilor. Ochii verzi cu pete aurii i aruncau priviri calme. Nasul crn i dadea un aer strengaresc ? pentru o cli pa, avu senzatia ca semana cu orfanii de pe coridoarele Vashon-ului, care l impres ionau cu ochii lor larg deschisi si sinceri. Umerii ei erau bine proportionati s i nzestrati cu muschi mentinuti ntr-o forma perfecta. Cicatricea pestelui-cu-aer i esea n evidenta la baza gtului: o linie rozalie contrastnd cu suvitele negre de par ud. ? Esti primul Insular pe care l-am salvat vreodata, glasui ea. ? Eu... aaahh... Scutura din cap, dndu-si seama ca nu gasea cuvintele pentru a-si exprima recunosti nta. Spuse, cu o voce nesigura: ? Unde suntem? ? Acasa, raspunse ea firesc. Aici locuiesc eu. (si desprinse centura cu greutati n fasurata n jurul taliei, agatnd-o de umar.) Vino. Sa-ti fac rost de haine uscate. Fata deschise o poarta, iar el porni dupa ea lasnd n urma o dra de apa. Patrunsera n tr-un culoar. Era frig, dar asta nu l mpiedica sa admire mersul vioi al lui Scudi. Se grabi sa o prinda din urma. Culoarul i dadea o senzatie stranie ? podea ferma , ziduri dure luminate de tuburi fluorescente. Culoarea argintie a peretilor era n trerupta din loc n loc de usi pe care fusesera pictate diverse simboluri colorate ? unele verzi, altele galbene, mai rar albastre. Scudi se opri n dreptul unei intrari cu coduri albastre si o deschise. Intrara ntr -o sala spatioasa, cu multe sertare nsirate de-a lungul peretilor. n centru se gas eau patru rnduri de banci. Pe peretele opus, Brett zari o alta poarta. Sirena des chise un sertar si i arunca un prosop albastru, apoi ngenunche, deschise un alt se rtar si ncepu sa cotrobaie prin el. n cele din urma gasi o camasa si pantaloni, se ridica n picioare si le ntinse ncercnd sa-si dea seama daca se potriveau masurilor lui Brett. ? Astea cred ca au sa-ti vina bine. Daca nu, le vom nlocui mai trziu, spuse ea punn du-le pe o bancuta apropiata. Pantalonii aveau o culoare verde-pal iar camasa se tragea pe cap asemenea unui t ricou. Ambele fusesera confectionate dintr-un material fin si usor pe care Brett nu l mai vazuse pna atunci. Se sterse pe fata si pe par, apoi ramase locului, neh otart. Din haine nca i mai picurau stropi de apa. Stia ca Tritonii erau obisnuiti c u nuditatea. nsa el nu... mai ales ca acum se afla n compania unei femei superbe. Ea si scoase cu miscari foarte naturale costumul de scafandru, gasi o salopeta ble u ntr-un alt sertar, apoi se aseza pe o bancuta si ncepu sa se stearga cu un alt p rosop. Brett mpietrise, incapabil sa-si dezlipeasca ochii de pe trupul ei. Cum sa-i multumesc? se ntreba el. Mi-a salvat viata, dar se poarta de att de natur al, de parca ar fi fost o nimica toata. De fapt, ea facea totul cu naturalete. O

privea n continuare, fascinat, si la un moment dat simti o efervescenta placuta n pantalonii reci, urmata de erectie. Obrajii i fura cuprinsi de flacari. si roti p rivirea, cautnd cu disperare o camaruta sau macar un paravan n spatele caruia sa s e ascunda si sa-si schimbe hainele. Nimic. ncordarea lui era att de evidenta, nct Sirena o sesiza n cele din urma. si plimba, amu zata, dintii pe deasupra buzei inferioare: ? mi pare rau, am uitat. Se spune ca Insularii sunt foarte rusinosi. Asa este? Obrajii lui Brett se colorara si mai puternic: ? Da. Scudi si puse repede salopeta si trase fermoarul. ? Am sa ntorc capul. Dupa ce te mbraci mergem sa mncam. Locuinta ei avea aceeasi culoare argintie ca si culoarele, masurnd aproximativ pa tru metri pe cinci. Brett nca nu reusise sa se acomodeze cu colturile drepte si m uchiile ascutite. Din pereti ieseau doua paturi-canapele nguste, acoperite cu pat uri de rosii si galbene, pe care fusesera imprimate motive geometrice dispuse n sp irala. Un colt al camerei era ocupat de o masuta de bucatarie, iar n cel opus se g asea o toaleta. Usa de acolo statea deschisa, lasnd sa se vada baia, cu dus si o cada micuta afundata n podea. Totul ? podea, tavan, pereti ? parea construit din acelasi material. Brett si plimba mna peste un perete, simtindu-l rece si rigid. Scudi gasi o saltea verde sub un pat si o aseza pe cel de lnga. ? Fa-te comod, l ndemna ea. Se ndrepta spre masuta de bucatarie, atinse un buton si camera se umplu de vibrat iile unei melodii stranii. Brett lua loc pe patut. Se asteptase sa dea din nou peste un material tare nsa, s urprinzator, descoperi ca suprafata era elastica si facea un compromis acceptabil cu formele trupului. Se ntinse ct era de lung. ? Ce-i cu muzica asta? Ea deschisese un dulapior. ntoarse capul, raspunzndu-i: ? Balene. Ai auzit de ele? Brett si pironi ochii n tavan: ? Mi s-a spus ca n lista cu inventarul celulelor de hibernare apar si balenele. M amifere pamntene uriase, care traiesc n adncuri. Ea facu semn cu capul spre difuzorul aflat deasupra butonului: ? Cntecul lor este deosebit de linistitor si placut. Mi-ar placea sa le ascult du pa ce vor fi coborte de pe orbita. Brett se lasa nvaluit de succesiunea armonioasa a sunetelor, cnd nalte, cnd joase. A veau un efect calmant, la fel ca si suprafata oceanului ntr-o dupa-amiaza linisti ta si trzie. Nu reusea sa se concentreze asupra cuvintelor rostite de fata. n ciuda cntecului balenelor, sau poate datorita lui, n camera se instalase o pace adnca, in filtrndu-i-se prin toti porii, dndu-i o senzatie unica. ? Cu ce te ocupi? ntreba Scudi. ? Sunt pescar. ? Foarte bine, spuse ea, foindu-se pe lnga masa. nseamna ca esti aproape tot timpu l deasupra valurilor. Valurile si curentii furnizeaza energia. ? Da, am auzit. Tu cu ce te ocupi... atunci cnd nu esti n misiunile de supravegher e si interventie? ? Matematizez valurile. Asta este ocupatia mea de baza. Matematizeaza valurile? Habar n-avea ce nsemna asta. De fapt, abia acum si dadu se ama ct de putine lucruri stia despre viata Tritonilor. Arunca o privire prin came ra. Peretii erau tari. Dupa experienta din sala-cu-sertare se asteptase sa fie s i reci. nsa aprecierea lui fusese gresita, acestia radiau o caldura confortabila. Nici Scudi nu parea rece. n drum spre camera ntlnisera multi oameni pe culoare. Mu lti o salutasera, continundu-si apoi discutia cu prietenii sau colegii de munca. T oti se deplasau grabiti, cu un pas sigur, iar culoarele nu erau peste tot blocat e de aglomeratii n care trebuia sa strngi din umeri ca sa poti trece mai departe. Unii umblau dezbracati, purtnd doar o centura de lucru n jurul taliei. Totusi, nim ic din agitatia exterioara nu penetra n aceasta camera. (Pe Insule, peretii organi ci transmiteau pna si cele mai mici zgomote.) Aici puteai alege ntre caldura si ag itatia zgomotului sau luxul unei oaze de liniste aflate la doar ctiva metri depar tare.

Scudi mesteri ceva si peretii fura inundati de culori stralucitoare, galbene si verzi, care se succedau precum valurile. Panglici lungi unduiau sub influenta un ui curent. O compozitie abstracta. Brett era fascinat de felul n care succesiunea tentelor pe pereti se armoniza cu cntecul balenelor. Ce-as putea sa-i spun? Stau singur n camera cu o fata superba si nu-mi trece nimi c prin minte. Excelent, Norton! Te pricepi de minune sa faci conversatie! Oare ct timp trecuse de cnd erau mpreuna? La suprafata tinea evidenta timpului stud iind variatia luminii. Aici, luminozitatea era constanta. Se simtea dezorientat. Scudi lucra cu spatele la el. Apasa un buton montat pe perete, iar Brett o auzi soptind ceva ntr-un transfon tritonian. Toate aceste sisteme de comunicatie l impr esionara puternic, reamintindu-i de prapastia tehnologica dintre Insulari si Tri toni. Uite, Tritonii aveau de exemplu chestia asta, transfonul; Insularii nu l ga seau pe lista de produse comercializate. Era sigur ca putea fi procurat pe piata neagra, nsa la ce bun daca nu puteai vorbi dect cu Tritonii! Submersibilele insul are aveau n dotare echipamente de comunicatie portabile care prindeau cteva canale transfonice, dar asta se ntmpla doar pentru ca folosea att Tritonilor, ct si Insular ilor. Primii deveneau foarte snobi atunci cnd venea vorba despre bogatiile sau re alizarile lor! Se auzi un suierat slab, pneumatic, n dreptul masutei de bucatarie. Scudi se ntoar se spre el, tinnd n mna o tava cu cteva cupe si tacmuri. Puse tava pe podea, ntre cele doua paturi, si si aranja o perna la spate. ? Eu nu prea gatesc, i explica ea. Bucataria centrala este mai rapida, nsa adaug c ondimentele cu mna mea. Celor de-acolo le cam lipseste imaginatia! ? Da? Scudi descoperi doua cupe, lasnd mirosurile aromate sa-i ncnte narile. ? Oamenii sunt curiosi sa afle mai multe date despre tine, continua ea. Am primi t cteva apeluri, dar le-am spus sa mai astepte. Mi-e foame si sunt obosita. Tu nu ? ? Ba da, si mie mi-e foame, recunoscu el. si plimba din nou privirea prin camera. Nu erau dect aceste doua patuturi. Fata se astepta cumva ca el sa doarma aici... cu ea? ? Tata m-a nvatat sa gatesc, facu ea, punndu-si o cupa n poala si mestecnd cu lingur ita. Brett o imita, alegnd cupa cea mai apropiata. Ritualul Insularilor era diferit, ob serva el. Scudi ndreptase deja lingura spre gura. Pe Insule erau serviti nti oaspet ii, apoi gazdele mncau ceea ce mai ramnea. Auzise ca nu era indicat sa-i tratezi p e Tritoni n acelasi fel ? ei mncau adesea totul si nu mai lasau nimic gazdelor. Sc udi si linse cteva picaturi de supa de pe dosul palmei. Duse si el lingura la gura. Delicioasa! ? Aerul ti se pare suficient de uscat? l ntreba ea. El ncuviinta cu gura plina de supa. ? Camera este cam mica, nsa mi este mai usor sa o aclimatizez asa cum mi place mie. Si o pot pastra mai curata. Eu lucrez mult la suprafata si m-am obisnuit cu atmo sfera uscata, ba chiar mi place. Umiditatea din pasaje si locurile publice ncep sa ma deranjeze. Bau direct din cupa. Brett o imita, apoi dori sa stie: ? Ce se va ntmpla cu mine? Cnd am sa ma ntorc la suprafata? ? Discutam despre asta dupa ce terminam de mncat. Lua capacele de pe alte doua cupe, lasnd sa se vada bucatelele de peste plutind ntr -un sos negru. Una i-o ntinse lui Brett, mpreuna cu o pereche de betigase confecti onate din os. ? Bine, dupa ce mncam, accepta el. Dupa care mesteca o mbucatura. Era foarte picanta. i dadura lacrimile, nsa ramase cu un gust placut n gura. ? Asa e obiceiul la noi, explica Scudi. Mncarea aduce liniste n corp. Ti-as putea s pune: "Brett Norton, ai scapat de orice pericol si te simti bine." nsa stiu ct de strain ti este mediul nostru. n plus, ai trecut printr-o aventura cumplita. Trebuie sa-i vorbesti trupului tau cu limbajul pe care-l ntelege cel mai bine pentru ca

apoi sa poti lua o decizie corecta. Hrana si odihna ? cu astea trebuie sa ncepi. Brett aprecie ntelepciunea sfatului si continua, savurnd fiecare bucatica. Desi er a mai scunda dect el, Scudi mnca tot att de mult. i placea sa o urmareasca pescuind cu betigasele prin cupa si ridicndu-le apoi spre buze. Ce gura minunata are! gndi el, amintindu-si prima portie de viata pe care o primi se de la ea. Privirile lor se ntlnira, iar Brett si cobor ochii asupra cupei. ? Oceanul ne absoarbe energia si caldura, spuse ea. Eu port ct mai putin posibil costumul de scafandru. Dusuri fierbinti, hrana fierbinte, paturi calde... ne sun t indispensabile. Ai lucrat pe submersibilele insulare, Brett? ntrebarea ei l prinse pe nepregatite. Tocmai ncepuse sa creada ca persoana lui nu o interesa deloc. Poate ca eu reprezint pentru ea un fel de obligatie, si spuse. M-a salvat si acum trebuie sa aiba grija de mine. ? Lucrez ca pescar la un contractor pe nume Twisp. Mai ales pe el as vrea sa-l ns tiintez ca n-am murit. E un barbat ciudat, dar n-am vazut un alt pescar mai bun. ? La suprafata, rosti ea. E foarte periculos, nu? Din cauza Nemilosilor. Ai vazu t vreodata Nemilosi? Brett nghiti cu noduri: ? Luam pasari cu noi, pe barca. Ele ne avertizeaza. Spera din suflet ca ea sa nu-i fi remarcat ezitarea. ? Noi ne temem de plasele voastre, zise Scudi. Uneori vizibilitatea este foarte slaba si nu reusim sa le evitam. Multi Tritoni au pierit din cauza lor. El ncuviinta, amintindu-si de Nemilosi, de snge, si de ceea ce i spusese Twisp desp re Tritonii prinsi n plase. Ce-ar fi daca i-ar povesti lui Scudi ntmplarea traita p e luntre? Sau despre reactia ciudata a Tribunalului Maritim? Mai bine nu... Prob abil ca nu ar ntelege. Si s-ar crea o bariera ntre ei doi. ? Nu-ti place sa lucrezi n submersibilele insulare? i arunca ea, n graba. Stiu ca s unt moi, organice, nu seamana cu ale noastre, dar... Dupa felul n care vorbise, Brett si dadu seama ca Scudi sesizase sovaiala lui. ? Cred... cred ca mi-ar placea sa ramn cu Twisp, n caz ca nu se ntoarce pe submersi bile. As vrea sa-l stiu linistit, sa nu-si mai faca probleme din cauza mea. ? nti ne odihnim si dupa aceea mergem sa discutam cu cineva care ne poate ajuta. T ritonii calatoresc departe, cutreiera ntreaga planeta. Vei afla ce mai face Twisp si i vei trimite un mesaj... daca asta vrei. ? Cum adica, daca vreau? (Se holba la ea, ncercnd sa nteleaga.) Adica as putea aleg e sa... dispar? Sprncenele lui Scudi se ridicara, accentundu-i aerul strengaresc. ? Acolo unde vrei sa fii, acolo vei ajunge. Ceea ce vrei sa fii, aia vei deveni. E simplu, nu? ? Nu poate fi chiar att de simplu. ? Daca nu ai ncalcat legea, exista sanse sa rami aici. Lumea Tritonilor este mare s i ncapatoare. N-ai vrea sa stai? Tacu brusc, asaltata de un acces de tuse, iar Brett se ntreba daca nu cumva ar fi vrut sa spuna "sa stai aici, cu mine?" Scudi parea dintr-o data mai matura, mai tacuta. Tragnd cu urechea la discutiile purtate printre Insulari, Brett ramasese cu impresia ca Tritonii erau mai sofisticati, se simteau pretutindeni n largul l or, stiau mai multe dect Insularii. ? Stai singura? ntreba el. ? Da. Aici locuia mama. Si este foarte aproape de locul n care traia tata. ? Membrii unei familii tritoniene stau separati? ? Parintii mei... erau niste ncapatnati, amndoi, facu ea ncruntndu-se. Nu puteau trai unul lnga altul. Eu am locuit multa vreme cu tata, dar... aahhh... a murit. Scutura din cap, si Brett ntelese ca amintirile o dureau. ? mi pare rau, glasui el. Mama ta unde este? ? A murit si ea. (i evita privirea.) S-a ncurcat ntr-o plasa de pescuit... n-a trec ut nici un an de-atunci. (ntoarse din nou capul spre el, ncerca sa nghita, nsa nu re usi. Nodul era prea mare.) A fost greu... mama si-a gasit un amant, pe GeLaar Ga llow. Asta a fost dupa... Dadu iarasi din cap. Cuvintele parca nu vroiau sa iasa.

? Iarta-ma, Scudi. N-am avut intentia sa-ti trezesc amintiri dureroase. ? Dar eu vreau sa vorbesc despre ele! Aici n-am pe nimeni cu care sa... Adica... cei mai buni prieteni ai mei ocolesc subiectul si eu... (si trecu palma peste obr azul stng.) Tu esti un prieten nou, si ma asculti. ? Binenteles, nsa nu vad ce... ? Dupa ce a murit tata, mama a preluat... Stii ca tatal meu a fost Ryan Wang, st apn peste o avere incredibila? Wang! tresari Brett. Comertul Tritonian. Salvatoarea sa era o mostenitoare extre m de bogata! ? Eu n-am... n-am banuit ca... ? Nu trebuie sa te simti jenat. n sfrsit, Gallow urma sa-mi devina tata vitreg. nai nte sa moara, mama i-a cedat controlul asupra celei mai mari parti din mostenire a lasata de parintele meu. ? Deci tie nu ti-a mai ramas nimic. ? Poftim? Aaa, adica din partea tatei. Nu asta este problema mea. n plus, noul me u tutore este Kareen Ale. Tata i-a lasat... multe. Erau foarte buni prieteni. ? Dar care este problema ta? ? Toti fac presiuni asupra lui Kareen, sa se marite cu Gallow. Iar Gallow abia a steapta. Brett observa ca buzele ei se albeau ori de cte ori rosteau numele lui Gallow. ? Ce nu-ti place la Gallow asta? ntreba el. ? Ma nspaimnta! sopti Scudi. ? De ce? Ce-a facut? ? Nu stiu. nsa facea parte din echipaj atunci cnd a murit tata... si cnd a murit ma ma. ? Bine, dar... mama ta... parca spuneai ca era vorba de o plasa de pescuit. ? O plasa de pescuit a Insularilor. Asa mi-au spus. Brett cobor privirea n podea, amintindu-si de recenta ntmplare cu Tritonul prins n pla sa si sfrtecat de Nemilosi. Zarindu-i expresia stnjenita, Scudi ncerca sa-l liniste asca: ? Nu-ti port pica. Vad ca-ti pare rau. Toti Tritonii stiu ca trebuie sa se ferea sca de plasele de pescuit. Mama cunostea pericolele la care se expunea. ? Ai spus ca Gallow era cu parintii tai atunci cnd au murit. Crezi ca...? ? N-am spus nimanui asta. Nu stiu de ce-ti marturisesc tie, dar mi inspiri ncreder e. Si... vreau sa spun... ? ti sunt dator. ? Nu, nu! Nu m-am gndit la asa ceva. Pur si simplu... mi placi. mi place figura ta si felul n care asculti. Brett ridica ochii si privirile lor se ntlnira. ? Nu te poate ajuta nimeni? Ai amintit despre Kareen Ale... Toti o cunosc. Ea nu poate... ? Niciodata nu i-as putea spune asemenea lucruri! O privi atent cteva clipe, remarcnd socul si teama ntiparite pe fata ei. Povestile I nsularilor vorbeau despre pasiunile malefice care condimentau viata societatii t ritoniene. Violenta era aici la ea acasa. nsa ceea ce sugera Scudi... ? Te ntrebi daca nu cumva Gallow a fost implicat n moartea parintilor tai? Ea ncuviinta, fara a scoate un cuvnt. ? Ce te face sa banuiesti asta? ? Mi-a cerut sa semnez mai multe documente, nsa eu am zis ca nu ma pricep si am r ugat-o pe Kareen sa ma sfatuiasca. Nu cred ca Gallow i-a aratat aceleasi hrtii pe care mi le-a pus mie n fata. Ea nca nu s-a pronuntat. ? Te-a... (Brett si drese glasul.) Vreau sa spun ca... tu esti... adica, stii, un eori Insularii se casatoresc foarte tineri. ? Nu, n-a fost nimic de genul asta, cu exceptia faptului ca-mi spune mereu sa ma maturizez mai repede. Este o gluma. Zice ca a cam obosit asteptndu-ma. ? Ce vrsta ai? ? mplinesc saisprezece luna viitoare. Tu? ? Eu voi mplini saptesprezece peste cinci luni. Scudi i studie palmele batatorite, remarcnd urmele adnci lasate de sforile plasei d e pescuit.

? Palmele tale spun ca muncesti cam mult, pentru un Insular. si acoperi imediat gura cu mna si facu ochii mari. Dar era prea trziu, cuvintele sc apasera. Brett auzise multe bancuri de-ale Tritonilor, despre Insulari care trndaveau bron zndu-se la soare n timp ce Tritonii construiau o lume subacvatica. Se ncrunta. ? Am o gura cam sloboda, care adesea vorbeste fara mine, se scuza ea. Uite ce pr ostii fac. De-abia am gasit pe cineva care mi poate fi cu adevarat prieten, si lam si jignit. ? Insularii nu sunt lenesi. Scudi se apleca spre el, lundu-i palma ntr-ale sale: ? E suficient sa ma uit la tine ca sa-mi dau seama ca e vorba de scorneli rautac ioase. Brett si trase mna. nca se mai simtea tulburat si jignit. Realitatea cruda si amara iesise la suprafata. Degeaba ncerca Scudi sa o acopere. Muncesc cam mult, pentru un Insular! Scudi se ridica n picioare, strngnd cupele goale si resturile de mncare. Le baga ntr-o fanta pneumatica practicata n peretele de lnga masa de bucatarie, apasa un buton si totul disparu cu un suier discret. Brett privi fanta. Muncitorii care se ocupau cu chestia asta erau probabil Insul ari. Nimeni nu-i vedea vreodata, nimeni nu-i lua n seama. ? Bucatarie centrala si spatiu la discretie! rosti el. Tritonii au viata usoara, nu noi! Ea se ntoarse spre el, cu o expresie ncordata: ? Asa cred Insularii? Baiatul si simti fata cuprinsa de flacari. ? Nu-mi plac bancurile mincinoase, continua ea. Sunt sigura ca nici tie. Brett nghiti cu noduri. Scudi era att de directa, spre deosebire de Insulari! Cu to ate acestea, naturaletea ei l atragea n mod deosebit. ? Queets nu spune niciodata bancuri din astea. Nici eu, adauga el. ? Queets este tatal tau? ntrebarea l facu sa se gndeasca la parintii sai si la viata boema pe care o duceau n tre doua sedinte de pictura. si aminti de apartamentul lor central, de lucrurile la care tineau ? mobila, arta, ba chiar si aparatura tritoniana. n schimb, Queets nu avea dect ceea ce putea pune n barca: strictul necesar supravietuirii. ? ti este rusine de tatal tau? l ntreba Scudi. ? Queets nu este tatal meu. Este pescarul care m-a angajat. Queets Twisp. ? A, da. Nu esti foarte nstarit, nu-i asa, Brett? Te vad mirat de tot ceea ce vez i aici si... (Ridica din umeri.) ? Hainele de pe mine erau ale mele, spuse el. Atunci cnd mi-am vndut contractul lu i Queets, m-a luat ucenic si mi-a oferit tot ceea ce aveam nevoie. Pe o luntre n u ai loc sa ndesi lucruri inutile. ? Queets este zgrcit? Se poarta urt cu tine? ? Queets este un om bun! Si este puternic. N-am ntlnit pe nimeni mai puternic dect el. Are brate lungi de nici nu-ti vine sa crezi, i ajung pna la talpi. Perfecte pe ntru meseria lui. Un fior de-abia perceptibil scutura umerii Sirenei. ? l apreciezi foarte mult pe Queets, remarca ea. Brett si feri privirea. Fiorul acela involuntar spusese totul. Insularii i faceau pe Tritoni sa se nfioare. Le provocau repulsie. Simti durerea dezamagirii nfigndu-i -se ca un cutit dureros n pntece. ? Voi, Tritonii, sunteti toti la fel, vorbi el. Mutantilor nu le pasa daca exist a diferente mari ntre ei. ? Nu te-am considerat mutant, Brett. Oricine poate vedea ca esti normalizat. ? Aha! sari el, strapungnd-o cu privirea. Ce-i aia "normal"? Da, am auzit spunndu-s e ca printre Insulari au loc astazi tot mai multe nasteri normale... si desigur, exista varianta chirurgiei genetice. Te deranjeaza ca Twisp are brate lungi? Si ce daca? Nu e un monstru! E cel mai bun pescar de pe Pandora, pentru ca fizicul lui se potriveste de minune cu ceea ce face. ? Vad ca am nvatat multe lucruri gresite, sopti Scudi. Queets Twisp trebuie sa fi e un om foarte bun, din cauza ca a reusit sa cucereasca admiratia lui Brett Nort

on. (Un zmbet strmb i flutura pe buze, apoi disparu.) Tu n-ai nvatat lucruri gresite , Brett? ? Eu... dupa tot ce-ai facut pentru mine, n-ar fi trebuit sa-ti vorbesc n felul a sta. ? Tu nu m-ai salva daca m-as ncurca n plasa ta de pescuit? N-ai... ? As sari dupa tine, si nici nu mi-ar pasa de Nemilosi! Ea i zmbi att de placut, nct Brett simti ca se topeste, zmbind la rndul lui. ? Stiu ca asa ai face, Brett. mi placi. Am aflat de la tine lucruri pe care nu le cunosteam. Esti diferit, nsa... Zmbetul disparu iarasi de pe fata lui. ? Ochii mei sunt foarte buni, exclama el, creznd ca asta era diferenta la care se referise Scudi. ? Ochii tai? (l privi cu atentie.) Sunt minunati! I-am remarcat de la bun nceput. S unt mari si... greu de evitat. (si cobor privirea.) mi plac ochii tai. ? Credeam... credeam ca... ? N-am vazut doi Insulari care sa semene perfect, nsa nici Tritonii nu sunt ident ici. ? Nu cred ca Tritonii vor gndi vreodata astfel, acuza el ntreaga societate subacva tica. ? Unii vor arunca priviri mai insistente, recunoscu Scudi. Curiozitatea este cev a normal la o fiinta umana, nu? ? Au sa ma porecleasca Mut, protesta Brett. ? Majoritatea n-o va face. ? Cuvintele nu sunt dect vibratii nostime ale aerului sau mzgaleli pe hrtie. Asa sp une Queets. ? Mi-ar face placere sa-l ntlnesc pe Queets asta, rse Scudi. Pare un ntelept. ? Stie din ce unghi trebuie sa fie privite lucrurile. Nu cred ca ar exista ceva care sa-l tulbure... dect, poate, pierderea barcii. ? Dar faptul ca te-a pierdut pe tine nu-l tulbura? Brett se ntuneca la fata: ? As vrea sa afle ca traiesc. Se poate? Scudi atinse butonul transfonului si formula cererea lui Brett. Prin grila din p erete veni un raspuns att de slab, nct nu l auzi dect ea. Fusese att de naturala! Brett si spuse ca spontaneitatea marca diferenta dintre ei mai mult dect ochii sai mari care vedeau perfect pe timp de noapte. ? Vor ncerca sa ia legatura cu Vashon-ul, zise ea. Apoi se ntinse, cascnd. Chiar si atunci cnd casca este minunata, gndi el. Sesiza ca paturile erau foarte a propiate. ? Locuiai aici mpreuna cu mama ta? ntreba el. (Se njura n sinea sa, vaznd tristetea r evenind pe fata lui Sirenei.) mi pare rau, Scudi. N-ar trebui sa-ti aduc tot timp ul aminte de ea. ? Nu face nimic, Brett. Noi suntem aici, ea nu mai este. Viata merge mai departe ... iar eu continui munca mamei mele. (Zmbetul strengaresc i lumina din nou trasat urile.) Stii ca esti primul baiat cu care mpart camera? El se scarpina pe gt, stnjenit, nestiind care erau conventiile ntre sexe aici, n lume a tritoniana. Oare ce nsemna "sa mparti camera"? ncerca sa cstige putin timp: ? Care este munca pe care tu o continui? ? Ti-am mai spus. Matematizez valurile. ? Nu nteleg. ? Merg acolo unde apar configuratii noi de valuri. Cu asta se ocupa mama mea... si ambii ei parinti. Este un talent natural transmis genetic. ? Si ce anume faci? ? Forma valurilor si felul n care se deplaseaza ele ne dau informatii despre misc area sorilor si influenta pe care o are aceasta miscare asupra Pandorei. ? Da? Doar uitndu-va la valuri va dati... Pai, valurile apar si dispar, uite-asa! facu el pocnind din degete. ? Noi simulam valurile ntr-un laborator, i explica ea. Ai avut de-a face cu valuri le seismice, sunt sigura. Unele dintre ele nconjoara de mai multe ori planeta. ? Deci ti poti da seama cnd apar? ? Uneori.

Brett tacu, intimidat de vastitatea cunostintelor Tritonilor. ? Stii ca avertizam Insulele atunci cnd putem, relua Scudi. El ncuviinta. ? Pentru a matematiza valurile, trebuie sa le interpretez. (Se batu cu palma pes te frunte.) "Interpretare" este un cuvnt mai potrivit dect "matematizare". Si, des igur, transmit ceea ce interpretez. Desigur! gndi el. O mostenitoare! O salvatoare! Iar acum, o experta n valuri! ? Cui transmiti? (Se ntreba daca ar putea nvata si el ceea ce facea ea. Ct de benef ice ar fi pentru Insule aceste cunostinte!) ? Algelor! raspunse ea. Interpretez valurile ca sa poata fi ntelese de alge. Brett ncremeni sub efectul socului. Glumea, si batea joc de ignoranta unui Insular ? Ea i sesiza nedumerirea si se grabi sa adauge: ? Algele acumuleaza cunostinte. Pot fi nvatate sa controleze curentii si valurile. .. Atunci cnd vor umple din nou oceanul, vor sti mai multe lucruri. Acum se depri nd cu lucrurile esentiale de care au nevoie pentru a supravietui pe Pandora. ? Glumesti, nu-i asa? ? Poftim? facu ea, uluita. Nu stii despre alge? Se hraneau singure, asigurau sch imbul de gaze ntre ocean si atmosfera. Aerostatele! Oh, ce mult mi-as fi dorit sa le vad! Algele stiau attea lucruri, controlau curentii si stapneau ntreg oceanul. Da, asta s-a ntmplat odata, demult! Brett ramasese cu gura cascata. si aminti de lectiile de la scoala, despre algele constiente... o fiinta traind prin toate componentele sale, nglobndu-le ntr-o unica identitate. nsa asta era istorie straveche, din vremurile n care uscatul se nalta deasupra oceanului pandoran. ? Si crezi ca va redeveni ceea ce era odata? ntreba el. ? Deocamdata nvata. i aratam cum sa creeze curenti si sa neutralizeze valurile. Brett se gndi ce-ar nsemna asta pentru viata Insulelor ? sa navighezi cunoscnd dina inte directia curentilor si adncimea apei! Sa-ti alegi traseul n functie de condit iile meteo, de prezenta pestilor... Gndurile i iesira deodata din minte, iar locul le fu luat de un altul, pe care-l considera aproape nedemn, nsa cine putea sti cu siguranta ce intentii are o inteligenta nonumanoida? Scudi, remarcndu-i expresia, l scoase din reverie: ? S-a ntmplat ceva? ? Daca poti nvata algele cum sa controleze valurile si curentii, atunci vor sti si cum sa le creeze. Vom ajunge la cheremul lor. Cum le-am putea mpiedica sa ne dis truga? Cuvintele i iesisera pe gura aproape mecanic. Raspunsul veni pe un ton de compati mire: ? Algele vor alcatui o fiinta rationala. Nu va fi n avantajul lor sa distruga Ins ulele, sau pe noi. Deci, logic, nu ne vor distruge. Casca pe ascuns si Brett si aminti ca Scudi trebuia sa mearga n curnd la munca. Totusi, ideile pe care i le vrse ea n cap clocoteau, se ciocneau, faceau zgomot nel asndu-l sa doarma. Tritonii faceau att de multe lucruri! Stiau att de multe! "Algele vor gndi din nou." si aminti ca auzise undeva cuvintele acestea, la o conv ersatie n apartamentul parintilor sai ? unde se adunasera oameni importanti ca sa discute probleme importante. "nsa acest lucru nu se poate realiza fara ajutorul Vata-ei," raspunsese cineva. " Vata este esentiala pentru alge." Apoi conversatia devenise mult mai aprinsa, sub efectul boo-ului, desigur, osciln d ntre pure speculatii si paranoia. ? Am sa fac ntuneric n camera, daca esti rusinos, spuse Scudi. (Chicoti si diminua luminatia pna cnd toate formele devenira umbre. El o privi cum cauta drumul spre pat.) Pentru ea este ntuneric, gndi el. Pentru mine, de-abia s-a mai redus stralucirea. Se trase la marginea patului. ? Ai vreo prietena, la suprafata? ntreba ea, curioasa. ? Nu... nu n adevaratul sens al cuvntului. ? Ai mai mpartit camera cu vreo fata? ? Pe Insule, totul se mparte cu ceilalti. Doua fiinte pot sta singure ntr-o camera

doar daca formeaza un cuplu proaspat casatorit sau doresc sa faca dragoste. Si costa foarte scump. ? Vai! facu ea. (Ochii lui Brett zareau degetele ei dansnd nervos pe suprafata pa tului.) Aici mpartim camerele pentru a face dragoste, desigur, dar si pentru mult e alte motive. Pentru a sta mpreuna cu un coleg de serviciu sau de scoala, cu pri etenii... Ti-am spus asta ca sa te poti odihni cum se cuvine. Mine vei ntlni oameni , ti se vor pune ntrebari, te vei plimba... va fi multa agitatie. Degetele ei dansau n acelasi ritm nervos. ? Nu stiu cum sa-ti multumesc ca te-ai purtat att de frumos cu mine. ? Asa e obiceiul la noi. Daca un Triton te salveaza, te poti bucura de tot ceea ce are el, pna... pna te hotarasti sa pleci. Trebuie sa am grija de toate sufletel e pe care le aduc aici, n camera. ? Ca si cum as fi copilul tau? ? Cam asa ceva. Scudi ofta, apoi ncepu sa se dezbrace. Brett simti ca nu poate patrunde n intimita tea ei fara a primi ct de ct o ncurajare, si si acoperi ochii. Poate ca ar trebui sa-i spun. Nu e cinstit sa o pot vedea astfel si ea sa nu sti e. ? N-as vrea sa-ti tulbur viata, rosti el. ? Nu mi-o tulburi deloc. (O auzi strecurndu-se sub patura.) Este unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-au ntmplat. Esti prietenul meu; mi placi. Nu-i sufic ient? Brett se dezbraca, ntinzndu-se pe pat si tragndu-si patura pna la gt. Queets spunea m ereu ca nu-ti poti da seama ce se afla n mintea unui Triton. Prieteni? ? Suntem prieteni, nu? insista ea. El i ntinse mna peste spatiul dintre paturi. Dndu-si seama ca ea nu o putea vedea, i a tinse degetele. Simti strngerea calda si placuta. Apoi auzi un oftat. Scudi si ret rase mna cu delicatete. ? Trebuie sa dorm, se scuza ea. ? Da, si eu. Scudi pipai cu degetele pe perete pna gasi butonul, si cntecul balenelor nceta. Brett se simti inundat de o liniste deosebita, de un calm inimaginabil. Urechile se relaxara, apoi, deodata, o stare de alerta... oare ce sa fi fost? Nu-si dadu seama. Trebuia sa doarma, totusi. Somnul era absolut necesar. Mintea i spunea: "C hiar n acest moment, se ntreprinde ceva pentru a-i informa pe parintii tai si pe Q ueets." Traia. Familia si prietenii se vor bucura dupa atta neliniste si tristete . Cel putin, asa spera el. Dupa cteva minute, si spuse ca somnul nu venea din cauza ca lipsea miscarea. Descop erirea i permise sa se relaxeze si mai mult, sa respire mai usor. si aminti cum er a la suprafata, cnd valurile-i leganau trupul. Se concentra intens, ncercnd sa paca leasca mintea, nchipuindu-si ca se afla pe o luntre si apa l ridica blnd, apoi l cob ora, apoi l ridica iar... ? Brett? (Vocea lui Scudi era aproape o soapta.) ? Da? ? Dintre toate creaturile aflate n celulele de hibernare, cel mai mult as vrea sa vad pasarile. Pasarile care cnta. ? Am ascultat si eu cteva nregistrari din arhivele Navei, rosti el cu o voce somno roasa. ? Cntecul lor este ca al balenelor. Att de frumos, nct mi dau lacrimile. Si zboara. ? Avem si noi pasari. ? Pasarile voastre sunt rate si nu cnta. ? Dar fluiera atunci cnd zboara si sunt foarte caraghioase. Scudi se ntoarse pe o parte, cu spatele la el. Se auzira paturile fosnind. ? Noapte buna, prietene, sopti ea. Somn usor. ? Noapte buna. (Si acolo, la granita dintre somn si veghe, si imagina zmbetul ei m inunat.) Asa ncepe dragostea? se ntreba el. Simtea o apasare pe piept, care nu disparu dect dupa ce patrunse pe valurile unui somn agitat.

Cnd algele si aerostatele au pierit, copilul-Vata a intrat n catalepsie. Au trecut trei ani de atunci, si starea ei nu s-a schimbat. ntruct n zestrea ei genetica int ra att gene umane, ct si de alge, speram ca ne poate ajuta sa readucem algele la c onstienta. Doar ele sunt n stare sa potoleasca acest ocean dezlantuit. ? Hali Ekel, Jurnale WARD KEEL PERCEPEA LINISTEA mai mult prin intermediul senzatiilor tactile. Prin j ocul evenimentelor, ntreaga sa viata si-o petrecuse la suprafata oceanului. E dre pt, nici nu-si dorise n mod special sa ajunga vreodata n adncuri. Fii cinstit, si spuse el. Recunoaste ca te-au speriat povestile despre sindromul p resiunii si socul intrarii ntr-un mediu strain. Acum, pentru prima oara n viata, nu reusea sa perceapa pulsul podelei sub picioar ele goale, sunetele activitatii oamenilor, vocile lor, frecarea peretilor organic i de tavanul organic ? nici una dintre omniprezentele frictiuni cu care Insulari i se obisnuiau de mici copii pe culoarele aglomerate. Era att de liniste nct l dureau urechile. Kareen l lasase singur n camera, "cteva clipe, ca sa te acomodezi". Lnga el se afla un perete mare din plasmasticla care dezvaluia privirii un bogat peisaj oceanic dominat de tonuri rosii, albastre si verzi. Delicatetea umbrelor necunoscute l fa scina o buna bucata de vreme. Ale i spusese: "Eu voi fi prin apropiere. Daca ai nevoie de mine, cheama-ma." Tritonii cunosteau foarte bine senzatiile de slabiciune cu care se confruntau In sularii ? vizitatori sau emigranti ? atunci cnd ajungeau n adncuri. Unii dintre ace stia intrau n panica la gndul ca deasupra capului aveau o imensa masa de apa. Iar izolarea (chiar daca venea din proprie initiativa) ajungeau sa o tolereze de-abi a dupa o lunga acomodare. Toata viata lor se obisnuisera cu peretii organici sub tiri, stiind ca imediat dincolo de ei se aflau oameni, surprinzndu-le chiar si so aptele. Desigur, nu se auzeau gemetele si mngierile atunci cnd faceau dragoste, cert urile de familie, necazurile. Dect daca erai invitat sa le auzi. Schimbarea l naucea. Lasndu-l aici singur, Ale ncercase sa faca presiuni asupra lui? Sa-i influenteze d eciziile? Cine stie, poate l urmarea cu ajutorul unui sistem de supraveghere trit onian? Era sigur ca Ale, cu pregatirea ei medicala si experienta dobndita n societ atea insulara, era la curent cu problemele unui nou-venit. De-a lungul ultimilor ani, o studiase atent n misiunile ei diplomatice si ajunses e la concluzia ca Sirena actiona aproape ntotdeauna n cunostinta de cauza. Conform unui plan. Era sigur ca Ale urmarise ceva lasnd un Insular singur n astfel de mprej urari. Linistea era teribil de apasatoare. Un imperativ i se nfipse n minte: Gndeste, Ward! La asta esti foarte bun. Tresari p uternic. Parca auzise vocea mamei sale ? acum dusa dintre cei vii ? atingndu-i att de puternic centrii auditivi, nct privi n jur, temndu-se sa nu zareasca o fantoma nd reptnd spre el un deget mustrator. Inspira adnc o data, de doua ori, si si simti muschii pieptului relaxndu-se usor. nca o inspiratie si ceata din minte disparu. Linistea nu i mai chinuia urechile si pi eptul. Coborsera cu un submersibil si pe toata durata calatoriei Ale nu pusese nici o ntr ebare, nu oferise nici un raspuns. Ciudat, nu? Era renumita pentru ntrebarile ei d ificile, care deschideau calea argumentelor decisive. Oare m-au adus aici doar ca sa ma tina departe de Comitet? se ntreba el. Fusese i nvitat ntr-o vizita al carei scop ramasese deocamdata nvaluit de mister. Ingenioasa metoda! Mult mai simpla si mai putin periculoasa dect o rapire brutala. Se simte a ciudat, gndindu-se ca ajunsese n postura unui obiect de schimb cu valoare neprec izata. Totusi, nu era nelinistit; nsemna ca nu va fi tratat cu violenta. De ce-mi trec gndurile astea prin minte? si dezmorti bratele, picioarele, apoi se ndrepta spre canapeaua plasata n fata peret

elui transparent. O gasi elastica si confortabila, n ciuda faptului ca era facuta dintr-un material anorganic. Batrnetea i ntepenise trupul, convingndu-l sa apreciez e fotoliile moi si comode. si simtea remora obosita, luptnd cu disperare sa nu moa ra. Evita nelinistile, l sfatuisera medicii. Era o gluma buna, avnd n vedere functi a lui n societatea insulara. Remora producea n continuare hormoni, nsa avertismentul i revenea insistent n memorie: "O putem nlocui, desi nlocuitorii ei nu vor avea via ta lunga. Timpul lor de supravietuire va deveni din ce n ce mai scurt. Organismul tau i respinge, ntelegi?" Auzi agitatie n stomac. i era foame si lua acest lucru dre pt un semn bun. n camera nu descoperi nimic care sa semene cu o bucatarie. Nici m onitoare, nici difuzoare. Tavanul era nclinat, urcnd din dreptul canapelei spre pe retele din plaz, care parea nalt de sase sau sapte metri. Cta extravaganta! si spuse. O singura persoana ntr-un spatiu att de mare! Camera ace asta putea adaposti o familie insulara numeroasa. Aerul era un pic mai rece dect i placea lui, nsa se obisnuise. Peretele din plasmasticla proiecta umbre verzui as upra podelei, iar lumina din tavan era fosforescenta si stralucitoare. si dadea s eama, dupa razele care veneau de afara, ca nu coborsera la o adncime foarte mare. Totusi, deasupra lui se afla multa apa: milioane de kilograme, care apasau struc tura de rezistenta a camerei. Gndul acesta l nfiora. si plimba palma umeda peste pere tele din spatele canapelei ? tare si ferm; niciodata nu vazuse att de mult plasto tel. ncepu sa respire cu mai multa usurinta. Intrase n spatiul Tritonilor: toate c onstructiile erau solide. Deodata, camera i se paru o adevarata fortareata. Peret ii erau uscati, datorita unui sofisticat sistem de ventilatie. Tritonii care vene au n misiune la suprafata mentineau atta umezeala n locuintele lor! Oare cum de nu se sufocau? Desigur, Ale facea exceptie... nsa ea era deosebita, nu cunoscuse nici un om ? Triton sau Insular ? care sa-i semene. si dadu seama ca aerul din camera fusese conditionat conform standardelor insulare. Se simti mai n siguranta. Batu canapeaua cu palma si si aminti de Joy. Ce mult i-ar placea o canapea ca ast a! Da, Joy era o adevarata hedonista. Si-o imagina odihnindu-se lnga el si se sim ti deodata singur, tnjind dupa prezenta ei reconfortanta. ntreaga lui viata fusese un singuratic, nu ntretinuse dect cteva legaturi ocazionale. De unde venea sentime ntul acesta nelinistitor? Apropierea sfrsitului provoca n el o schimbare? Gndul l dez gusta. Ce rost avea sa se amestece n viata lui Joy? Doar asa, pentru ca peste put in timp sa o mpovareze cu durerea unei pierderi ireparabile? n curnd am sa mor. Comitetul trebuia sa aleaga pe cineva n locul lui, pentru functia de Sef al Justi tiei. Pe cine? El ar fi ales-o pe Carolyn, nsa cel mai potrivit din punct de vede re politic ar fi fost Matts. Nu-l invidia pe succesor, oricare ar fi fost acesta . Era o functie ingrata. Totusi, nainte de a-si pregati iesirea definitiva de pe scena, mai avea cteva probleme de rezolvat. Se ridica, tinndu-se de canapea. Ceafa l durea, ca de obicei, iar picioarele se nmuiasera ca o guma. Avu nevoie de o inte nsa concentrare pentru a ramne pe pozitie. Poftim! Un nou simptom. Ce bine ca pod eaua era ncalzita, ca si peretii! Astepta putin ca sa-si recapete puterile, apoi, sprijinindu-se de perete, porni spre stnga, n directia usii. Lnga iesire se aflau d oua butoane. l apasa pe cel de jos si auzi un suierat n spate, n dreptul canapelei. si roti ochii n directia sunetului, ca sa vada... si inima i tresari de parca ar f i vrut sa iasa din piept. O portiune a peretelui alunecase n lateral, dezvaluind un desen. l privi, spunndu-s i ca i crea o nfricosatoare senzatie de realitate. Parca ar fi fost o fotografie. Imaginea nfatisa o asezare omeneasca, ridicata pe uscat, pe jumatate distrusa, nco njurata de flacari... si oameni zbatndu-se n tentaculele aerostatelor ce pluteau d easupra. Aerostatele au murit o data cu algele, gndi el. Ceea ce vedea acum era ori o pict ura veche... ori reconstruirea istoriei de catre o persoana cu foarte multa imag inatie. Ar fi nclinat spre prima ipoteza. Asfintitul grandios vizibil n fundal, de taliile foarte exacte ale aerostatelor... totul se focaliza asupra unui muncitor aflat n centrul compozitiei, cu degetul ndreptat spre privitor. Avea o expresie acu zatoare, dominata de ochi negri si stralucitori. Locul asta mi este cunoscut. De ce oare? l coplesise o senzatie de familiaritate c are nu avea nimic comun cu un simplu dj-vu. Era o amintire, un lucru real. Da! Mem oria i spunea ca undeva, n aceasta camera ? sau prin apropiere ? se afla o mandala

de culoare rosie. De unde stiu asta? Cerceta de jur-mprejur cu atentie. Canapeaua, peretele transparent, fresca, peret ii goi, usa ovala. Mandala nu se afla nicaieri. Merse spre plaz, atingndu-i. Era rece, singura suprafata rece din camera. Ce ciudat, acest sistem de instalare a p lasmasticlei! Pe Insule nu gaseai asa ceva. De altfel, ar fi fost imposibil, plas masticla ar fi ranit sau distrus materialul organic n timpul unei furtuni. Materi alul cornos ce adapostea expertii-n-evaluarea-directiei era mult mai sigur, chiar daca pretindea hrana si ngrijire. Peretele din plasmasticla era incredibil de transparent. Nimic nu sugera grosimea lui sau densitatea extrem de mare. Un peste-gunoier cu mustati lungi adulmeca p artea exterioara, curatnd suprafata. Aparura si doi Tritoni, conducnd o sanie mare si grea, ncarcata cu bolovani si namol. Apoi disparura n spatele unui povrnis vizib il n partea dreapta. Din curiozitate, Keel lovi cu pumnul n plaz. Tump-tump! Pestele-gunoier si continu a impasibil activitatea. Curentii perturbau anemonele, ferigile, iarba si buretii . Zeci de pesti, ntr-o varietate de culori, curatau frunzele algelor care crestea u n apropiere. Altii, mai mari, cercetau mlul mprastiind nori de sedimente cenusii. Keel mai vazuse asemenea imagini n holograme, nsa realitatea era mult diferita. Re cunostea unele specii de pesti ? creaturi aduse de la laborator n fata Comitetulu i, pentru a li se permite nmultirea n mediul oceanic natural. Un peste-arlechin aparu sub gunoier, mpingnd cu botul n plaz. Keel si aminti de ziua n care PP-ul binecuvntase primul arlechin nainte de a-i da drumul n apa. Era ca si cum revedea un vechi prieten. Se apuca din nou sa cerceteze camera, ncercnd n acelasi timp sa-si dea seama ce era cu amintirea aceea incompleta. De ce i se parea totul att de cunoscut? Memoria i spunea ca mandala ar fi trebuit sa se afle la dreapta frescei. Se ndrepta spre per etele cu pricina si si plimba degetul pe el, cautnd un buton. Nu descoperi nici un ul nsa un alt panou aluneca putin n lateral si se auzi un clic. Privi panoul cu ma i multa atentie. Nu era construit din plastotel, ci dintr-un material compozit, mai putin dens. Descoperi pe perete o denivelare usoara, verticala. Aseza palma pe suprafata din dreapta ei, mpinse, si panoul aluneca n spate, dezvaluind n pasaj. Keel simti imediat miros de mncare. Dadu panoul la o parte si patrunse pe coridor, care facea un viraj brusc la stnga . Zari lumini. Kareen Ale statea n bucatarie, cu spatele la el. Narile i fura asal tate de izuri mbietoare ? ceai negru si supa de peste. Inspira adnc, pregatindu-se sa vorbeasca, nsa zari mandala rosie si se opri. Desenul asezat undeva deasupra u marului Sirenei l facu sa ofteze, aspirndu-i constienta acolo, printre cercuri si l inii si forme rasucite, ca ntr-un vrtej, pna-n centru, unde un ochi ? unul singur ? privea spre Univers. Un ochi fara pleoapa, asezat deasupra unei piramide aurii. Asta nu poate fi memoria mea, gndi el. Traia o experienta teribila. Amintirile Na vei i se infiltrau n minte ? cineva mergnd printr-un pasaj lung, curbat... un agrar ium scaldat n lumina violeta aparu undeva la dreapta. Nu se putea mpotrivi fluxului de imagini. Algele crescnd pe fundul oceanului se unduiau spre el... zari bancuri de pesti a caror existenta fusese respinsa de Comitetul sau. Ale se ntoarse si surprinse expresia fascinata a lui Keel, concentrarea intensa a supra mandalei. ? Te simti bine? ntreba ea. Vocea ei l readuse cu brutalitate la realitatea din bucatarie. Expira tremurnd din tot corpul, apoi si umplu plamnii cu aer. ? Eu... mi-e foame, spuse. Nici nu-i trecu prin minte sa-i povesteasca despre amintirile ciudate din care a bia revenise. Cum ar putea pricepe ea ceea ce nu ntelegea nici macar el? ? Ia loc, l invita Ale, aratnd spre o masuta pentru doua persoane, plasata ntr-un c olt, lnga un mic perete din plaz. Masuta era scunda, conform standardelor tritoniene. l dureau genunchii numai gndind u-se ca trebuia sa se aseze acolo. ? Ti-am gatit chiar eu, rosti ea. Sesiznd ca Insularul nca nu iesise din starea de buimaceala, adauga: ? Usa din camera alaturata duce spre o ncapere cu dus si baie. Dincolo de ea, dac

a ai nevoie, gasesti un birou cu toate cele necesare. Accesul spre exterior este tot acolo. Keel si ngramadi genunchii sub masa si se aseza cu coatele pe suprafata ei, sprijin indu-si capul n palme. A fost un vis? se ntreba el. Avea mandala rosie chiar n fata. Aproape ca i era frica sa o priveasca din nou. ? ti place mandala, observa Ale trebaluind prin bucatarie. El si lasa privirile sa se plimbe peste liniile desenate cu multa vreme n urma. De data aceasta, nimic nu l absorbi spre interior. ncet-ncet, fragmente din propriile amintiri i se furisara n minte, aducnd imagini efemere n spatele ochilor. ntrziau pu tin, apoi dispareau ca un abur. Calatori napoi n timp, pna la una dintre primele le ctii de istorie. n centrul clasei juca o holo-drama documentara pentru copii. Ins ularii adorau efectele teatrale, iar aceasta fusese cu adevarat fascinanta. Nu-s i mai amintea titlul, nsa tinea minte ca era vorba despre ultimele zile ale conti nentelor Pandorei ? care n holograme nu pareau deloc mici ? si despre moartea alg elor. Atunci aflase pentru prima oara ca algelor li se spunea "Avata". Actorii s e agitau ntr-un post de comanda, iar n fundal se zarea un perete... si acea fresca teribila care acum ajunsese n camera alaturata. Lnga ea se afla mandala rosie, ex act asa cum o vedea acum. Nu vroia sa stie cu ct timp n urma vazuse holo-drama ? o ricum, trecusera peste saptezeci de ani de-atunci. si ndrepta atentia spre Ale. ? Este mandala originala sau o copie? ? Mi s-a spus ca este originalul, raspunse ea. Este foarte veche, mai veche dect orice asezare de pe Pandora. Se pare ca te-a fascinat. ? Am mai vazut-o undeva, mpreuna cu fresca de dincolo. Peretii acestia si spatiul din bucatarie au fost construiti mai recent, nu? ? Locuinta a fost remodelata dupa preferintele mele. ntotdeauna m-au atras camerel e astea. Mandala si fresca au ramas n pozitia initiala. Am grija de ele. ? nseamna ca stiu unde ma aflu, spuse el. Copiii Insularilor nvata istorie cu ajut orul holo-dramelor si... ? Cunosc holo-drama la care te referi. ntr-adevar, aceasta este o parte a vechiul ui Fort. Pe vremuri iesea falnic deasupra apei si era protejat de munti nalti. Aduse mncarea ntr-o tavita, apoi aseza cupele si betigasele pe masuta. ? Dar Fortul nu a fost distrus n ntregime? ntreba el. Documentarele holografice au fost probabil refacute dupa cele de dinaintea lor... ? Sectiuni ntregi ale Fortului au supravietuit intacte. Era dotat cu sasuri autom ate, care s-au nchis imediat ce a patruns apa. Le-am restaurat cu foarte multa gr ija. ? Sunt impresionat. Keel dadu din cap, realiznd ca trebuie sa reevalueze importanta Sirenei Ale. Trito nii remodelasera o parte a vechiului Fort conform preferintelor ei! Traia ntr-un adevarat muzeu, se simtea bine si nu parea deloc afectata de valoarea istorica a obiectelor si a cladirilor nconjuratoare. Am facut o greseala neinteresndu-ma din vreme cum traieste un Triton n mediul lui natural. ncerca sa se relaxeze, sa lase toate problemele deoparte. Pentru un om aflat pe pragul mortii, acest loc reprez enta un adevarat avantaj. Nu mai era obligat sa decida asupra acceptarii sau resp ingerii diverselor forme de viata. Mame sfsiate de durere sau tati nnebuniti de mni e nu aveau sa-i mai prezinte creaturi pentru care Comitetul trebuia sa spuna "nu" . Lumea asta era departe de Insule. Ale si sorbi ceaiul. Mirosea a menta si Keel si simti deodata stomacul arznd de foam e. ncepu sa mannce, ca Insularii, punnd deoparte portii egale pentru gazda sa. Prim a nghititura l convinse ca era cea mai buna si mai aromata supa de care se bucuras e vreodata. Asa mncau Tritonii de obicei? nca o data, regreta ca i lipsea experient a vietii subacvatice. Sesiza ca Ale dusese si ea cupa aburinda la buze, savurndui continutul, si se simti insultat. nsa si reveni repede. Alti oameni, alte obiceiuri. Ce ciudat! Niste simple diferent e ale modului n care se serveste masa pot conduce la un dezastru ntre natiuni daca nu sunt percepute asa cum trebuie. ntrebari la care nu primise raspuns i bziau nca p rin teasta. Probabil ca trebuia sa nascoceasca o noua modalitate de abordare... u n amestec ntre franchetea Tritonilor si discretia Insularilor. ? Aerul din aceasta camera este foarte placut pentru mine, ncepu el. nsa vad ca ni

ci tu nu ai nevoie de burete sau de unguente. M-am ntrebat adesea: cum reusesti s a te descurci n mediul insular? Ale si lua ochii de pe figura lui si nalta cupa cu ceai, folosindu-se de ambele min i. mi ascunde ceva, gndi el. ? Ward, esti o persoana foarte imprevizibila, rosti ea dupa ce cobor cupa. Recuno sc ca nu ma asteptam la ntrebarea asta. ? Dar la ce ntrebare te asteptai? ? Deocamdata as prefera sa-ti raspund. Vezi tu, avem locuinte n care se mentin per manent conditiile de la suprafata. Eu am fost crescuta n astfel de locuinte. M-am adaptat mediului insular. Si ma adaptez foarte rapid cu umiditatea din mediul T ritonian ? atunci cnd este nevoie. ? Vrei sa spui ca... nca din copilarie ai fost aleasa si pregatita pentru misiuni n Insule? Vocea lui fusese ezitanta si socata. ? ntr-adevar, rosti ea. Ctiva dintre noi am fost... pusi deoparte si pregatiti sa nd eplinim cerintele fizice si mentale. Keel o fixa ndelung, uimit. Nu auzise vreodata de asa ceva! Soarta unui om putea fi tratata cu att dispret? Ale nu si alesese singura drumul n viata! Si, spre deose bire de majoritatea Insularilor, avea un trup care i permitea ndeplinirea oricaror aspiratii. si aminti cum si pregatea ea miscarile ? o persoana planificata care fac ea planuri. Ale fusese... deformata. Ea vedea probabil totul ca pe o simpla form are si pregatire, dar n realitate fusese deformata! ? nsa macar duci o viata... tritoniana? o ntreba el. Le respecti obiceiurile, noti, si... ? Priveste. Sirena desfacu salopeta n dreptul gtului si o lasa sa alunece, descoperindu-si snii. Apoi se ntoarse cu spatele la Keel, aratndu-i umerii. Pielea ei era alba si neted a ca un os fara carne lasat sa se usuce la soare. Din dreptul omoplatilor pornea ? paralel cu coloana vertebrala ? o cicatrice micuta, urma lasata de pestele-cu -aer. nsa de obicei nu era plasata acolo. El ntelese imediat semnificatia. ? Daca ar fi vizibila pe gt, cicatricea i-ar putea tulbura pe unii dintre Insular ii cu care te ntlnesti, nu? Apoi si spuse ca Ale suferise probabil o interventie chirurgicala complicata, n sc opul modificarii traseelor arteriale. ? Ai o piele minunata, adauga el. Pacat ca ti-au pus semnul tocmai acolo. ? Operatia mi-a fost facuta la o vrsta foarte frageda. Nici macar nu ma mai gndesc la ea. Nu este dect un simplu... accesoriu. Keel si dori intens sa-i mngie umarul, spatele neted si puternic... nsa reusi sa se abtina. Fii atent, smintitule! se apostrofa el. Sirena se mbraca, acoperindu-si snii si umerii. De-abia cnd i ntlni privirea Keel si d du seama ca se holbase la ea cu o insistenta aproape nerusinata. ? Esti foarte frumoasa, Kareen. n vechile holograme, toti oamenii arata... cam ca tine, nsa tu esti... (Ridica din umeri, deranjat de presiunea protezei montate p e ceafa.) Nu te supara pe un biet Mut, dar ntotdeauna te-am considerat un ideal d e frumusete. Ea se ncrunta, nedumerita: ? N-am pomenit niciodata un Insular spunndu-si singur... Mut. Asa te consideri? ? Nu chiar. Desi nu ne-ai auzit, folosim destul de des termenul. De cele mai mult e ori n gluma. Uneori, mama si atentioneaza odrasla: "Mutulica, nu-mi strica tortul cu labutele tale soioase." Sau: "Omule, daca ma mai superi o data, te trimit n p aradisul Mutilor." Daca vine din partea unuia de-al nostru, nu-i nici o problema . nsa atunci cnd ne numeste un Triton astfel, nu-ti pot descrie ct de jigniti ne si mtim. Fii sincera, cnd discutati ntre voi nu ne spuneti Muti? ? Tritonii mai badarani asa fac, si... n sfrsit, termenul apare din cnd n cnd n conver atii. Mie personal nu mi place. Daca trebuie neaparat sa facem o distinctie ntre n oi si voi, prefer "Clon", sau "Lon", cum spuneau stramosii nostri. Probabil ca lo cuind aici, n camerele astea, am capatat nclinatii spre cuvintele nvechite. ? Deci niciodata nu ai vorbit despre noi numindu-ne Muti.

Mai nti gtul si apoi fata Sirenei capatara o culoare purpurie. Keel o gasea de-a dre ptul ncntatoare, nsa reactia fusese foarte elocventa. Simti mna ei fina si bronzata atingndu-i degetele mbatrnite, presarate cu pete galbene. ? Ward, trebuie sa ntelegi ca o persoana pregatita atta vreme pentru diplomatie... vreau sa spun, atunci cnd esti n compania altor oameni... ? Da, nteleg ce vrei sa spui. "Atunci cnd te afli pe o Insula, trebuie sa te compo rti ca un Insular." Ea si retrase mna, facndu-l sa tnjeasca dupa caldura placuta a atingerii: ? Cam asa ceva, recunoscu el. Lua cupa cu ceai si sorbi ultimele picaturi. Keel sesiza caracterul defensiv al gestului. n mod cert era tulburata, nu o mai vazuse niciodata astfel. Nu avea n el atta vanitate ? si prostie ? nct sa-si nchipuie ca asta se putea pune pe seama celo r cteva cuvinte schimbate pna n acel moment. Trase concluzia ca singurul lucru care o putea scoate pe Ale din starea ei de echilibru era o situatie total neprevazut a si fara vreun precedent diplomatic. Un eveniment pe care nu l putea tine sub cont rol. ? Ward, tatona ea, cred ca exista un punct asupra caruia noi doi am cazut ntotdea una de acord. Nu-si ridicase nca privirea din cupa cu ceai. ? Serios? facu el pe un ton neutru, refuznd sa-i ntinda o mna de ajutor. ? "Uman" se refera mai putin la aspectele anatomice si mai mult la cele mentale, declara Ale. Inteligenta, compasiune... umor, nevoia de a mparti cu ceilalti... ? Si de a stabili ierarhii? o completa el. ? Probabil ca da. (De-abia acum i nfrunta privirea.) Tritonii se mndresc cu trupuril e lor. Se mndresc cu faptul ca au reusit sa se mentina aproape de standardul orig inal. ? De-asta mi-ai aratat cicatricea de pe spate? ? Am vrut sa ti dai seama ca nu sunt perfecta. ? Adica esti deformata, ca si mine? ? Ward, nu vrei sa ma ajuti deloc! ? Tu si ai tai va bucurati de luxul ca puteti alege mutatia dorita. Genetica are , desigur, legile ei uneori dezagreabile, nsa pe voi nu va afecteaza prea tare. C icatricea pe care mi-ai aratat-o nu te face sa semeni cu mine... poate mai degra ba pistruii tai. Dar trebuie sa recunosti ca pistruii sunt mult mai usor de supo rtat dect asta. (Se batu cu palma peste proteza din ceafa.) Fii linistita, nu ma p lng. Am considerat ca putina pedanterie nu strica. Bun, acum spune-mi, n ce proble ma nu vreau sa te ajut deloc? Se lasa pe spate, satisfacut. Anii lungi si plicticosi petrecuti n functia de Jud ecator i oferisera totusi lectii utile. Ea l privi drept n ochi. Keel zari teama ntiparita pe trasaturile delicate. ? Exista Tritoni fanatici care vor sa extermine toti... Mutii de pe planeta. Brutalitatea cuvintelor si tonul lor sec l prinsera pe nepregatite. Att Insularii ct si Tritonii stiau sa pretuiasca viata. Remarcase acest fapt de nenumarate ori. I deea unei crime provoca greata aproape tuturor pandoranilor. Deciziile sale jude catoresti mpotriva creaturilor cu mutatii aberante si periculoase l transformasera n tr-o persoana retrasa, nsa legea cerea ca cineva sa decida asupra oamenilor, mons trilor aberanti si... altor lucruri. Suferinta l coplesea de fiecare data cnd lua o decizie negativa. Dar sa extermini sute si sute de mii... Ramase cu ochii pironiti n gol, reanaliznd comportamentul Sirenei ? mncarea preparata de ea nsasi, gazduirea n aceasta locuin ta deosebita. Si, desigur, cicatricea. Sunt de partea ta, ncerca ea sa-i comunice. Simtea premeditarea n actiunile ei, nsa mai era ceva dincolo de mesajul concis si rece. Altfel, de ce s-ar fi simtit sti ngherita? Cu siguranta, Ale dorea sa i mpartaseasca un anumit punct de vedere. Care punct de vedere? ? De ce? ntreba el. Ea inspira adnc. Simplitatea reactiei lui Keel o surprinsese. ? Din cauza ignorantei, veni raspunsul. ? Si cum se manifesta aceasta ignoranta? Ale lovea nervos si ritmic cu degetele ntr-un colt al fetei de masa. Flip-flip-fl

ip. Ochii sai cautara o pata pe tavita, o gasira, si o fixara cu insistenta. ? nchipuie-ti ca sunt un copil, insista Keel. Explica-mi. "Sa extermine toti Muti i de pe planeta." Stii foarte bine cum gndesc eu despre protejarea vietii umane. ? La fel gndesc si eu, Ward. Te rog, crede-ma. ? Atunci, explica-mi, ca sa putem ntreprinde ceva. De ce ne vrea cineva moartea d oar pentru ca suntem... extranormali? Niciodata n viata nu fusese mai constient de nasul imens, de ochii plasati aproap e de tmple, att de ndepartati unul de altul, nct urechile percepeau zgomotul ? clic-c lic ? facut de fiecare clipire. ? Este vorba de politica, i raspunse ea. Si de puterea ascunsa n instinctele josnic e. Si, desigur, de situatia algelor. ? Care situatie a algelor? Vocea i suna sec n propriile sale urechi, ndepartata, si... da, ncarcata de teama. S a extermine toti Mutii de pe planeta. ? Te simti n stare sa faci o plimbare? l ntreba ea cu ochii ndreptati spre hublou. Ward i urmari privirea: ? Unde, afara? ? Nu, nu afara. A fost un val seismic la suprafata si multe dintre echipele noas tre au raportat distrugerea unor terenuri nalte pe care le-am construit recent. Keel i privi n continuare buzele. Nu-i venea sa creada ca ntr-adevar cineva putea v orbi cu atta detasare despre un val seismic. ? Si Insulele? facu el ncercnd sa-si nghita nodul din gt. Ct de mari sunt pierderile? ? Minime. Din cte stim noi, nimeni nu a murit. Valurile seismice vor tine n curnd d e domeniul trecutului. ? Nu nteleg. ? Acest val seismic a fost mai mic dect furtunile pe care le nfruntati n fiecare ia rna. Am reusit sa naltam deasupra apei o retea de terenuri. Portiuni de uscat. Cnd va, ele vor fi insule... insule adevarate, stabile, din solul Pandorei. Care nu vor mai fi purtate aiurea de curentii oceanului. Si sper ca unele dintre ele vor deveni continente. Uscat, gndi el simtind un gol n stomac. Uscat nseamna adncime mica. La adncime mica o Insula se poate lovi de fundul apei, scufundndu-se. Istoria dovedea ca toate ace ste dezastre erau cumplite. Dar Ale vorbea totusi despre cresterea intentionata a riscului de scufundare, cea mai mare teroare pentru un Insular. ? Ct de numeroase sunt portiunile de uscat? ntreba el ncercnd sa pastreze un ton calm . ? Nu foarte multe. Oricum, este un nceput. ? Dar va dura la nesfrsit sa... ? Va dura mult, dar nu la nesfrsit, Ward. Muncim de generatii ntregi. Si n ultimul t imp primim ajutor. Vom trai sa ne vedem visul realizat, nu te bucuri? ? Ce legatura are asta cu algele? Nu vroia sa se lase molipsit de entuziasmul ei. ? Algele sunt cheia, asa cum au spus dintotdeauna oamenii ? Tritoni si Insulari. Cu ajutorul algelor si al ctorva bariere artificiale inteligent plasate, putem co ntrola curentii oceanului. Toti curentii. Controlul, gndi el. Asta urmaresc Tritonii, este n firea lor. Avea dubii ca vor pu tea stapni oceanul, dar daca vor manipula curentii, chiar ca vor controla miscare a Insulelor. Ct de mult control? ? Traim ntr-un sistem binar, spuse el. Distorsiunile gravitationale provoaca inevi tabil valuri seismice, cutremure... ? Asta nu se ntmpla pe vremea cnd algele erau stapne pe aceasta planeta. Acum avem d estule alge ca sa putem remarca o diferenta. Vei vedea cu ochii tai. Iar curentii si vor nceta actiunea de degradare, contribuind la acumularea sedimentului, nu la mprastierea lui. Degradarea. O privi, minunndu-se de frumusetea ei. Cunostea oare sensul cuvntului? O simpla definitie tehnica nu era suficienta. Interpretnd gresit tacerea lui, Ale se grabi sa continue: ? Avem o documentatie completa, putem reconstrui totul. Planeta poate redeveni a sa cum era nainte de moartea algelor.

Nu chiar totul, si spuse Keel. Privi nca o data spre gradina aflata dincolo de pla smasticla. Vegetatia era att de luxurianta, nct acoperea aproape n ntregime mlul. Nu s e zarea nici un bolovan. Pe cnd era copil, niciodata nu-i placusera misiunile de supraveghere a derivei, din cauza ca nu vedea altceva dect piatra... si ml. Asta n cazul n care apa era suficient de putin adnca sau de clara pentru a se putea vedea ceva. Orice Insular simtea fiori de gheata pe spinare atunci cnd distingea fundu l apei. ? Ct de nalte sunt aceste "bariere artificiale"? ntreba el. Ale si drese glasul, ferindu-si privirea: ? n zona n care ne aflam au nceput sa se formeze brizanti. Supraveghetorii din Vash on probabil ca le-au remarcat deja. Valul acela seismic i-a adus att de aproape, n ct... ? n centrul sau, Vashon are adncimea de o suta de metri, protesta el. Doua treimi din populatie traiesc sub linia de plutire a Insulei ? o jumatate de milion de s uflete! Vietile lor sunt n pericol! Cum poti vorbi cu atta indiferenta despre...? ? Ward! l ntrerupse ea cu o voce dura, metalica. Cunoastem pericolele care ameninta Insulele si le-am luat n calcul. Nu suntem criminali. Peste putin timp vom final iza cele doua proiecte monumentale la care muncim de generatii ntregi: refacerea c ompleta a algelor si ridicarea continentelor. ? Proiecte pe care le-ati tinut secrete, fara sa ne avertizati si pe noi asupra pericolelor. Vreti sa ne sacrificati pentru... ? Nimeni n-a pus problema astfel! ? Nimeni, cu exceptia prietenilor tai care vor sa extermine toti Mutii de pe pla neta! Asa vreti sa ne ucideti? Transformnd Insulele n epave esuate la marginea bar ierelor si a continentelor voastre? ? Stiam ca asa ai sa reactionezi, facu ea. nsa trebuie sa ntelegi ca, spre deosebi re de oameni, Insulele nu mai au nici un viitor. Sunt de acord ca ar fi fost bin e sa va dezvaluim mai devreme planurile noastre, sa va implicam si pe voi, dar.. . uite ca n-am facut-o. (Ridica din umeri.) O facem acum. Misiunea mea este sa-t i explic cum trebuie sa actionam mpreuna pentru a evita dezastrele. Sa te conving ca este necesar sa cooperezi la... ? La exterminarea n masa a Insularilor! ? Haide, Ward, ce naiba! La salvarea n masa a Insularilor... si a Tritonilor. Tre buie sa ridicam continentele si sa le populam nca o data, mpreuna. Parea sincera, nsa Keel nu avea ncredere n ea. La urma urmelor, era o ambasadoare, antrenata sa debiteze minciuni pe un ton ct mai convingator. Iar enormitatea prop unerii facute... Ale arata spre gradina exterioara: ? Algele se dezvolta excelent, dupa cum vezi. nsa nu seamana deloc cu fiinta ucisa de stramosii nostri. Acum sunt simple plante, lipsite de constiinta. Desigur, a u fost recreate din genele anumitor oameni care... ? Ai uitat ca vorbesti cu Seful Justitiei? mormai Ward. Nu-mi explica tocmai mie cum este cu genetica. Stiu despre "stupidoalgele" voastre. Ramase surprins, vaznd-o pe Ale rosind. Era pentru prima oara. Fara ndoiala, o ast fel de smecherie trebuia sa faca parte din arsenalul unui bun diplomat. Oare cum de nu o folosise pna acum... ori situatia o coplesise, facnd-o sa nu-si mai poata controla reactiile? Se hotar sa-i studieze cu mai multa atentie comportamentul, pe ntru a-si da seama de adevaratele ei sentimente. ? "Stupidoalge" este un termen copilaresc si ridicol, protesta ea. Nu reflecta de loc realitatea. ? ncerci sa-mi distragi atentia, o acuza Ward. Spui ca Vashon s-a apropiat de lin ia brizantilor. Ct de mult? ? Peste cteva minute plecam. Vei avea posibilitatea sa-ti dai seama singur. nsa tr ebuie sa ntelegi ca noi vrem sa... ? Nu. Nu trebuie sa nteleg ? tu vrei de fapt sa accept ? un plan care pune n peric ol viata attor oameni. Am zis oameni. Punct. Vorbesti de control. Ai vreo idee ? orict de vaga ? despre energia colosala a unei Insule aflate n miscare? Stii cte ef orturi ? ndelungate si minutioase ? se depun pentru manevrarea unui obiect cu o as emenea masa? Termenul asta al tau, "control", nu ia n considerare energia cinetica a...

? Ba o ia, Ward. Sa nu crezi ca te-am adus aici doar pentru a-ti oferi un ceai. Sau ca sa discutam n contradictoriu. (Se ridica n picioare.) Hai! Avem mult de mer s, sper ca ti-ai luat picioarele cu tine. Se salta si el, ncetisor. l dureau genunchii, iar piciorul stng i amortise putin. Er a adevarat tot ceea ce-i spusese Ale? Teama ca Insula sa nu se zdrobeasca la con tactul cu fundul apei avea radacini adnci n orice Mut. Nici Keel nu reusea sa scap e de ea. Atunci cnd zareai o linie alba la orizont, te pregateai pentru moarte. S tiai ca vei ntlni fie un val seismic, fie spuma brizantilor spargndu-se ntr-o apa pu tin adnca. Da, linia alba aducea moartea, si nimeni nu putea schimba situatia.

Cum fac dragoste Tritonii? De fiecare data la fel. ? Gluma insulara

CELE DOUA BARCI ? una dintre ele pe post de remorca ? se leganau duse de apa oce anului. Nimic nu se zarea la orizont, cu exceptia valurilor cenusii, tavaluguri n alte si lungi purtnd pe creasta o linie intermitenta de spuma. Vashon disparuse d e mult, ramnnd n urma. Twisp pastra cursul cu ajutorul vntului si al instinctelor sal e de pescar ncercat, care puteau sesiza evolutia luminozitatii pe cerul Pandorei. Astepta ncordat, aruncnd din cnd n cnd priviri spre radio sau goniometru. Toata noapt ea se pregatise pentru ca dis-de-dimineata sa poata porni n cautarea lui Brett ? ridicnd barcile de sub apa, reparnd stricaciunile provocate de valul seismic, ncarcn d hrana si echipamentele necesare. Doar Soarele Mic se afla pe cer, o pata difuza dincolo de perdeaua subtire de no ri. Vreme ideala pentru navigatie! Expertul-n-evaluarea-directiei i daduse coordona tele la care valul seismic lovise Vashon-ul, si pe la mijlocul amiezii va putea nc epe sa scotoceasca prin adncul apelor. Daca ai supravietuit pna acum, baiete, nu-ti fie frica, te gasesc eu! Un sentiment descurajant puse deodata stapnire pe el. Sentimentul ca se agita deg eaba. Trecuse aproape o zi de cnd oceanul l furase pe Brett... ca sa nu mai punem la socoteala haitele de Nemilosi! Apa era strabatuta de un curent ciudat, care d esena o linie argintie printre valuri. Din fericire, se ndrepta n aceeasi directie ca si el. i putea masura viteza cu ajutorul radarului doppler. Pastrase radioul a cordat pe frecventele Vashon-ului, spernd sa auda ca pustiul fusese salvat. Exista, desigur, posibilitatea ca Tritonii sa-l fi gasit pe Brett. Twisp statea la pnda, ncercnd sa descopere urme ale prezentei Tritonilor: geamandura, care marca existenta unei echipe de lucru, sau un hidroglisor, ori suprafata metalica si lu cioasa a unui submersibil iesind din adncuri. nsa nimic nu aparea n raza sa vizuala. Plecarea din Vashon ? executata n mare graba si pe furis ? se dovedise un adevara t tur de forta. Pe parcursul pregatirilor avusese tot timpul senzatia ca ofiteri i de Securitate vor veni sa-l opreasca. nsa Insularii se ajutau ntre ei, chiar si atunci cnd intentiile unuia pareau de-a dreptul disperate si lipsite de sansa. Ge rard i facuse un pachet mare cu hrana de la prieteni si de la bucataria Asului de Cupa. Securitatea fusese informata ca Brett cazuse prada valurilor. Informatori i lui Gerard aflasera ca parintii pustiului lansasera un apel ca "cineva sa faca totusi ceva." Dar nu i se adresasera lui Twisp. Ciudat! Folosisera doar canalele oficiale. Twisp i banuia pe cei de la Securitate ca stiusera de pregatirile lui, n sa n mod deliberat l lasasera n pace ? n parte pentru ca purtau pica familiei Norton , si n parte pentru ca... pentru ca Insularii se ajutau ntre ei. Toti stiau ca era de datoria lui sa-l caute pe Brett. Cnd coborse pe chei sa vada ce putea face pentru a-si recupera ambarcatiunea, gasi se o agitatie frenetica. Pescarii se apucasera sa-si repare barcile. Totusi, n ci uda faptului ca aveau mult de lucru, si facusera timp sa-i dea o mna de ajutor. Br ett era singura persoana disparuta. n sinea lor, erau de acord cu tentativa curaj

oasa a lui Twisp. Toata noaptea primise daruri ? echipamente, sonar, barca de rezerva, motor, bate rii cu celule de tipar... Nimeni nu rostise vreun cuvnt, nsa n ochii lor se putea c iti: "Stiu. Sunt de acord cu tine. Daca as fi n locul tau, as face la fel." La sfrsit, gata de plecare, Twisp asteptase nerabdator ntoarcerea lui Gerard, care l sfatuise sa nu plece pna nu vorbeste cu el. Barmanul sosise n scaunul motorizat, tinndu-si piciorul n fata ca pe o lance boanta. Fiicele sale gemene topaiau n spate . n urma lor veneau cinci clienti permanenti ai Asului de Cupa, tragnd cteva caruci oare pline cu hrana. ? Ai aici haleala pentru douazeci si cinci sau treizeci de zile, i spusese Gerard , oprind scaunul lnga barcile care asteptau semnalul de plecare. Te cunosc bine, Twisp. Stiu ca n-ai sa te dai batut. Un val de tacere penibila se asternuse deasupra pescarilor prezenti pe chei. Ger ard rostise cu voce tare ceea ce gndeau cu totii. Ct timp putea supravietui pustiu l acolo, n oceanul ostil? n timp ce prietenii ncarcau hrana n barca-remorca, Gerard l informase: ? Au fost trimise mesaje catre Tritoni. Imediat cum afla ceva, ne vor da de stir e. Nu-ti pot spune de pe acum ct are sa te coste. Twisp facu o ultima verificare a barcilor, apoi cauta privirea prietenilor carel ajutasera cu daruri si cu contributia lor fizica. Le era ndatorat. Iar la ntoarc ere ? se va ntoarce, mpreuna cu pustiul ? datoria sa va fi cu mult mai mare. Si cnd te gndesti ca de-abia trecusera cteva ore de cnd cocheta cu ideea de a schimba via ta independenta de pescar cu cea de pe submersibile! Ce sa-i faci... asta e! Gemenele lui Gerard l rugasera sa le mai nvrta o data. Barcile erau gata si toti fu ra cuprinsi de sentimentul ndoielii... chiar si Twisp. Desfacu larg bratele oferi nd cte o mna fiecarei fete, apoi se roti, mai repede, din ce n ce mai repede, ridicnd u-le n aer. Spectatorii se retrasera din calea acestei adevarate elice. Fetele sc oasera tipete ascutite atunci cnd talpile lor se ndreptara spre orizont. Twisp se opri, mpleticindu-se, ametit si transpirat. Gemenele cazura n fund, pe chei, cu pr ivirea total dezorientata. ? Sa te ntorci, ma auzi? i strigase Gerard. Altfel, sa stii ca fetele mele nu ne-o vor ierta niciodata! Twisp pastra cursul folosindu-se de vntul pe care-l simtea n obraji, fiind atent s i la curentul apei. Continua sa rememoreze acea tacuta si stranie plecare. Veche a zicala a flotelor de pescari l nsotea n singuratate: Cel mai bun prieten al tau e ste speranta. Barca-remorca era suprancarcata si lovea luntrea atunci cnd se naltau deasupra unui val mai mare. Zumzetul de fond al radioului se suprapunea peste soaptele apei c are lingeau carcasa ambarcatiunilor. Slap-slap. Arunca o privire peste umar, spre remorca. Doar antena de sarcina electrostatica iesea de sub prelata. Simtea sub picioare vibratia calma si linistitoare a motorului cel nou. Bateriile cu celule de tipar nu ncepusera nca sa-si schimbe culoarea, nsa era cu ochii pe ele. Daca an tena nu "prindea" un fulger, va fi nevoit sa le hraneasca nainte de caderea noptii . Formatiuni masive de nori cenusii se desfasurau n fata. n curnd avea sa ploua. ntins e peste punte membrana transparenta primita de la un pescar, lasnd neacoperita do ar o mica fanta prin care sa adune apa potabila. nca nu terminase de strns ultimel e noduri, cnd indicatorul de curs scoase un sunet de alarma. Deviase cu putin pes te cinci grade de la traseul prestabilit. Redresa n graba situatia, apoi se adapos ti sub membrana, nemultumit ca n acest fel vizibilitatea se va reduce dramatic. ns a stia ca nu trebuie sa se ude. Cu hainele uscate, n-am sa ma simt niciodata cuprins de deznadejde. Dar, cu toate acestea, deznadejdea l ncoltise, agresiva si rea. Avea vreo sansa ? orict de mica ? sa-l mai gaseasca pe pusti? Ori facea totul doar pentru a-si asig ura propria sa pace interioara? Sau poate ca nu mai am alte scopuri n viata...? Alunga din minte acest ultim gnd, considerndu-l inacceptabil. ncerca sa iasa din vrte jul ndoielilor si se apuca de treaba. Prinse un pestisor argintiu si l agata n capat ul unei sfori. Lega sfoara de prghia unui clopotel aflat la tribord, iar celalalt capat ? cel cu momeala ? l lasa sa pluteasca pe apa. Apoi trase de ea pentru a s

e asigura ca instalatia functioneaza. Auzi clinchetul subtire al clopotelului. Exact asta-mi trebuia! gndi el. Sa trag dupa mine un peste mort, ca sa atrag Nemi losii. Desi Nemilosii preferau prazile cu snge cald, acceptau totusi orice atunci cnd le era foame. La fel ca si oamenii. Lasndu-se pe spate si prinznd prghia crmei cu subsuoara, ncerca sa se relaxeze. Radiou l nu transmisese nici un mesaj pe frecventele destinate cazurilor de urgenta. nti nse mna si comuta pe programul normal, unde n acel moment se difuza o emisiune muz icala. Un alt aparat primit n dar ? sonda de navigatie cu sonar ncorporat si posibilitati de memorare a pozitiei ? zacea pe punte, la picioarele sale. l activa pentru a ve rifica pozitia si compara rezultatul cu cifra nscrisa pe aparatul doppler. Destul de aproape. Undeva n urma, Vashon plutea parcurgnd n mod constant sapte klick-uri pe ora. Luntr ea sa era capabila sa atinga douasprezece klick-uri pe ora. La viteza asta, nu pu tea pescui nimic cu o simpla sfoara. Radioul ntrerupse programul muzical pentru cteva comentarii legate de persoana Sefu lui Justitiei, Ward Keel. Comitetul nu daduse pna acum nici o declaratie oficiala , nsa observatorii considerau ca aceasta vizita n adncuri ? fara precedent ? putea avea "o profunda semnificatie pentru Vashon si celelalte Insule." Ce semnificatie? se ntreba Twisp. Keel era o persoana importanta, nsa lui Twisp i venea greu sa-si imagineze ca acea sta importanta depasea limitele Vashon-ului. Comunitatile insulare murmurau uneo ri, nemultumite de vreo decizie, nsa de la instalarea lui Keel n functia de Sef al Justitiei se produsesera foarte putine tulburari. Ceea ce dovedea ca omul nu du cea lipsa de ntelepciune. nsa de data aceasta tresari curios: Preoteasa-psihiatru fusese rugata sa comentez e misiunea lui Keel. Ce legatura putea avea religia cu o calatorie a Sefului Jus titiei? Dintotdeauna, Twisp nu acordase dect o atentie superficiala att politicii, ct si religiei. Erau subiecte bune de discutie atunci cnd te aflai la Asul de Cup a, n fata unui pahar cu bautura, nsa nu ntelesese niciodata de ce oamenii se nfierbnt au n polemicile despre "adevaratul scop al Navei." Cine sa stie care fusese adevaratul scop al Navei? Poate ca nu avusese nici unul , de fapt! Totusi, era posibil ca vechea religie sa cstige teren printre Insulari. Dintotdea una, aceasta reprezentase o sursa ? nemediatizata ? de controverse ntre Tritoni si Insulari. Exista deja o polarizare suficient de accentuata ntre ei si diplomatii discutau mereu n contradictoriu despre "abilitatile functionale" ale fiecarei par ti. Insularii pretindeau ca detin suprematia n agricultura, textile si meteorologi e. Tritonii se laudau ca trupurile lor erau cel mai bine adaptate vietii pe usca t. Cearta stupida! Twisp avea convingerea ca inteligenta unui grup de oameni ? fie el insular sau tritonian ? scadea o data cu cresterea numarului. Daca oamenii vor rezolva problema asta, nseamna ca vor rezolva totul, gndi el. Avea sentimentul ca se punea la cale ceva foarte important. nsa aici, n mijlocul o ceanului, ct de ndepartate i se pareau toate framntarile celorlalti! Nici Nava, nic i PP, nici fanatici religiosi... doar un agnostic calit n lupta cu viata. Nava era Dumnezeu? Dar cui i pasa? Fusesera abandonati si influenta Ei nu i mai pu tea atinge. Un val lung si de aproape doua ori mai nalt dect celelalte salta luntrea. Ajuns pe coama, Twisp arunca o privire mprejur si distinse ceva masiv plutind pe apa n dep artare. Indiferent ce era, statea n calea curentului argintiu care purta cele dou a ambarcatiuni. l tinu sub o supraveghere atenta si dupa ce se mai apropie putin si dadu seama ca era vorba de mai multe obiecte ngramadite. Cteva minute mai trziu, l e recunoscu. Nemilosi! nsa pasarile nu croncanisera absolut deloc! si ndrepta privirea spre ele, apoi atin se butonul care activa scutul de protectie, pregatindu-se sa respinga atacul hait ei. Nemilosii pluteau fara a face vreo miscare. Ciudat, si spuse el. N-am mai vazut niciodata Nemilosi stnd linistiti.

nalta capul prin fanta practicata n membrana transparenta, si privi mai cu atentie . Apropiindu-se de centrul haitei, numara sapte adulti si un grup compact de tin eri Nemilosi. Pluteau pe valuri ca niste fragmente ntunecate de materie organica moarta. Morti, si dadu el seama. O ntreaga haita de Nemilosi, morti cu totii! Din ce cauza oare? ncetini putin, nsa ramase cu degetul pe buton... pentru orice eventualitate. Dar N emilosii nu se prefaceau, ncercnd sa-l atraga n cursa... Erau morti de-a binelea, d ispusi ntr-un cerc de protectie: fiecare adult si nlantuise membrele posterioare cu cele ale vecinilor sai, ndreptnd labele din fata si coltii ascutiti spre amenintar ea ce venea din exterior. Animalele tinere ramasesera n interiorul cercului. Twisp se roti n jurul lor, privindu-i cu atentie. Ct timp trecuse de cnd murisera? Ar fi dorit sa se opreasca si sa jupoaie macar unul. Pielea de Nemilos era foart e valoroasa. nsa asta ar fi nsemnat sa ntrzie si sa renunte la o parte din spatiul d isponibil la bord. Unde mai pui ca au sa puta ngrozitor! Se apropie si mai mult. Acum ntelegea cum de se adaptasera Nemilosii att de rapid v ietii n mediul acvatic. Blana lor era formata din fire groase si goale pe dinaunt ru. Nenumaratele celule de aer formau astfel un foarte eficient sistem de plutir e. Legendele spuneau ca odinioara Nemilosii se temeau de apa; firele goale pe di nauntru le ofereau protectie att mpotriva frigului din timpul noptii, ct si a caldur ii insuportabile atunci cnd razele necrutatoare ale sorilor se abateau deasupra d esertului. Blana de Nemilos ? usoara si calduroasa ? folosea la confectionarea ce lor mai apreciate paturi. Fu din nou tentat sa jupoaie unul, deoarece se pastras era ntr-o stare perfecta. Dar pentru asta ar fi trebuit sa renunte la o parte din ncarcatura. si putea permite? Unul dintre Nemilosi avea o gluga care plutea precum o mantie pe lnga capul spn si hidos. Expertii spuneau ca era o reminiscenta ancestrala. Cei mai multi se lepa dasera de gluga, devenind masini ucigase cu dinti ca sabia si gheare ascutite ca re puteau atinge cincisprezece centimetri. Dnd la o parte un colt al prelatei, nfipse cangea n Nemilosul respectiv, naltndu-l suf icient de mult pentru a putea vedea ca fusese ars. De la piept si pna la pntece ave a o cicatrice profunda, acoperita cu crusta tare. Bestia atrna fara vlaga, ceea c e nsemna ca murise de cteva ore. Poate chiar cu o jumatate de zi n urma. Retrase ca ngea si aranja prelata la loc. Arsi? se mira el. Oare ce surprinsese si ucisese aceasta haita? Orice ar fi fost, venise din adncuri. Manevra cu grija crma, relund cursul de-a lungul curentului argintiu, apoi si nota n minte capul compas si directia n care se afla Vashon. La radio se difuza n continu are muzica populara. n curnd, misterioasa haita de Nemilosi ramase n urma, ca o pat a de-abia vizibila la orizont. Norii se ridicasera usor, iar ploaia ntrzia sa cada. Twisp naviga folosindu-se de informatiile incerte oferite de compas, de directia rafalelor de vnt si de poziti a petei luminoase proiectate de soare pe stratul de nori. Vntul desena linii para lele pe membrana transparenta, oferindu-i o informatie precisa referitoare la dir ectia relativa. Gndurile i se ntoarsera la Nemilosi. Era convins ca fusesera omorti de Tritoni, nsa c um? Probabil cu un submersibil. Daca Tritonii posedau astfel de arme, Insulele n u aveau nici o sansa mpotriva lor! De unde mi-a venit gndul asta, cum ca Tritonii ne vor ataca? ntre Tritoni si Insulari existau multe diferente, ntr-adevar, nsa razboiul era o po veste aproape uitata, cunoscuta doar din arhivele salvate n urma Razboiului Cloni lor. Iar Tritonii depuneau mari eforturi pentru a salva vietile Insularilor. Cu toate acestea, cei care traiau sub apa aveau o ntreaga planeta la dispozitie p entru a se ascunde, n caz ca erau stapniti de gnduri necurate. Iar Tritonii doreau ca Vata sa vina n lumea lor. Mereu naintau petitii cernd ca ea sa fie mutata "ntr-un sediu mult mai sigur si confortabil, construit n adncuri". "Vata este elementul-cheie prin care algele si pot redobndi constiinta," spuneau e i. Declaratia aceasta repetata la nesfrsit devenise aproape un cliseu, nsa PP-ul p area de acord cu ea. Twisp nu credea chiar tot ce iesea din gura PP-ului, dar nu

era att de prost, nct sa-si trmbiteze suspiciunile. n opinia lui, era vorba de o lupta pentru putere. Vata, care traia de generatii nt regi alaturi de tovarasul ei nedespartit, Duque, devenise pentru pandorani un fe l de "sfnt viu." Era foarte usor sa inventezi tot felul de povesti pentru a expli ca de ce statea ea acolo fara a da oamenilor nici un raspuns. ? Asteapta ntoarcerea Navei, lansase cineva. nsa Twisp avea un prieten teh pe care PP-ul l chemase n cteva rnduri pentru a ntretine piscina cu nutriment n care traiau Vata si Duque. Cnd auzise una ca asta, rsese. ? Nu face altceva dect sa traiasca, afirmase el. Si pun pariu ca nici macar nu e constienta de ceea ce face! ? nsa are gene de alge, nu-i asa? ntrebase Twisp. ? Binenteles. Am pndit momentul cnd fanaticii religiosi si observatorii Tritoni nu au fost atenti, si am efectuat teste. Nu ne-au trebuit dect cteva celule. Daca ar afla de "blasfemia" noastra, PP-ul ar lesina de furie. ti spun cu mna pe inima ca Vata are gene de alge. ? Deci Tritonii ar putea avea dreptate n privinta ei? ? Cine naiba sa stie? (Prietenul sau zmbise.) Foarte multi dintre noi le avem n ze strea genetica. Si, cu toate acestea, suntem foarte diferiti. Poate ca ea a nimer it totusi combinatia fericita. Sau, cine stie, Jesus Lewis a fost Satana, asa cum afirma PP-ul. Iar Pandora a reprezentat terenul lui de joaca. Dezvaluirile prietenului nu schimbasera aproape deloc parerile lui Twisp. Totul este politica. Iar politica are ca motivatie instinctul de posesiune. n ultima vreme, oricum o ntorceai ajungeai tot acolo: la impozite si la sustinerea grupului politic care ti promova cel mai eficient interesele. Daca aveai un prie ten n interiorul sistemului, lucrurile mergeau bine ? averea nu te costa foarte m ult Altfel... Nemultumire, gelozie, invidie. Iata sentimentele care guvernau Pan dora. Si teama. Recunoscuse multa teama pe trasaturile unor Tritoni pusi n fata u nor Insulari cu mutatii genetice drastice. Oameni pe care pna si Twisp i-ar fi den umit Muti. Teama amestecata cu oroare si dezgust. ntr-adevar, sentimentele conduce au viata pe aceasta planeta, iar politica se sprijinea pe cele mai josnice dintre ele. "Draga Nava," rosteau fetele sincer ngrozite ale Tritonilor, "nu-mi da mie sau unei fiinte iubite un trup oribil ca asta!" Sonarul porni alarma, ntrerupndu-i gndurile ntunecate. n zona, adncimea apei era mai m ica de o suta de metri. Arunca o privire n jur. Curentul argintiu fusese ncadrat d e alti curenti secundari, venind din ambele parti. Simtea vibratia lor sub picioa re. La suprafata pluteau tot felul de resturi ? n majoritate frunze de alge, nsa s i cteva oase subtiri. Probabil ca apartinusera unor pasari, altfel n-ar fi plutit. O suta de metri! tresari el. Foarte putin adnc. Vashon probabil ca ar fi atins fun dul apei. si aminti ca Tritonii preferau sa construiasca pe terenuri apropiate de suprafata. Sa fi fost aceasta o zona tritoniana? Cauta cu privirea un semn dist inctiv: platforme de scufundare, bule de aer care sa tradeze prezenta unui submer sibil sau un hidropter. Nimic din toate acestea. Doar oceanul si curentul care l purta mai departe. Cam multe resturi. Probabil ca era o zona n care Tritonii se s traduiau sa revigoreze plantatiile de alge. De multe ori, n discutiile de la Asul de Cupa, Twisp le luase apararea n privinta proiectului respectiv. Algele oferea u hrana pestilor, ajutnd la nmultirea lor. Erau adevarate crescatorii de pesti. Ia r mai mult peste nsemna mai multa hrana pentru Insulari si Tritoni. n locuri cunos cute dinainte. Sonarul l informa ca adncimea apei se mentinea la valoarea de nouazeci de metri. Tr itonii aveau motive ntemeiate sa prefere apele putin adnci. n primul rnd, favorizau cresterea algelor. Apoi, comertul cu Insulele se facea mult mai usor; binenteles, cu conditia ca plutirea acestora sa nu fie stnjenita. Si mai erau si proiectele a celea prin care vroiau sa ridice suprafete de uscat deasupra oceanului. Twisp sp era sa descopere prin apropiere vreun punct de supraveghere sau de schimb comerc ial. Poate ca totusi cei de-acolo aflasera ceva despre Brett. Iar putinul pe care -l stia despre Tritoni l facea sa-si doreasca un contact ? orict de efemer ? cu ace asta lume fascinanta. ncepu sa viseze cu ochii deschisi, nchipuindu-si ca pustiul fusese salvat de Trito ni. Culese o mna de alge si n visul sau se facea ca Brett fusese gasit de o Sirena tnara si superba. Apoi sufletele celor doi adolescenti fuzionasera ntr-o dragoste

fierbinte. La naiba! Ce m-a apucat? mri el. Visul se stinse, nsa si mai trimitea din cnd n cnd sp e el fragmente disparate. Twisp se straduia din rasputeri sa le alunge. Una e sa speri, alta e sa cazi prada fanteziei. Cea de-a doua se putea dovedi de -a dreptul... fatala.

Aceasta ar putea fi cea mai buna epoca pentru Credinta, dar n nici un caz nu este o epoca a Credintei. -Flannery O'Connor, Corespondenta, Arhivele Navei CEI CARE N ACEA ZI o supravegheau pe Vata au spus ca parul ei prinsese viata, nfas urndu-se n jurul capului si al umerilor. Agitatia sa crescnda ncepuse sa semene din ce n ce mai mult cu niste convulsii. Firele lungi si groase ale parului o nvaluira n cele din urma precum un giulgiu. Convulsiile se domolira si ncetara dupa doua minute si douasprezece secunde. La p atru minute si douazeci si patru de secunde dupa aceea, lianele redevenira par, raspndindu-se ca un evantai pe suprafata apei. Timp de trei schimburi ramase n ace a pozitie, ncordata si rigida. Preoteasa-psihiatru nu a fost nici prima si nici ultima care a corelat agitatia din piscina Vata-ei cu scufundarea Insulei Guemes. Cu toate acestea, a fost sing ura pe care vestea nu a surprins-o. Nu acum! se razvrati, de parca daca ar fi fost dupa ea s-ar fi priceput sa aleag a un moment mult mai potrivit pentru moartea a mii de oameni. De aceea avusese ne voie de Gallow. Putea trai stiind ca se putuse nfaptui o astfel de oroare, nsa nu ar fi fost n stare sa participe activ la savrsirea ei. Cu toate acestea, nimic nu putea estompa imaginile ngrozitoare care i asaltau imaginatia n timp ce Vata se zvrc olea n piscina. nvaluita astfel n propriul ei par! Gndul acesta o cutremura pe Simone. La primele semne de agitatie ale Vata-ei, Duque tresarise, se ncordase puternic, apoi intrase brusc ntr-o profunda stare de soc. Singurul mesaj coerent pe care-l scotea cu voce ascutita si panicata era: "Mami!" Toti medicii-tehnicieni aflati n ncapere ? att Insulari, ct si Tritoni ? se repezira n piscina pentru a acorda primul ajutor. ? Ce s-a ntmplat cu el? ntreba o tnara functionara. Era lipsita de barbie si avea un nas coroiat, dar pe ansamblu crea o impresie ac ceptabila. PP-ul remarca ochii ei verzi, mari, precum si genele albe care clipea u des n timp ce rostea cuvintele. n cele din urma, Simone Rocksack arata cu degetul spre indicatoarele centrului de monitorizare, aflat n partea opusa piscinei: ? Inima i bate neregulat si repede, este agitat, respira superficial, presiunea sa nguina a scazut brusc. :oc! Nu a fost atins de nimic si toti medicii-tehnicieni au confirmat ca nu a suferit leziuni interne. (si drese glasul.) Soc psihogenic. Ceva i-a provocat o spaima care aproape l-a ucis!

Negarea brutala a trecutului este modalitatea prin care lasul se fereste de info rmatiile incomode. ? Cronici AVERSELE SPORADICE NCETASERA, facnd loc cerului senin, n vreme ce un vnticel placut nc alzea obrajii lui Twisp. Micul Soare se ndrepta spre asfintit. Experimentatul pesc ar arunca o privire spre apa potabila adunata n recipiente ? aproape patru litri.

Dadu prelata transparenta la o parte rulnd-o si legnd-o astfel nct sa o poata trage repede napoi peste punte n caz ca vremea se schimba din nou. n minte continuau sa-i revina frnturi din visul cu Brett si frumoasa Sirena. Ce pr ostie! Tritonii doreau copii normali. n lumea lor, pustiul nu putea gasi dect deza magirea. Era suficienta o singura privire spre ochii sai si parintii si vor tine f iicele departe de el. Desi pe Insule se nasteau copii din ce n ce mai normali ? c um ar fi de exemplu gemenele lui Gerard sau chiar Brett ? atitudinea celor doua grupuri ramnea aceeasi. Tritonii erau Tritoni iar Insularii erau Insulari. Dar, cu toate acestea, Insularii veneau tare din urma: foarte rar mai apareau devianti primejdiosi. n plus, durata vietii crescuse n mod sensibil. Auzi semnalul sonor al sondei de navigatie. Apoi nca o data. si ndrepta privirea sp re aparat si stabili o noua limita inferioara. Apa devenea din ce n ce mai putin adnca; n momentul de fata, saptezeci si cinci de metri. De la cincizeci se putea z ari fundul apei. Prietenii i oferisera n dar un minunat senzor-de-deriva, care la unul dintre capete avea materialul cornean ce se focaliza n functie de dorinta uti lizatorului. La celalalt, o fanta n forma de gura se adapta formei ochilor. Aparat ul organic nu putea supravietui dect scufundat n nutriment marea majoritate a timpu lui. Dupa cum era de asteptat, nu dupa multa vreme avea sa creasca, devenind inc omod pentru o barcuta de pescuit, trebuind sa fie transferat pe o ambarcatiune ma i mare. Twisp si plimba mna peste tubul organic, simtind raspunsul reflex. Ofta. Ce spera el sa gaseasca pe fundul apei, chiar daca era suficient de putin adnca? La sa deoparte senzorul-de-directie si si concentra atentia asupra mprejurimilor. Aerul era caldut, aproape nmiresmat, si foarte umed n urma ploii de scurta durata. Valurile se linistisera. Singura prezenta agresiva o constituia curentul acela c apricios care se ntindea pna n zare si avea o latime de peste doi kilometri. Ciudat. Nu mai vazuse niciodata ceva asemanator, nsa Pandora le rezerva mereu noi si noi surprize. Singura constanta ramnea vremea: se schimba nencetat fara a da cuiva de veste. Se uita cercetator spre bancul de nori dinspre est, remarcnd ca Micul Soar e nu mai avea mult pna sa atinga linia orizontului. n curnd urma sa rasara Marele S oare, nvaluind totul ntr-o lumina mai puternica. Studie din nou banda albastra care marca orizontul. ntr-adevar, se nsenina. Norii se ndepartau de el cu o viteza mai mare dect cea a luntrei, desi aceasta era ajutata si de curentul rapid. Razele i mngi au obrajii, bratele... Se sprijini de prghia crmei, primind caldura ca pe un vechi prieten. Era ca si cum Pandora privea cu ochi buni ncercarea sa. Stia ca ajunsese foarte aproape de locul n care valul seismic lovise Insula Vashon, iar vizibilit atea se mbunatatise. si plimba privirea de jur-mprejur, cautnd o pata neagra la supr afata oceanului. Am sosit, pustiule! Apoi, spre dreapta, distinse o linie nspumata. La vederea ei simti un fior rece u rcnd pe sira spinarii si ridicndu-i parul de pe ceafa. ncremeni n pozitie de drepti. O linie alba pe ocean! Val seismic? Nu... nici nu crestea, nici nu se ndeparta. Era fixa, pozitionata un pic spre stnga si ceva mai n fata raportat la directia de naintare a celor doua am barcatiuni. Sonarul l avertiza ca adncimea era acum de cincizeci de metri. Scoase senzorul-de-directie din nvelitoare, fixndu-l pe carcasa luntrei cu capatul cornea n n apa. si lipi fruntea de fanta n forma de gura si se apuca sa caute. Ochii se adaptara repede si n curnd reusira sa distinga forme. Ceea ce vedea nu se mana deloc cu ntinderile deluroase pe care le zarise adeseori de la bordul submer sibilelor. Nici cu peisajele suprarealiste amenintatoare din zonele periculoase. Fundul apei urca hotart spre suprafata. Arunca nca o privire sonarului: douazeci de metri! si ndrepta din nou atentia spre fundul apei. Adncimea era att de mica, nct putea disti nge urme delicate de pasi si terase acoperite cu alge, marginite de ziduri si stl pi din piatra. Totul parea artificial... facut de mna omului. Unul dintre terenurile pe care se definitiveaza proiectul algelor! Vazuse multe amenajari destinate proiectului, nsa cea de aici era foarte diferita . Si probabil mult mai vasta. Nu avea nici o ndoiala ca inginerii Tritoni faceau experimente cu algele. Se dorea ca unele culturi sa supravietuiasca si sa evolue ze chiar si pe uscat ? daca asa ceva va fi vreodata posibil. Cu acest exemplu n fa ta, i venea mult mai usor sa creada: Tritonii erau hotarti sa duca la bun sfrsit tot

ceea ce pretindeau ca ncepusera. Vazuse kilometri ntregi de latice ntinse pe fundu l oceanului, structuri care ofereau algelor posibilitatea de a se fixa si a se d ezvolta. Zidurile din piatra protejau culturile. Insularii se plnsesera ca submers ibilele lor se vor ncurca printre latice. Twisp se ndoia de valabilitatea acestui argument, amintindu-si de Tritonii prinsi n plasele de pescuit. Oricum, plngerile I nsularilor nu oprisera proiectul. Renunta sa mai cerceteze fundul apei si privi spre linia de spuma. Curentul argi ntiu care l adusese pna aici facea un viraj spre dreapta, ocolind acea zona mister ioasa, aflata probabil la cinci klick-uri departare. Prezenta ei era nsotita de u n vuiet surd. Ar putea fi o latice de care se sparg valurile? Cele doua barci se clatinara lovite de un val lateral, iar remorca ncepu sa se zb ata facndu-l sa munceasca din greu la crma. Brizanti! se lamuri el. Acolo sunt brizanti. Insularii raportasera asemenea fenomene, nsa nu prea erau crezuti. Probabil din c auza ca incidentele se produceau foarte rar. Insula Everett, aproape la fel de m are ca si Vashon, semnalase o linie de brizanti chiar nainte de a se zdrobi purtat a de curentii oceanului spre una dintre misterioasele zone putin adnci. Eveniment ul avusese loc cu treizeci de ani n urma. Everett se scufundase si nici un locuit or al sau nu reusise sa supravietuiasca. Indicatorul de curs lansa un semnal de avertizare. Twisp puse senzorul-de-directie la loc n nvelitoare, opri semnalul de avertizare s i trase puternic de prghia crmei. Luntrea intrase n curba care se ndrepta spre linia de brizanti. Curentul capatase acum alte caracteristici, apa sa nvolburata alungnd valurile din cale. Ai fi zis ca prinsese viata si avea de atins o tinta anume, s pre care se ndrepta cu hotarre, maturnd orice obstacol. Twisp si dorea sa iasa, nu f usese niciodata confruntat cu o asemenea forta. Crescu turatia motorului cu nca o suta de cicli, riscnd sa-l distruga. nsa nu avea alta solutie, trebuia sa scape de acest curent. Barcile se nvrtira pe loc la marginea curentului, obligndu-l sa manevreze disperat cr ma. Apoi, dintr-o data, se trezi n apa brazdata de valuri. Linia de brizanti era n continuare periculos de aproape de el, nsa acum se simtea stapn pe sine si stia ca o putea evita. Crescu din nou turatia motorului, ajungnd la viteza maxima. Margi nea argintie a curentului se subtia pe masura ce se ndeparta de ea. O zari ocolind brizantii si disparnd. Si daca pustiul a fost prins n capcana asta? se ntreba. Ar putea fi oriunde. Se apleca asupra instrumentelor, citi pe radarul doppler distanta care l separa de Vashon, apoi se pregati sa observe pozitia soarelui pentru a trimite semnale de avertizare. Insulele nu aveau ce cauta n zona aceasta. Un indicator rosu ncepu sa clipeasca pe suprafata radioului ? era vorba de un semnal de la o alta Insula. Roti aparatul n directia ceruta si identifica Insula Vulturului. O Insula micuta, care n acest moment plutea undeva spre nord-est, mult prea departe pentru a-i put ea determina pozitia si distanta. Sonarul de adncime nu i mai putea servi la nimic deocamdata, deoarece nu avea n memorie un prag att de scazut al adncimii apei. Efec tua n minte un calcul estimativ, folosindu-se de pozitia soarelui si de distanta pna la Vashon, si trase concluzia ca din cauza curentului deviase cel putin zece klick-uri spre vest fata de cursul dorit. Asta nsemna ca nu cstigase nici un pic de timp: desi fusese purtat cu viteza mare, trebuia acum sa compenseze deriva pent ru a ajunge la locul unde valul seismic lovise Vashon-ul. Transforma coordonatele n coduri, apoi porni transmitatorul automat. Semnalul se r aspndi n toate directiile: "n zona aceasta apa este foarte putin adnca! Am detectat brizanti! Pericol!" Miji ochii si si facu mna streasina deasupra lor, cautnd un semn ct de mic la supraf ata apei. Nimic care sa tradeze prezenta Tritonilor ? nici o geamandura, nici o baliza radio... nimic. Curentul acela nspaimntator devenise un firicel subtire str alucind printre valuri. Stabili un nou curs si se pregati pentru o perioada ceva mai grea de navigatie la vedere. Peste cteva momente avea sa intre n starea de co ncentrare din care nu putea fi scos dect de un eveniment foarte neobisnuit. De undeva din spate auzi un suier si un zgomot de apa clocotinda. Zumzetul calm al motorului si soaptele valurilor fura nghitite de o eruptie violenta.

Twisp se rasuci, la timp pentru a zari un submersibil tritonian tsnind din apa cu nasul n sus si prabusindu-se apoi pe o parte. Metalul vopsit n auriu si verde stra lucea n lumina razelor solare. Apuca sa distinga sculele montate pe carcasa apara tului, toate active, zvrcolindu-se si lovind orbeste. Submersibilul se scufunda d in nou la nici o suta de metri departare, provocnd un val mare care se insinua pe sub cele doua barci, naltndu-le. Twisp se stradui sa le stabilizeze, supraveghind n acelasi timp monstrul. Acesta se roti de cteva ori n jurul axei longitudinale, a poi ramase nemiscat. Fara a sta pe gnduri, Twisp mpinse cu abdomenul n prghia crmei, grabindu-se sa sara n jutor. Nici un submersibil nu executa n mod normal asemenea evolutii, fiind extre m de periculoase pentru echipaj. Mai ales ca era vorba de un aparat tritonian, c onstruit din metal. nca nu ajunsese suficient de aproape cnd trapa aparatului se deschise larg, lasnd s a apara un barbat mbracat doar cu niste pantaloni verzi, de lucru. Turnul de supr aveghere intrase deja sub apa, submersibilul nclinndu-se cu nasul n jos. n curnd avea sa dispara n adncuri. Barbatul fu dezechilibrat de un val puternic si ncepu sa noat e orbeste, dnd viguros din brate. Dar nu se ndrepta spre barca lui Twisp, de parca nici nu o vazuse. Submersibilul fu nghitit de ape, lasnd n loc un vrtej micut si o multime de bule de aer. Twisp manevra barca pentru a-l intercepta pe notator. si duse minile plnie la gura, strignd: ? Hei! Aici! Sunt aici! notatorul continua sa nainteze neabatut n aceeasi directie. Twisp facu un ocol larg pentru a ajunge lnga barbat, opri motorul si ntinse bratul . Acoperit de umbra ambarcatiunii, notatorul rasuci capul si arunca spre Twisp o pr ivire nfricosata. De-abia cum zarise bratul ntins n ajutor. ? Urca la bord, l invita pescarul. Era o expresie traditionala printre Insulari, calduroasa si simpla. Nu implica n ici macar o curiozitate de genul: "Ce cauti pe-aici?" notatorul prinse mna si ncerca sa se catere la bord. Miscarile sale erau att de stnga ce, nct fu gata-gata sa rastoarne barca. Twisp l trase pna n mijlocul puntii, apoi se ntoarse la crma. Barbatul ramase neclintit cteva momente n baltoaca formata sub el, privind speriat n jur. Desi pielea de pe piept si de pe fata era palida, nu prea semana cu cea a Tritonilor. O fi vreun Triton care traieste mult la suprafata? se ntreba Twisp. Si ce naiba s -a ntmplat cu el? notatorul parea mai n vrsta dect Brett dar mai tnar dect Twisp. Pantalonii verzi lasau sa se scurga siroaie de apa sarata. Pescarul arunca o privire spre locul n care se scufundase submersibilul. Doar ctev a bule de aer mai marcau locul n care disparuse. ? Ai avut probleme? se interesa el. Din nou o laconica expresie insulara, care spunea: "Cu ce te pot ajuta?" Barbatul se sprijini cu spatele pe parapet si inspira de cteva ori, adnc. si revine dupa soc, gndi Twisp, studiindu-l. Era scund, ndesat, si avea o capatna ma re. Insular? Rosti ntrebarea cu voce tare, spernd ca franchetea ei sa-l readuca la norm al. Omul nu scoase nici un cuvnt, nsa se ncrunta. Oricum, bine ca reactionase. Twisp examina pe ndelete aceasta stranie aparitie di n valurile oceanului: suvite umede de par castaniu lipite de fruntea lata; ochi caprui acoperiti de sprncene groase; nas lat, gura mare si barbie patrata; umeri l argi, brate puternice continuate cu antebrate subtiri si palme delicate. Desi pa reau fine, degetele se terminau cu vrfuri groase si batatorite. Twisp mai vazuse a semenea degete la oameni care petreceau mult timp la consolele instrumentelor. Aratnd cu degetul mare peste umar, spre locul n care se scufundase submersibilul, n treba: ? Vrei sa-mi explici ce s-a ntmplat? ? Am fugit, se auzi vocea subtire a barbatului.

? Trapa era deschisa atunci cnd s-a scufundat, remarca Twisp. O simpla observatie, dar celalalt o putea interpreta dupa cum dorea. ? Submersibilul era bine protejat n rest, veni raspunsul. Nu va fi inundat dect co mpartimentul motoarelor. ? A fost un submersibil tritonian, continua Twisp. (Din nou, o simpla afirmatie. ) Barbatul se ndeparta de parapet: ? Am face foarte bine sa plecam repede de aici! ? Vom ramne, pentru ca trebuie sa caut un prieten, l informa Twisp. A cazut n ocean, smuls de ultimul val seismic. (si drese glasul.) Vrei sa-mi spui cum te numesti? ? Iz Bushka. Pescarul avu impresia ca mai auzise numele acesta, nsa nu reusea sa-si aduca bine aminte. Ba, daca se uita mai cu atentie la figura lui, parca l-ar mai fi ntlnit ? cine stie, poate n Vashon... sau altundeva. ? Te cunosc? ntreba el. ? Cum te cheama? ? Twisp. Queets Twisp. ? Nu cred ca ne-am vazut vreodata. Buska se uita din nou speriat spre valurile oceanului. ? Nu mi-ai spus de ce anume fugeai, continua Twisp. (nca o afirmatie.) ? Am fugit de niste oameni care... ce bine ar fi fost daca i-as fi omort! La naib a! Trebuia sa-i omor, dar nu am fost n stare! Twisp amuti, socat. Oare toti Tritonii vorbeau cu atta usurinta despre curmarea vi etii unor oameni? n cele din urma si regasi glasul: ? Totusi i-ai trimis n adncuri. Inundnd compartimentul motoarelor! ? Da! n plus, nca nu-si recapatasera constiinta. Dar sunt Tritoni. si vor reveni re pede si vor scapa. Haide! Mai bine sa plecam de-aici! ? Am impresia ca nu m-ai nteles, Iz. Caut un prieten care a fost luat de valuri. ? Daca prietenul tau traieste, atunci se afla n siguranta, recuperat de Tritoni. Nu pluteste nimic, pe o raza de douazeci de klick-uri. Crede-ma. Am cercetat cu mare atentie. Eu am iesit la suprafata pentru ca te-am zarit pe tine. Twisp si ndrepta privirea spre linia de brizanti: ? Uite, brizantii aia sunt la suprafata. ? Bariera? Da, nsa nu e nici o baza tritoniana n zona. Twisp cazu pe gnduri cteva momente. Bushka pronuntase cuvntul "tritoniana" cu un ac cent destul de straniu. Teama? Dezgust? ? Stiu unde putem gasi o Baza de Cautare si Interventie, spuse Bushka. Am putea ajunge acolo mine n zori. Daca prietenul tau traieste... Lasa fraza n suspensie. Vorbeste cam ca un Insular si actioneaza precum un Triton. La naiba! Unde l-am m ai ntlnit? Arata cu degetul spre brizantii din zare: ? Ai crede ca aia-i o bariera. ? Tritonii vor ridica ntinderi de uscat deasupra apei. Bariera face parte din proi ectul lor. Twisp absorbi informatia fara a-i analiza credibilitatea. Ar fi nemaipomenit sa fie adevarata, nsa deocamdata trebuia sa lamureasca alte probleme. ? Deci ai sabordat un submersibil si ai fugit de niste oameni care mai bine ar f i murit. Nu credea nici jumatate din povestea ndrugata de Bushka. Ospitalitatea caracteris tica pescarilor l ndemna sa asculte. nsa nimic nu-l obliga sa si accepte. Bushka si plimba ochii de jur-mprejur. Al doilea soare urcase pe cer, dar n acest a notimp se ndrepta foarte repede spre orizont. n curnd aveau sa fie nvaluiti de jumat atea-de-noapte. Lui Twisp i era foame si simtea iritarea dndu-i trcoale. ? Ai un prosop si niste paturi? ntreba Bushka. Am cam nghetat! Iritarea pescarului disparu brusc, regretnd ca nu se ocupase mai din timp de conf ortul celuilalt. ? Prosopul si paturile sunt aranjate n cabina din spatele tau. n timp ce Bushka scotea articolele necesare, Twisp adauga: ? Deci m-ai vazut si ai iesit la suprafata spernd ca am sa te salvez.

Bushka privi privi printre faldurile prosopului cu care si stergea parul: ? Daca i mai lasam nca putin sa inspire dioxid de carbon, ar fi murit. nsa nu am pu tut. ? Vrei sa-mi spui cine sunt? ? Oameni care ne-ar ucide n timp ce si-ar mnca micul dejun, fara sa piarda o singu ra mbucatura! Tonul lui Bushka l ngrozi pe pescar. Si chiar era convins de ceea ce spunea. ? Banuiesc ca nu ai un CDR la bord, rosti Bushka. Cuvintele lui aveau o tenta de snobism. Twisp si pastra cumpatul si ridica instrumentul respectiv. Compensatorul de deriv a relativa era unul dintre aparatele cu care se mndrea cel mai mult. Sageata comp asului arata ca se ndepartase foarte mult de la cursul prestabilit. Bushka se apropie, privindu-l mai cu atentie: ? Un compas tritonian este mai precis, dar ne vom descurca si cu asta. ? Nu este deloc mai precis atunci cnd navighezi de la o Insula la alta, l corecta Twisp. Insulele si schimba mereu pozitia si nu ai un punct fix de referinta. Bushka ngenunche lnga CDR si ncepu sa-l manevreze cu multa pricepere. Twisp si dadu seama ca nu facea asta pentru prima oara. Sageata rosie din partea superioara a carcasei ajunse ntr-o noua pozitie. ? Acum ar trebui sa ne conduca acolo, estima Bushka. (Clatina din cap.) Uneori ma mir cum putem naviga fara instrumentele construite de Tritoni. Adica noi? tresari Twisp. ? Cred ca esti Insular, l acuza el de-abia stapnindu-si mnia. Probabil ai impresia c a suntem foarte napoiati, nu-i asa? Celalalt se ridica n picioare, ntorcndu-se napoi la locul de lnga intrarea n cabina. ? Mai bine te-ai mai sterge putin cu prosopul, l apostrofa Twisp. n special n spate le urechilor! Bushka nu l lua n seama, asezndu-se pe podea si sprijinindu-se cu spatele de cabina. Pescarul mari turatia motorului si ncadra ambarcatiunile pe cursul indicat de sag eata CDR-ului. Foarte bine, sa mergem sa vizitam Baza de Cautare si Interventie! La naiba cu Bushka asta! Era oare unul dintre Insularii emigrati n adncuri, care devenisera mai Tritoni dect Tritonii? ? N-ai de gnd sa-mi explici ce s-a ntmplat la bordul submersibilului? ntreba el. M-a m saturat sa ghicesc si as vrea sa stiu precis n ce afacere am intrat. Bushka si schimba pozitia, pastrnd o figura ntunecata. Fara alte introduceri, ncepu sa descrie aventura n care fusese atras de catre Gallow. Cnd ajunse la partea cu I nsula Guemes, Twisp l opri: ? Tu erai la comenzi? ? ti jur ca habar n-aveam ce facea. ? Continua. Ce s-a ntmplat dupa aceea? Celalalt relua povestirea din momentul scufundarii Insulei. Twisp l asculta, cu o expresie aspra. O data duse mna sub prghia crmei, cautnd pistolul-laser ascuns n com partimentul secret ? un pistol-laser construit de Tritoni, care l costase o jumat ate de ncarcatura de murene. nsa atingerea rece i alunga ntructva pornirea sngeroasa. Si daca Bushka minte? se ntreba n sinea sa. Pescarul astepta sfrsitul relatarii, ramase putin pe gnduri, apoi continua: ? Deci i-ai legat de scaune, inclusiv pe Gallow, si ai scufundat submersibilul. D e unde stii ca nu i-ai trimis la o moarte sigura? ? Nu i-am legat foarte strns. Dupa ce-si vor reveni, se vor putea elibera. ? Eu cred ca as... (Twisp scutura violent din cap.) Stii foarte bine, nu-i asa, ca va fi cuvntul tau mpotriva cuvntului lor. n plus, erai la comenzi! Bushka si ngropa fata n patura pe care si-o tinea nfasurata pe genunchi. Umerii ncepur a sa-i tremure si dupa cteva clipe pescarul si dadu seama ca plngea. ntre doi barbati, aceasta reprezenta cea mai miscatoare dovada de sinceritate. Twi sp nu mai avea nici o ndoiala ca povestea era adevarata. Bushka ridica spre el fata uda de lacrimi: ? Si nca nu stii totul. Habar n-ai ce idiot am fost! Idiotul ideal, unealta ideal a! Apoi se destainui n continuare ? Twisp afla despre Insularul-savant care dorea sa acceada n lumea Tritonilor, despre felul n care Gallow speculase aceasta dorinta,

atragnd un Insular nevinovat ntr-o aventura nfioratoare. ? De ce nu ai dus submersibilul la Baza de Interventie? ntreba pescarul. ? Era prea departe. Si nici nu stiam ce fel de oameni voi ntlni acolo. Daca faceau parte din grupul lor? Este vorba de o organizatie secreta, majoritatea Tritonil or habar n-are de existenta ei. Te-am zarit pe tine si... nu vroiam dect sa scap d e ei si din submersibilul ala blestemat! Tnar isteric! l apostrofa Twisp n sinea sa. ? Tritonii n-au sa se bucure deloc aflnd ca le-ai sabordat submersibilul. Bushka rse scurt, cu hohote amare: ? Tritonii nu pierd nimic! Ei recupereaza totul. Daca ajunge la fundul apei, se vor pricepe sa-l aduca din nou n stare de functionare. ? Interesanta poveste, Iz, aproba Twisp cu o miscare a capului. Acum am sa-ti spu n ce s-a ntmplat n realitate. Partea cu Insula Guemes o cred, iar... ? Nu am mintit! ? Tare-as vrea sa nu te cred, nsa nu am ce face. Si mai cred ca Gallow te-a atras n cursa pentru a se folosi de tine. Dar am impresia ca nu esti chiar att de nevin ovat pe ct vrei sa pari. ? ti jur ca habar n-aveam care i erau intentiile! ? n regula, Iz. Te cred. Te cred cnd spui ca m-ai zarit pe scannerul submersibilul ui. Ai iesit la suprafata spernd ca am sa te salvez. Bushka se ncrunta. ? Da, asa este, continua pescarul clatinnd din cap. Nu ai notat direct spre barca mea pentru a fi sigur ca, ncercnd sa te salvez, ma voi ndeparta de submersibil. Ai fi vrut sa treci drept Triton iar eu sa te duc la Baza de Interventie. Acolo urm ai sa te folosesti de informatiile despre distrugerea Insulei Guemes pentru a-i forta pe Tritoni sa te pastreze n lumea lor. Aveai de gnd sa faci un trg murdar cu. .. ? Nu este adevarat! Jur! ? Nu jura strmb, l sfatui Twisp. Nava te aude. Bushka deschise gura, apoi se razgndi. Invocarea numelui Navei si facea aproape nto tdeauna efectul asupra Insularilor, chiar si asupra acelora care pretindeau ca n u cred n Ea. ? Pe ce Insula ai locuit? l ntreba pescarul. Si cu ce te ocupai? ? Pe Insula Vulturului. Eram... istoric si tehnician la centrul de comanda al po mpelor. ? Probabil ca de acolo te cunosc. Eu uit foarte rar o fizionomie. Istoric, zici? n seamna ca ai stat mai mult prin salile de studiu. Asa se explica tenul tau palid . ? ti poti face o idee, orict de vaga, despre cantitatea documentelor istorice salva te de Tritoni? Nici macar ei nu le cunosc numarul ? sau valoarea. ? Deci acest Gallow a considerat ca tu erai omul cel mai potrivit pentru a-i con semna faptele de importanta istorica, nu? ? Asa a pretins. ? Una e sa scrii istoria, si cu totul altceva este sa o faci cu mna ta. Banuiesc ca ti-ai dat seama. ? ntr-adevar! Nava mi-e martor ca nu mint! ? Mmmda! Bushka, deocamdata suntem legati unul de celalalt. N-am de gnd sa te arun c peste bord. nsa trebuie sa ntelegi ca povestea ta mi provoaca o stare de... nelin iste. ntelegi, nu? Daca exista o baza acolo unde spui tu... ei bine, vom vedea. ? Baza exista, rosti celalalt cu convingere. Are un turn care se nalta deasupra a pei si l poti distinge de la o departare de cincizeci de klick-uri. ? Da, desigur. }ntre timp, tu vei sta cu spatele lipit de peretele cabinei iar eu voi ramne aici, lnga prghia crmei. Nu care cumva sa te misti de-acolo. Ai bagat la cap? Bushka si cufunda din nou fata n patura, fara a raspunde. Dupa felul n care i tresar eau umerii, era clar ca auzise sfatul.

Care este cel mai dificil lucru atunci cnd vrei sa faci dragoste cu o Muta? Sa gasesti orificiul potrivit. ? Gluma tritoniana VENIND N URMA SIRENEI ALE, cu pasi prea repezi pentru picioarele sale batrne si vl aguite, Ward Keel patrunse printr-o trapa deasupra careia fusese desenat un cerc rosu. Se trezi deodata ntr-o ncapere plina de agitatie. Pretutindeni se aflau mon itoare (fiecare deservit de catre un tehnician), si cel putin zece console mpanat e cu butoane si simboluri grafice tritoniene. Oriunde si-ar fi ndreptat privirea, zarea semnale de avertizare clipind nelinistitor. Numara zece display-uri deose bit de mari pe care erau nfatisate imagini subacvatice si de la suprafata. Toata a paratura fusese ngramadita ntr-un spatiu foarte putin mai mare dect locuinta lui Ka reen. Cu toate acestea, nimeni nu este stingherit n activitatea sa, gndi el. Tritonii, ca si Insularii, devenisera maestri n utilizarea eficienta a spatiilor r estrnse. Totusi, ceea ce Tritonii ar fi considerat "mic", pentru Insulari ar fi fo st "spatios". Ale l plimba printre pupitre si monitoare, facnd prezentarile. Fiecare operator rid ica usor ochii, dadea scurt din cap, apoi se ntorcea la preocuparile sale. Din pr ivirile pe care le aruncau furis spre Ale, Keel si dadea seama ca prezenta sa n ac easta camera era foarte... incomoda pentru multi Tritoni. Se oprira n dreptul unui pupitru ceva mai mare, asezat pe un podium nu prea nalt. De acolo era coordonata ntreaga activitate din sala. Ale i se adresase barbatului de la consola cu "Umbra", nsa l prezenta sub numele de Panille cel Negru. Keel rec unoscu imediat numele. Probabil ca era un descendent al faimosului poet si istor ic. Ochii mari ai lui Panille priveau cercetator de deasupra pometilor nalti. Gura sa subtire de-abia schitase o miscare n timpul prezentarilor. ? Ce reprezinta locul acesta? ntreba Keel. ? Este sala de Control al Curentilor, i explica Ale. Detaliile le vei afla mai trz iu. Toti cei de-aici sunt n momentul de fata implicati ntr-o urgenta. Vezi luminil e acelea portocalii? Cele care clipesc! Sunt apeluri catre echipele de Cautare s i Interventie aflate la datorie. ? Cautare si Interventie? se mira Keel. Unii dintre oamenii vostri au probleme? ? Nu, replica ea strngnd maxilarele. Oamenii tai au probleme. Keel nchise gura cu zgomot. Privirea sa aluneca prin toata sala, sesiznd figurile n cordate, atente la imaginile de pe monitoare, si cadenta frenetica a degetelor lo vind n tastatura consolelor. Totul era att de derutant! Acesta era oare nceputul ame nintarii pe care o mentionase Kareen? Cuvintele ar fi vrut sa iasa afara, nsa le opri, nu fara efort. Sirena spusese "Cautare si Interventie." Trebuia sa priveas ca si sa nregistreze. Imediat dupa ce medicii i comunicasera ca era condamnat la moarte, Keel simtise u n vid n jurul lui si facea eforturi disperate sa-l umple. Avea impresia ca pna si f unctia sa n cadrul Comitetului Formelor de Viata si diminuase dintr-o data importan ta. Titlul de Sef al Justitiei nu i mai era suficient. i trebuia nca ceva... ceva c are sa-i ncununeze viata, sa demonstreze dragostea pe care o manifestase fata de s emeni. Ar fi vrut sa trimita un mesaj de-a lungul coridoarelor: "Iata ct de mult v-am iubit!" Poate ca n aceasta sala se gasea mplinirea dorintei sale. Ale i sopti la ureche: ? Umbra ? asa l-au poreclit prietenii, suna mai frumos dect "cel Negru" ? este ce l mai bun coordonator al nostru. Se poate lauda cu un impresionant procentaj de reusite n recuperarea Insularilor naufragiati. Spera sa ma impresioneze cu grija ei artificiala pentru vietile unor Insulari? K eel rosti cu o voce seaca si abia auzita: ? Nu stiam ca sunteti att de bine organizati. ? Crezi ca lasam ceva la voia ntmplarii? ntreba ea. (Keel sesiza o usoara nota de a roganta.) ntotdeauna cautam sa recuperam Insularii naufragiati n urma unei furtuni sau a unui val seismic. Seful Justitiei si simti mndria ranita. ? De ce nu ne-ati spus pna acum ca aveti grija de vietile noastre?

? Cum ar fi reactionat mndria voastra de Insulari, stiind ca sunteti supravegheat i cu atentie? Ward, nu uita ca am trait multa vreme printre voi. Deja ne suspect ati ca urzim un complot mpotriva voastra. Ce-ar crede Insularii daca ar vedea stat ia asta? ntreba Ale aratnd spre sirurile de console, de monitoare si imprimante. ? Aveti impresia ca Insularii sunt paranoici! izbucni Keel, n sinea sa admise tot usi ca destinatia acestei sali i atinsese amorul propriu. Nici Departamentul Secu ritatii Vashon-ului nu ar fi apreciat ideea unei continue supravegheri, iar teme rile lor puteau fi ntemeiate. Keel si spuse ca nu vedea dect ceea ce doreau ceilalt i sa-i arate. Un ecran mare aflat undeva n dreapta nfatisa conturul unei Insule. ? Seamana cu Vashon, rosti Keel. Recunosc dispunerea expertilor-n-estimarea-direc tiei. Ale atinse umarul lui Panille, iar Keel sesiza ca gestul ei raspndise o caldura i ntima. Tritonul ridica privirea de la consola. ? Pot sa te ntrerup putin? ntreba ea. ? Da, dar fii ct mai concisa. ? Esti bun sa alungi temerile domnului Sef al Justitiei? A recunoscut silueta In sulei sale acolo, pe monitor. (ntoarse capul n directia ecranului respectiv.) Spun e-i care este distanta pna la cea mai apropiata bariera. Panille forma un cod, rasuci un buton si citi informatia afisata pe un indicator dispus n partea superioara a consolei. Ecranul monitorului de deasupra indicator ului prezenta mai nti conturul Vashon-ului, apoi imaginea oceanului ca si cum ar f i privit de pe Insula. ntr-un mic patrat din dreapta-jos clipea un mesaj: "V-200" . ? Vizibilitatea este de doua sute de metri, declara Ale. Destul de buna. ? Vashon se afla la patru kilometri de bariera HA-noua, deplasndu-se paralel cu e a, i informa Panille. Peste o ora vom continua sa o ndepartam. Valul seismic a dev iat-o pna la aproape doi kilometri de bariera. Am intervenit si nu a aparut nici o problema. Situatia a fost mentinuta tot timpul sub control. Keel si nabusi un icnet auzind cuvintele lui Panille. Furia ameninta sa-i ncetoseze mintea nsa reusi sa ntrebe pe un ton ct de ct calm: ? "Nici o problema"? ? Da, raspunse Panille. Situatia a fost permanent tinuta sub control... ? Tinere, manevrarea unei mase cum este cea a Vashon-ului... (Clatina violent di n cap.) ... ne putem considera norocosi daca ajungem pe cursul dorit atunci cnd v rem sa contactam o alta Insula. Sa eviti primejdia ntr-un spatiu de numai doi kil ometri este un lucru imposibil. Colturile buzelor lui Panille schitara un zmbet. Un zmbet pe care Keel l detesta di n tot sufletul. Vazuse prea multi adolescenti cu cas la gura zmbind astfel, nchipui ndu-si ca batrnii nu aveau reactii suficient de prompte. ? Voi nu ati reusit sa atrageti algele de partea voastra, rosti Panille. Noi, da . De aceea suntem aici si sa stii ca nu mai avem timp pentru paranoia voastra. ? Umbra! exclama Ale pe un ton de repros. ? mi cer scuze, facu Panille, ntorcndu-se la comenzi. nsa cu ajutorul algelor am reu sit sa controlam traiectoria Vashon-ului n ultimii ani, tinndu-va departe de peric ole. La fel am procedat si cu alte Insule. Ce pretentie surprinzatoare! gndi Keel. Cu coada ochiului, remarcase atentia pe c are Ale o acorda tuturor gesturilor lui Panille. Tnarul citi ceva pe indicatoarel e sale, clatinnd din cap. ? Priviti, i invita Tritonul. Landro! O femeie vrstnica aflata n celalalt colt al salii ntoarse privirea spre ei. Panille i comunica o serie de litere si cifre. Ea le introduse n computer, astepta, apasa o tasta, apoi astepta din nou. Panille se ntoarse la propria consola si degetele ncepura sa-i zboare pe deasupra tastaturii. ? Priveste monitorul lui Umbra, l invita Ale. Ecranul prezenta o fsie lunga, lata si adnca, formata din alge unduitoare. Mesajul "V-200" continua sa clipeasca n coltul de jos. Keel trase concluzia ca tulpinile plantelor aveau peste o suta de metri naltime. n timp ce privea, algele se apleca ra ntr-o parte sau ntr-alta, formnd un culoar lat de cel putin treizeci de metri. ? Algele creaza canale, reusind astfel sa controleze curentii oceanici, declara

Ale. Esti martor la una dintre cele mai simple modalitati prin care se hranesc e le. n felul acesta capteaza curentii mai reci, bogati n elemente nutritive. ? Cum le faceti sa reactioneze? sopti uimit Keel. ? Prin semnale de frecventa joasa, raspunse ea. Tehnica noastra nu a atins nca pe rfectiunea, dar o va atinge n curnd. Daca ne luam dupa documentele istorice, forma aceasta de comunicare este foarte napoiata. Ne asteptam ca n urmatoarea etapa de e volutie, algele sa adauge vocabularului lor si elemente vizuale. ? Vrei sa-mi spui ca vorbiti cu ele? ? ntr-un sens foarte primitiv, da. Asa cum mama vorbeste copilului. Nu s-au ridic at nca la un nivel suficient de elevat al constiintei si nu pot lua decizii indep endente. Keel ncepea sa nteleaga de ce Panille arborase zmbetul acela. De cte generatii cutre ierau Insularii oceanul, fara a banui macar ca asa ceva era posibil? Oare cte alt e minuni tehnologice inventasera Tritonii, tinndu-le departe de curiozitatea Insu larilor? ? Pentru ca nu este o comunicare perfecta, ne alegem o marja de siguranta destul de mare, i explica Ale. ? Patru kilometri... vi se pare suficient? ? Doi kilometri, interveni Panille. n momentul de fata, distanta aceasta poate fi considerata acceptabila. ? Algele reactioneaza la o succesiune de semnale, continua Ale. De unde vine sinceritatea asta subita fata de cea mai nalta autoritate administra tiva a Insularilor? se ntreba Keel. ? Dupa cum vezi, le educam si totodata le atragem de partea noastra, rosti Ale l undu-i de brat n timp ce priveau culoarul dintre alge. Keel surprinse privirea lui Panille la gestul prietenesc al lui Kareen si usoara crispare a buzelor sale. Gelozie? Gndul plpi ca o lumnare ntr-o camera ntunecoasa. Descoperise probabil un mod e a-l pedepsi pe tnar pentru aroganta lui. Atinse mna Sirenei, mngind-o usor. ? Acum ntelegi pentru ce te-am adus aici? l ntreba ea. Seful Justitiei ncerca sa-si dreaga glasul, descoperindu-si dintr-o data gtul foar te uscat. Desigur, era necesar ca Insularii sa afle despre aceste realizari. ncep u sa desluseasca problema Sirenei ? de fapt, problema Tritonilor. Facusera o gre seala nedezvaluindu-si din timp preocuparile. Sau... cine stie? ? Mai avem si alte lucruri de vazut, spuse ea. Ce-ar fi sa continuam cu sala de gimnastica de alaturi, pentru ca este cea mai apropiata? Acolo se pregatesc astr onautii nostri. ntre timp, Keel se rotise ncet, plimbndu-si privirea peste monitoarele din sala. Mi ntea sa era doar partial focalizata asupra cuvintelor rostite de Ale, si le auze a ca printr-un val gros. Facu un pas gresit, fiind gata-gata sa cada peste ea. D ar bratul ei puternic l ajuta sa se echilibreze. ? Stiu ca intentionati sa recuperati celulele de hibernare, declara el. ? Nava nu le-ar fi lasat pe orbita daca nu am fi avut nevoie de ele, Ward. ? Deci, pentru asta construiti bariere si ncercati sa ridicati suprafete de uscat deasupra oceanului? ? Putem lansa rachetele de sub apa, dar nu obtinem cine stie ce rezultate, rosti ea. Avem nevoie de o baza solida de lansare, undeva deasupra apei. ? Ce veti face cu continutul celulelor? ? Daca documentele spun adevarul ? si nu avem nici un motiv sa le banuim de altc eva ? bogatia formelor de viata adapostite acolo ne va aduce pe calea cea buna n e volutia noastra... o cale umana. ? Ce este aceea "cale umana"? ? Pai... este... Ward, formele de viata din acele celule de hibernare pot... ? Am studiat si eu arhivele. Ce crezi ca va cstiga Pandora de pe urma... unei mai mute rhesus, de exemplu? Sau a unui piton? Cu ce ne vor ajuta mangustele? ? Ward... acolo exista vaci, porci, gaini... ? Sau balenele, ce profit ne vor aduce? Ar putea supravietui alaturi de alge? Ad ineauri ai subliniat importanta capitala a algelor... ? Nu vom sti dect daca ncercam, nu? ? Ca Sef al Justitiei si al Comitetului Formelor de Via'a ? si n calitatea aceast

a vorbesc acum ? trebuie sa-ti amintesc ca mi-am pus si eu ntrebarile astea. ? Nava si stramosii nostri au adus... ? Ma uimiti cu subita voastra nclinare spre religie, Kareen! Nava si stramosii no stri au adus haosul pe Pandora. Au actionat fara a se gndi la consecinte. Privest e-ma, Kareen! Eu sunt una dintre acele consecinte. Cloni... mutanti... Te ntreb, de unde stii ca Nava nu a vrut sa ne dea o lectie? ? Ce lectie? ? Ca exista unele schimbari care ne pot distruge. Vorbesti cu atta usurinta despr e o viata "umana"! Da-mi o definitie pentru "uman". ? Ward... noi doi suntem umani. ? Ca mine, Kareen. Asta este felul n care judecam. Uman nseamna "ca mine". n adncul nostru, spunem: Daca este uman, este "ca mine". ? Asa iei tu deciziile n Comitet? Tonul ei s-ar fi vrut sarcastic, nsa se simtea ca fusese atinsa. ? Da, asa le iau. Numai ca atunci cnd "pictez" asemanarea, ma folosesc de o pensu la foarte lata. Ct de lata este pensula ta? Ca tot veni vorba, tnarul acesta aroga nt de lnga noi, crezi ca m-ar putea privi spunnd: Da, este "ca mine"? Panille nu ridica ochii din consola, dar ceafa i se nrosi puternic. ? Umbra si oamenii lui fac mari eforturi pentru a salva vietile Insularilor, i am inti ea. ? ntr-adevar, si i sunt recunoscator pentru asta. Totusi, tare-as vrea sa stiu ce gndeste atunci cnd ne salveaza. Ne priveste ca pe niste oameni, sau ca pe niste fo rme de viata interesante, nsa inferioare lui? Traim n medii diferite, Kareen. De a ici rezulta ca nu putem avea aceleasi obiceiuri. Asta-i tot. Dar am nceput sa ma n treb: de ce trebuie ca noi, Insularii, sa fim manipulati de standardele voastre de frumusete? Ai face dragoste cu mine? (Ridica mna pentru a prentmpina replica ei, si sesiza ca Panille facea tot posibilul pentru a ignora conversatia purtata la ctiva pasi departare.) Nu te teme, nu este o propunere serioasa. nsa gndeste-te la toate implicatiile ei. Gndeste-te ct de trist este ca am fost obligat sa recurg la acest exemplu. Alegndu-si cu grija cuvintele si cntarind pauzele dintre ele, Ale raspunse: ? Esti cel mai dificil... om... pe care l-am ntlnit vreodata. ? Pentru asta m-ai adus aici? Ti-ai spus ca daca ma convingi pe mine, vei putea convinge pe oricine? ? Eu nu ma gndesc la Insulari ca la niste Muti, sopti ea. Consider ca sunteti oam eni, ca viata voastra este pretioasa si ca avem nevoie unii de altii pentru a me rge mai departe. ? Dar ai spus chiar tu ca exista unii Tritoni care nu sunt de acord cu punctul a cesta de vedere. ? Majoritatea Tritonilor nu cunosc greutatile pe care le nfrunta Insularii. Trebui e sa recunosti, Ward, ca mare parte din activitatea voastra este... ineficienta. Desigur, nu voi sunteti de vina. Ct de subtil! Aproape eufemistic. ? Prin ce suntem noi importanti pentru voi? ? Ward, si unii si altii am ncercat sa rezolvam aceeasi problema ? supravietuirea pe Pandora ? n moduri oarecum diferite. Aici, n adncuri, ncercam sa obtinem metan si ngrasaminte n vederea cultivarii uscatului, atunci cnd acest lucru va fi posibil. ? Sustragnd energia ciclului biotic actual? ? Doar pentru un scurt timp, insista ea. Uscatul va fi mult mai stabil n prezenta culturilor. Vom avea nevoie de sol fertil. ? Metan, murmura el. Ar fi vrut sa comenteze argumentul ei, nsa uita totul n lumina unei descoperiri ne asteptate: ? Vreti sa puneti mna pe instalatiile noastre de hidrogen! Ale holba ochii, surprinsa de ascutimea mintii Insularului. ? Avem nevoie de hidrogen pentru a putea ajunge n spatiu, se eschiva ea. ? Iar noi avem nevoie pentru a ne gati hrana, pentru a ne ncalzi, si pentru a act iona motoarele. ? Aveti si metan la dispozitie. ? Nu suficient.

? Noi separam hidrogenul pe cale electronica si... ? nsa printr-o metoda nu prea eficienta. Desi ncercase sa o reprime, mndria i se facuse simtita n voce. ? Da, pentru ca voi folositi membranele acelea minunate si presiunea apei, rosti ea. ? Unu la zero pentru materia organica. ? nsa nu poti crea o ntreaga tehnologie bazndu-te doar pe materia organica. Nu va d ati seama ca va trage napoi? Tehnologia ar trebui sa va protejeze si sa va ajute p e calea progresului. ? Disputa asta dureaza de cteva generatii. Insularii stiu ce gnditi voi despre mat eria organica. ? Disputa asta nu a luat sfrsit, insista ea. Ct despre celulele de hibernare... ? Acum sunteti obligati sa apelati la noi, rosti el, pentru ca avem materiale ma i bune. (si permise un zmbet discret.) Si am observat ca mai veniti la noi atunci cnd e cazul unor interventii chirurgicale foarte delicate. ? ntelegem ca materia organica reprezenta odinioara cea mai comoda solutie pentru supravietuirea voastra n conditiile de la suprafata. nsa vremurile se schimba... ? Voi le schimbati, se nversuna el. (Apoi, observnd maxilarele nclestate si frustrar ea din privirea ei intensa, se mai domoli.) Vremurile se schimba mereu. Problema ramne: cum ne adaptam cel mai bine la schimbare? ? Consumati toata energia voastra pentru a supravietui mpreuna cu materia organica ! ataca Ale pe un ton necrutator. Din cnd n cnd, Insulele mor de foame. Noi nu pati m asa ceva. Peste cel mult o generatie, vom umbla sub cerul liber, pe pamnt uscat ! Keel ridica din umeri. Gestul i irita locul n care era montata proteza pentru capul sau prea voluminos. Simtea ca muschii cefei ncep sa cedeze oboselii, trimitnd imp ulsuri dureroase spre baza craniului. ? Ce parere ai despre vechea disputa, n lumina acestei schimbari? l provoca ea. ? Ati construit bariere care pot scufunda Insulele, spuse el. Ati facut-o pentru a perpetua modul de viata al Tritonilor. Orice Insular este ndreptatit sa se ntre be daca nu cumva aveti intentia sa scufundati Insulele pentru a scapa de Muti. ? Ward! (Ale dadu nefericita din cap, nainte de a continua.) Sfrsitul Insulelor ? al Insulelor cu care v-ati obisnuit voi ? va surveni foarte curnd. Vom apuca sa-l vedem cu ochii nostri. Nu nseamna ca este neaparat un lucru rau. Eu nu voi apuca sa-l vad, si spuse Keel n gnd. ? ntelegi? dori ea sa stie. ? Vreti sa optez pentru schimbarea dorita de voi, conchise el. Vreti sa faceti d in mine un Iuda si un tap ispasitor. Stii cine a fost Iuda, Kareen? Stii ce este un tap ispasitor? Pe fata ei trecu o umbra de oboseala si a iritare: ? ncerc sa te lamuresc ca Insularii trebuie sa se adapteze n foarte scurt timp sch imbarii. Fie ca va place sau nu, veti fi nevoiti sa faceti fata acestei probleme . ? Vreti sa puneti mna pe instalatiile noastre de hidrogen, se ncapatna el. ? ncerc sa te tin departe de controversele politice din lumea Tritonilor. ? Kareen, ti spun cinstit, nu am ncredere n tine. Banuiesc ca nu vorbesti n numele nt regii societati tritoniene. ? M-am saturat de discutia asta, interveni Panille. Te-am prevenit, Kareen, ca u n Insular... ? Ma descurc si fara ajutorul tau! l reduse ea la tacere cu un gest al minii. Daca fac o greseala, atunci este greseala mea si mi asum responsabilitatea. (Apoi se adresa din nou lui Keel.) Consideri ca merita sa recuperam celulele de hibernare sau sa naltam portiuni de teren uscat deasupra oceanului? ntelegi ca este foarte important sa redam algelor nivelul de constiinta pe care l-au avut nainte ca oame nii sa strice echilibrul acestei planete? Asta este o punere n scena, gndi Keel. Joaca teatru. Pentru mine sau pentru Panille ? ? n ce scop si prin ce mijloace? se interesa el pentru a cstiga timp. ? n ce scop? Pentru a dobndi o stabilitate reala. Ne va folosi tuturor. Este ceva care ne va face sa traim mpreuna n buna ntelegere.

Pare att de rece, de calculata! nsa ceva nu este n regula cu ea. ? Care sunt prioritatile voastre? ntreba el. Algele, continentele sau celulele de hibernare? ? Oamenii mei considera ca celulelor de hibernare trebuie sa li se acorde priori tate. ? Cine sunt "oamenii tai"? Ea arunca o privire spre Panille, care raspunse: ? Majoritatea Tritonilor, astia sunt oamenii ei. Aici, n adncuri, deciziile sunt l uate de majoritate. Keel se ntoarse catre el: ? Dar care este parerea ta, Umbra? Care consideri ca ar fi prioritatea? ? Eu? (Ochii i se dezlipira cu greu de ecranul monitorului.) Algele. Fara ele, P andora ar fi un etern tarm al luptei pentru supravietuire. (Arata spre monitoare care, si aminti Keel, nfatisau ncercarile de salvare a Insularilor.) Ai vazut ce put em face cu ajutorul lor. n momentul de fata reusesc sa mentina Vashon-ul n ape adnc i. Datorita lor, supravietuirea devine o problema usor de rezolvat. ? Crezi ca ne putem baza pe ele? ? Da. Am recuperat tot ce se afla n interiorul vechiului Fort. Ne-am facut o idee destul de precisa despre continutul celulelor de hibernare. Cred ca acestea ar mai putea astepta o vreme. Keel se adresa Sirenei: ? Desigur, trebuie sa recunosc ca sunt ngrijorat. Stiu ce se presupune ca ar exis ta acolo. Arhivele voastre ce spun? ? Avem toate motivele sa credem ca celulele de hibernare contin plante si animal e provenite de pe Pamnt. Tot ceea ce Nava a considerat ca este util colonizarii. Si, probabil, vreo treizeci de mii de oameni. Totul pus la pastrare pe o perioada nedefinita. Keel pufni auzind "avem toate motivele sa credem". Deci nu sunt deloc siguri. Me rg la nimereala. Ridica privirea spre tavan, gndindu-se la acele fragmente de pla stotel, plasmasticla si carne rotindu-se lent n jurul Pandorei, an dupa an. ? Acolo ar putea fi orice, murmura el. Orice! Stia ca frica era cea care rostise acele cuvinte. O privi acuzator pe Ale: ? Pretinzi ca vorbesti n numele majoritatii Tritonilor si totusi am impresia ca te ascunzi. ? Suntem nevoiti sa menajam unele aspecte politice mai delicate... Ward! Proiect ul nostru spatial va continua indiferent daca am sau nu succes cu tine. ? Succes? Cu mine? Sirena asta n-o sa renunte niciodata la calculele ei? Ale expira aerul din plamni... mai mult un suier dect un oftat. ? Daca nu reusesc sa te conving, Ward, sansele Insularilor se vor reduce n mod dr amatic. Dorim sa punem bazele unei noi civilizatii, nu sa pornim un razboi. Nu v rei sa ntelegi? Va oferim portiuni de uscat pe care sa le colonizati. ? Aha, iata si momeala! exclama el. Keel se gndi la impactul pe care o asemenea propunere ar avea-o asupra Insularilo r. Multi se vor grabi sa o primeasca ? Insularii saraci, cum sunt cei cei din Gu emes, sau pescarii care traiesc de pe o zi pe alta. Vashon ar putea reactiona al tfel. nsa n aceasta oferta se puteau ghici bogatiile Tritonilor, fata de care Insu larii nutreau deja sentimente de profunda invidie. Complexitatea propunerii ncepu sa se desfasoare n mintea sa. Daca era facuta publica, se vor confrunta cu multe probleme. ? Am nevoie de informatii, spuse el. Ct de avansat este programul vostru spatial? ? Umbra! rosti Ale. Panille lovi cteva taste. Pe ecranul din fata sa aparu o pereche de imagini despa rtite printr-o linie verticala. n stnga, se putea vedea imaginea unui turn subacva tic ale carui dimensiuni Keel nu le putu aprecia dect dupa ce si dadu seama ca silu etele micute din jur nu erau pesti, ci Tritoni. n dreapta, se zarea turnul naltnduse deasupra apei. Cam cincizeci de metri, judecnd dupa proportiile estimate cu aj utorul imaginii din stnga. ? Mine sau poimine va avea loc o lansare, l informa Ale. Este vorba de un test: va fi primul aparat cu echipaj uman la bord. Apoi, n scurt timp, vom ncepe sa recuper

am celulele de hibernare. ? De ce nici o Insula nu a raportat prezenta turnului vostru de lansare? ? Pentru ca am avut grija ca nici una sa nu treaca prin apropierea lui, ridica P anille din umeri. Keel simtea ca ncepe sa-l doara capul. ? Asa se explica aparitiile misterioase de care ai auzit, zmbi Ale. Insularii cre deau ca este vorba de ntoarcerea Navei. ? Ce amuzant trebuie sa fi fost pentru voi! se stropsi Keel. Insularii astia fra ieri si superstitiile lor primitive! (i arunca o privire aspra.) Stii, probabil, ca unii dintre ei au considerat aparitia rachetelor voastre drept un semn ca se a propie sfrsitul lumii. Daca ati fi pus-o la curent pe Preoteasa-psihiatru... ? A fost o decizie gresita, recunoscu Ale. Pentru asta te afli acum aici. Cum pr ocedam n continuare? Seful Justitiei se scarpina n crestetul capului. Ceafa l durea ngrozitor acolo unde se sprijinea de proteza. Trebuia sa fie foarte atent, sa citeasca printre rnduri ... Panille intervenise la momentul oportun, cu o lectie nvatata pe dinafara, ca n tr-o piesa de teatru minutios regizata... Ale spunea doar ceea ce planuise sa spu na. Totusi, Keel era un barbat calit n disputele politice, pregatit sa exploateze la maximum orice situatie favorabila. Sirena vroia sa-i dezvaluie unele secrete din lumea Tritonilor. Binenteles, doar acele secrete pe care le considera ca merit au mpartasite Insularilor. El nsa cauta sa descopere ceea ce ea nu dorea sa se afl e. ? Cum le spunem Insularilor adevarul, fara a le ntoarce viata pe dos? contraataca el. ? Nu avem timp de pierdut cu filosofiile insulare, raspunse ea cu duritate. Keel se zbrli la ea: ? Asta-i o alta modalitate de a spune ca suntem lenesi. Supravietuirea ocupa cea mai mare parte a timpului nostru. Daca nu construim rachete, asta nu nseamna ca s tam degeaba! De fapt, noi suntem aceia care nu avem timp la dispozitie. Nu ne st a mintea la calcule, planuri si fraze frumos ncondeiate... ? Opreste-te! porunci ea. Daca noi doi nu ne putem ntelege, la ce te poti astepta din partea semenilor nostri? Keel se roti pentru a o privi nti cu un ochi, apoi cu celalalt. si reprima un zmbet. Doua lucruri l amuzau: Sirena vroia sa ajunga undeva, si si putea pierde sngele rec e. Ridica ambele mini, masndu-si ceafa. Ale deveni deodata grijulie, dndu-si seama ? nu era pentru prima oara cnd discutau n contradictoriu ? de necazul lui Keel. ? Ai obosit, declara ea. Nu vrei sa te odihnesti si sa bei o cafea? Poate ti s-a facut chiar foame? ? O cana cu cafea din Vashon mi-ar prinde cel mai bine, accepta el, mngindu-si pro teza n partea dreapta. Si sa scap o vreme de chestia asta blestemata care mi chinu ie ceafa. Probabil ca nu aveti pe-aici un fotoliu-masa, nu? ? Materia organica este rara n lumea noastra. Ma tem ca nu putem asigura confortu l Insularilor n toate privintele. ? Nu vroiam dect un masaj. Habar n-aveti ce pierdeti ignornd utilitatea fotoliilormasa! ? Sunt sigura ca putem gasi pe cineva care sa-ti faca un masaj. ? Nu suntem confruntati cu numarul si diversitatea problemelor de sanatate din In sule, interveni Panille. Ochii sai erau fixati mereu asupra ecranului mpestritat cu cifre, dar atentia par ea divizata. Keel nu putea lasa remarca fara raspuns. ? Tinere, banuiesc ca esti foarte priceput n activitatea pe care o desfasori. nsa mndria ca te descurci bine ntr-un domeniu nu trebuie sa te mpinga sa-ti dai mereu cu parerea. Exista si domenii n care nu te pricepi. Mai ai multe de nvatat. ntorcndu-se si sprijinindu-se de bratul lui Kareen, se lasa condus spre culoarul e xterior, simtind n spate privirile celor din sala. Era bucuros ca va iesi de acol o. Ghicise de cteva ori prezenta unei stari subtile care i plimba fiori de-a lungu l sirei spinarii. ? Te-am convins? l ntreba Ale. si tra pasii n urma ei. Picioarele l dureau, iar capul era plin cu informatii despre

care stia ca, n curnd, aveau sa schimbe destinul Insularilor. ? M-ai convins ca Tritonii vor face ceea ce si-au propus. Aveti resursele, struc tura organizatorica si hotarrea necesare. (Se dezechilibra, nsa reusi sa se redres eze la timp.) Nu sunt obisnuit cu podelele care nu se nclina ntr-o parte si-ntr-al ta, explica el. Viata pe uscat va fi grea pentru unul obisnuit sa traiasca pe In sule. ? Nu se vor muta cu totii o data pe continent, rosti ea. La nceput vor fi adusi d oar cei de care este absoluta nevoie. Ceilalti vor astepta lnga tarm, pe Insule... sau, cine stie, poate vor fi construite plute pe care vor locui temporar pna cnd n cepem exploatarea terenurilor agricole. Keel cugeta cteva clipe, apoi: ? De mult timp aveti planul asta n minte. ? ntr-adevar. ? Sa organizati viata Insularilor si sa... ? ncercam sa gasim o solutie pentru a va salva! Pe toti! ? Serios? (Rse cu tristete.) Cum? Punndu-ne sa locuim si sa dormim pe plute, la ma rginea tarmului? ? Ar fi ideale. (Seful Justitiei si dadu seama, dupa stralucirea din ochii ei, ca era entuziasmata de idee.) Cnd nu vom mai avea nevoie de ele le vom lasa sa moara , folosindu-le apoi ca ngrasamnt. ? Da, desigur. Iar Insulele vor avea aceeasi soarta ? vor deveni fertilizatori. ? n momentul n care continentul va fi suficient de mare pentru a ne adaposti pe to ti, la altceva nici nu le vom mai putea folosi. Keel nu reusi sa-si disimuleze amaraciunea din voce. ? Kareen, vad ca nu ntelegi. O Insula nu este o bucata moarta de... pamnt. Are via ta! Este mama noastra. Ne protejeaza pentru ca i oferim dragoste si atentie. Voi c ondamnati mama noastra sa devina un morman de ngrasamnt! Ea l privi fix cteva clipe, apoi spuse: ? Crezi ca doar Insularii vor fi obligati sa renunte la un mod de viata? Aceia d intre noi care se vor ntoarce la suprafata... ? ... vor avea n continuare acces la lumea din adncuri, o ]ntrerupse el. Nu veti t aia cordonul ombilical. Noi vom suferi mai mult n aceasta tranzitie. Se pare ca i ntentionat uiti lucrul acesta. ? Nu l uit, Ward! La naiba! De aceea te afli aici, nu? A sosit timpul sa oprim joaca, hotar Keel. Trebuie sa-i arat ca nu am ncredere n ea si nici nu cred ce spune. ? mi ascunzi ceva, o acuza el. Te-am studiat cu atentie, Kareen. Te framnta un luc ru, clocoteste n tine. Un lucru foarte important. Ai ncercat tot timpul sa tii sub un strict control ceea ce mi-ai aratat. Ai ales cu grija informatiile pe care m i le-ai oferit ncercnd sa ma atragi de partea ta. Ai... ? Ward, eu... ? Nu ma ntrerupe. Daca vrei sa cooperez, cea mai eficienta politica este sa joci cu cartile pe fata, Kareen. Daca trebuie, te voi ajuta. nsa daca simt ca mi ascunz i ceva, atunci ma voi opune cu ncapatnare intentiilor voastre. Se oprira n dreptul unei porti nchise. Ale ndrepta spre ea o privire absenta. ? Ma cunosti bine, Kareen, insista el. ntotdeauna am vorbit serios. Am sa ma opun proiectelor voastre. Am sa plec de aici... daca nu cumva ma vei retine cu forta ... si voi duce o campanie mpotriva... ? Bine! facu Sirena aruncndu-i o privire crunta. Sa te retin? Nici prin gnd nu miar trece! Poate asa ar proceda altii, dar n nici un caz eu. Vrei sa nu-ti ascund nimic? Foarte bine. Necazurile au si nceput sa apara, Ward. Necazuri cumplite! In sula Guemes s-a scufundat. Seful Justitiei clipi, de parca miscarea pleoapelor ar fi putut tine piept impac tului provocat de cuvintele auzite. Scufundata! O ntreaga Insula! ? Asa deci, murmura el cu o voce ragusita de emotie. Curentii vostri oceanici n-a u dat rezultate de data aceasta. Ati condus Insula spre... ? Nu, spuse ea clatinnd din cap. Nu! Nu! Cineva a facut-o n mod deliberat. Nu are nici o legatura cu Controlul Curentilor. A fost un act de distrugere intentionat a. O crima mrsava, comisa cu snge rece!

? Cine a facut-o? ntreba Keel, aflat nca sub imperiul ? Deocamdata nu stim. nsa au pierit mii de oameni, iar s-au ncheiat. Se ntoarse si deschise poarta. n miscarea ei domoala, e primele semne ale mbatrnirii. nca mi ascunde ceva, gndi el intrnd n apartamentul

socului. operatiunile de salvare nu Keel avu impresia ca disting Sirenei.

Oamenii si petrec viata n labirinturi. Daca scapa de acolo si nu gasesc alt labiri nt, si construiesc unul. De unde vine pasiunea asta pentru experiment? ? ntrebari de la Avata, Cronici DUQUE NCEPU SA NJURE, zvrcolindu-se n baia de nutriment si lovind cu pumnii n peretel e organic al piscinei pna cnd aparura vnatai pe margini. Gardienii o alertara prompt pe Simone Rocksack. Era trziu, iar Preoteasa-psihiatru era pregatita pentru culcare. Auzind apelul, si trase pe ea roba favorita, acoperindu-si formele zvelte si placute ale snilor si coapselor. Roba aceasta purpurie i conferea o aura de demnitate, stergnd orice urm a de feminitate. Se grabi de-a lungul pasajului ce unea locuinta ei cu sala n car e se afla piscina, ncercnd sa estompeze cutele materialului sifonat n activitatea di n timpul zilei. Patrunse n atmosfera ntunecata a ncaperii unde traiau Vata mpreuna cu Duque. Nelinistea o prinsese n gheare, si i se vedea pe fata. ngenunche lnga Duque , spunnd: ? Sunt aici, Duque. Vorbesti cu Preoteasa-psihiatru. Cu ce te pot ajuta? ? Sa ma ajuti? racni Duque. Tu nu esti dect o buba pe curul unei scroafe bortoase ! Nu esti n stare sa te ajuti nici macar pe tine nsati! Socata, Preoteasa-psihiatru duse mna la pliul care i acoperea gura. Desigur, stia foarte bine ce desemna cuvntul "scroafa" ? una dintre creaturile Navei, o femela. O scroafa bortoasa? Nu se putu abtine sa nu-si plimbe degetele subtiri si fine pe deasupra abdomenul ui plat. ? Scroafele nu exista dect n celulele de hibernare, i aminti ea. Se straduia sa vorbeasca mai tare, pentru ca Duque sa o poata auzi. ? Asa crezi tu! ? De ce njuri? ntreba ea ncercnd sa pastreze un ton ct mai politicos. ? Vata ma viseaza n niste situatii ngrozitoare, se plnse Duque. Parul ei... acopera ntreg oceanul, si ma farma n nenumarate bucatele. Simone l privi cu atentie. Duque devenise o masa impresionanta de carne scufundata n nutriment. Buzele sale pluteau la suprafata precum un covor. nsa parea ntreg. ? Nu nteleg, rosti ea. Esti intact. ? Da' nu ti-am spus ca ma viseaza? scnci el. Visele ti pot face mult rau daca nu t e pricepi cum sa iesi din ele. Am sa ma nec. Fiecare bucatica din mine se va scuf unda la nesfrsit. ? Nu, Duque, nu te neci, ncerca Preoteasa-psihiatru sa-l linisteasca. ? Nu aici, maimuto! n ocean! Maimuta, gndi ea. Asta era o alta creatura a Navei. De ce le pomenea Duque? Aveau , n sfrsit, sa coboare de pe orbita? Dar de unde stia el? si ridica privirea spre s upraveghetorii ncremeniti n jurul piscinei organice. Era posibil ca unul dintre ei. ..? Nu, imposibil! Vocea lui Duque se auzi dintr-o data clara si extrem de coerenta: ? Nu vrea sa asculte. El vorbeste, iar ea nu vrea sa asculte! ? Cine nu vrea sa asculte, Duque? Cine este "el"? ? Parul ei! Tu nu auzi ce spun eu aici? Duque lovi cu pumnul n peretele piscinei, foarte aproape de PP. Simone si mngie din nou abdomenul, cu o privire absenta. ? Trebuie sa aducem creaturile Navei aici, pe Pandora?

? Du-le unde vrei tu! Dar n-o mai lasa sa ma viseze scufundndu-ma n ocean! ? Vata doreste sa se ntoarca n apa oceanului? ? Ma viseaza, tu nu ntelegi? Ma viseaza acolo! ? Visele Vata-ei sunt realitate? Raspunsul lui Duque se limita la simple mormaieli si convulsii. Rocksack ofta. Privi n piscina, spre Vata: un munte de carne, impasibila, respirnd usor. Podoaba ei capilara se unduia precum plantele subacvatice n curentii produ si de agitatia lui Duque. Cum putea parul ei sa existe simultan n ocean si aici, n Vashon? Probabil doar n vise. Sa fi fost nca un miracol al Navei? Trecuse aproape un an de cnd i taiase ultima oara firele de par; crescusera suficient de mult pen tru a putea repeta operatia. Dar daca erau taiate... pastrau totusi o legatura su btila cu Vata? Nimic nu era imposibil n mparatia miracolelor. nsa cum putea vorbi parul Vata-ei? Mesajul lui Duque fusese limpede: Vata nu vroia sa asculte cuvintele rostite de propriul ei par. De ce nu vroia sa asculte? nca nu sosise momentul rentoarcerii n o cean? Vata i anunta cumva ca i va conduce pe toti n adncuri? Ofta din nou. n anumite mprejurari, functia de Preoteasa-psihiatru era foarte difi cila. Pe umerii ei apasau raspunderi teribile. Zvonurile despre convorbirea avuta cu Duque se vor raspndi cu o viteza uimitoare. Gardienii nu puteau fi opriti sa vorbeasca, sa mprastie informatii distorsionate. Trebuia ca n foarte scurt timp sa dea o declaratie oficiala... o interpretare ferma si ncurajatoare. Ceva care sa n abuse speculatiile periculoase. Se ridica n picioare, si durerea care o njunghie n genunchiul drept i aduse o grimasa pe figura. Privind spre figurile nfiorate adunate n jurul piscinei, rosti: ? Urmatoarea recolta de Vatapar nu se va mparti credinciosilor. Toate firele vor f i daruite oceanului, ca ofranda. Duque gemu, apoi striga dintr-o data, foarte clar: ? Catea! Catea! Catea! Pregatita fiind de comparatiile la care fusese supusa anterior, Simone si aminti i mediat despre ce animal era vorba. Cateaua era o femela din familia canina. Tras e concluzia ca evenimente deosebit de importante aveau sa se produca pe Pandora. Vata l visa pe Duque obligndu-l sa experimenteze stari fantastice, iar acesta invo ca rnd pe rnd creaturile Navei. Plimbndu-si pentru ultima oara privirea pe deasupra gardienilor, le explica, pe nde lete, acest lucru. Trai un sentiment de satisfactie vaznd aprobarea ntiparita pe f etele lor.

Toti pandoranii se vor elibera atunci cnd primul aerostat va rasari din ocean, nal tndu-se spre cer. ? Inscriptie prezenta la periferia unei culturi tritoniene de alge CINCI NOTE MUZICALE se combinara armonios ntr-o scurta melodie, tragndu-l pe Brett n sus... sus... scotndu-l dintr-un vis, n care ntindea bratele spre Scudi Wang nsa n u reusea deloc sa o atinga. Mereu cadea napoi n adncuri, la fel cum se scufundase a tunci cnd valul seismic se abatuse asupra Vashon-ului. Clipi de cteva ori, recunoscnd locuinta lui Scudi. Luminile nu erau aprinse, nsa och ii sai supersensibili distinsera mna Sirenei iesind de sub patura si pipaind lene s peretele, n cautarea comutatorului. ? Este un pic mai sus si spre dreapta, o ndruma el. ? Vezi n ntuneric? facu ea uimita. Mna descoperi comutatorul, iar camera fu inundata de un val de lumina. Brett insp ira adnc, expira ncet, apoi si freca pleoapele. Schimbarea brusca de luminozitate i provocase o durere care mergea de la ochi pna la tmple. Scudi se ridica n capul oaselor, cu paturile nfasurate neglijent n jurul snilor. ? Vezi n ntuneric? insista ea. ? Da, raspunse Brett. Uneori este foarte folositor.

? nseamna ca nu esti chiar att de timid pe ct am crezut la nceput. Dadu paturile la o parte, mbracnd o salopeta cu dungi verticale, galbene si verzi. Brett ncerca sa-si mute privirea de la trupul ei atragator, nsa de data aceasta o chii nu-l mai ascultara. ? Peste o jumatate de ora trebuie sa fiu gata cu verificarea instrumentelor, spu se ea. Apoi ma voi prezenta la datorie. ? Cum facem cu... stii tu, cu prezenta mea aici? ? Am trimis raportul. Formalitatile se vor termina n cteva ore. Sa nu iesi din cam era; ai putea sa te ratacesti. ? Am nevoie de un ghid? ? Nu. De un prieten. (Din nou zmbetul acela strengaresc.) Daca ti se face foame, gasesti mncare cta vrei. (Arata cu degetul spre o usa aflata ntr-un colt mai ndeparta t al camerei.) Dupa ce ma ntorc, mergem sa dai interviul. Sau poate ca ntre timp a u sa trimita pe cineva dupa tine. Pustiul examina nca o data locuinta, cu sentimentul ca aceasta i se va parea foar te mica n absenta lui Scudi si neavnd nici o preocupare. ? Nu ai dormit bine? l ntreba ea curioasa. ? Am avut niste cosmaruri. Nu sunt obisnuit sa dorm pe o suprafata tare si nemis cata. Totul este att de tacut... att de mort! Zmbetul ei parea o aura luminoasa n jurul fetei. ? Trebuie sa plec. Cu ct plec mai repede, cu att ma ntorc mai curnd. Dupa ce usa se nchise n urma fetei, linistea din camera rasuna n urechile lui Brett precum o explozie. Privi spre patul n care dormise Scudi. Am ramas singur. Stia ca i va fi imposibil sa adoarma din nou. Nu-si putea dezlipi ochii de pe adnc itura abia vizibila pe care trupul lui Scudi o facuse pe patul n care dormise. Ce camera mica! Oare de ce parea mult mai mare atunci cnd era binecuvntata de prezen ta Sirenei? Inima ncepu deodata sa-i bata cu putere, ntr-un ritm alert. Simti n piept un crcel c are l mpiedica sa respire liber. Puse picioarele pe podea, se mbraca, apoi ncepu sa se plimbe cu pasi mari prin cam era. Privirea i umbla aiurea, n toate partile ? spre chiuveta si robinete, spre du lapul decorat cu scoici dispuse n linii spiralate, spre usa toaletei... totul fus ese construit din metal scump nsa avea o conceptie simpla si prea rigida pentru g usturile sale. Robinetele erau argintii, stralucitoare, n forma de delfini. Le ati nse, apoi si plimba mna pe peretele din spate. Cele doua metale aveau calitati tota l diferite. Camera nu era nzestrata cu hublouri sau lucarne, si nimic nu nfatisa imagini din l umea exterioara. Peretii cu alge unduinde erau ntrerupti doar de cele doua usi. Av u sentimentul ca dispune de o energie imensa pe care nu o putea folosi. Strnse cele doua canapele-pat, apoi relua mersul prin camera. Ceva clocotea n el. Cr celul din piept deveni insuportabil, si umbre negre ncepura sa-i danseze naintea oc hilor. n jurul lui nu era dect apa! si simti urechile sfsiate de un tiuit dureros. Se repezi brusc spre usa, o dadu de perete, apoi iesi mpleticindu-se pe culoar. A m nevoie de aer! Cazu ntr-un genunchi si duse mna la piept. De-abia putea sa mai re spire. Doi Tritoni se oprira lnga el, si unul l prinse de umar. ? Insular. Vocea sa trada doar curiozitate. ? Nu te agita, veni sfatul celuilalt. Esti n siguranta. ? Aer! gfi Brett. Ceva greu i apasa pieptul, iar inima continua sa-i bata disperata n cusca. Tritonul care l tinea de umar rosti: ? Baiete, aici este suficient aer. Haide, inspira adnc. Sprijina-te de mine si ncea rca. Brett simti crcelul cednd un pic, apoi nca putin. O noua voce, autoritara, rasuna u ndeva n spatele lor: ? Cine l-a lasat pe Mutul asta singur aici? Sa vina un medic! Repede! Se auzira pasi plecnd n graba. Pustiul vru sa ia o gura mare de aer, nsa gtlejul se opuse, scotnd un fluierat slab.

? Calmeaza-te. Respira ncet si profund. ? Duceti-l la un hublou, porunci vocea autoritara. Sa poata vedea imagini de afa ra. n marea majoritate a cazurilor, trucul asta se dovedeste util. Brett fu prins de subsuori si ridicat n picioare. Simtea ca un curent electric sl ab n vrfurile degetelor si n buze. O figura curioasa se apleca spre el, nsa nu o put ea distinge foarte bine, de parca o privea prin ceata. ? Asta este prima oara cnd patrunzi n lumea noastra? Gura baiatului articula un "da" de-abia auzit. nca nu era sigur pe picioarele sal e. ? Nu te teme, rosti figura difuza. Cam asa se ntmpla cu cei care vin pentru prima oara si sunt lasati singuri. Ai sa-ti revii n curnd. si dadu seama ca ceilalti l conduceau printr-un culoar inundat de o palida lumina portocalie. Cineva i atinse umarul. Gdilatura curentului din degete si buze dispar u, iar umbrele negre care pluteau n fata ochilor ncepura sa se chirceasca. Tritoni i se oprira, l ntinsera pe podea, apoi l ridicara n capul oaselor sprijinindu-i spat ele. Capul ncepea sa se limpezeasca, si si ndrepta privirea spre sirul de lumini. P lafoniera avea nauntru fire de praf si insecte moarte. Ca prin vis, vazu un barba t cam de vrsta lui Twisp aplecndu-se spre el. Fata sa era ncadrata de un halo de pa r negru si lung. ? Te simti mai bine? Brett ncerca sa vorbeasca, nsa avea gura prea uscata. Nu reusi sa scoata dect o sla ba criala: ? Ma simt idiot. Hohote de rs izbucnira n jurul sau. Apleca putin capul pentru a putea privi printr -un hublou, si descoperi un cmp de alge cu tulpini scurte; nenumarati pesti cauta u hrana printre frunze. Aceasta imagine a vietii subacvatice nu prea semana cu c eea ce se putea vedea de la posturile de estimare-a-directiei. Tritonul l batu pe umar, spunnd: ? Nu-ti face probleme, pustiule. Fiecare are momentele lui n viata cnd se simte id iot. Oricum, e mult mai bine dect sa fii cu adevarat idiot, nu? Twisp mi-ar fi vorbit la fel, gndi Brett. Zmbi spre Tritonul cel pletos: ? Multumesc. ? Tinere, sfatul meu este sa te ntorci ntr-o camera linistita. ncearca sa stai din nou singur. Perspectiva aceasta facu inima lui Brett sa bata din nou cu putere. Se imagina nc a o data singur n camaruta aceea cu pereti metalici si atta apa n jur... ? Cine te-a adus aici? ntreba Tritonul. ? N-as vrea sa creez nimanui necazuri, sovai pustiul. ? Nu te teme, l linisti celalalt. Am putea aranja ca persoana care te-a adus sa f ie scutita de ndatoririle ei obisnuite, pentru a se ocupa mai mult de tine si a-t i usura adaptarea la societatea noastra. ? Am fost salvat de Scudi... Scudi Wang. ? Aha! Cred ca esti asteptat, undeva nu prea departe de aici. Scudi te va nsoti. Lex! (Se adresa unui barbat pe care Brett nu-l putea zari.) Cheam-o pe Scudi. Ve zi ca-i la laborator! (Apoi si ndrepta din nou atentia spre baiat.) Trebuie sa te obisnuiesti sa stai singur. Binenteles, deocamdata nu e nici o graba. ? Se ndreapta ncoace! anunta o voce n spatele lui Brett. ? Foarte multi Insulari acuza un soc atunci cnd coboara pentru prima oara n adncuri . As spune ca toti, ntr-un fel sau altul. Unii si revin imediat, altora le trebuie cteva saptamni. Am senzatia ca tu ai nceput deja sa te adaptezi. Cineva de lnga el l prinse cu blndete de barbie, lipindu-i de buze un recipient pli n cu apa. Lichidul era rece si avea o urma de gust sarat. O zari pe Scudi ndreptndu-se spre el, cu ngrijorarea ntiparita pe fata. Tritonul l aju ta sa se ridice n picioare, l prinse de umeri si apoi pornira n ntmpinarea Sirenei. ? Prietenul tau a avut o criza de stress, o informa barbatul. (Apoi pleca mai de parte, vorbind peste umar.) Eu as zice totusi sa-l mai lasi din cnd n cnd singur, c a sa nvete sa-si domine panica. Scudi i facu un semn cu mna, multumindu-i, apoi l ajuta pe Brett sa se ntoarca n came ra ei. ? Ar fi trebuit sa ramn, rosti ea. nsa ai fost prima fiinta omeneasca salvata de m

ine, si am avut impresia ca te descurcai foarte bine... ? Da, si eu am crezut acelasi lucru, asa ca nu-ti mai face reprosuri degeaba. Ci ne era medicul acela? ? Umbra Panille. Conduce departamentul de Control al Curentilor din cadrul activi tatii de Cautare si Interventie. Eu lucrez n echipa lui. ? Credeam ca era medic, ceilalti spuneau... ? Este si medic. Toti cei de la C si I au aceasta calificare. (l prinse de brat.) Acum te simti mai bine? Brett se mbujora: ? Stiu ca am facut o prostie. nsa simteam ca trebuie sa iau o gura de aer, iar at unci cnd am iesit n pasaj... ? Este vina mea, insista ea. Am uitat de panica... si daca nu ne-ar fi amintit m ereu la antrenamente! Simteam... ei bine, aveam senzatia ca erai dintotdeauna n c amera asta. Pur si simplu am uitat ca apareai pentru prima oara n lumea noastra. ? Aerul n pasaj era att de... greu, continua Brett. Parca ma scufundasem din nou n apa. ? Acum e bine? ? Da. (Inspira adnc.) Un pic cam... umed, totusi. ? Uneori este att de umed nct poti chiar sa-ti speli si hainele. Adeseori, Insulari i cara dupa ei butelii cu aer uscat pna reusesc sa se adapteze. Daca te simti bin e, cred ca ar fi cazul sa mergem la interviu. (Ridica din umeri la privirea lui nedumerita.) Trebuie sa-ti alcatuiasca un dosar, nu? Brett o privi fix, linistit de prezenta ei. nsa din cnd n cnd, senzatia de gol n stom ac si facea aparitia, amenintatoare. Insularii auzisera ca Tritonii tineau o evid enta stricta a tuturor aspectelor sociale ? rapoarte, nregistrari, dosare despre tot felul de lucruri. Dori sa o ntrebe despre modul n care aveau sa decurga formal itatile, dar fu ntrerupt de un grup numeros de Tritoni care trecu n graba pe lnga e i carnd echipamente ? butelii cu aer, furtunuri, brancarde. ? Ce s-a ntmplat? striga Scudi n urma lor. ? Sosesc supravietuitorii accidentului! veni raspunsul. Difuzoarele din tavan prinsera deodata viata: ? Alarma Portocalie! Alarma Portocalie! Tot personalul de interventie sa se prez inte la posturi. Acesta nu este un exercitiu de antrenament. Acesta nu este un e xercitiu de antrenament. Lasati libere statiile de docare. Degajati culoarele. L a departamente se va deplasa doar personalul a carui prezenta este strict necesar a. Doar personalul a carui prezenta este strict necesara. Toti ceilalti se vor p rezenta la statiile de prim-ajutor. Pe culoare vor avea acces doar urgentele med icale. Alarma Portocalie. Acesta nu este un exercitiu de antrenament... Alti Tritoni i depasira n fuga. Unul dintre ei racni peste umar: ? Degajati culoarele! ? Ce s-a ntmplat? ntreba din nou Scudi. ? Sunt adusi supravietuitorii Insulei care s-a scufundat la Bariera Mistral. ? Vashon, cumva? striga Brett simtind ca-i sare inima din piept. Tritonii si continuara alergarea fara a-i da raspuns. Scudi l trase de brat: ? Sa ne grabim! l conduse printr-un pasaj lateral si ajunsera n fata unei porti pe care Sirena o d eschise fara a sta pe gnduri. ? Trebuie sa te las aici si sa ma prezint la datorie, explica ea. Brett pasi n urma ei printr-un sas dublu si se trezi n interiorul unui bar. De-a l ungul peretilor se aliniau separeuri cu masute scunde. Alte cteva masute se aflau mprastiate prin toata ncaperea. Piloni mari din plastotel defineau culoarele si se rveau drept statii de deservire. n colt stateau doua persoane aplecate una spre ce alalta deasupra masutei. Scudi l mpinse pe Brett spre separeu, iar el se mpiedica, recunoscnd silueta din dreapta. Orice Insular cunostea foarte bine trasaturile ac elea cioplite n capatna colturoasa, gtul prea lung si proteza: Ward Keel! Scudi se opri n fata separeului, strngndu-l pe tnar de mna. Atentia ei se ndreptase sp re persoana cu care discuta Keel. Brett o mai zarise de cteva ori pe femeia aceea cu parul roscat, si considera ca prezentarile erau inutile. Pna la ntlnirea cu Scu di, o considerase cea mai frumoasa fiinta n viata.

? Aici ar fi trebuit sa se desfasoare formalitatile, spuse Ale, nsa ntreg personal ul a trebuit sa se prezinte la datorie. Pustiul nghiti cu noduri, privind spre Keel: ? Domnule Judecator, cica s-a scufundat o Insula ntreaga. ? Da, Guemes, rosti Keel pe un ton calm. ? Ward, propuse Ale, ti sugerez sa te deplasezi mpreuna cu tnarul Norton n locuinta mea. Nu zaboviti pe culoare si ramneti nauntru pna va anunt eu. ? Trebuie sa plec, Brett, se auzi vocea lui Scudi. Dupa ce se termina totul, vin sa te iau. Ale o atinse pe brat si plecara n graba. ncet, ncercnd sa-si nfrnga durerea, Keel se ridica n picioare. Astepta putin ca trupul sa se adapteze noii pozitii, apoi iesi din separeu. Brett asculta atent pasii oamenilor alergnd pe culoare, dincolo de usa. Seful Justitiei se ndrepta spre iesire, trsind talpile pe podeaua metalica. ? Vino cu mine, Brett. Nici nu parcursera ctiva metri, cnd o usa din spatele lor se deschise suiernd. Nari le simtira mirosul de usturoi prajit n ulei de masline si alte arome pe care Bret t nu le cunostea. Vocea unui barbat rasuna puternic: ? Hei, voi doi! Nimeni nu are voie sa umble pe culoare! Pustiul se rasuci. Trecerea spre bucatarie era ocupata de un barbat solid cu par ul grizonat, ale carui trasaturi plate se deformasera ntr-o ncruntatura. Apoi, priv indu-l pe Brett si recunoscndu-i pe Keel, arbora un zmbet. ? mi cer scuze, domnule Judecator, spuse barbatul. Nu v-am recunoscut de la nceput . Totusi, n-ar trebui sa umblati pe culoare. ? Ni s-a recomandat sa plecam de aici si sa ne deplasam la locuinta ambasadoarei . Tritonul facu un pas n lateral, aratnd spre bucatarie: ? Pe aici. Puteti ocupa apartamentul care a apartinut lui Ryan Wang. O vom nstiin ta pe Kareen Ale. ? Este mai aproape, rosti Keel atingnd umarul lui Brett. Barbatul i conduse ntr-un apartament spatios, nu foarte nalt si inundat ntr-o lumina blnda. Brett nu reusi sa descopere sursa luminoasa; parea ca razele veneau din t oate partile cu aceeasi intensitate. Covoarele groase, de un albastru-deschis i mn giau talpile goale. Singurele piese de mobilier pareau a fi cteva divane moi si co nfortabile, de culoare maro, rosu-aprins si albastru-nchis. nsa Brett, familiariza t de-acum cu obiceiul Tritonilor, banuia ca n pereti erau ascunse tot felul de ac cesorii. ? Va veti simti bine aici, rosti barbatul. ? Cui avem placerea de a multumi pentru aceasta ospitalitate? ntreba Keel. ? Ma numesc Finn Lonfinn, se prezenta Tritonul. Am fost unul dintre servitorii l ui Wang, iar acum ma ocup de ntretinerea apartamentelor sale. Prietenul dumneavoa stra este...? ? Brett Norton, vorbi baiatul. Eram n drum spre interviu cnd a sunat alarma. si arunca privirea prin camera. Nu vazuse niciodata ceva asemanator. n unele privi nte aducea vag cu modul de viata al Insularilor: perne moi, metalul peretilor ac operit cu tesaturi ? multe dintre ele realizate la suprafata. nsa podeaua era dur a si stabila, iar n afara aerului care circula prin gurile de ventilatie, nu se a uzeau alte zgomote de fond. ? Aveti prieteni pe Guemes? ntreba Lonfinn. ? PP-ul s-a nascut acolo, i reaminti Keel. Tritonul ridica sprncenele si si concentra atentia asupra lui Brett. Acesta simti ca trebuie sa dea si el o replica: ? Nu, nu cred. De cnd m-am nascut eu, Insulele noastre nu s-au apropiat una de al ta. Lonfinn se ntoarse din nou spre Seful Justitiei. ? V-am ntrebat de prieteni. n tonul vocii, Brett simti zidul rece ridicat ntre Tritoni si Insulari. n aer plute a cuvntul mutant. Simone Rocksack era o Muta, prietena cu Ward Keel... sau poate ca nu. Cine se putea mprieteni cu cineva care arata ca Simone? Nu, n mod normal ni meni nu putea fi prieten cu PP-ul. Baiatul sesiza deodata o amenintare subtila i

nsinundu-i-se n suflet. Keel si dadu seama, socat, ca Lonfinn facea de fapt aluzii rautacioase referitoar e la inferioritatea Insularilor. Atitudinea aceasta era foarte raspndita printre Tritonii mai putin umblati, nsa pe Judecator l nelinistea propria revelatie interi oara. Am fost gata sa-i accept modul de a gndi. O parte din mine a considerat ca Triton ii ne sunt superiori. Parerea aceasta zacuse n subconstient, fusese hranita ani de zile, iar acum apare a la suprafata nflorind n Keel ca o planta a raului, dezvaluindu-i lucruri pe care nici macar nu le banuise. Mnia si facu si ea loc n mintea Judecatorului. Lonfinn nt rebase: "Aveti prieteni printre amartii din Guemes? Ce trist ca unii dintre colegi i vostri de joaca au avut mai putina sansa, fiind ucisi sau schiloditi! nsa moart ea si deformarea fizica fac parte integranta din vietile voastre." ? Deci ai fost un servitor, sarja Keel. n momentul de fata, nimeni nu locuieste n apartamentul acesta? ? i apartine de drept lui Scudi Wang. Cel putin asa cred. nsa ea spune ca nu vrea sa stea aici. Presupun ca vor fi nchiriate, iar cstigul de pe urma lor i va reveni e i. Brett i trimise Tritonului o privire descumpanita, apoi cerceta din nou camera lux oasa. Totul i inspira o bogatie imensa! nca sub socul revelatiei interioare, Keel se ndrepta cu greutate pna la un divan al bastru, trntindu-se n el si ntinznd picioarele. ? Noroc ca Guemes era o Insula mica, declara Lonfinn. ? Noroc? Cuvntul iesise din pieptul lui Brett. Lonfinn ridica din umeri: ? Adica... va nchipuiti ce tragedie ar fi fost cu o Insula mai mare... Vashon, de exemplu. ? Stim ce vrei sa spui, ofta Judecatorul. Stiu ca aici, printre voi, Insula Guem es a fost poreclita "Ghetoul". ? Nu din rautate... serios, rosti Lonfinn. n vocea sa se facuse simtita nemultumirea, dndu-si seama ca fusese obligat sa se s cuze. ? nseamna ca Insulele mai mari au fost solicitate sa acorde din cnd n cnd ajutor cel or din Guemes, ataca Judecatorul. Hrana si medicamente. ? Da, este adevarat ca noi n-am prea facut comert cu Guemes, recunoscu Lonfinn. Brett si muta privirea de la un barbat spre celalalt, sesiznd tensiunea n crestere. n spatele cuvintelor se ascundeau multe, nsa pustiul avea nevoie de experienta n l umea Tritonilor pentru a-si da seama despre ce anume era vorba. Nu percepea dect aluziile directe si mnia de-abia tinuta n fru. Stia ca multi Insulari vorbeau despr e Guemes ca despre "Insula Navei". n bataie de joc, desigur, nsa asta implica, de asemenea, ca acolo traiau multi Adoratori ? credinciosi fundamentalisti. Nu era de mirare ca PP-ul se nascuse pe Guemes. I se parea normal ca Insularii sa faca glume la adresa guemesienilor, nsa tonul arogant al Tritonului i strecura venin n su flet. Lonfinn se deplasa pna ntr-un colt al camerei, verificnd comenzile usii. Apoi se nto arse: ? La toaleta aveti acces prin usa aceasta. n caz ca doriti sa va odihniti, dormit oarele sunt la capatul holului. (Cobor privirea spre Keel.) Banuiesc ca lucrul ace la pe care-l purtati la gt devine insuportabil la un moment dat. ? ntr-adevar, rosti Insularul frecndu-si ceafa. Dar stiu ca fiecare dintre noi ne confruntam cu cteva chestii insuportabile n viata. Lonfinn se ncrunta: ? Oare de ce n functia de PP n-a fost ales niciodata un Triton? Raspunse Brett, reproducnd comentariul lui Twisp vizavi de aceeasi ntrebare: ? Probabil ca Tritonii au alte lucruri de facut, mult mai importante, si nu-i in tereseaza. ? Nu-i intereseaza? (Lonfinn se uita la Brett de parca abia atunci i-ar fi sesiz at prezenta n apartament.) Tinere, nu cred ca esti calificat sa discuti probleme politice.

? Eu cred ca baiatul punea de fapt o ntrebare, zmbi Keel sarindu-i n ajutor. ? ntrebarile ar trebui sa fie puse direct, nu pe ocolite, murmura Lonfinn. ? Si ar trebui sa primeasca un raspuns direct, insista Keel, privind spre Brett. Aceasta problema a fost dintotdeauna un subiect de disputa ntre "credinciosii" sp rijiniti de diferite lobby-uri politice. Majoritatea Insularilor considera ca a alege PP-ul din rndul Tritonilor ar fi un dezastru. Pentru ca voi aveti si asa pr ea multa putere de decizie n multe dintre aspectele deloc placute ale vietii lor. Lonfinn rnji fara urma de bunavointa. ? Iata un subiect politic foarte dificil pentru mintea unui tnar fara experienta, spuse el. Brett scrsni din dinti, nemultumit de atitudinea dispretuitoare a celuilalt. Tritonul se deplasa pna la peretele din spatele Judecatorului si atinse o pata mic uta. Lambriul aluneca lateral, dezvaluind un hublou urias prin care se puteau ve dea imaginile superbe ale unei gradini subacvatice, acoperita cu un plafon trans parent si avnd n mijloc o tromba de apa din care tsneau nenumarati pesti multicolor i ce se ndreptau apoi spre plantele exotice. ? Eu trebuie sa plec, declara Lonfinn. Distrati-va, Odihniti-va... (Apoi arata cu degetul spre gradina.) Asta o sa va ajute sa suportati mai bine spatiul nchis. C hiar si eu o gasesc foarte relaxanta. (Se ntoarse spre Brett.) Voi avea grija sati fie trimise toate formularele necesare. Le completezi si le semnezi. N-are ni ci un rost sa pierdem timpul. Lonfinn parasi ncaperea prin aceeasi usa glisanta prin care intrasera. ? Dumneavoastra ati completat formularele? ntreba pustiul privind spre Keel. Desp re ce este vorba? ? Formularele satisfac necesitatea Tritonilor de a tine totul sub evidenta. Nume le, vrsta, mprejurarile n care ai sosit n lumea lor, experienta profesionala, talent ele mai deosebite, daca vrei sa rami... (Ezita putin, dregndu-si glasul.)... parin tii, ocupatia lor si mutatiile. Gradul de severitate al mutatiilor suferite. Brett continua sa l priveasca n liniste. ? Am sa raspund si la ntrebarea pe care ti-o citesc n ochi, continua Judecatorul. Nu. Mie nu mi-au cerut sa completez aceste formulare. Sunt sigur ca au un dosar f oarte gros n care se afla nscrise toate detaliile importante ale vietii mele... ba chiar si unele aspecte mai picante. ? Mi-ar putea cere sa ramn aici? ntreba Brett. ? E posibil sa-ti ceara sa achiti costurile salvarii tale. Multi Insulari s-au s tabilit n adncuri. nainte de a pleca am de gnd sa efectuez cteva cercetari. Stiu ca v iata aici poate fi foarte atragatoare. si plimba degetele peste materialul fin al divanului, tocmai pentru a ntari cele s puse. Brett ridica ochii spre tavan, ntrebndu-se cum ar fi sa traiesti o viata ntreaga de parte de lumina solara. Binenteles, Tritonii veneau adeseori la suprafata, dar... ? Cele mai bune echipe de salvare sunt compuse n majoritate din ex-Insulari, rosti Keel. Asa spune Kareen Ale. ? Am auzit ca Tritonii te pun mereu sa platesti, facu Brett. nsa nu cred ca mie m i-ar trebui foarte mult pentru a achita costul... Se ntrerupse, iar gndurile se ndreptara spre Scudi. Cum ar putea-o rasplati vreodat a? Pentru asa ceva nu exista moneda de schimb. ? Tritonii au multe modalitati de atragere a Insularilor considerati utili, decl ara Keel. Cred ca si-ar dori sa te includa n societatea lor. Totusi, n momentul de fata nu asta ar trebui sa fie preocuparea ta esentiala. Esti medic, cumva? ? Nu. La scoala am facut cteva cursuri de prim-ajutor si reanimare. Nimic altceva . Keel inspira adnc si expira cu zgomot: ? Ma tem ca nu este suficient. Guemes s-a scufundat de cteva ore bune. Sunt sigur ca supravietuitorii adusi aici necesita atentia unor persoane mai calificate de ct noi. Lui Brett i se puse un nod n gt. Guemes s-a scufundat! O ntreaga Insula! ? As putea cara o targa, spuse el. Judecatorul zmbi cu tristete:

? Sunt sigur ca ai putea. Dar nu cred ca te vei descurca n labirintul coridoarelo r. Mai degraba i-am incomoda. Probabil ca deocamdata asta suntem n ochii lor: doi Insulari rataciti care mai mult ncurca. Va trebui sa asteptam.

Foarte adesea, este suficient sa ntelegem cauzele raului pentru a scapa de el. ? C.G.Jung, Arhivele Navei ? EXISTA UN BLESTEM N CRONICI, rosti Bushka, la fel de vechi ca si omenirea. Spun e asa: "Fie sa-ti traiesti viata n vremuri interesante." Cred ca blestemul asta a cazut pe capul nostru. De cteva ore, n timp ce barcile si croiau drum pe suprafata oceanului ntunecat al Pan dorei, Bushka i povestea lui Twisp tot ce aflase de la Gallow si de la ajutoarele sale. Peste ei cazuse noaptea, si Twisp nu-l putea distinge. Doar sageata rosie a CDR-ului stralucea pe punte. Restul era cufundat n ntuneric... stelele stateau ascunse ndaratul cortinei de nori care i nsotea nca de la asfintit. ? Va fi un continent mai mare dect ti poti tu nchipui, continua Bushka. Oriunde ti v ei ndrepta privirea, nu vei vedea dect uscat. Asa se lauda ei. ? Cu att mai rau pentru Insule, conchise Twisp. Si rachetele alea pe care le lanse aza... ? Oho! Totul e foarte bine pus la punct. (Vocea lui Bushka rasuna din ntuneric pe un ton care lui Twisp nu i placu deloc.) Nu mai trebuie dect sa aduca jos celulel e de hibernare. Au pregatit si spatiile n care sa le depoziteze. ? Mie mi este greu sa-mi imaginez cum va arata uscatul, recunoscu pescarul. Unde va aparea mai nti? ? n locul pe care stramosii nostri l-au numit "Colonia". Pe harti este desenat ca un dreptunghi avnd colturile usor rotunjite. Curbele se vor accentua, iar dreptu nghiul urmeaza sa se transforme ntr-un oval cu o laguna n centru. nainte de Razboiul Clonilor era un oras complet, protejat cu ziduri din plastotel, astfel nct reprez inta cel mai bun amplasament pentru a ncepe ridicarea continentului. Pna la sfrsitu l anului, primul oras va prinde viata sub cerul liber. ? Are sa fie maturat de valuri, spuse Twisp cu nencredere. ? Nu, l contrazise Bushka. De cinci generatii lucreaza la proiectul asta. S-au gnd it la toate ? politica, economie, alge... Amuti brusc, ntrerupt de croncanitul somnoros al uneia dintre pasari. Amndoi ncremenira, ciulind urechile. Intrasera n teritoriul de vnatoare al unei haite de Nemilosi? Pasarile nu mai scoasera nici un sunet. ? A visat urt, murmura Bushka. ? Deci Insula Guemes, cu locuitorii ei fanatici, statea n calea proiectului de ri dicare a continentului, nu-i asa? relua Twisp. Lozinca lor ? "Sa ramnem pe Insule , unde ne-a lasat Nava" ? deranja foarte multi Tritoni. Celalalt nu raspunse. Pescarul se gndi la toate cele dezvaluite de Bushka. Imaginatia sa era influentata de izolarea n care traise aproape o viata ntreaga. Se simtea provincial, incapabi l sa nteleaga aspectele subtile ale politicii si ale economiei. Cunostea doar tendi ntele generale, care i se pareau destul de simple. Nu avea deloc ncredere n proiec tele acestea grandioase, de care Bushka se ndragostise n ciuda amarei experiente t raite n compania lui Gallow. ? n planurile lor nu exista loc pentru Insulari, remarca el. ? Asa este. Mutantii vor fi exclusi, murmura Bushka. ? Si cine hotaraste care sunt mutanti si care nu? Tacerea se prelungi penibil de mult. n cele din urma, primi un raspuns evaziv: ? Argumentul ca Insulele sunt depasite mi se pare valabil. Trebuie sa recunosc c a n privinta asta Gallow are dreptate. Twisp scruta ntunericul n directia lui Bushka. Mai la stnga era o pata putin mai ntun ecata dect fondul. Acolo si concentra pescarul atentia. ncerca sa-si imagineze viata

Tritonilor ? locuintele lor, constructiile descrise de celalalt. Acasa, si spuse el. Ce fel de om trebuie sa fii pentru a spune "acasa" atunci cnd te gndesti la u n astfel de loc? Totul parea identic, standardizat, precum stupul unor insecte. S e nfiora. ? Ce reprezinta statia spre care ne ndreptam? ntreba el. De ce consideri ca este m ai sigur sa mergem acolo? ? Organizatia Nemilosilor Verzi numara foarte putini membri. Baza de Lansare Numa rul Unu este uriasa ? fie si datorita personalului numeros, avem mai multe sanse dect n alta parte. Nu mai am nici o speranta! se framnta Twisp. Daca Tritonii nu l gasisera pe Brett, ce se mai putea face? Oceanul era prea mare si cautarea lui se dovedea o nebunie . Cum sa descoperi locul exact n care valul seismic lovise Vashon-ul? ? n curnd se va lumina, anunta Bushka. La scurt timp dupa aceea, vom ajunge la baz a. Twisp auzea picaturile de ploaie strivindu-se pe punte. Verifica bateriile cu cel ule de tipar, care capatasera o culoare cenusie. Exact la timp, n spatele lor rabu fni zgomotul asurzitor al unei teribile descarcari electrice. n linistea de dupa soc se auzi vocea speriata a lui Bushka: ? Ce naiba a fost asta? Pescarul ndrepta lanterna spre el, descoperindu-l ntr-o postura caraghioasa: cu cap ul nfundat n puntea organica. Se prinse cu minile de balustrada pentru a reveni n po zitia initiala; ochii speriati ieseau n evidenta pe fata palida. ? Am ncarcat bateriile, l lamuri Twisp. Ar fi bine sa mai prindem un fulger sau do ua. Dupa aceea, voi putea pune antena n functiune. ? Pffui! facu Bushka. Pescarii sunt mai trazniti dect mi nchipuiam. Ma mir ca reusi ti sa va ntoarceti n port. ? Ne descurcam, i-o taie pescarul. Spune-mi, cum ai aflat att de multe despre lum ea Tritonilor? Bushka se ridica n capul oaselor: ? Ca istoric, stiam deja suficiente lucruri despre societatea lor. Apoi... cnd ti se pune n fata problema supravietuirii, trebuie sa nveti foarte repede. Twisp l auzi oftnd ndelung. Supravietuire, gndi el. Stinse lanterna, dorindu-si sa po ata zari fata celuilalt fara ajutorul ei. Bushka nu era las. si facuse stagiul pe submersibile, ca majoritatea Insularilor. Se pricepea la navigatie ? urmase cur suri de specialitate n timpul scolii. Oare de ce cautase sa fie acceptat n societa tea Tritonilor? Probabil din cauza ca aveau documente istorice mai complete, arh ive, materiale pe care nici macar ei nu le parcursesera n ntregime. Bushka este precum fanaticii din Guemes, descoperi pescarul. Se lasa mnat de insti ncte. Cauta cu nfrigurare informatiile secrete, inaccesibile majoritatii pandoran ilor. Vroia sa afle totul de la sursa, si nu i prea pasa cum ajungea acolo. Un om periculos. Twisp si concentra si mai mult atentia, sesiznd fiecare schimbare de pozitie a lui Bushka. Luntrea l va avertiza prompt daca celalalt va ncerca sa faca vreo miscare spre el. ? Ai face mai bine sa crezi ce-ti spun, l sfatui Bushka. n curnd, Insulele vor disp area de pe planeta asta. ? Am aflat de la radio ca Ward Keel a plecat n adncuri, ntr-o misiune de informare, rosti pescarul. Crezi ca a stiut de la bun nceput? Bushka si schimba centrul de greutate, si pescarul l auzi rcind puntea cu piciorul. ? Gallow pretindea ca cei de la suprafata habar n-au de nimic! Linistea cazu ca un zid ntre ei. Twisp supraveghea sageata rosie care le indica d rumul. Cum puteau fi crezute unele dintre vorbele lui Bushka? Totusi, bariera ri dicata deasupra apelor era reala. Si era evident ca ex-Insularul fusese cuprins de agitatie ? se simtea urmarit de ceva important, urt si foarte periculos. De partea cealalta, Bushka intra n capcana remuscarilor. Trebuia sa am mai mult c uraj si sa-i ucid. nsa ceea ce reprezenta Gallow era mai maret dect Gallow nsusi. Ai ci nu ncapea nici o ndoiala. Fapta sa abominabila era privita altfel de ochii isto ricului. Arhivele Navei prezentau o multime de evenimente sngeroase si conducator i care ncercasera sa rezolve problemele omenirii prin adevarate masacre. Pna la di strugerea Insulei Guemes, Bushka se gndise la aceste lucruri ca fiind ndepartate s

i foarte putin reale. Acum cunostea nebunia aceea, i vazuse coltii si umbra ameni ntatoare. Razele palide ale zorilor aprinsera crestele valurilor, facnd mai usoara munca lu i Twisp, care pregatea ceva de mncare pe arzatorul de lnga el. Bushka se temu ca n u cumva pescarul sa-i ceara napoi pantalonii si tricoul pustiului. ? Cafea? ntreba Twisp sesiznd privirea istoricului. ? Multumesc. (Apoi vorbi ca pentru sine.) Cum am putut fi att de orb si ignorant? Pescarul l privi n liniste o vreme, apoi ntreba simplu: ? Ca te-ai alaturat lor sau ca nu i-ai omort? Bushka tusi, dregndu-si glasul. Nu luase dect o nghititura din cafeaua fierbinte, d ar si simtea gura plina de scame. nca ma tem, gndi el. Privi spre Twisp, care si racea cafeaua lipind-o de prghia crmei. ? Nici o data nu mi-a fost asa de frica, marturisi el. Twisp ncuviinta. Semnele lasate de frica pe figura lui Bushka erau usor de citit. Frica si ignoranta pluteau pe aceleasi ape. n curnd, mnia va lua locul fricii. nsa deocamdata, istoricul era framntat de propriile gnduri. ? Orgoliul, asta m-a mpins de la spate, rosti Bushka. Vroiam sa fac parte din via ta lui Gallow, sa fiu martor la faurirea istoriei, sa intru n curentul puternic a l politicii Tritonilor. Unul dintre cei mai importanti oameni ai lor m-a privit cu amabilitate. Stia ca am sa dau totul din mine. Stia ct de recunoscator i voi fi ... ? Si daca Gallow a murit, mpreuna cu echipajul lui? ntreba Twisp. Ai sabordat subm ersibilul, iar tu esti singurul care mai poate da explicatii asupra tragediei In sulei Guemes. ? Nu, am aranjat totul astfel nct sa se poata elibera! Pescarul si retinu un zmbet amar. De-acum, mnia ncepea sa iasa la suprafata. Bushka studie figura lui Twisp inundata de lumina metalica. Pescarul avea un ten bronzat, ca toti Insularii care lucrau pe mare, sub cerul liber. Rafale de vnt i aruncau parul aspru peste pleoape. Barba nerasa de doua zile i sublinia maxilarul inferior si prindea din cnd n cnd cte o suvita de par. ntreg comportamentul sau ? mis carea calma a ochilor, conturul buzelor ? trada forta si hotarre. Bushka remarcas e plin de invidie claritatea din ochii lui Twisp. Era sigur ca ochii sai nu vor m ai oglindi niciodata o asemenea limpezime, dupa masacrarea guemesienilor. n macelu l acela, Bushka fusese martor la propria sa moarte. Cum poate crede cineva ca nu stiam dinainte ce avea sa se petreaca? Cum pot eu s a cred asa ceva? ? M-au pacalit ca pe un fraier, izbucni el. Binenteles, cu concursul meu! Doar er am pregatit sa ma pacalesc singur, nu? ? Fiecare om are, n viata, momente cnd recunoaste ca a fost pacalit, aproba Twisp. Vocea sa era lipsita de orice intonatie. l invita pe Bushka sa se confeseze mai d eparte. ? Niciodata n-am sa mai pot dormi linistit, murmura ca pentru sine istoricul. Pescarul si feri privirea, plimbndu-si-o pe deasupra valurilor. Nu-i placea nota de autocompatimire din vocea celuilalt. ? Nu cred ca e cazul sa-ti fie mila de tine, l certa el. Cum crezi ca se simt sup ravietuitorii Insulei Guemes? Ce crezi ca vor visa ei de-acum ncolo, pentru tot r estul vietii? Bushka l privi tinta. Un om bun, ncercnd sa salveze viata partenerului sau. Strnse p leoapele tare, tare de tot, nsa imaginile masacrului treceau de bariera lor, nregis trndu-se n minte. Deschise dintr-o data ochii. Twisp privea intens nainte, putin spre dreapta. ? Unde-i baza aia peste care-ar fi trebuit sa dam n zori? ntreba el. ? O vom vedea n curnd. Bushka ridica privirea spre cerul acoperit. Cnd vor ajunge la Baza de Lansare... ce va face atunci? ntrebarea i se ncinse n jurul pieptului, ca o centura prea strnsa . l vor crede Tritonii? Si chiar daca l vor crede, vor actiona n continuare astfel n ct sa protejeze siguranta Insularilor?

Niciodata sa nu ai ncredere n dragostea unui barbat de seama. ? Proverb insular KEEL PRIVI N JOS de la naltimea platformei de observatie spre o scena de cosmar, re gizata parca de emisarii iadului ? targi nvalmasite ntr-un mic bazin de acostare, sosind prin portile aliniate de-a lungul zidului ndepartat. Asta nu este un vis, si reaminti el. Echipele de triere se deplasau printre siluetele umane ce patau po deaua. Chirurgii executau operatii de urgenta la fata locului, n timp ce unii sup ravietuitori erau luati si dusi n alta parte. Mortii ? Keel nu-si imaginase vreod ata atta moarte n jur ? fusesera ngramaditi lnga zidul din stnga, asemeni unor halci d e carne. Un hublou oval plasat deasupra portilor nfatisa echipele de salvare care veneau cu targile, asteptndu-si fiecare rndul sa intre. Echipele de prim-ajutor nc ercau din rasputeri sa faca fata. n spatele Judecatorului, Brett scoase un icnet scurt! Zarise doi Tritoni carnd un sac spre gramada formata n dreptul peretelui din stnga. La un moment dat, din sac c azuse un maxilar inferior! Scudi plngea ncetisor lnga baiat. Keel se simtea cuprins de amorteala, incapabil sa plnga sau sa se nfurie, strivit sub enormitatea a ceea ce vedea. Acum ntelegea motivul pentru care Ale o trimises e pe Scudi sa-i cheme aici. Ambasadoarea nu sesizase de la nceput dimensiunile tr agediei. Dar, dupa ce se lamurise cu ochii ei, dorise ca Insularii sa fie martor i la eforturile disperate depuse de Tritoni pentru salvarea supravietuitorilor. Si nu va uita sa pomeneasca de ingrata misiune a trierii mortilor, gndi el. Zari parul roscat al lui Ale printre medicii care operau cei ctiva supravietuitor i ntinsi pe podea. n comparatie cu gramada de morti, supravietuitorii constituiau o infima minoritate. Scudi veni lnga el, cu ochii fixati asupra celor ce se petreceau n sala de jos. ? Sunt att de multi! suspina ea. ? Cum s-a ntmplat? ntreba Brett. Keel aproba cu o nclinare a capului. ntr-adevar, iata o ntrebare cu adevarat import anta. Nu avea nevoie de ipoteze, de filozofie... Avea nevoie de un raspuns cert! ? Sunt att de multi! repeta Scudi, de data aceasta ceva mai tare. ? La ultimul recensamnt, Insula Guemes a fost nregistrata cu aproximativ zece mii de suflete, spuse Keel. Declaratia l surprinse nca nainte ca vorbele sa-i iasa din gura. Suflete. ntr-o situ atie de criza, nvataturile Navei ieseau ntotdeauna la suprafata. Keel stia ca era cazul sa se impuna, sa se foloseasca de pozitia sa importanta p entru a cere raspunsuri. Era dator fata de ceilalti, daca nu pentru sine nsusi. n primul rnd, PP-ul i va cere lamuriri imediat ce se va ntoarce la suprafata. Keel er a sigur ca familia Simonei Rocksack nu parasise Insula Guemes. si va revarsa furi a teribila asupra lui ? desi pregatirea religioasa o nvatase altfel ? si va const itui o forta careia cu greu i va putea rezista. Daca am sa ma ntorc. Simtea ca-i vine greata vaznd ceea ce se petrecea n sala supravietuitorilor. O sur prinse pe Scudi stergndu-si lacrimile. Avea ochii umezi si rosii. Da, fusese de u n real ajutor acolo jos, n mijlocul cosmarului. ? Scudi, nu este neaparata nevoie sa rami aici, cu mine, rosti el. Daca trebuie s a mergi la post... ? Am fost scutita, pentru a sta cu voi, raspunse ea. Umerii i fura scuturati de un fior, dar nu-si lua ochii de pe targile pline cu mu ribunzi. Nici Keel nu-si putea ntoarce capul n alta parte directie, privirile fiindu-i atra se de imaginile nfioratoare. Zona de receptie fusese mpartita n mai multe sectiuni, cu ajutorul unor cordoane colorate. Echipele de interventie lucrau peste tot, apl ecndu-se deasupra carnii palide, aseznd pacientii pe targi n vederea transferului. Un grup de Tritoni si facu aparitia de sub platforma pe care stateau Keel, Brett si Scudi. ncepura sa aleaga sacii, desfacndu-i pentru a ncepe operatiunile de identi ficare. Ctiva saci nu contineau altceva dect bucati disparate de carne si oase. Ec

hipa lucra expeditiv si eficient, nsa Keel sesiza ca toti Tritonii ncordasera puter nic muschii maxilarelor, si aveau fetele mai albe dect de obicei. Se facura poze pentru identificare. Altii nregistrau ceva folosindu-se de o trans-placa. Keel rec unoscu imediat obiectul. Ale ncercase sa trezeasca interesul Comitetului asupra a cestui sistem, nsa el nu vazuse dect o alta modalitate de a slabi independenta eco nomica a Insulelor. "Tot ceea ce scrii pe trans-placa este sortat si nregistrat nt r-un computer," spusese Ale. Unele lucruri nu trebuie sa fie nregistrate, gndi el. Un barbat tusi discret n spatele sau. Se ntoarse, descoperindu-i pe Lonfinn nsotit d e nca un Triton. Lonfinn purta la subsuoara o cutie din plaz. ? Domnule Judecator, ncepu acesta, dnsul este Miller Hastings de la Registratura. n contrast cu Lonfinn, Hastings era un barbat nalt, cu parul negru, falci late si ochi albastri, patrunzatori. Amndoi purtau costume tritoniene bine croite, de un gri impecabil ? genul de mbracaminte pe care Keel ajunsese sa l identifice cu serv ilismul cel mai iritant. Hastings l aborda pe Brett: ? Ni s-a spus ca vom gasi aici un anume Brett Norton. Sunt cteva formalitati de nd eplinit... ma tem ca si dumneavoastra va trebui sa ne dati unele lamuriri, domnu le Judecator. Scudi se ascunse n spatele lui Keel si l prinse pe baiat de mna. Un gest pe care Ju decatorul l observa datorita faptului ca avea ochii plasati aproape de tmple. Surp rinzator! Fata era n mod evident speriata. Hastings fixa cu privirea buzele lui Keel: ? Sarcina noastra, domnule Judecator, este sa va ajutam sa treceti prin aceasta tragica... ? Rahat! exclama Keel. Lui Brett nu-i venea sa creada ca urechile sale auzisera corect. Expresia de sur priza ntiparita pe figura lui Hastings dovedea totusi ca Seful Justitiei si Presed intele Comitetului Formelor de Viata spusese, ntr-adevar, "Rahat". Privi spre Jude cator, care se pozitionase astfel nct cu un ochi sa-i supravegheze pe cei doi Trito ni, iar cu celalalt sa poata urmari activitatea desfasurata n sala de jos. Aceasta distribuire a atentiei i descumpani pe noii veniti, nsa pentru Brett nu constitui a o surpriza; toata lumea stia ca unii Insulari erau capabili de asemenea perform ante. Hastings mai ncerca o data: ? Stiu ct de greu va este, domnule Judecator, nsa noi suntem pregatiti pentru situa tii din acestea si am pus la punct proceduri care... ? Te rog sa manifesti un pic de decenta si sa pleci nainte sa-mi ies eu din fire! l sfatui Keel. Vocea nu-i tremurase absolut deloc. Hastings privi spre cutia din plaz de sub bratul lui Lonfinn, apoi spre Brett. ? Ne asteptam la o reactie de ostilitate, rosti el. nsa cu ct depasim mai curnd ace asta bariera, cu att mai repede... ? Credeam ca am vorbit foarte clar. Pleaca! Nu avem nimic sa-ti spunem. Cei doi Tritoni schimbara cteva priviri. Expresia de pe figurile lor i dadea de nte les lui Brett ca nu aveau deloc de gnd sa plece. ? Tnarul ar trebui sa vorbeasca pentru sine, se ncapatna Hastings. (Glasul sau era netulburat si cordial.) Ce spui, Brett Norton? Doar cteva formalitati... terminam repede! Brett nghiti cu noduri. Mna lui Scudi transpirase toata, iar degetele i se nclestas era ntre ale sale. Ce facea Keel? De fapt, ntrebarea importanta trebuia pusa altfe l: Putea Keel sa se descurce? Judecatorul era un Insular de vaza, demn de toata admiratia. nsa aici se aflau n lumea Tritonilor. nalta umerii pentru a-si ntari spus ele: ? Lasati-ne n pace cu formalitatile voastre. Orice persoana decenta si-ar da seam a ca asta nu este deloc un moment potrivit. Hastings expira ncet, ca ntr-un suspin. Figura i se ntuneca si ncepu sa vorbeasca da r Keel i-o taie scurt: ? Tnarul vrea sa spuna ca este o nesimtire din partea voastra sa va prezentati acu m cu formalitatile n timp ce semenii vostri nalta acolo lnga zid un morman de cadav

re apartinnd semenilor nostri. Tacerea dintre cele doua grupuri deveni grea, prinznd parca substanta. Brett nu e ra chiar distrus psihic vaznd gramada de trupuri moarte. Nu se simtise foarte apr opiat de guemesieni. nsa Tritonii nu aveau nevoie sa afle acest lucru. Ei si noi. Tinea n mna degetele lui Scudi. Avea impresia ca, dintre toti Tritonii, Scudi si p robabil medicul acela din pasaj, Umbra Panille, erau singurele persoane n care se putea ncrede... Panille avea ochi limpezi n care se putea citi... compasiunea. ? Nu noi i-am ucis, se repezi Hastings. Va rog sa tineti cont, domnule Judecator , ca Tritonii au dus la bun sfrsit treaba cea mai murdara aducndu-i aici, identifi cnd mortii, ajutnd supravietuitorii... ? Vai, cta noblete! rosti Keel n bataie de joc. Chiar ma ntrebam cnd aveati de gnd sa -mi aruncati praf n ochi cu argumentul asta. Desigur, ati omis sa mentionati suma cu care veti fi platiti pentru stradaniile voastre. Ambii Tritoni capatara o mina nemultumita, nsa nu pareau deosebit de nelinistiti. ? Cineva trebuie sa plateasca, declara Hastings. Cei de la suprafata nu au facil itatile necesare... ? Deci, sarmanii de voi trebuie sa recuperati mortii. Iar familiile lor platesc pentru deranjul vostru. Nu ma ndoiesc ca ati transformat chestia asta ntr-o afacer e foarte rentabila. ? Nimeni nu munceste pe degeaba, se crispa Hastings. Keel ndrepta un ochi spre Brett, apoi reveni. ? Iar atunci cnd salvati un pescar viu, aveti oricnd la dispozitie o modalitate pe ntru a-l aduce n lumea voastra ca sa achite costurile prin munca depusa. ? Eu nu i-am cerut nimic lui Brett, sari Scudi. Ochii ei aruncau sageti mnioase att spre Keel ct si spre Hastings. ? Te nteleg, Scudi, se scuza Judecatorul. Nu te acuzam pe tine. nsa prietenii tai Tritoni, aici de fata, vad altfel lucrurile. Brett nu are nici barca, nici plasa de pescuit, nici echipamente de navigatie. Cum va plati pentru viata sa? Va tai a ceapa timp de zece ani ntr-un restaurant tritonian? ? Haideti, domnule Judecator, se bosumfla Hastings. Serios, de ce ne faceti greu tati? ? Am fost ademenit n lumea voastra sub un pretext fals, ataca Seful Justitiei. Ga zdele mele nu m-au scapat de sub observatie nici macar atunci cnd m-am dus sa... s a scuip. (Arata cu degetul spre hubloul din apropiere.) Priviti acolo! (Apoi cobo r degetul spre sala de jos.) Trupurile acelea au fost cioprtite, arse, sfsiate. Ins ula Guemes a fost atacata n mod mrsav! O reconstituire a dezastrului va demonstra clar ca atacul a venit din adncuri si a fost executat cu ajutorul unui submersibi l metalic. Pentru prima oara, Hastings paru gata-gata sa-si piarda controlul. Miji ochii, i ar sprncenele se mpreunara deasupra nasului ntr-o ncruntatura ostila. Vorbele iesira ca niste sulite printre dintii nclestati: ? Uitati ce e! Eu execut ceea ce legea tritoniana ma obliga. Judecata mea spune ca... ? Te rog, scuteste-ma, l ntrerupse Keel. Eu sunt judecatorul si am mai multa experi enta dect tine. n ochii mei, voi doi nu sunteti dect o pereche de lipitori. Nu-mi p lac lipitorile. Va rog sa ne lasati n pace si sa plecati! ? Avnd n vedere ca sunteti cine sunteti, scrsni Hastings, am sa va respect dorinta. .. deocamdata. nsa baiatul acesta... ? Baiatul acesta ma are pe mine pentru a-i sustine interesele, insista Keel. Nu e nici locul si nici momentul sa-l deranjati cu formalitatile voastre. Lonfinn facu un pas lateral, blocnd, ca din ntmplare iesirea de pe platforma de obse rvatie. ? Baiatul este major si poate lua singur o decizie, arunca Hastings. ? Domnul Judecator v-a cerut sa plecati, rosti Brett. Scudi l strnse tare de mna, adresndu-se celor doi Tritoni: ? Va rog, raspund eu pentru dnsii. Ambasadoarea Ale m-a trimis personal sa-i chem aici. Prezenta voastra nu este deloc potrivita. Hastings o privi fix n ochi ca si cum ar fi vrut sa spuna: "Ce cuvinte mari pentr u o fetita mica!" nsa nghiti n sec si tacu din gura. Aratatorul sau se ndrepta spre

cutia din plasmasticla pe care Lonfinn o tinea sub brat, apoi renunta. ? Foarte bine, accepta el. Am vrut sa usuram derularea formalitatilor, dar daca s ituatia este att de dificila... (Arunca o privire rapida spre podeaua aglomerata a salii de jos.) Totusi, mi s-a cerut sa va escortez napoi la apartamentul lui Ry an Wang. Aducerea dumneavoastra aici a fost probabil o greseala. ? Nici eu nu doresc sa mai ramn, spuse Keel. Am vazut destul. Vocea sa era din nou calma si diplomatica. Brett sesiza dublul nteles din cuvintele Judecatorului. Fusul asta batrn mai are a scunse vreo doua pnze. Gndul nu l parasi pe drumul de ntoarcere spre luxoasa locuinta Wang. Procedase ntele pt punndu-se sub protectia Sefului Justitiei. Chiar si Scudi trecuse de partea lui Keel. Aceasta l tinuse tot timpul de mna pe Brett, n ciuda privirilor dezaprobatoar e trimise de Hastings sau de Lonfinn. Atingerea ei l umplea de un sentiment cald s i reconfortant. Dupa ce intrara n apartamentul cu divanuri moi si frumos colorate, Keel se ntoarse spre cei doi Tritoni: ? Va multumesc, domnilor. Sunt sigur ca putem lua legatura cu voi... daca vom av ea nevoie. ? Veti mai auzi de noi, preciza Hastings nainte de a pleca nchiznd usa. Keel se ndrepta spre usa, apasa contactul... nsa nu se ntmpla nimic deosebit. Usa ram ase nchisa. Privi ntrebator n ochii lui Scudi. ? Oamenii aceia au lucrat pentru tatal meu, rosti ea. Nu-mi inspira deloc ncreder e. Se desparti de Brett, mergnd pna la un divan cu perne rosii. Acolo se aseza cu bar bia pe genunchi si cu minile nfasurate n jurul gambelor. Dungile galbene si verzi al e costumului se curbara o data cu trupul ei. ? Brett, ncepu Keel, am sa vorbesc sincer cu tine, deoarece este posibil ca unul dintre noi sa se poata ntoarce la suprafata pentru a preveni Insulele de primejdi ile care le asteapta. Cu fiecare clipa, banuielile mele se confirma. Cred ca mod ul de viata al Insularilor va esua n apele putin adnci! Scudi ridica barbia, privindu-l cu nencredere. Brett si pierduse glasul. Keel cobor ochii spre Scudi, si pozitia ei i aminti de o molusca nzestrata cu multe picioare, care atunci cnd era deranjata se strngea ca o bila. ? Dintotdeauna s-a spus ca viata pe Insule este doar temporara, pna cnd ne vom pute a rentoarce pe uscat, continua Judecatorul. ? nsa Guemes... Brett nu-si termina fraza. ? Da, Guemes, repeta Keel. ? Nu! sari Scudi. Tritonii nu puteau face una ca asta! Noi protejam Insulele! ? Cred ce spui, Scudi, o linisti Keel. (Ceafa l durea ngrozitor, dar nalta capul ntoc mai cum facea atunci cnd lua o decizie n sala de judecata.) Numai ca sunt oameni s i oameni... att la suprafata ct si n adncuri. ? Chiar credeti ca Tritonii sunt responsabili de aceasta crima oribila? l ntreba f ata. ? N-ar trebui sa tragem concluzii dect dupa adunarea tuturor probelor, rosti el. C u toate acestea, mi se pare ipoteza cea mai probabila. Scudi scutura din cap. Brett vazu n gestul ei att suparare ct si refuzul de a accep ta. ? Tritonii nu ar face un lucru ca asta, murmura ea. ? Nu este vorba de guvernul tritonian, i explica Judecatorul. Dar se ntmpla uneori c a guvernul sa mearga pe un drum, n timp ce ctiva oameni aleg o alta cale. Se naste o polarizare politica si ambele parti pierd controlul asupra desfasurarii istori ei. Ce vrea sa spuna? se ntreba Brett. ? Tritonii si Insularii au tolerat doar guvernele cele mai suple, continua Keel. Eu sunt Seful Justitiei n cel mai puternic brat al acestui guvern ? cel care deci de care dintre noii nascuti pe Insule vor trai sau nu. Unora le place sa ma nume asca Presedinte, altii mi se adreseaza cu "domnule Judecator". nsa niciodata nu am avut sentimentul ca mpart dreptatea. ? Nu pot sa cred ca cineva ar vrea sa stearga Insulele de pe suprafata Pandorei,

se ncapatna Scudi. ? Cineva a scufundat Insula Guemes, o contra Keel. (Un ochi se ndrepta spre Brett , celalalt ramase atintit asupra lui Scudi.) Ar trebui sa se faca o investigatie . Nu ti se pare normal? ? Ba da, dadu ea din cap tinndu-si barbia lipita de genunchi. ? Mi-ar prinde bine un ajutor din interior. Pe de alta parte, n-as vrea sa pun n pericol pe cineva care ma ajuta. ? Ce ce ar trebui sa va ajut? ntreba Scudi. ? Cu informatii. Cu cele mai recente stiri destinate publicului tritonian. Ar fi utila si o trecere n revista a slujbelor, ca sa aflu care categorii profesionale mai pot accepta angajati si care sunt suprasaturate. Vreau sa stiu ce se ntmpla n r ealitate n societatea voastra. Si, desigur, voi avea nevoie de o statistica privi nd Insularii care au migrat aici. ? Nu nteleg, facu ea nedumerita. ? Mi s-a spus ca matematizezi valurile, rosti Keel dupa ce arunca o privire spre Brett. Eu vreau sa matematizez societatea tritoniana. Nu mai recunosc politica voastra traditionala. A intervenit o schimbare, si banuiesc ca nici macar Tritoni i nu-si dau seama ca au deviat de la traditie. Stirile reprezinta un termometru f oarte bun cu ajutorul caruia se pot pune n evidenta fluctuatiile. La fel si slujbe le. Mi-ar putea oferi un indiciu referitor la schimbarile esentiale si la intent iile din spatele acestor schimbari. ? Tata avea o com-consola n camera de lucru. Sunt sigura ca putem afla cte ceva pr in intermediul ei... nsa nu-mi dau seama cum veti... matematiza. ? Judecatorii se pricep la asimilarea datelor. Eu am o impresie buna despre bine, si zic ca sunt un judecator foarte competent. Fa-mi rost de acest material, daca poti. ? Poate ca ar fi indicat sa luam legatura cu Insulari care traiesc aici, sugera Brett. Keel zmbi: ? Nu ai ncredere n hrtii, nu-i asa? Sunt usor de masluit. Corect, dar de asta ne vo m ocupa mai trziu. n momentul de fata ar putea fi periculos. Are instincte bune, si nota n memorie. Scudi duse palmele la tmple si nchise ochii. ? Semenii mei nu ucid, rosti ea. Noi nu suntem criminali. Keel o privi atent, dndu-si deodata seama ca, n esenta, Tritonii si Insularii erau la fel. Oceanul. Nu privise niciodata oceanul din aceasta perspectiva. Cum s-or fi adaptat stramo sii lor? Apa era mereu acolo, interminabila, o sursa de viata si o amenintare de moarte. Pentru Scudi si semenii ei, oceanul reprezenta o presiune tacuta. Sunet ele erau estompate de adncime, iar curentii se deplasau maiestuos pe fundul apei, urcnd printre umbre pna sus, la suprafata. Lumea era tacuta si ndepartata, nsa apas atoare. Pentru un Insular, oceanul era zgomotos si cu pretentii imediate. Ca sa te adaptezi, aveai nevoie sa elimini inertia din echilibru si constiinta. Drept rezultat, Insularii capatasera o vivacitate pe care Tritonii o gaseau ferme catoare. Pitoreasca! Tritonii devenisera, dimpotriva, studiati si atenti, cntarin du-si deciziile de parca ar fi prelucrat fatetele unui diamant. Keel privi spre Scudi, spre Brett, si napoi spre Scudi. Baiatul se ndragostise, far a nici un dubiu. Se simtea atras de diferente? Ce reprezenta pustiul pentru ea, u n mamifer exotic sau un barbat? Judecatorul spera ca ntre cei doi se nascuse un s entiment mai profund dect simpla atractie sexuala. Nu era chiar att de tmpit nct sa cr eada ca diferentele dintre Insulari si Tritoni puteau fi rezolvate n cursul unor fuziuni amoroase. nsa rasa umana era nca vie n acesti doi tineri si simtea cum i une ste. Gndul acesta i aduse liniste n suflet. ? Tatal meu tinea att la Insulari ct si la Tritoni, rosti Scudi. Banii lui au facu t din Departamentul de Cautare si Interventie un sistem functional si eficient. ? Arata-mi cabinetul de lucru, o mboldi Keel. As vrea sa ma folosesc de com-conso la. Fata se ridica n picioare si se duse la usa aflata n coltul ndepartat al camerei: ? Pe aici.

Judecatorul i facu semn lui Brett sa ramna pe loc. Poate ca n absenta baiatului, de parte de influenta lui tulburatoare, Scudi va gndi mai clar si mai obiectiv. Dupa plecarea celor doi, Brett se ntoarse spre usa blocata. El, Keel si Scudi fus esera izolati de realitatea lumii Tritonilor. Ale dorise ca ei sa vada acea lume , nsa altii se opuneau. Iata pentru ce fusesera nchisi aici! Cum ar proceda Queets? se ntreba el. Nu ar fi fost n firea pescarului sa stea ca blegul n mijlocul acestui straniu apar tament si sa priveasca neputincios la o usa blocata. si plimba degetul de-a lungu l tocului usii. Aliaj de metal. Ar fi trebuit s-o ntreb pe Scudi despre sistemele de comunicatie si modul n care se transporta marfa. Nu-si mai amintea clar nici macar pasajele prin care trecuse. Nu retinuse dect faptul ca nu erau deloc aglomerate ? dupa standardele insulare, binenteles. ? La ce te gndesti? Tresari violent simtind vocea lui Scudi n ceafa. Nu i auzise pasii datorita covoru lui moale. ? Ai o harta a apartamentului? o ntreba el. ? Trebuie sa fie pe undeva pe-aici. Am s-o caut. ? Multumesc. Continua sa studieze usa blocata. Cum o ncuiasera? i venira n minte locuintele Insul arilor, unde puteai patrunde dintr-o camera ntr-alta taind peretele organic cu aj utorul unui cutit. Doar laboratoarele, sediul Securitatii si templul Vata-ei put eau opune o rezistenta mai mare intrusilor ? nsa asta se datora mai mult gardieni lor dect grosimii peretilor. Scudi reveni cu un teanc de schite pe care fusesera trasate linii groase si subt iri, marcate cu tot felul de simboluri. Ansamblul definea schema complexului trit onian si instalatiile sale. Le depuse n mna lui Brett de parca i-ar fi ncredintat o parte din fiinta ei. Fara a-si putea explica de ce, baiatul simti o mare ncarcat ura de sensuri n acest gest. ? Aici suntem noi, spuse ea punnd degetul pe un conglomerat de careuri marcate cu "RW". Brett studie schitele, pe rnd. Nu aveau nici o legatura cu topografia reglabila d in cadrul unei Insule, unde idiosincrazia materialului organic viu impunea schim bari favoriznd individualitatea. Insulele erau personalizate, adaptate, pictate ? modelate conform necesitatilor sinergetice ale sistemelor de ntretinere a vietii si ale populatiei. Schemele din mna sa erau plicticos de uniforme ? siruri identi ce de cubicule, pasaje lungi si nguste, canale si tuneluri care mergeau drept pre cum razele soarelui printre firele de praf. I se parea dificil sa se descurce n a ceasta uniformitate, nsa facu un efort de concentrare. ? L-am ntrebat pe Judecator daca Insula Guemes nu putea fi distrusa de un vulcan, i marturisi ea. Brett si dezlipi ochii de pe schite: ? Si ce-a spus? ? Au fost prea multi oameni sfrtecati si prea putini arsi. (si acoperi pleoapele c u palmele.) Cine ar fi putut face... asta? ? Keel are dreptate, rosti Brett, trebuie sa aflam ct mai curnd posibil cine a fac ut-o. Apoi se apuca sa studieze din nou ngramadeala de coloizi si labirinturile misteri oase. Dintr-o data, pricepu. Totul i se paru extrem de simplu. si dadu seama ca T ritonii nu s-ar fi descurcat niciodata pe o Insula, unde nu puteai gasi drumul c orect dect ajutndu-te de memorie. Insularii nu se foloseau de planuri. Se apuca sa nregistreze n minte toate schitele; mai ales localizarea tuburilor de transport s i a ascensoarelor. nchise ochii si, plin de ncredere, desena n spatele pleoapelor nt reaga schema. n spatele sau, Scudi parcurgea camera dintr-un capat ntr-altul. Brett deschise ochii. ? Putem scapa de aici? ntreba el aratnd cu barbia spre usa blocata. ? Da, desigur, ma pricep s-o deschid, raspunse ea. Dar unde vrei sa mergi? ? La suprafata. Scudi privi spre iesire, facnd un "nu" hotart cu capul. ? Usa este prevazuta cu un contact. Daca o deschidem, se va transmite un semnal

electric, iar ei vor afla imediat. ? Ce ne-ar putea face ei n caz ca parasim apartamentul mpreuna? ? Ne vor aduce napoi aici. n orice caz, asta vor ncerca sa faca. Sansele sunt de pa rtea lor. n societatea noastra, nimic nu misca fara sa afle cineva. Tatal meu a c reat o organizatie foarte eficienta. Iata de ce a angajat oameni ca aceia. (Si a rata cu degetul spre usa.) Conducea o afacere imensa ? comert cu alimente. Facea multe schimburi cu Insularii... Ochii ei alunecara ntr-o parte, apoi se fixara din nou ntr-ai lui. Arata spre pere ti si tavan: ? Aceasta era cladirea lui. Toata. Pna la turnul de acostare. (ncercui cu degetul o zona de pe schema.) Iat-o. Brett se ndeparta ncet de ea. Definise o zona la fel de mare ca si o Insula! Propr ietatea tatalui ei! Era constient ca, dupa cum dictau probabil legile tritoniene , Scudi o va mosteni. Fata aceasta nu era o simpla muncitoare, o ucenica ce se st raduia sa matematizeze valurile! Scudi citi n privirea lui ca se retrage, nehotart, aproape coplesit. ? Traiesc asa cum vreau, ncepu ea, la fel ca si mama. Eu si cu tata nu ne-am prea cunoscut, n-am avut la dispozitie timpul necesar si nici imboldul sufletesc. ? Nu v-ati cunoscut? tresari Brett. Si el se nstrainase de proprii parinti, nsa i cunostea totusi destul de bine. ? Dect cu foarte putin nainte sa moara. Locuia n Cuib ? un oras aflat la aproape ze ce kilometri departare. n tot acest timp, nu am apucat sa-l vad. (Inspira adnc.) C u cteva zile nainte de a muri, ntr-o noapte, a venit n apartamentul nostru pentru a discuta cu mama. Nu stiu ce-au vorbit, nsa mama era furioasa dupa plecarea lui. Brett ramase pe gnduri. Ryan Wang fusese proprietarul si administratorul unei eno rme averi, unui ntreg sector din societatea tritoniana. La suprafata, bogatii ca a cestea erau proprietatea unor familii sau asociatii, n nici un caz a unei singure persoane. Legea n-ar fi permis asa ceva. ? Detinea controlul asupra unei mari parti din productia de hrana din Insule, co ntinua ea. (Un val de roseata i acoperi obrajii.) Prin mita, desigur. Stiu asta de oarece am mai tras cu urechea, iar atunci cnd era plecat ma foloseam de com-consol a lui. ? Ce este de fapt Cuibul? ntreba Brett. ? Un oras n care locuiesc foarte multi Insulari. A fost prima asezare ridicata du pa Razboiul Clonilor. Stiai asta? ? Da, rosti el. ntr-un fel sau altul, toti provenim de-acolo. nvaluit de umbrele pasajului ce ducea la cabinetul de lucru al lui Ryan Wang, War d Keel asculta de cteva minute bune discutia celor doi adolescenti. Ridica din um eri, nestiind daca era cazul sa-i ntrerupa si sa-i ceara lui Scudi cteva lamuriri. Suferinta din vocea ei l tintui locului. ? Insularii din Cuib lucrau pentru tatal tau? ntreba el. Ea raspunse fara a-si lua ochii de la Brett. ? O parte. nsa nici unul nu detine o pozitie importanta n societate. Insularii se afla sub supravegherea unei agentii guvernamentale. Am impresia ca ambasadoarea A le raspunde de ei. ? Deci Insularii trebuie sa se adreseze unei agentii care i repartizeaza n diferit e locuri de munca, conchise Brett. ? Ale trebuia sa se marite cu tatal meu, continua Scudi. O afacere politica rent abila ntre doua familii puternice... a ramas nsa doar o intentie, iar acum nu mai are importanta. ? Tatal tau si ambasadoarea... o casatorie ntre forta guvernarii si comertul cu al imente, spuse Brett. Revelatia aceasta l luminase aproape instantaneu, lundu-l prin surprindere. ? Proiecte nerealizate, care tin de domeniul trecutului, ofta fata. Ale se va ca satori probabil cu GeLaar Gallow. Cuvintele fusesera nsotite de o disperare profunda. Brett ramase fara grai. n ochi i ei distingea o neagra neliniste, frustrarea de a fi un simplu pion ntr-un joc al e carui reguli nu le cunostea. n umbra pasajului, Ward Keel aproba facnd o miscare din cap. Se ntorsese din cabine tul lui Wang prada unui sentiment de mnie si neputinta. Ochiul atent si experimen

tat putea distinge acolo ntregul complot ? deplasarea centrilor de comanda, acumul area tacuta si nenduratoare a puterii n mna ctorva persoane, favorizarea identitatii locale si a barierelor dintre grupuri. Un termen din Cronici i revenea cu insiste nta n minte: Nationalizare. Oare de ce i provoca o senzatie de pierdere irecuperabi la? Vom nalta din nou continente. Vom reveni la o viata frumoasa si buna. Iata de ce Nava ne-a oferit planeta Pandora. Ne-a oferit-o noua, Tritonilor, si nu Insularilor. l durea gtul cnd ncerca sa nghita. La baza ntregii masinatiuni statea proiectul algelo , care avansase prea departe pentru a mai putea fi oprit sau ncetinit. Mai mult, a cum erau atrasi si Insularii. Justificarile pentru continuarea proiectului nu pu teau fi respinse. Com-consola lui Ryan era ntesata cu astfel de justificari: n abse nta algelor, cei doi sori vor deteriora scoarta terestra a Pandorei, iar oamenii se vor trezi din nou la cheremul eruptiilor vulcanice si a cutremurelor. Lava ridica platouri subacvatice de-a lungul faliilor. Tritonii profitau de aces t avantaj pentru a continua proiectul. Ultimul val seismic fusese rezultatul une i activitati vulcanice si nu al anomaliilor gravitationale care ravaseau oceanul pandoran. ? As vrea sa vizitez Cuibul si Insularii care locuiesc n el, declara Brett. Poate ca ntr-acolo ar trebui sa ne ndreptam. Gura copiilor adevar graieste! gndi Keel. Scudi se opuse cu violenta: ? Ne vor descoperi imediat. Securitatea de acolo nu este ca cea de aici. Trebuie sa porti insigne, documente... ? Atunci vom pleca spre suprafata. Judecatorul are dreptate. Insularii trebuie s a afle ce se petrece aici, n adncuri. Este vorba de viata lor, la urma urmei! ? Si ce anume se petrece? ntreba ea. Keel iesi din umbra, vorbind n timp ce-si trsia pasii pe covorul moale: ? Iata ce se petrece: Pandora este supusa unor schimbari ? fizice, politice si s ociale. Viata, asa cum o stiu Insularii sau Tritonii nu va mai fi posibila. Am i mpresia ca tatal lui Scudi a visat sa nfaptuiasca lucruri marete, sa transforme n bine Pandora, nsa cineva l-a nlaturat si vrea sa transforme visul ntr-un cosmar. Keel se opri n fata celor doi tineri, care l priveau coplesiti. Oare simt si ei acelasi lucru? O lacomie cumplita si malefica umbla sa puna stapnire pe Pandora. Scudi ndrepta un deget spre schemele din mna lui Brett: ? Baza de Lansare si Postul de Observare Douazeci si Doi. Acolo! Se afla n apropi ere de cursul Insulei Vashon. Insula a trecut acum o zi de acest punct, nsa... ? Ce vrei sa spui? ntreba Keel. ? Cred ca putem ajunge la Postul de Observare Douazeci si Doi. Am lucrat acolo. Daca reusim, voi fi n stare sa calculez pozitia exacta a Vashon-ului. Keel privi spre desenele respective. Dorul de casa l izbi pe neasteptate, nmuindui genunchii si apasndu-i pieptul. Sa intre din nou n atmosfera calda si primitoare a locuintei sale... sa simta dezmierdarile grijulii ale lui Joy. n curnd avea sa moara. si dorea ca acest lucru sa se ntmple printre cei dragi. Se opuse din raspute ri, si n cele din urma nvinse slabiciunea. Sa evadeze? Nu avea nici energia, nici r apiditatea necesara. Ar fi fost doar o povara n spinarea celor doi tineri. Surpri nse privirea fierbinte a lui Scudi si felul n care Brett se agata de firul delica t al sperantei. Ei ar putea reusi! Era vital ca Insulele sa afle ce se petrece a ici! ? Iata cum vom proceda, rosti el. Veti transmite Insulelor urmatorul mesaj...

Perseverenta te apropie de tel. ? I Ching, Arhivele Navei

UN STOL DE PASARI SALBATICE trecu n zbor deasupra barcilor, sfichiuind cu aripile cenusiul posomort al diminetii. Twisp roti capul urmarindu-le traiectoria. Se asez ara pe suprafata apei la aproximativ cincizeci de metri mai n fata. Bushka se ridicase panicat auzind agitatia aripilor, cu trasaturile schimonosite de teama. ? Nu sunt dect niste pasari, l linisti Twisp. ? Ufff! facu Bushka sprijinindu-se cu spinarea de peretele cabinei. ? Daca le dam de mncare, ne vor urmari, rosti pescarul. Nu le-am vazut niciodata att de departe de Insule. ? Suntem n apropierea bazei, i reaminti Bushka. Apropiindu-se de stol, Twisp arunca peste bord o parte din resturile de mncare. P asarile se repezira de-a valma. Cele mai mici dadeau att de repede din picioare nct patinara pe luciul apei. Twisp considera ca ochii pasarilor erau fascinanti, nsufletiti de o prezenta vie ce nu putea fi sesizata la alte creaturi ale oceanului. Cnd priveai n ochii lor, c eva omenesc se reflecta napoi spre tine. Bushka se ridica n picioare, apoi se aseza pe acoperisul cabinei pentru a privi m ai atent stolul de pasari si orizontul ndepartat. Unde este blestemata aia de baz a? Evolutia pasarilor i atragea atentia, precum un magnet. Pescarul afirmase ca a ctionau dintr-un stravechi instinct. O fi adevarat, cine stie? Instinct! Ct timp d ura sa nabusi instinctele? Sau sa le creezi? n ce directie se ndreptau oamenii? Ct d e puternice erau aceste forte interioare? Curiozitatea de istoric i bombarda mint ea cu tot felul de ntrebari. ? Pasarea aia urta este o femela, spuse Bushka aratnd spre un punct din stol. Oare de ce masculii sunt mult mai interesant colorati? ? Probabil ca e ceva n legatura cu supravietuirea. (Privi spre pasarile care plut eau pe lnga luntre asteptnd sa primeasca din nou de mncare.) Ai dreptate, este o fe mela. (ncrunta sprncenele, nemultumit.) nsa ti spun eu un lucru sigur despre ea. N-o sa ceara niciodata unui chirurg sa o faca normala! Bushka prinse amaraciunea din glasul pescarului si ghici ca acolo se ascundea o veche drama a Insularilor. n prezent, cazurile se nmultisera: iubitul sau iubita se supunea unei operatii chirurgicale pentru ca nfatisarea sa sa se apropie de stan dardele tritoniene, apoi exercita presiuni asupra celuilalt sa faca la fel. Rezu ltau nenumarate certuri si despartiri, adevarate tragedii. ? Se pare ca si tie ti s-au aprins calciele o data, tatona el. ? ntr-adevar, pot sa spun ca am ars la foc puternic. Recunosc ca la nceput a fost n emaipomenit. (Ezita putin, apoi ncepu din nou.) Dar speram ca va fi ceva dincolo de o simpla distractie... ceva permanent. Dadu din cap, coplesit de amintiri triste. Istoricul casca de-i trosnira falcile si se ntinse. Pasarile salbatice apreciara g esturile sale drept o amenintare si se risipira ntr-o furtuna de stropi sarati si tipete ascutite. Twisp si ndrepta ochii n directia lor, nsa cu o privire absenta. ? O chema Rebeca, se destainui el. i placea felul n care-mi nfasuram bratele n jurul ei. Nu s-a plns niciodata de lungimea lor pna cnd... Se opri, vizibil tulburat. ? A ales o operatie chirurgicala? l strni Bushka. ? Mda! Twisp nghiti cu noduri. Ce m-o fi apucat? De ce-i povestesc eu strainului astuia d espre Rebeca? Ma simt chiar att de singur? Ei i placea sa hraneasca pasarile n fiec are seara, la tarmul Insulei, iar el se bucurase de acele seri mai mult dect pute au cuvintele sa descrie. Amintirile formara un val mare, greu, napustindu-se spr e el... nsa le reteza cu hotarre. Pe toate! Bushka si studia propriile mini. ? Ti-a dat papucii dupa acea operatie? ? Sa-mi dea papucii? Nooo! (Ofta din rarunchi.) Ar fi fost simplu si usor. Stiam ca dupa aceea ma voi simti mereu ca un fel de monstru n preajma ei. Nici un Mut nu-si poate permite sa se simta astfel. De-aia multi dintre noi evitam contactul cu Tritonii. Ca sa nu surprindem privirile lor dispretuitoare... sa nu ncepem sa

ne consideram noi nsine monstri... sa nu ni se faca sila atunci cnd ne uitam n ogl inda! ? Unde este ea acum? ntreba Bushka. ? n Vashon. Presupun ca undeva aproape de Centru, unde ajungi mai usor daca ai o n fatisare placuta. Pun pariu pe o suma grasa de bani ca traieste n preajma celor b ogati si puternici. Meseria ei era sa pregateasca psihicul oamenilor n vederea cor ectiilor chirurgicale ? devenise un fel de model viu despre ce frumoasa poate fi viata atunci cnd faci totul cum trebuie. ? A ales si a reusit. ? Daca predici prea mult chestii din astea ajungi sa te obsedeze. Obisnuia sa spu na: "Este simplu sa modifici trupul. Un chirurg bun stie exact unde sa taie. Min tea ridica obstacole mai mari." Cred ca nici nu mai era atenta la ce vorbea. Bushka privi spre bratele pescarului, si ntelese deodata. ? Asa-i, rosti Twisp urmarind privirea celuilalt. Vroia sa-mi "repar" bratele. N u ntelegea nimic, cu tot rahatul ala de pregatire psihologica. Nu-mi era mie frica de cutit sau de curentul electric. nsa trupul meu avea sa devina o minciuna. Iar eu nu suport mincinosii! Omul asta nu e un pescar obisnuit, gndi Bushka. ? Pna la urma mi-am dat seama ce fel de om este, continua Twisp. Dupa ce consuma un pic de boo n plus, ncepea sa turuie. "Ce bine daca am fi cu totii ct mai normali posibil!" La fel ca si tine, Bushka. ? Eu nu mpartasesc aceeasi parere. ? Pentru ca nu te obliga nimeni. Esti gata sa te alaturi Tritonilor, sa mergi pe continentele lor, sa le respecti regulile. Bushka nu gasi cuvinte cu care sa raspunda. ntotdeauna fusese mndru de nfatisarea s a "aproape-normala". Nu avusese nevoie de chirurgie. Pescarul lovi cu pumnul n balustrada luntrei. Pasarile din colivie, tulburate si nemultumite, ridicara capetele si ncepura sa-si agite aripile. ? Vroia sa aiba copii... cu mine, relua el. ti poti nchipui asa ceva? Gndeste-te ce surprize nemaipomenite poti gasi n crese cnd toti acesti Muti "corectati" si minc inosi vor ncepe sa se mperecheze. Ce vor spune copiii care vor creste mari descope rind ca sunt Muti n timp ce parintii lor au o nfatisare normala? Mie nu-mi trebuie complicatii din astea pe cap! (ngrosa vocea, iritat.) n nici un caz! Apoi cazu n tacere, nvins de amintiri. Bushka asculta valurile. Slap-slap faceau acestea lovind barcile din lateral, n t imp ce pasarile ncepura sa chiraie si sa se agite n colivie. Se ntreba: oare cte pov esti de dragoste se stinsesera n fasa din cauza principiilor lui Twisp? ? Sa-l ia naiba pe Jesus Lewis! murmura pescarul. Bushka ncuviinta n sinea sa. ntr-adevar, de acolo pornise totul. Sau, n sfrsit, de ac olo ncepuse sa capete o turnura urta. Pentru istoric, ntrebarea ramnea aceeasi: Ce r ol a jucat Jesus Lewis? Privi spre bratele lui Twisp ? musculoase, bine dezvolta te, bronzate... si prea lungi. Cei care se nasteau pe Insule si jucau norocul la o loterie genetica. Asta multumita lui Jesus Lewis si experimentelor sale bioingi neresti. Twisp nu scapase nca de mnie: ? Tritonii nu vor ntelege niciodata cum e sa cresti ca Insular! Sa ai mereu n prea jma pe cineva ? cineva drag ? care moare sau si traste trupul schilod prin viata. Surioara mea era un copil att de dragut... Scutura violent din cap, alungnd amintirea. ? Nu folosim cuvntul "mutatie" dect atunci cnd vorbim n termeni tehnici, ncepu Bushka . Iar "diformitate" este un cuvnt urt. "Greseli", asa le spunem noi. ? Stii ce, Bushka? Eu evit cu buna intentie oamenii cu brate lungi. Nu s-au nasc ut dect ctiva asemeni mie. (Ridica minile.) Astea sunt greseli? Si fac din mine o gr eseala? Istoricul nu raspunse. ? La naiba! exclama pescarul. Ucenicul meu, Brett, se simte complexat din cauza ca are ochii mari. Rahat, nici nu-ti dai seama dect daca te uiti cu atentie, dar degeaba-ncerci sa-l linistesti, ca el tot complexat se simte. Cnd te gndesti ca dimp otriva, ar trebui sa fie mndru! Vede n ntuneric! Si asta ti se pare o greseala? ? Eu am considerat dintotdeauna ca este o loterie, dadu Bushka din umeri.

? Nu-i invidiez deloc pe cei din Comitet, se strmba Twisp. Cine stie ce fel de fo rme grotesti sau periculoase li se prezinta? Oare cum procedeaza? Si cum determi na anomaliile mentale? Ca astea nu apar dect mai trziu! ? nsa avem si momentele noastre bune, n care ne luam revansa, protesta Bushka. Tri tonii apreciaza ca tesaturile noastre sunt cele mai bune. Stii ce preturi obtine m pe ele? De ce nu te gndesti la muzica, la pictura... la arta noastra? ? Sigur ca da! pufni Twisp. Am auzit multi Tritoni care exclamau, privind lucrur i create de noi. "Cta stralucire! Foarte nostim! Oh! Nu-i asa ca-i dragut? Insula rii au atta imaginatie!" ? Si ce, nu-i asa? murmura Bushka. Twisp l privi timp ndelungat fara a scoate o vorba. Bushka se ntreba daca nu cumva comisese vreo grosolanie de neiertat. Apoi pescarul zmbi dintr-o data: ? Ai dreptate! Nici un Triton nu stie sa se distreze ca noi. Fie suntem cuprinsi de durere sau disperare, fie dansam si cntam toata noaptea sarbatorind o casator ie, sau o nastere, sau ncheierea unui contract avantajos, sau o ncarcatura bogata de peste. Am auzit ca Tritonii nu prea sarbatoresc. Ai vazut pe vreunul distrnduse? ? Nici macar o data, recunoscu Bushka. Si si aminti de Nakano, cel din echipajul lui Gallow, povestind despre viata n soci etatea tritoniana. "Muncesti, ti gasesti o pereche, torni vreo doi copii, mai muncesti putin si apoi te duci sa mori." Erau cuvintele lui Nakano. "Distractie este atunci cnd iei o p auza pentru cafea sau mergi cu sania spre un nou post de observare." Acesta sa fi fost motivul pentru care Nakano se alaturase miscarii initiate de G allow? Sa participi la cteva distractii nensemnate; sa salvezi un Insular; sa munce sti din greu pentru a ridica o bariera. si dorea Nakano altceva? Bushka nu credea ca viata n adncuri ar putea fi aspra pentru cei asemeni lui Nakano. Poate doar ce nusie si trista. Nu aveau idealuri intelectuale. Nu se confruntau permanent cu su ferinta, deci nu puteau aprecia cum se cuvine momentele de bucurie. La suprafata descopereai lumina stralucitoare, culoare... si foarte multa veselie. ? Daca ne ntoarcem la viata pe continente, totul va fi altfel, declara el convins . ? Cum adica "daca"? N-au trecut nici cteva minute de cnd spuneai ca este ceva inev itabil. ? Unii Tritoni doresc sa creeze un imperiu subacvatic. Daca reusesc sa se impuna ... Se ntrerupse, vazndu-i pe Twisp cum ndreapta degetul spre nainte, racnind: ? Pe testiculele Navei! Ce-i aia? Bushka ntoarse capul si zari, aproape chiar n fata lor, un turn gri nconjurat la ba za de un cerc de brizanti. Semana cu tulpina groasa a unei flori care avea drept petale o pata albastra de cer. Furtuna care le daduse trcoale n ultimele cteva ore ncadrase scena cu halo de nori grosi si negri. Pata de cer era nconjurata de o st ralucire rozalie, datorata reflexiei razelor solare. Turnul, la fel de ntunecat ca si norii, tsnea din adncuri precum un pumn amenintator. Twisp cazuse n admiratie. Nu se distingea de la cincizeci de klick-uri departare, asa cum declarase Bushka la nceput, nsa era impresionant! Nu se asteptase la ceva att de mare! La orizont, strnsi n menghina cenusie a cerului si a oceanului, norii ncepusera sa se ndeparteze si aparura nca doua pete de cer senin. Cei doi nu-si puteau dezlipi privirile de pe turnul de lansare. Era centrul unui urias vrtej de nori. ? Asta este Baza de Lansare, i explica Bushka. Inima programului spatial! Sunt rep rezentate toate factiunile politice din societatea Tritonilor. ? Nu-l poti confunda cu un obiect plutind la suprafata, conchise Twisp. Este prea stabil. ? Se ridica la douazeci si cinci de metri deasupra apei, l informa istoricul, iar Tritonii se mndresc cu el. Pna acum nu au lansat dect rachete nepilotate, nsa lucru rile evolueaza cu mare rapiditate. De aceea Gallow a hotart sa actioneze acum. Tr itonii pregatesc o lansare cu om la bord. ? Si controleaza curentii prin intermediul algelor? ntreba Twisp. Cum?

? Nici eu n-am nteles foarte bine. Am fost martor la o demonstratie, nsa nu am ntel es. Pescarul oscila cu privirea ntre turn si Bushka. Pe masura ce barcile se apropiau , colierul de spuma devenea din ce n ce mai lat. Twisp estima ca mai aveau cinci kilometri pna sa ajunga la turn, dar chiar si de la aceasta distanta vedea spuma b rizantilor ntinzndu-se pe o raza de cel putin o suta de metri. ncepea sa se simta ag itatia caracteristica activitatii umane. Un hidropter tritonian astepta cuminte n apele mai calme din spatele brizantilor, n timp ce alte ambarcatiuni mai mici se agitau ca insectele n jurul stupului. Un dirijabil plutea n nalturi, fiind folosit ori ca post de supraveghere, ori ca macara aeriana. Luntrea se apropiase suficien t de mult pentru ca cei doi sa poata distinge Tritonii muncind n apropierea digur ilor. Hidropterul, cu motoarele sale care ieseau n afara ca niste oua enorme, atrase at entia lui Twisp. Nu mai vazuse asa ceva dect de la mare distanta si n holograme. A paratul era lung de cel putin cincizeci de metri, avnd foliile de flotare ascunse sub apa. Platforma spatioasa plasata pe lateral gemea sub activitatea lucratori lor care transportau diverse obiecte voluminoase cu ajutorul unui troliu. Bushka statea cu o mna sprijinita pe acoperisul cabinei, cealalta atrnnd neglijent pe lnga trup. Privea cu atentie Baza de Lansare cu turnul sau de comanda. Nu se v edea nici un semn cum ca Tritonii ar fi remarcat apropierea celor doua barci, nsa Twisp era sigur ca fusesera vazuti si li se calculase cursul. Daca dadeai creza re povestii despre Gallow, motivul pentru care Bushka se ndreptase ncoace sarea ev ident n ochi. Existau putine sanse ca aceasta baza sa fie ocupata doar de gruparea Nemilosilor Verzi. Tritonii se vor apleca asupra fiecarui detaliu din cursul ope ratiunii criminale. Toate factiunile vor auzi versiunea istoricului. O vor crede oare? ? Te-ai gndit cum au sa reactioneze la povestea ta? ntreba Twisp. ? Sansele mele nu sunt deloc mari, indiferent unde m-as duce, raspunse Bushka. M ai bine ncerc aici dect n alta parte. (ntoarse capul pentru a vedea figura curioasa a pescarului.) Cred ca oricum ai privi lucrurile, sunt un om mort. Dar oamenii t rebuie sa afle. ? Initiativa ta este vrednica de toata lauda, rosti Twisp. Opri motorul si trase puternic de prghia crmei pna cnd facu un ocol de o suta optzec i de grade. Sosise timpul ca Bushka sa afle concluziile sale dupa o noapte ntreag a de gnduri nelinistitoare. ? Ce faci? se repezi istoricul. Pescarul si odihni ambele mini pe prghie, si l privi pe Bushka fix n ochi. ? Am venit pna aici spernd sa-mi gasesc ucenicul. A fost o prostie din partea mea, stiu. Sincer ti spun, nu credeam ca vom ntlni vreo baza, nsa ma gndeam ca vom da tot usi peste ceva. n plus, argumentul tau cu ajutorul pe care l-am putea primi din p artea Tritonilor mi s-a parut valabil. ? Sigur ca este valabil! Cineva probabil ca l-a recuperat deja si n momentul de f ata... ? nsa tu ai intrat n rahat, Bushka. ntr-un rahat adnc. Si ma tragi si pe mine, din c auza ca am sosit aici mpreuna. Nu sunt genul de om care sa te arunce peste bord s au sa te predea n minile lor. (Arata cu barbia spre turn.) Mai ales daca povestea c u Gallow se ntmpla sa fie adevarata. ? Ce vrei sa spui cu "daca" este adevarata? ? Ai vreo dovada? Bushka simti un nod n gt. Era sigur ca Tritonii culegeau deja mortii si supravietu itorii dezastrului. Pentru el nu mai exista cale de ntoarcere. Fara ndoiala, Baza de Lansare reperase cele doua ambarcatiuni mpreuna cu ocupantii lor. n curnd vor tr imite pe cineva pentru investigatii. ? Ce ma fac? se ntreba el cu voce mica. ? Ai scufundat o ntreaga Insula! mri Twisp. De-abia acum ti pui ntrebarea asta? Bushka nu putu dect sa ridice umerii, apoi i lasa sa cada, ntr-un gest deznadajduit . ? Cei din Guemes trebuie sa fi avut barci micute plutind pe lnga tarm, spuse pesc arul. Exista supravietuitori, si fii sigur ca vor avea ce sa relateze. Unii dint re ei poate ca au vazut submersibilul. ti dai seama ce vor povesti?

Bushka se mototoli sub greutatea acuzatiei din vocea lui Twisp. ? Tu ai fost pilotul, continua pescarul. Sa nu crezi c-ai sa scapi cu o simpla d iscutie politicoasa. Ai fost acolo, ai facut ce-ai facut, si vor scoate totul di n tine nainte sa poti vorbi cu cineva strain de departamentul Securitatii Tritoni ene. Daca ai sa mai iesi vreodata de-acolo. Bushka si sprijini barbia de genunchi. Simtea ca i vine sa vomite. Din gura i iesi un geamat necontrolat, care l lasa perplex: nnnnnh nnnnnnh nnnnnnnh. Nu pot fugi nicaieri. Nicaieri. Nicaieri. Twisp i vorbea n continuare, nsa el nu mai ntelegea nimic, coplesit de durere. Cuvint ele nu puteau ajunge acolo unde se refugiase constiinta lui. Cuvintele erau fant ome, aratari care l hartuiau. Nu mai putea suporta hartuiala. Zumzetul motorului pornit din nou l scoase din refugiul gndurilor. Nu ndraznea sa r idice ochii pentru a-si da seama ncotro se ndrepta pescarul. Toate locurile erau l a fel de rele. Mai devreme sau mai trziu... cineva, undeva, i va lua viata. Nu era dect o problema de timp. Spiritul plutea pe un ocean iar muschii se contractau, transformndu-l ntr-o sfera din ce n ce mai mica, astfel nct sa intre n acel ocean fara a atinge ceva. Voci tipau strident la el, mintea i nfatisa un univers degenerat, sfsiat de maceluri, plin de fragmente de Insule si bucati de carne. Trupul tremur a scuturat de convulsii puternice. Simtea luntrea miscndu-se, dar foarte vag. Cev a din interiorul lui vroia neaparat sa iasa afara. Doua mini puternice l apucara d e umeri, aplecndu-l peste bord. Auzi o voce: ? Varsa tot ce ai n tine. Daca rami ntins pe punte, te poti sufoca. Minile se ndepartara, nsa vocea arunca un ultim comentariu: ? Nataraule! Acidul din gura era amar si cleios. ncerca sa vorbeasca, dar fiecare sunet i rcia gtl ejul precum o folie de glaspapir. Vomita n valurile oceanului, si mirosul resping ator l pocni violent peste nari. si scufunda mna n apa, aruncndu-si apa sarata peste f ata. De-abia atunci reusi sa se ridice n picioare si sa nfrunte privirea lui Twisp . si simtea sufletul pustiu si rece, parasit de orice sentiment. ? Unde sa ma duc? ntreba el. Ce sa le spun? ? Adevarul, l sfatui Twisp. La naiba! N-am vazut niciodata un cretin mai mare ca tine. Cred ca ntr-adevar esti un fraier implicat fara vrerea ta ntr-o crima. ? Multumesc, murmura Bushka. ? Cu ceea ce ai facut, te-ai nsemnat pentru toata viata. Nici cel mai nefericit d intre Muti nu va fi dispretuit asa cum vei fi tu. Stii ce? Nu te invidiez absolu t deloc. Pescarul arata spre turnul din fata: ? Au trimis o salupa n ntmpinare. Nava! Am intrat n rahat! Simt asta!

n orice moment al istoriei, grupuri de oameni devotati si asuma ndeplinirea unor mis iuni pe care persoane clar-vazatoare le percep a fi necesare, desi ceilalti se fe resc sa participe la ele. ? A. Huxley, "Portile Perceptiei", Arhivele Navei BRETT o urmarea cu sufletul la gura pe Scudi, care desfacuse capacul panoului pri ncipal de comanda, apoi descoperise si conectase circuitul usilor de acces n apar tamentul tatalui ei. Martor la rapiditatea cu care actionase Sirena, baiatul era gata sa o considere un adevarat geniu. Dar ea refuza cu hotarre toate laudele. ? De mici ne jucam cu chestiile astea, chicoti ea. Cnd parintii ncercau sa ne ncuie. .. ? Sa va ncuie? ? Da, drept pedeapsa n caz ca... Tacu brusc din gura, actiona un comutator si puse capacul la loc: ? Repede, vine cineva! (Se apleca spre urechea lui Brett.) Am pus poarta princip ala pe actionare manuala. La fel am procedat si cu iesirea de urgenta, care este

un panou ceva mai mic n cadrul usii principale. ? Si ncotro ne vom ndrepta, odata iesiti afara? ? Sper ca tii bine minte schemele. Va trebui sa plecam nainte ca ei sa banuie ceam facut. l prinse de mna si parasira camaruta, ndreptndu-se spre holul care ducea n sufragerie . Hastings si Lonfinn erau deja acolo, implicati ntr-o discutie aprinsa cu Seful Ju stitiei. La aparitia celor doi adolescenti, Keel ridica vocea: ? Mai mult, daca ncercati sa dati vina pe Insulari pentru masacrarea guemesienilo r, voi cere formarea imediata a unei comisii de investigare. O comisie asupra ca reia nu veti avea nici un fel de control! si freca pleoapele cu ambele mini, apoi arunca o privire crunta cu ochiul ndreptat spre Hastings. Nu-si putu reprima un sentiment de satisfactie sesiznd frisonul in terlocutorului sau. ? Domnule Judecator, ameninta acesta, nu faceti dect sa va ngreunati situatia. Gndi ti-va macar la acesti doi tineri, daca de dumneavoastra nu va pasa. ntoarse brusc capul spre Brett si Scudi, care se oprisera n pragul holului. Keel l studie cteva momente, surprins de rapiditatea cu care lucrurile se schimbas era n rau. Niste lachei! i masura pe amndoi cu privirea, remarcnd ca se postasera as tfel nct sa le blocheze accesul spre iesire. ? Mi s-a spus ca n lumea voastra nu exista insecte periculoase, arunca el cu dispr et. Hastings se ncrunta, nsa colegul sau reusi sa ramna calm. ? Nu e momentul sa faceti glume proaste! rosti el. Ambasadoarea Ale ne-a cerut sa ... ? Ambasadoarea Ale sa vina sa-mi comunice cu gura ei ce-are de spus! Nu primi nici o replica. ? M-a atras aici folosindu-se de niste pretexte false, continua el. A avut grija sa nu fiu nsotit de nici un membru al echipei mele. Motivele vagi pe care le-a in vocat nu stau n picioare, deci nu pot sa trag dect o singura concluzie logica: m-at i luat prizonier. Vreti sa spuneti ca nu-i asa? Arunca din nou priviri de gheata spre cei doi Tritoni care stateau ntre el si usa . ? Nu v-am luat prizonier! ofta Hastings. Va protejam, pentru binele dumneavoastra . Sunteti un Insular important; a intervenit o criza... ? mpotriva cui ma protejati? l urmari pe Hastings care ncerca sa gaseasca un raspuns, alegnd si renuntnd la tot f elul de alternative. Tritonul deschise de cteva ori gura, nsa se razgndi de fiecare data. Keel si masa discret ceafa, acolo unde proteza ncepuse sa-i irite pielea. Nu apuca se sa se odihneasca suficient. ? Ma protejati mpotriva celor care au distrus Insula Guemes? ntreba el pe un ton c ategoric. Hastings si Lonfinn schimbara cteva priviri misterioase. ? Mi-as dori sa fiu mai sincer cu dumneavoastra, dar nu pot, marturisi primul. ? Nu-ti fie teama, sunt la curent cu ce se ntmpla. Fortele politice tritoniene sun t pe cale sa se ciocneasca ntr-o confruntare care va zgudui din temelie societatea voastra. ? La suprafata se petrece acelasi lucru! sari Hastings. ? ntr-adevar. Cei doi poli sunt Comitetul si Credinciosii. Prin distrugerea Insul ei Guemes, Credinciosii au primit o lovitura foarte grea. nsa lichidarea mea nu va mpiedica activitatea Comitetului; pur si simplu ma vor nlocui. Mult mai eficient pentru voi ar fi sa ntrerupeti orice legatura ntre mine si ei. Sau, cine stie, poa te ca, n urma uciderii mele, Insularii au sa se certe pentru nscaunarea unui nou S ef al Justitiei, iar voi veti sti sa va folositi de aceasta confuzie. Cred ca vi zita se opreste aici! Ma voi ntoarce la suprafata. Atitudinea Tritonilor deveni si mai rigida. ? Ma tem ca acest lucru este imposibil... n momentul de fata, spuse Hastings. ? Carolyn Bluelove va fi urmatorul Sef al Justitiei, zmbi Keel. Nu cred ca veti a

vea mai multe sanse cu ea dect cu mine. Impas! gndi Keel. O tacere apasatoare cobor asupra ncaperii, n timp ce Tritonii ramasesera cu ochii at intiti asupra Judecatorului. Hastings pregatea tot felul de argumente, la care r enunta apoi nemultumit. Avea nevoie de cooperarea oarba a lui Keel. Avea nevoie de un acord, fara a-i sp une totusi celuilalt despre ce anume era vorba. Hastings se dovedea un copilas n aiv daca-si nchipuia ca un vechi luptator n arenele politicii nu pricepea acest lu cru evident. Din pozitia lor retrasa, Scudi si Brett ascultasera n tacere schimbu rile de argumente. Sirena se nalta usor spre urechea baiatului, soptindu-i: ? Acolo n dreapta este toaleta oaspetilor. Mergi nauntru si deschide capacul panou lui de conexiuni, care se afla deasupra usii. Arunca un pahar cu apa peste el, s i scurt-circuitul va stinge luminile din apartament. Eu voi deschide usa de urge nta. O poti gasi n ntuneric? Brett facu semn ca da. ? Putem fi afara nainte ca ei sa-si dea seama ca am evadat, sopti din nou Scudi. ? Lumina din pasaj va patrunde prin usa de urgenta, atunci cnd o vei deschide. ? De aceea trebuie sa ne miscam repede. Ei vor ncerca mai nti sa utilizeze comenzil e principale. n scurt timp nsa si vor da seama ca trebuie sa apeleze la sistemul ma nual. Brett ncuviinta din nou. ? Sa te tii de mine, l sfatui ea. Hastings se hotarse sa-i dezvaluie lui Keel o parte din ceea ce stia. ? Domnule Judecator, va nselati asupra persoanei care va ocupa postul de Sef al J ustitiei, declara el. Aceasta va fi Simone Rocksack. ? La propunerea lui GeLaar Gallow? ntreba Keel amintindu-si de informatiile obtinu te prin intermediul com-consolei lui Ryan Wang. Hastings clipi buimac. ? Daca-i asa, sarmanul GeLaar va avea o noua surpriza, continua Keel. Preotii-ps ihiatri nu pot fi corupti. ? Cred ca va nselati, contra Hastings. Fara primul PP pandoran, Morgan Oakes, Jesu s Lewis ar fi fost un simplu tehnician de laborator. O expresie grava se asternu pe figura Judecatorului. O expresie care ar fi facut sa tremure orice solicitant intrat n Tribunal. nsa Hastings l privea impasibil, aste ptnd. ? Esti lacheul lui Gallow, spuse Keel. Binenteles, grupul vostru urmareste sa obt ina controlul politic si economic asupra Pandorei, folosindu-se n acest scop de n aivitatea Credinciosilor. Simone stia ca i veti distruge familia, atunci cnd v-ati napustit asupra Insulei Guemes? ? Gresiti! Lucrurile nu stau chiar asa! ? Atunci cum stau? ? Va rog, domnule Judecator! De ce... ? Cineva a spus odata: "Daca ai controlul asupra hranei, atunci ai controlul asu pra oamenilor." ? Discutia asta este inutila. Timpul trece si... ? Si...? Voi deveni nca una dintre victimele dezastrului din Guemes? ? Este n joc viitorul Pandorei, se aprinse Hastings. n vremurile acestea grele, av em nevoie de ndrumarea unor oameni cu judecata dreapta. Cu ajutorul lor, vom iesi la liman. ? Aha. Si pentru nceput v-ati apucat sa ucideti pe toti aceia care nu gndesc ca vo i. ? Nu noi am scufundat Insula Guemes! Hastings lasase cuvintele reci sa-i curga rar din gura, pentru a da mai multa ta rie afirmatiei. ? Atunci de unde stii ca aceia care sunt responsabili de crima aceasta oribila n u-si vor ndrepta armele asupra voastra? ? Dar de ce vorbiti tocmai dumneavoastra de crime? se nfurie Hastings. Cte mii de fiinte ati ucis folosindu-va de nalta autoritate a Comitetului? Sute de mii? Minil e va sunt patate de snge, domnule Judecator! Brutalitatea atacului l descumpani pe Keel:

? nsa Comitetul... ? Comitetul joaca asa cum i cntati dumneavoastra! Atotputernicul Ward Keel arata c u degetul iar moartea, cuminte, loveste imediat cu coasa! Toti stiu asta! Ce est e viata pentru unul ca dumneavoastra? Cum poate o minte att de nstrainata sa ntelea ga problemele societatii tritoniene? Keel nu stia cum sa faca fata atacului. Acuzatia nedreapta l lovise n plin, lasndul fara argumente. n fiecare decizie a lui se putea citi respectul si dragostea pe ntru viata. Deviantii letali nu aveau voie sa-si perpetueze aberatiile, contaminn d omenirea! Se ridica ncetisor n picioare, ntrebndu-se ce va urma. n acelasi timp, Brett porni sp re toaleta. Lonfinn se deplasa imediat, blocnd iesirea din apartament, nsa baiatul nu l lua n seama si intra n toaleta. Avu nevoie de cteva clipe pentru a cerceta micuta sala. Capacul panoului cu jonct iuni era o placa izolanta prinsa cu doua suruburi deasupra usii. Scudi i spusese ca va gasi scula de care avea nevoie ? o pila de unghii ? n sertarul de sub chiuv eta. nlatura capacul, descoperind o jonctiune dubla protejata cu material plastic de culoare verde si albastru. Circuitele n si p fusesera montate n spatele comuta toarelor care schimbau polaritatea. Un pahar cu apa, l instruise Sirena. Lnga chiuveta se afla un pahar, pe care l umplu. Apoi, sprijinindu-se de mnerul usi i, arunca apa peste circuite. Din panou tsni o explozie de scntei albastre si verz i, iar luminile se stinsera. n acelasi moment deschise usa, patrunznd n ntunericul s ufrageriei. Hastings racnea cuprins de panica: ? Pune mna pe Keel. Tine-l bine! Brett se prelinse pe lnga perete, ajungnd lnga Scudi, care mesterea ceva la iesirea de urgenta. O atinse usor. Ea si plimba mna peste fata lui si se nghesui putin n el , simtindu-i caldura protectoare. Usa se deschise brusc. Sirena se arunca prin e a, rostogolindu-se pe o parte. Brett plonja n urma ei, apoi Scudi actiona rapid m ecanismul de blocare. Se ridicara amndoi n picioare si tsnira spre capatul coridoru lui. Era pentru prima oara cnd Brett alerga o suta de metri n linie dreapta. Scudi i-o luase mult nainte, napustindu-se ntr-un pasaj lateral. Baiatul dadu coltul patinnd, la timp pentru a-i vedea calciele disparnd printr-o trapa ovala si joasa. ngenunche , cobor capul, si fu tras nauntru de minile ei puternice. si dadu seama ca nu avea o conditie fizica la fel de buna ca a lui Scudi. Gfia dupa atta efort, si picaturile de transpiratie alunecau pe frunte, intrndu-i n ochi. Sirena nchise trapa. ? Unde suntem? se interesa el. ? n pasajul de depanare a sistemului pneumatic. Tine-te de centura mea, ca sa nu ne pierdem. Prima portiune o vom parcurge n patru labe. Brett o prinse de centura si se trezi aproape trt prin conducta lunga si ngusta, fre cndu-se cu umerii de pereti, lovindu-i din cnd n cnd cu capul. Vizibilitatea era des tul de scazuta chiar si pentru el; binenteles, Scudi nu putea distinge absolut ni mic. Conducta facu un cot spre stnga, apoi unul spre dreapta, si n cele din urma nc epu sa urce cu o panta relativ domoala. Sirena se opri, l prinse de mna si i-o ase za pe balustrada unei scari care urca undeva deasupra. ? O scara, sopti ea. Sa vii n urma mea! Scudi uitase probabil ca el vedea n ntuneric, iar Brett nu ncerca sa-i reaminteasca . ? ncotro mergem? ? Sus. Vom urca ncontinuu. Ai grija sa nu aluneci. Sunt douazeci si unu de nivele , cu doar trei platforme pe care sa-ti tragi rasuflarea. ? Si ce vom gasi acolo? ? Hidropterele tatalui meu. ? Scudi, esti sigura ca vrei sa faci asta? ? N-am sa cred nimic pna nu vad dovezile, sopti ea cu o voce bine tinuta n fru. nsa l-au luat prizonier pe domnul Judecator, iar pe noi au ncercat sa ne opreasca. Cev a nu este n regula, si ma tem ca Ale s-a implicat n toata povestea asta. Insulele trebuie sa afle ce se petrece aici. ? Corect! Sirena porni prima, fosnetul costumului si respiratia ei usoara de-abia auzindu-

se. Brett si facu si el curaj. Degetele sale atingeau uneori picioarele lui Scudi pe trepte. Urcarea i se parea lunga, iar pentru fata, care evolua ntr-un ntuneric tota l, probabil ca era de-a dreptul interminabila. i paru rau ca nu numarase treptele , ca sa nu se mai gndeasca la prapastia ce crestea sub el. Simtea goluri n stomac, si cu greu si dezlipea minile de pe bare. Nu reusea sa distinga nici punctul de p lecare, nici capatul de sus al scarilor, ci doar silueta agila a lui Scudi. La u n moment dat se opri pentru a arunca o privire ntr-o parte, si zari cteva conducte . Una dintre ele era fierbinte. Pe alta se condensasera aburi. si plimba mna peste ea, simtind-o alunecoasa. Alge, gndi el. Se lasa cuprins de un sentiment de multumire. n sfrsit, ceva familiar ! Insulele nu cunosteau o infrastructura att de rigida si de standardizata. Conduc tele organice cresteau n directia n care erau ndrumate, desigur, nsa aveau gradele l or de libertate. Ajungnd la prima platforma, Scudi l prinse de talie, ajutndu-l sa puna piciorul pe u rmatoarea scara. Brett profita de un scurt ragaz pentru odihna. ? Trebuie sa ne grabim, rosti fata. S-ar putea sa ne fi ghicit intentiile. ? Ar putea afla unde suntem? ? Aici nu sunt montati senzori. Iar ei nu au de unde sa stie ca am pus mna pe o c heie cu care pot intra n pasajele de depanare. ? De unde ai luat-o? ? De pe biroul tatalui meu. Am gasit-o atunci cnd l-am condus pe domnul Judecator pna la com-consola. ? Dar cum se face ca tatal tau avea cheia? ? O tinea probabil pentru acelasi motiv ca si noi. Pentru o evadare! l mngie usor pe piept, ofta, apoi ncepu urmatoarea etapa a urcusului. Brett porni si el. Facea eforturi din ce n ce mai mari, dar fata se departase dej a destul de mult. Apoi ajunsera la a doua platforma. Insularul puse piciorul pe ea, gfind din greu. Scudi l ajuta sa atinga urmatoarea scara. Dupa cteva minute, res pirnd ceva mai regulat, o ntreba: ? Cum faci de urci att de rapid? ? Am antrenament, i explica ea. Alerg pe culoare si ma pregatesc mult n sala de gi mnastica. Atunci cnd vom umbla din nou pe continente, sub cerul liber, trupurile noastre trebuie sa faca fata solicitarilor. Mediul nconjurator va diferi mult de cel subacvatic. ? Aha! facu Brett. Stia foarte bine ca replica putea parea idioata, nsa altceva nu reusise sa spuna. ? Esti destul de odihnit pentru ultima etapa? se interesa Scudi. ? Ia-o nainte! De data aceasta se tinu aproape de ea, si uneori i atingea gheata cu mna. Era cons tient ? si ranit n amorul propriu ? ca Sirena impusese un ritm ceva mai lent pent ru a-l menaja. Totusi, n felul acesta va reusi sa-si pastreze resursele fizice pe ntru ceea ce vor ntlni la capatul de sus al scarilor. Simtea, n continuare, prapast ia neagra care parca alerga sa-l nhate. Cnd ajunse n sfrsit la ultima treapta, cupri nse cu bratele suportii verticali si deschise gura larg, tragnd aer n piept. Scudi i mngie fruntea: ? Te simti bine? ? Da... Stai putin sa-mi recuperez suflul. Fata l prinse de brat: ? Vino. Haide, te ajut eu. Vom gasi un parapet pe-aici pe undeva. Ajutat de Sirena, Brett urca pe platforma. Zari parapetul, l prinse bine, apoi se ntinse pe podeaua metalica. Scudi si odihni mna pe spatele lui pna cnd respiratia i se linisti, dupa care se aseza sprijinindu-se de parapet. ? Hai sa recapitulam planul, l ndemna ea. ? ncepe tu. Brett se ridica n capul oaselor, tragndu-se aproape de Scudi, bucuros sa simta fir ele ei de par atingndu-i obrazul si sa savureze prospetimea emanata de trupul tnar . ? Sasul se afla chiar lnga mine. Un sas dublu. Presiunea n hangar este suficient d e mare, astfel nct apa se mentine la un nivel propriu desfasurarii activitatii uma

ne. Vom patrunde printr-o anexa. Daca nu vedem pe nimeni, ne ndreptam foarte natu ral spre unul dintre hidroptere, de parca am fi venit ntr-o vizita. Eu voi fi ghi dul tau. ? Si daca ne vede cineva patrunznd prin sas? ? Vom ncepe sa rdem si sa ne mngiem ca doi ndragostiti care cauta un loc ceva mai retr as. Probabil ca n acest caz vom fi mustrati, iar noi va trebui sa ne prefacem ct m ai spasiti. Brett o studie din profil, admirndu-i trasaturile delicate. Foarte inteligent. De fapt, parca si-ar fi dorit sa-i surprinda cineva, iar ei s a-si joace rolul de ndragostiti. ? Odata ajunsi n hangar, unde ne vom putea ascunde? ? Nu ne ascundem. Ne ndreptam spre un hidropter neocupat. Cu ajutorul lui vom ajun ge la suprafata. ? Stii sa conduci un hidropter? ? Binenteles. Am folosit foarte adesea hidropterul laboratorului. (Seriozitatea p usese stapnire pe ntreaga ei atitudine.) Ai nteles ce vom face? ? Da. Sa-i dam drumul! Scudi se desprinse de atingerea lui, ngenunchind lnga parapet. Brett auzi un sunet metalic aproape imperceptibil, apoi sasul se deschise permitnd raspndirea unui hal o verzui. Desi era destul de slaba, lumina l obliga sa-si duca mna la ochi. Scudi patrunse, apoi ntinse mna spre el. Baiatul se ghemui pentru a putea trece de gaura strmta, si se trezi ntr-un spatiu paralelipipedic nu foarte nalt, cu pereti din me tal. Luminatia era asigurata de un hublou mare, n capatul ndepartat. Scudi nchise s asul si se ndrepta spre poarta montata ntr-un perete alaturat. Dupa ce o deschise si pe aceasta, iesira ntr-o pasarela. ? Acum, sopti ea prinzndu-i de mna, ne vom plimba ca si cum ti-as arata hangarul s i hidropterele. Traversara o platforma ngusta cu balustrada, apoi coborra cteva trepte spre un plat ou situat cu trei metri mai jos. Brett se opri deodata, refuznd sa nainteze. ncerca rile lui Scudi de a-l trage dupa ea se dovedira zadarnice. Descoperise ca ntregul complex era acoperit de o cupola transparenta cu raza de mai multe sute de metr i! Plasmasticla, si spuse nfiorat. Nici un alt material nu putea suporta o asemenea p resiune. Acoperea hangarul precum o cupa gigantica, tinnd oceanul departe. O umbr ela din plaz! Ridica privirea spre suprafata apei... o ntindere de culoare arginti u-laptoasa prin care patrundeau doua coloane de lumina, ceea ce nsemna ca ambii s ori se naltasera pe cer. Aprecie ca nu se aflau la mai mult de cincizeci de metri adncime. Scudi l mpunse cu cotul. Brett studie platoul ? o gigantica suprafata de metal, care spre margini (acolo unde se apropia de cupola transparenta) era dotata cu platforme de lucru. Chiar n timp ce privea, un hidropter aparu de sub apa, trecu pe sub marginea platoului s i patrunse ntr-un amplasament liber. Apa aluneca n cascada pe suprafata sa metalic a si lucioasa, iar motoarele i murmurau dureros n urechi, chiar si la acest regim de joasa viteza. O data cu hidropterul, baiatul numara sosirea ? pe rnd, la mica distanta ? a altor sase aparate uriase. Tritonii, care le asteptau deja aliniati pe platforme, si facura imediat de lucru n jurul lor, ajutndu-le sa acosteze, tran sportnd carucioare cu marfa din si spre trapele deschise. ? Sunt de-a dreptul gigantice! sopti Brett ntinznd gtul spre prora aparatului de lng a ei. Cineva lucra de zor acolo, nlaturnd stratul subtire de alge depus pe carena motoru lui. ? Vino! spuse ea ncercnd sa mprumute vocii un ton de conversatie lejera. Am sa-ti p rezint cabina unui hidropter. Kareen vrea neaparat sa vezi totul. Cuvintele, si dadu Brett seama, erau destinate urechilor unui Triton care se opri se lnga ei, nclinnd capul pe spate si adresndu-le o privire interogativa. Auzind num ele ambasadoarei, zmbi si pleca mai departe. Brett cobor treptele n urma ei. ? Transportul de hrana se face doar prin intermediul modelelor de saptezeci de me tri, ncepu ea explicatiile. n ciuda dimensiunii lor, ating lejer viteza de optzeci

de noduri ? cnd apele nu sunt prea aglomerate, desigur. Cu o ncarcatura usoara, v iteza maxima este de o suta de noduri. Tinndu-l de mna, i arata rnd pe rnd hidropterele avnd grija sa nu ncurce activitatea l cratorilor. Ajungnd la ultimul, ntlnira sase Tritoni mbracati n salopete albe. Acesti a tocmai paraseau platforma transportnd un carucior acoperit cu prelata. ? Echipa de depanare, l lamuri ea. (Se adresa Tritonului aflat n fruntea grupului. ) E ceva n neregula cu hidropterul asta? ? Niste necazuri minore cu inversorul de jet, domnisoara Wang. Toti sase se oprira, n timp ce seful raspundea ntrebarilor puse de Scudi. n salopet ele albe, pareau cu totii la fel. Brett nu zari ecusoane, insigne sau alte semne de identificare. ? i pot arata invitatului nostru interiorul? ceru Sirena. Cunosc destul de bine hi dropterul acesta. Insularul avu impresia ca aude o nota de falsa nerabdare n vocea ei. ? Binenteles, raspunse Tritonul. Dar fiti atenta. Are plinul facut n vederea testu lui final. Nu stati mai mult de o ora, caci va sosi urmatorul schimb sa-l ncarce cu marfa. ? Bine, accepta Scudi ocolind caruciorul si invitndu-l pe Brett s-o urmeze. E al nostru! Am o ora la dispozitie ca sa-ti arat totul. (Vorbi peste umar, spre echi pa de depanare.) Multumesc! Ei i raspunsera dnd din mini si si vazura de drum. Dupa ce strabatura jumatate din lungimea hidropterului, Scudi urca pasarela ngust a si se trezira ntr-un pasaj luminat de tuburi. i facu semn sa astepte, n timp ce e a trase cu ochiul prin sasul deschis. Apoi apasa brusc un buton plasat lnga sas. Se auzi un zumzet ca o soapta, si pasarela se replie n interiorul aparatului. Sas ul aluneca usor, nchizndu-se ermetic. ? Repede! striga ea. Se ntoarse. Din nou, o luara la fuga. Traversara o serie de pasaje nguste, alergar a de-a lungul unui coridor spatios si, n cele din urma, patrunsera n cabina de com anda situata n partea superioara a prorei si avnd pereti din plasmasticla. Scudi ocupa unul dintre cele doua scaune de pilotaj plasate n fata panoului cu in strumente. ? Aseaza-te n celalalt, l invita ea. Am sa-ti arat cum se manevreaza monstrii asti a. Este foarte simplu. Brett o vazu transformndu-se sub ochii lui, devenind o cu totul alta persoana la atingerea comenzilor. Toate miscarile ei erau rapide si sigure. ? Acum asta, facu Sirena apasnd un buton galben. Simtira imediat o vibratie de frecventa joasa sub picioare. Ctiva Tritoni care lu crau pe platforma de dedesubt ntoarsera nedumeriti capetele. Scudi ridica mna spre un butoni rosu botezat "Evacuare de Urgenta". l atinse, apoi trase pna la refuz maneta din stnga. Hidropterul se ndeparta lent de amplasamentul sau, provocnd agitatie printre Tritoni. nainte de a iesi complet din amplasament, Sirena dadu comanda de ncarcare a balastu lui. Aparatul aluneca lent sub apa, rotindu-se brusc spre stnga, n timp ce Scudi r idica o bagheta de pe panoul alaturat. Brett observa ca avea un fir cuplat n pano u, si se ntreba la ce folosea. Mna ei apuca maneta din dreapta, mpingnd-o mult nainte , iar hidropterul plonja prompt spre buza cupolei din plaz. Brett si nclina progre siv capul, ramnnd cu ochii pe marginea cupei inversate. Odata iesiti n imensitatea oceanului, Scudi ncepu sa se debaraseze de balast, ridi cnd nasul hidropterului spre suprafata apei. Brett roti scaunul cu o suta optzeci de grade, ca sa vada daca erau urmariti. Hangarul devenea din ce n ce mai mic, s i se parea ca cei dinauntru nu-si revenisera nca de pe urma surprizei. Saptezeci de metri! fluiera n sinea sa, coplesit. Saptezeci de metri! Ct zece barc i puse cap la cap! ? Fii atent la ceea ce fac eu, rosti Scudi. Cine stie cnd va fi nevoie sa conduci si tu unul! Brett se ntoarse spre ea, trecnd n revista manetele, butoanele si indicatoarele. ? Statoreactoarele cu hidrogen, care pot fi folosite att la suprafata ct si n adncur i. Sistemul de economisire a combustibilului ne obliga sa reducem viteza atunci cnd evoluam sub apa. Poftim, aici este economizorul. (Arata spre un instrument pla

sat n spatiul dintre ei.) Cu exceptia cazurilor cnd te afli ntr-o situatie disperat a, este periculos sa depasesti viteza maxima recomandata de economizor. Misca ncet bagheta din mna dreapta, nclinnd-o spre tribord si putin napoi. ? Prin intermediul ei se comanda unghiurile de atitudine, i explica ea. O apropii de tine ca sa ridici nasul aparatului, o ndepartezi daca vrei sa plonjezi. Brett facu semn ca ntelesese. ? Acum sa te lamuresc ce-i cu astea, rosti ea aratnd cu degetul spre un grup de i nstrumente plasat deasupra bordului. Citeste etichetele: consumul de combustibil la suprafata; balastul ? hidropterele avnd o masa foarte mare, manevrele sunt mai lente dect n cazul submersibilelor; aprinderea; aerul conditionat pentru evolutia n adncuri ? tine minte ca trebuie sa fie decuplat atunci cnd urci deasupra apei. Da ca apar fisuri n peretele cabinei, suntem ejectati n mod automat Ejectarea manuala p oate fi comandata de la maneta aceea rosie din centru. Brett raspundea cu o serie de mormaituri sau "Aha! Am nteles!", fericit ca toate butoanele si instrumentele erau nsotite de etichete clare. Scudi arata spre un ecran mare si caroiat, ncadrat de o bordura neagra: ? Acolo pot fi proiectate hartile. De multa vreme ncearca Insularii sa obtina asa ceva. ? Si de ce nu ni-l dati? Brett cunostea sistemul prezentat. Insularii bombaneau mereu ca aveau absoluta ne voie de el. Primise numele de Dirijorul, si era un sistem de navigatie care func tiona cu ajutorul semnalelor transmise de statiile subacvatice fixe ale Tritonilo r. ? Este prea complicat, iar ntretinerea lui n conditiile de la suprafata costa foar te mult. Nu dispuneti de infrastructura necesara. Binenteles! Nu era pentru prima oara cnd auzea justificari de acest fel. Insularii nu credeau n ele, desi Scudi parea convinsa de ceea ce spunea. ? Am ajuns la suprafata, anunta ea. Hidropterul sparse suprafata oceanului provocnd valuri nalte. Apa curgea siroaie p e cabina de plasmasticla. Brett duse disperat minile la ochi, orbit de lumina care explodase pe neasteptate . si simtea globii oculari ca pe doi carbuni aprinsi n interiorul craniului. Se sp rijini cu fata pe genunchi, chinuit de durere. ? S-a ntmplat ceva? ntreba Scudi. Nu l privea, ocupata cu deplierea suprafetelor portante si cu cresterea vitezei. ? Ma dor ochii, o informa el. (Clipi de cteva ori, pentru a se adapta la lumina. Cteva lacrimi i se prelinsera pe obraji.) Acum e mai bine. ? Perfect. Pentru ca trebuie sa fii atent la tot ce fac eu. Cel mai bine este sa pornesti paralel cu valurile, apoi sa patinezi peste ele pe masura ce accelerez i. Asteptam sa atingem viteza de croaziera, si dupa aceea voi stabili cursul. Pr iveste n spate si spune-mi daca ne urmareste cineva. Brett roti scaunul, remarcnd deodata siajul trasat de aparat. Ct de repede mergeau ! Hidropterul se zguduia facnd salturi pe suprafata apei. Apoi calatoria deveni d in ce n ce mai lina, pna cnd nu se mai auzira dect suierul ascutit al statoreactoare lor si splasssss-urile suprafetelor portante la atingerea cu valurile. ? Optzeci si cinci de noduri, rosti ea. Au pornit dupa noi? ? Nu vad pe nimeni, raspunse Brett stergndu-si lacrimile. Durerea disparuse. ? Nici instrumentele nu detecteaza urmaritori. Si-au dat probabil seama ca ar fi inutil. Toate celelalte hidroptere din hangar au ncarcatura la bord, pe cnd al nos tru nu ne cara dect pe noi. Si are si plinul facut. Brett si ndrepta din nou privirea n sensul de naintare, nchiznd pleoapele ori de cte o i ochii ntlneau razele solare reflectate de valuri. ? Goniometrul se afla n dreapta, pe panoul acela verde, spuse ea. Ia ncearca, poat e prinzi vreun semnal de la Insula Vashon. Brett se roti spre goniometru. si dadu imediat seama ca era un model mai sofistic at dect cele cu care l nvatase Twisp, nsa indicatiile apareau clar sub fiecare buton , iar indicatorul frecventei iesea net n evidenta. Reusi sa capteze semnalul. Sune tul familiar transmis de Vashon tuturor flotelor sale de pescuit si facu aparitia n difuzoarele din plafon.

"Este o zi minunata pentru pescuit, si asteptam sa aveti calele pline la ntoarcer e. Au fost semnalate foarte multe murene n careul nouasprezece." Brett reduse vol umul. ? Ce este careul nouasprezece? ntreba Scudi. ? O pozitie pe grila, raportata la Vashon. ? Dar Insulele plutesc, si schimba mereu pozitia! ? La fel fac si murenele. Altceva nu conteaza. Brett roti butoanele, prinse amplitudinea maxima a semnalului, apoi citi coordona tele. ? Acesta este cursul, anunta el aratnd spre cadranul din partea superioara a goni ometrului. De fapt, ce indica? Capul compas sau cursul relativ la pozitia sorilo r? ? Capul compas. ? Distanta doppler este de cinci sute nouazeci de klick-uri. Avem un drum lung pn a acolo! ? Sapte ore si ceva. Cu plinul facut, hidropterul are o autonomie de zece ore. Am putea reface rezerva de hidrogen folosindu-ne de apa oceanului, nsa asta ar nsemna sa ramnem locului ca niste pasari adormite, tinte facile daca ei se hotarasc sa porneasca dupa noi sau sa ne ntmpine cu echipajele altor statii. ? E posibil asa ceva? ? Sunt sigura ca vor ncerca. n drumul spre Vashon, va trebui sa trecem pe lnga patr u posturi de observare. ? Nu ne ajunge combustibilul, spuse el. ? Unde mai pui ca ne pot detecta din adncuri. ? Ce-ar fi sa ne refugiem pe o Insula mai mica? ? Am vazut ieri, pe harta curentilor, cele mai recente pozitii ale Insulelor. Va shon este cea mai apropiata. Distantele pna la celelalte sunt mai mari cu cel put in cinci sute de klick-uri. ? Dar daca emitem pe frecventa de urgenta? Le-am putea comunica celor din Vashon tot ceea ce stim. Oricum trebuie sa-i avertizam, nu? ? Si ce anume stim? ntreba ea modificnd pozitia manetei de gaze. Hidropterul se nclina usor la contactul cu unul dintre valurile mai nalte. ? Stim ca l-au luat prizonier pe Seful Justitiei. Stim ca au pierit nenumarati I nsulari. ? Dar ce facem cu banuielile lui? ? Desigur, sari Brett, sunt doar banuieli, nsa nu crezi ca merita sa fie ascultat ? ? Si daca Insularii vor ncerca sa-l elibereze cu forta? Te-ai gndit la consecinte? Brett simti un nod n gt: ? Crezi ca l-ar ucide? ? Se pare ca pe undeva exista niste criminali, admise ea. Guemes reprezinta dova da. ? Oare ce rol joaca ambasadoarea Ale? ? Brett, m-am gndit ca Hastings si Lonfinn o supravegheaza pentru a se asigura ca nu le pune planurile n primejdie. Tatal meu a fost foarte bogat. Nu o singura data m-a prevenit ca acest lucru ar putea aduce necazuri mari celor din jurul lui. ? As putea lua legatura cu Vashon-ul, sa le comunic ca sunt teafar si ma ntorc. ( Scutura din cap.) Nu, nu e bine. Cei care spioneaza... ? Poti fi sigur ca spioneaza, adauga ea. ? nca nu a sosit timpul sa dam totul n vileag. Deci, ce facem? ? Ne vom ndrepta spre Baza de Lansare, si nu spre Postul de Observare Douazeci si Doi. ? Dar Judecatorului i-ai spus ca... ? Daca l vor obliga sa vorbeasca, i va ndruma pe o pista gresita. ? De ce ai ales tocmai Baza de Lansare? ntreba el. ? Pentru ca locul acela nu se afla sub controlul unei singure grupari. Face part e din sperantele noastre de a recupera celulele de hibernare pe care Nava ni lea lasat pe orbita. ? Dar este un proiect tritonian! ? Un proiect al tuturor Tritonilor! Acolo avem sansa sa spunem ce stim si sa fim

ascultati. Vor afla cu totii care sunt intentiile si faptele unora dintre ei. Brett ramase cu privirea atintita spre orizont. Succesul acestei evadari ar fi tr ebuit sa-i aduca buna dispozitie. Patrunsese n cabina de comanda a celui mai mare vas pe care-l vazuse vreodata, navignd pe crestele valurilor cu fantastica viteza de peste optzeci de noduri. Dar n minte i se aglomerasera o gramada de incertitu dini, picurndu-i neliniste peste suflet. Scudi facea parte din lumea Tritonilor, n care Keel nu avea nici un strop de ncredere. De ce se opusese folosirii radioulu i? Era sincera oare? O cerceta cu privirea, nchipuindu-si ca pe chipul ei ar pute a afla raspunsurile. Ce alte interese o mnasera sa-l nsoteasca, punndu-se n pericol? Scudi i ntrerupse firul ntrebarilor nerostite: ? Stau si ma gndesc... Daca parintii tai n-au primit totusi nici o veste despre t ine? Probabil ca sunt cuprinsi de cea mai neagra disperare. La fel si Twisp. Ia legatura cu Vashon-ul. Ne descurcam noi cumva. Cine stie? Poate ca suspiciunile mele sunt nefondate. O vazu nghitind n gol. si aminti de lacrimile si suspinele ei la vederea gramezilor de cadavre. ? Nu, spuse el. Vom merge la Baza de Lansare. Se concentra nca o data asupra oceanului. Cei doi sori creasera o patura de vapor i fierbinti la suprafata apei. Cnd era copil si fusese adus pentru prima oara la tarmul Insulei, acesti vapori construisera imagini fantastice pentru mintea lui n ca necoapta. Dragoni cu mustati lungi si cozi solzoase unduind deasupra valurilor , murene gigantice si pesti-gunoieri rotunzi ca niste baloane. Astazi, stia ca n u era dect caldura solara reflectata de apa. Simtea umezeala pe frunte si brate. S i-l nchipui pe Twisp sprijinit de crma luntrei, cu ochii nchisi si pieptul paros ac operit de transpiratie. ? Unde se afla baza? ntreba el. Scudi ntinse mna spre comenzile monitorului plasat deasupra bordului, rotind un bu ton. Sub acesta se afla o tastatura cu clape iluminate din interior. Introduse c ombinatia HF-i, urmata de BL-1. Ecranul afisa numarul 141.2, apoi desena o serie de linii curbe cu focar unic. Un punct verde dansa undeva la marginea exterioara a curbelor. ? Astia suntem noi, l informa Sirena aratnd spre punctul verde. Focarul reprezinta baza. Cap compas o suta patruzeci si unu virgula doi! Arata spre un indicator a carui sageata rosie se oprise n dreptul valorii de 141. 2. ? Asta-i tot? ? Tot? zmbi Scudi. Sunt sute de statii emitatoare dispuse pe ntreaga planeta, lini i de productie si un ntreg detasament care are drept scop ntretinerea instalatiilo r. Toate pentru a ne facilita deplasarea precisa dintr-un loc ntr-altul. Baiatul ridica privirea spre ecranul monitorului. Liniile pivotasera pna cnd punct ul verde se nscrisese pe cursul indicat, a carui valoare ? 141.2 ? continua sa str aluceasca n coltul din stnga-jos. ? Daca va fi nevoie de schimbarea cursului, vom primi un semnal sonor de avertiz are si noile valori ale capului compas, spuse ea. Dirijorul ne va conduce acum s pre Baza de Lansare numarul Unu. Brett cerceta din nou suprafata nesfrsita a oceanului, remarcnd stropii aruncati la contactul suprafetelor portante cu valurile, gndindu-se ct de valoros ar fi un as emenea sistem de navigatie pentru flota de pescuit a Vashon-ului. Razele fierbin ti ale soarelui patrundeau prin peretele transparent, arzndu-l. nsa aerul era plac ut; aer proaspat, venind prin gurile sistemului de ventilare. O avea pe Scudi Wa ng alaturi... si dintr-o data, Pandora i se paru altfel dect si-o imaginase pna atu nci. Desi reprezenta un adversar periculos, ntinzndu-le capcane mortale la tot pasu l, avea o frumusete aparte care astepta cu nerabdare sa fie descoperita.

Masura nivelului de elevare spirituala a omenirii este durata necesara corectari i raului facut semenilor. Recunoasterea greselilor este primul pas crucial. ? Raja Toma,

Jurnale PANILLE UMBRA acoperi cadavrul Mutului, apoi se spala pe mini n recipientul cu alc ool asezat lnga targa. Peretii salii repetau clinchetele instrumentelor de otel l a atingerea cu tavitele, n timp ce murmure scurte si mohorte veneau dinspre grupuril e de chirurgi. Privi peste umar la lungul sir de targi ntinse n centrul ncaperii, f iecare dintre ele fiind nconjurata de medici. Uniformele gri erau pline de stropi si dre de snge, semne ale ncercarilor disperate de a alunga moartea. Cu fiecare or a, ochii de deasupra mastilor antiseptice pareau mai obositi si mai descurajati. Dintre toti supravietuitorii dezastrului, doar doi scapasera neatinsi din punct de vedere fizic. nsa cosmarul le mutilase mintile... Panille nici nu ndraznea sai mai numeasca "supravietuitori''. Mutul de lnga el murise n timpul operatiei, deoarece sngele pentru transfuzii se ter minase. Nu fusesera pregatiti sa faca fata unui asemenea numar de raniti. O auzi pe Ale scotndu-si manusile. ? Multumesc ca m-ai asistat, rosti ea. Pacat ca n-am reusit, eram att de-aproape! Tritonul surprinse ctiva brancardieri ridicnd o targa si ndreptndu-se cu ea spre zon a de reanimare. Bine ca macar unii rezistasera. Cineva din echipa lui l nstiintase ca adunasera laolalta putinile barci de pescuit care fugisera la timp. Se freca la ochi, si imediat regreta gestul deoarece alcoolul de pe mini nu se evaporase complet. Lacrimile ncepura sa-i curga siroaie pe obraji. Ale l prinse de umar, conducndu-l spre chiuveta de lnga usa. Teava robinetului era n alta si curbata, permitndu-i sa-si bage capul sub ea. ? Lasa apa sa-ti curga pe ochi, l sfatui ea, si clipeste ct mai des ca sa nlaturi u rmele de alcool. ? Multumesc. ? Acum te poti odihni, rosti ea ntinzndu-i un prosop. Asta a fost ultimul. ? De cnd lucram aici? ? De douazeci si sase de ore. ? Si cti au supravietuit? ? Fara a tine cont de cei n stare de soc psihic, avem nouazeci la reanimare, si cte va sute cu rani minore. Nu stiu numarul exact. n orice caz, sub o mie. Iar aici s e efectueaza ultimele sase operatii. Ce parere ai despre relatarea ultimului pac ient? ? n legatura cu submersibilul? Mi-e greu sa cred ca se afla sub efectul delirului sau al halucinatiilor. ? ntr-adevar, atunci cnd l-au adus era perfect constient. Ai vazut ce-a reusit sa faca? Pacat ca n-a rezistat; a luptat mai mult dect toti ceilalti. ? Avea amndoua picioarele retezate de sub genunchi, si a reusit totusi sa opreasc a hemoragia de unul singur. Nu stiu ce sa spun, Kareen. Tare n-as vrea sa cred, dar... ? Ne-a zis ca submersibilul a executat cteva tumbe nainte de a se scufunda. Asta n u nseamna oare ca cineva pierduse controlul asupra aparatului? Sunt sigura ca nic i un Triton nu ar face intentionat asa ceva! ? Pacientul ? (Panille arata spre targa de lnga ei) ? pretindea ca un submersibil tritonian a vrut ? si a reusit ? sa le scufunde Insula. Cica a vazut totul, nca d e cnd aparatul s-a repezit ca un bolid spre Centru, ca sa sfrtece materialul organ ic si... ? A fost un submersibil insular, insista ea. Trebuie sa fi fost. ? Dar el ne-a spus... Kareen inspira adnc, apoi ofta. ? S-a nselat, dragul meu. Si, pentru a evita necazurile, vom fi obligati sa doved im acest lucru. Facura amndoi un pas lateral, permitnd brancardierilor sa transporte cadavrul Mutu lui la morga. Kareen ncepu sa recite ceea ce Panille stia ca va deveni versiunea agreata de majoritatea Tritonilor: ? Era un Mut. Chiar si n cele mai fericite mprejurari, Mutii nu sunt n posesia tutu ror facultatilor mentale. ? Ai petrecut prea mult timp n compania lui Gallow, o apostrofa el.

? Doar ai vazut si tu ce mult ne-am chinuit din cauza lor! replica ea. Vocea ei devenise aproape o soapta. Lui Panille nu i placeau nici tonul, nici turn ura conversatiei. Frustrarea si oboseala scosesera la suprafata trasaturi de car acter pe care nu crezuse ca le va putea ntlni la Kareen Ale. ? Organe lipsa, organe n plus, organe plasate gresit..., continua Sirena cu un ge st bizar al minii. Nu-mi dau deloc seama cum se descurca profesorii lor la cursur ile de anatomie. Nu, Umbra, obligatoriu a fost un submersibil insular. Au reglat niste conturi, cine stie? Ce avem noi de cstigat de pe urma unei asemenea crime? Nimic. Cred ca ar trebui sa bem ceva! Sa bem si sa uitam! Ce spui? ? Daca e sa ne luam dupa relatarea Mutului, n nici un caz nu a fost un submersibi l insular, se ncapatna Panille. Nu! Ne-a descris cu lux de amanunte un submersibil destinat sa lucreze la proiectul algelor. nzestrat cu cuttere si aparate de sudu ra. Kareen l trase lnga ea, cam brutal, asa cum o mama si-ar admonesta fiul care face galagie n timpul Adorarii. ? Umbra! Ceea ce spui tu nu prea se leaga. Daca Tritonii au scufundat Insula, pe ntru ce si-ar mai fi batut capul ca sa recupereze supravietuitorii? De ce nu i-a u lasat sa piara? Nu, noi am trudit din greu aici ca sa salvam ceea ce se mai pu tea salva. Desi stradaniile noastre ar putea fi zadarnice. ? Cum adica, "zadarnice"? ? N-ai vazut n ce stare erau? Aproape morti de foame. Numai piele si os, i puteai confunda cu mobila. ? nseamna ca va trebui sa-i hranim. Ryan Wang a pus la punct cel mai mare sistem de distribuire a hranei cunoscut n istorie tocmai pentru ca oamenii sa nu moara d e foame! ? E mult mai simplu sa le dai de mncare dect sa pescuiesti mortii. ? Sunt oameni! se nfierbnta Panille. Ale i evita privirea, plimbndu-si ochii peste echipele de chirurgi si brancardieri . Buzele i tremurau, si Umbra si dadu deodata seama, surprins, ca Sirena facea efo rturi disperate pentru a-si pastra stapnirea de sine. ? Pacientul acela era Mut, nsa nu nebun, insista el. A raportat ceea ce a vazut, i ar descrierea lui a fost foarte clara si coerenta. ? Nu vreau sa-l cred, rosti Ale. ? Cu toate acestea, l crezi, riposta Panille cuprinznd-o pe dupa umeri. Atingerea aduse fiori n trupul Sirenei. ? E cazul sa stam de vorba, l invita ea. Ce-ar fi sa mergem n apartamentul meu? Apelara la sistemul de transport prin tuburi. Ale si sprijinea capul pe umarul lu i, atipind n foarte scurta vreme. ncepu sa sforaie usor si se nghesui mai mult n el. Panille si spuse ca i placea caldura trupului ei, care i invadase parca ntreaga fii nta. La trecerea printr-o curba mai strnsa, o prinse putin mai tare de umar, ca s a nu se trezeasca. Avea nevoie de un ragaz pentru gndire. Kareen dorea sa-i vorbe asca. Pentru a-l convinge? Cu ce argumente? Cu trupul ei? Hotar ca asemenea gnduri nu erau demne de el si le respinse cu brutalitate. Douazeci si sase de ore n sala de chirurgie! Nu peste multa vreme, Ale se va conf runta cu efectele mai putin agreabile ale meseriei de chirurg. Remarcase deja ca noptile nedormite desenasera cearcane adnci sub ochii ei minunati. Panille se bu cura de un singur lucru: chirurgia renviase doctorul din Ale ? o parte a personal itatii sale care se estompase dramatic n timpul scurtei asocieri cu Ryan Wang. De si pe ntreg parcursul crizei paruse vioaie si foarte utila, Ale adormise imediat ce usa vehiculului se nchisese n urma lor. Cu fiecare Insular care murea sub bistur iu, ochii ei albastri capatasera nuante din ce n ce mai ntunecate. ? Sunt att de plapnzi! suspinase ea. Att de sarmani! Dupa doua ore, nu mai ramasese nici un strop din sngele de rezerva. Serul fiziolo gic si oxigenul se epuizasera dupa saisprezece ore. Unii dintre chirurgi propuse sera folosirea apei oceanului ? dupa sterilizare, desigur ? n loc de ser fiziolog ic, nsa Ale refuzase. ? Trebuie sa ne descurcam cu ceea ce stim, spusese ea. Nu este momentul potrivit pentru experiente. Plutind n continuare pe apele somnului, Ale cuprinse talia lui Panille, tragndu-l mai aproape. Parul i mirosea a substante antiseptice si a sudoare, nsa barbatului i

placea aceasta combinatie... pentru ca venea de la ea. Simtea atingerea delicioa sa a suvitelor ei mngindu-i ceafa. Dupa attea ore de truda, si parul lui se impregn ase cu transpiratie. Ce bine ca l legase cu o panglica! Tnjea dupa un dus bun, desi oboseala ncepuse sa-i anestezieze perceptiile senzoriale, mbiindu-l la somn. Pleoa pele grele i acoperira pe furis ochii... Tresari brusc, descoperind ca se opriser a. Pe indicatorul din plafon clipea mesajul: Organizare si Distribuire. O mngie ncetisor pe umar, soptindu-i: ? Kareen, am ajuns. Ea ofta, strngndu-l si mai puternic de talie. Panille se folosi de mna ramasa liber a pentru a apasa butonul asteptare. ? Kareen. nca un oftat. ? Te-am auzit, Umbra. Sunt att de obosita! ? Am ajuns. Haide, vino, nauntru te vei simti mult mai bine. Ea ridica privirea spre el, fara a schita nici o miscare. Avea ochii tulburi si rosii din cauza nesomnului, nsa aura unui zmbet i aparu totusi pe fata. ? De-abia ma obisnuisem cu tine, rosti ea. Credeam ca te cunosc, dar acum sunt h otarta sa nu te mai pierd din ochi. El i apasa buzele cu un deget, ndemnnd-o sa taca. ? Acum am sa te conduc n apartamentul tau. Putem discuta mai trziu. ? Oare ce l-ar face pe misteriosul Umbra Panille sa tresalte de placere? ntreba e a n soapta. Apoi l saruta. Scurt, fierbinte si apasat. ? Nu te superi, nu-i asa? ? Si Gallow? se interesa el. ? n sfrsit, spuse ea, cu ct iesim mai repede de aici, cu att mai curnd viata si va put ea urma cursul. Se desfacura din mbratisare. Panille savura persistenta senzatiei de caldura care continua sa i rasfete pielea. Ale iesi din vehicul, puse piciorul pe platforma, a poi ntinse o mna delicata invitndu-l si pe el sa iasa afara. ? Esti minunata! grai Umbra. Sirena l trase lnga ea, mbratisndu-l. Din nou, toate ndoielile lui se risipira. ? Te pricepi sa rostesti cuvintele, zmbi Ale. ? O mostenire de familie. ? Puteai fi un bun chirurg. Ai mini bune. Mi-ar placea sa-ti studiez minile. ? Si mie, murmura el lipindu-si buzele de parul ei. Dintotdeauna mi-am dorit sa t e cunosc mai bine. Stii, nu? ? Te avertizez ca sforai. ? Am remarcat. Traversara platforma tinndu-se pe dupa mijloc. ? Dormi cu gura deschisa si ti curge saliva din gura, continua el. ? De ce esti urcios? se plnse ea n gluma, dndu-i un ghiont ntre coaste. Doamnele nu s aliveaza n timp ce dorm. ? Da? Atunci de unde provine pata asta umeda pe umarul meu? ? Nesuferitule! l lua de mna conducndu-l de-a lungul culoarului, catre apartament. Dupa ctiva pasi, i arunca o privire peste umar: ? Viata este prea scurta, iar clipele de fericire prea rare. Sa nu le pierdem! V ino! De-abia atunci si dadu Panille seama ca viata sa era n pragul unei schimbari major e. Oboseala pierise, alungata de energia luminoasa pe care Ale o iradia n jur. Me rsul ei capatase un ritm alert, iar trupul suplu se misca plin de viata. si acord ara pasii, strabatnd mpreuna podeaua placata cu gresie neagra, intrnd n apartament ti nndu-se de mna.

Cel care vede dincolo de forma descopera arhetipul. Celui care ntelege dincolo de

cuvinte i se dezvaluie viata. ? Lao Tzi, Arhivele Navei AMBII SORI se ridicasera sus pe cerul ntunecat, asternnd o patura de vapori fierbi nti la suprafata apei. Ochii supersensibili ai lui Brett, protejati de ochelari fumurii ? Scudi i descoperise la bordul hidropterului ? cercetau atent oceanul. A paratul spargea valurile cu o usurinta fantastica. Era foarte surprins de rapidita tea cu care simturile sale se adaptasera vitezei. ntregul trup primea mngierile unu i sentiment linistitor de libertate. Urmaritorii nu mai aveau cum sa-i prinda. P ericolul nu putea veni dect din fata, acolo unde patura de vapori deforma orizontu l. Sau, asa cum l botezase Twisp, "Viitorul". Cnd era tnar si mama sa l dusese pentru prima oara sa vada tarmul Vashon-ului, drag onii cu mustati lungi tulburasera linistea aerului. Astazi, soarele si trimitea r azele prin peretele transparent al cabinei, atingndu-i bratele si fata, stralucin d pe deasupra instrumentelor si aprinznd scntei aurii n parul negru al lui Scudi. D ragonii disparusera. Sirena se apleca mult deasupra comenzilor, studiind cu atentie oceanul, instrume ntele si monitorul de navigatie. Dupa cteva clipe arunca o privire discreta spre Brett, si de-abia atunci conturul alb si crispat al buzelor sale se mai ndulci pu tin. n dreapta, un cmp imens de alge desena umbre ntunecate sub apa. Scudi ndrepta aparat ul ntr-acolo, deoarece apa era mult mai calma. Brett remarca o pata verde, de for ma ovala, care iesea n evidenta printre frunze si reflecta puternic razele soarel ui. Verdele capata nuante ntunecate pe masura ce se ndepartau de centru, iar la per iferie se transforma n galben si maroniu. Vazndu-i privirea, Scudi i explica: ? Algele de la marginea cmpului mor, se curbeaza spre interior si fortifica perim etrul. Apoi mersera o vreme fara a mai scoate nici un cuvnt. Scudi l lua prin surprindere, oprind brusc motoarele. Imensul hidropter ncetini, in trnd ntr-o miscare alternativa de tangaj. Brett i arunca o privire speriata, nsa ea parea calma. ? Porneste! l invita Sirena. ? Ce? ? Porneste! repeta ea cu o voce calma si autoritara. Ce te faci daca eu voi fi r anita? Brett se scufunda n scaun, inspectnd panoul de control. Sub monitorul din centru s e aflau patru comutatoare si o eticheta pe care scria "Procedura de Pornire". Citi instructiunile, actionnd apoi comutatorul botezat "Aprindere". Aproape imedi at auzi suierul puternic al statoreactoarelor. Scudi i zmbi. n continuare, instructiunile i cereau sa verifice informatia prezenta pe monitorul de navigatie, unde aparuse un punct verde nconjurat de desenul schematic al unui hidropter. Din punctul verde pornea o linie rosie. Actiona comutatorul nainte, mp inse usor maneta de gaze si, cu mna ramasa libera, strnse puternic mansa directiei . si dadu seama ca palmele i transpirasera abundent. Aparatul ncepu sa se ridice dea supra apei, lovind crestele valurilor. ? Trebuie sa pornesti dintre valuri, paralel cu ele, i reaminti Scudi. Misca prudent mansa directiei si mpinse din nou maneta de gaze. Hidropterul se nal ta nca putin deasupra apei. Mari din nou tractiunea, apoi si ndrepta atentia asupra vitezometrului, unde aparea valoarea "72". Punctul verde parcurgea fidel linia rosie. ? Foarte bine, l lauda Scudi. De-aici preiau eu comenzile. Nu uita sa respecti me reu instructiunile. Viteza crescu iarasi. Gurile sistemului de ventilare aduceau de afara aer proasp at si racoros, desi razele sorilor ardeau puternic prin peretele din plasmasticla . Brett scruta orizontul pna la limita de vizibilitate. (Un lucru pe care-l nvatase n

mod aproape inconstient de la Twisp.) Peisajul i era familiar, asa l cunostea nca d in frageda copilarie ? oceanul nesfrsit, cu valuri lungi, ntrerupte ici si colo de smocuri de alge, curenti argintii si creste nspumate biciuite de vnt. Spectacolul din fata ochilor avea un ritm linistitor. Diversitatea aspectelor exterioare erau nghitite de fiinta lui la fel cum ntreaga realitate din adncuri devenea un singur lucru nglobat n imensul ocean. Cei doi sori apareau pe cer n doua momente diferite, dar plecau la culcare mpreuna. Valurile se intersectau, revelndu-i lucruri ce nu se puteau vedea doar cu ochiul liber. Diversitatea nu era dect la exterior. Esent a era una singura. ncerca sa-i transmita lui Scudi starea sa de spirit, prin cteva cuvinte. ? Sorii se misca astfel din cauza elipselor, i spuse ea. Cunosc bine valurile. Put em cerceta orice fenomen prin efectele pe care le are asupra acestora. ? Elipse? facu el nedumerit. ? Da. Mama mi povestea ca, pe vremea cnd era ea tnara, sorii se ntlneau le miezul zil ei. Scudi nu ntelesese ceea ce dorise Brett sa-i comunice. Sau nu dorea sa discute pe marginea subiectului. ? Probabil ca ai nvatat multe de la mama ta, rosti el. ? Era foarte isteata, mai putin n privinta barbatilor. Cel putin, asa se caracter iza ea. ? Cnd era nnebunita dupa tatal tau? ? Da. Sau dupa diversi barbati din posturile de observare. ? Ce sunt aceste posturi de observare? ? Niste locuri aparte, cu personal putin numeros, unde muncim din greu si ne trai m viata dupa regulile noastre. Atunci cnd ma ntorc n oras, sau chiar n statia de lan sare, mi dau seama ca sunt diferita. Vorbesc altfel. De multe ori mi s-a atras at entia asupra acestui lucru. ? Ti s-a atras atentia? Brett intui amenintarea unor conflicte surde si ntunecate n lumea tritoniana. ? Mama mi spunea ca daca vorbesc n oras la fel ca si n posturile de observare, nu m a voi putea integra n societate. Ceilalti ma vor considera un intrus, un potentia l pericol. ? Pericol? ntreba el. Sa vezi lucrurile dintr-un alt unghi? ? Uneori, da. Regula este ca trebuie sa te integrezi. Si tu ai putea trece drept un Triton, nsa dupa modul n care vorbesti mi dau seama ca esti Insular. Scudi ncerca sa-l previna. Sau sa ma nvete. Abia acum sesiza ca accentul ei era altul aici, nu prea semana cu cel adoptat n adn curi. Nu difereau att cuvintele, ct felul n care le rostea. Acum era mai directa. Privi spre suprafata apei, care trecea cu rapiditate pe sub ei. Cugeta la unitat ea Tritonilor, la societatea care vedea pericole n diferenta de accent. La fel ca valurile care se intersectau sub unghiuri ciudate, curentii din societatea trit oniana se izbeau modificndu-si traseul. "Interferenta", asa numeau fizicienii aces t fenomen. Macar atta lucru stia si el. Usurinta cu care Scudi manevra aparatul deasupra valurilor i spunea lui Brett cte ceva despre trecutul ei. Nu avea nevoie dect sa arunce o privire monitorului de n avigatie si ntinderii oceanului pentru a deveni una cu totul. Evita sa treaca pe deasupra cmpurilor de alge si pastra, cu mare siguranta, cursul spre misterioasa B aza de lansare. ? ntlnim din ce n ce mai multe alge salbatice, observa el. Tritonii nu par sa se ngr ijeasca de ele. ? Pe vremuri, Pandora era stapnita de alge. Astazi, algele se raspndesc cu o vitez a exponentiala. ti dai seama ce nseamna asta? ? Da. Cu ct sunt mai multe alge, cu att se raspndesc si cresc mai repede. ? n acest moment, seamana cu o explozie, sau cu cristalizarea ntr-o solutie saturat a ? daca adaugi n ea un cristal micut, totul precipita formnd un unic cristal impr esionant. Asta se ntmpla cu algele. Acum nvata sa se ngrijeasca singure. Brett clatina ncet din cap. ? Stiu foarte bine ce spune istoria. Totusi... plante constiente? Sirena trata lipsa lui de ncredere ca pe o firimitura ce strica aspectul fetei de

masa: ? Daca PP-ul are dreptate ? daca toti au dreptate ? Vata este cheia algelor, cri stalul n jurul caruia va precipita constiinta. Sau sufletul. ? Vata, murmura el. Nu era adept al Adorarii, nsa simtea un profund respect pentru fiinta umana care reusise sa supravietuiasca de-a lungul attor generatii! Nici un Triton nu ajunses e vreodata la asemenea performanta. Oare Scudi credea n profetiile Preotesei-psih iatru? O ntreba cu voce tare. Ea ridica din umeri: ? Nu sunt sigura dect pe ceea ce mintea mea reuseste sa nteleaga si sa organizeze. Am vazut algele nvatnd. Sunt constiente, nsa la un nivel foarte scazut. Nu exista n imic magic n constiinta, cu exceptia vietii si a timpului. n plus, nimeni nu poate pune la ndoiala faptul ca Vata are gene de alge. ? Twisp spune ca algelor le-a trebuit un sfert de miliard de ani pentru a deveni constiente. Cum vom sti noi vreodata... ? Le-am ajutat. Restul cade n seama lor. ? Ce rol are Vata? ? Nu stiu sigur. Banuiesc ca este un fel de catalizator. Ultima legatura naturala dintre alge si stramosul lor, Avata. Umbra pretinde ca, la moartea primelor alg e, Vata a intrat n coma. Din cauza socului, probabil. ? Dar Duque? Sau alti oameni ? inclusiv Tritonii ? care au gene de alge? De ce n u suntem si noi catalizatori? ? Nici unul dintre semenii nostri nu le are pe toate ? o astfel de fiinta ar fi alga, si nu om. Fiecare are combinatii diferite din doar cteva gene de alge. ? Duque spune ca Vata l viseaza. ? Exista fanatici religiosi care afirma ca Vata ne viseaza pe toti, fara excepti e. nsa faptul ca tu si cu mine am reusit sa scapam nu este un vis. (l nvalui cu o p rivire calda.) Alcatuim o echipa de nadejde. Brett rosi, ncuviintnd. ? Ct mai avem pna la Baza de Lansare? ntreba el. ? Vom ajunge nainte de caderea noptii. Baiatul cazu pe gnduri, nchipuindu-si n ce fel avea sa decurga apropiata ntlnire cu p ersonalul de la baza. Locul acela era important, si adapostea numerosi oameni. P rintre ei se puteau ascunde ctiva care participasera direct sau indirect la distr ugerea Insulei Guemes. Accentul lui de Insular l putea pune n primejdie. ntoarse ca pul spre Scudi, ncercnd ? pe un ton ct mai natural posibil ? sa o previna asupra ac estui aspect; nu vroia sa o sperie, si nici sa ajunga la o discutie n contradictor iu. Dar si dadu imediat seama ca Sirena era preocupata de aceeasi problema. ? n dulapul rosu de lnga sas vei gasi un costum de scafandru si truse, rosti ea. n p reajma Bazei de Lansare, temperatura apei este mai scazuta. ? "Hipotermia ucide", facu el. Vaznd aceste doua cuvinte nscrise cu vopsea galbena si stralucitoare pe dulapul ro su, si aminti lectiile de supravietuire. Imediat ce reuseau sa pronunte primele l or cuvinte, copiii Insularilor erau preveniti asupra acestui pericol. Se pare ca n adncuri se nvata aceeasi lectie, desi Twisp i spusese ca Tritonii tolerau mult mai bine temperaturile scazute. ? Vezi daca nu poti gasi doua costume care sa ni se potriveasca, l ndemna ea. Daca vom fi obligati sa parasim hidropterul... Lasa fraza n suspensie, constienta ca nu mai era necesar sa o continuie. Teancul de costume cenusii aranjate n dulap aduse zmbetul pe fata lui Brett. mbracam intea organica proiectata si realizata de Insulari reprezenta unul dintre putinel e avantaje pe care cei de la suprafata le aveau n comparatie cu Tritonii. Alese d oua costume, unul "mic" si celalalt "mediu", desfacnd ambalajul pentru a le putea activa. Puse mna pe doua truse portocalii, si ngramadi totul sub scaunele de coma nda din cabina. ? La ce folosesc trusele acelea? ntreba el. ? Sunt truse de supravietuire, l lamuri Scudi. Pluta gonflabila, cutit, frnghii, pi lule analgezice... poti gasi chiar si grenade pentru respingerea haitelor de Nem ilosi.

? Ai folosit vreodata grenadele? ? Nu. Dar mama a fost nevoita, pe vremuri. Un membru al echipajului a pierit atu nci. Brett simti fiori reci pe ceafa. Nemilosii erau zariti din ce n ce mai rar n preaj ma Insulelor. nsa pescarii se mai rataceau n imensitatea oceanului... si, din cnd n cnd, copiii neatenti se trezeau smulsi de pe tarm n timpul unui atac perfid. Brusc , oceanul capata n ochii lui o aura ntunecata, pierzndu-si caldura protectoare. Dadu din cap, ncercnd sa scape de aceasta impresie. El si cu Twisp petrecusera saptamni ntregi acolo, n imensitate, pe o ambarcatiune micuta si fragila. Hidropterul nu e ra nici pe departe tot att de vulnerabil ca o biata luntre. nsa nu aveau pasari ca re sa-i avertizeze de apropierea fiarelor! Daca mprejurarile i obligau sa intre n a pa... Oare propriile simturi i puteau avertiza la timp? Nemilosii erau cumplit de iuti. Cei doi sori se apropiasera mult unul de celalalt, ndreptndu-se hotarti spre orizont . Baiatul scruta ntinderea monotona, ncercnd parca sa scurteze cu privirea distanta pna la Baza de Lansare. Stia ca teama de Nemilosi era absurda n acest moment, si p oate ca ntr-o zi vor rde amintindu-si... Atentia i fu atrasa de o pata plutind pe valuri, undeva mult n fata si spre dreapt a. ? Ce-i acolo? ntreba el aratnd cu degetul. ? Cred ca e vorba de o barca, si dadu Scudi cu parerea. ? Nu, murmura el. Indiferent ce-o fi, sunt doua obiecte. ? Doua barci? Hidropterul se apropia de locul respectiv cu o viteza impresionanta. Rosti cu o voce de-abia auzita: ? Doua luntri. ? Una o trage pe cealalta, se lamuri Scudi. Schimba cursul aparatului, ndreptndu-se ntr-acolo. Brett se ridica n picioare, aplecndu-se deasupra panoului de comanda si mijind och ii. Concentrarea i nfigea sageti dureroase n globii oculari. ntinse bratul spre Siren a, batnd aerul cu palma n jos: ? ncetineste! Ea se conforma. Baiatul se prinse cu ambele mini de consola pentru a-si pastra ech ilibrul. Valurile ridicau ritmic nasul hidropterului. ? Este Queets! striga el, aratnd spre barbatul de la crma. Pe dintii Navei! Ala-i Queets! Scudi opri statoreactorul, manevrnd aparatul spre cele doua luntri. Brett, cuprin s de agitatie, desfacu prinderile capotei facnd-o sa basculeze spre spate. Barcil e se apropiasera la doar cincizeci de metri. Se apleca mult n afara, strignd din r arunchi: ? Twisp! Queets! Pescarul se ridica n picioare, ducndu-si mna streasina la ochi. Cotul statea ntr-o p ozitie caraghioasa, prea mult ndepartat de corp. ? Pustiule! Brett l ntmpina cu un salut traditional al pescarilor aflati pe mare: ? Ai cala plina cu peste? Twisp ncepu sa danseze fericit, nclinnd luntrea dintr-o parte ntr-alta si batnd din p alme deasupra capului: ? Ai reusit! Ai reusit! ? Scudi, hai sa mergem acolo, rosti baiatul revenind n cabina. ? Deci acela este Queets Twisp, facu ea. Porni din nou statoreactorul, avansnd putin cte putin. Dadu ocol ambarcatiunilor, apropie hidropterul de luntrea din fata, apoi deschise sasul. Twisp se prinse de suportii unei suprafete portante si, n mai putin de un minut, intra n cabina nfasurndu-l pe Brett cu bratele sale lungi. Palmele uriase scuturau zdravan spatele pustiului. ? Stiam eu ca am sa te gasesc pna la urma! (l ndeparta putin studiindu-i mai bine, apoi facu un gest larg, cuprinznd hidropterul, pe Scudi, costumele de scafandru s i ochelarii fumurii.) Pune-ma la curent! ? Povestea-i lunga, grai Brett. Acum ne ndreptam spre o Baza de Lansare tritonian

a. Ai auzit cumva de...? Twisp lasa bratul sa-i cada pe lnga corp, iar figura i fu acoperita de o adnca tris tete. ? Am fost acolo, spuse el. Adica prin preajma locului unde s-a produs nenorocire a. (Se ntoarse, aratnd spre al doilea barbat din barca.) Epava aia umana se numeste Iz Bushka. Am ncercat sa-l duc la Baza de Lansare. E vorba de o problema foarte grava. ? Ai ncercat? ntreba Scudi. Si ce s-a ntmplat? ? Cine-i zna asta micuta? facu Twisp ntinzndu-i mna si prezentndu-se. Queets Twisp! ? Scudi Wang, rostira cei doi adolescenti n acelasi timp. Rsera, stingheriti. Twisp i acorda o privire mai atenta, uimit. Ea era frumoasa Sirena salvatoare car e i aparuse n vise? Nu! Mi-am pierdut mintile? Imposibil! ? Ei bine, Scudi Wang, ncepu el, cei de-acolo n-au vrut sa ne asculte. Nici macar nu ne-au permis sa intram! (Strnse din buze pna devenira albe si subtiri ca o ata .) Au pus un hidropter mai mare ca asta sa ne traga pna aici, si ne-au avertizat sa stam departe de ei. Le-am urmat sfatul. (si arunca ochii prin cabina.) Voi ce treaba aveti? Unde-i echipajul? ? Noi suntem echipajul! facu Brett. Apoi i explica de ce se ndreptau spre baza, prezentndu-i scena politica a lumii din adncuri si faptul ca Seful Justitiei fusese luat prizonier. Tocmai cnd termina de relatat pataniile prin care trecusera, Bushka si facu aparitia n cabina. Apucase sa auda o parte din cuvintele lui Brett. ncepu sa respire greu, devenind periculo s de palid. ? Ne-au luat-o nainte, murmura el. Sunt sigur ca ne-au luat-o nainte! (Ochii sai o ntlnira pe Scudi.) Wang. Esti fiica lui Ryan Wang. Baiatul se apleca spre Twisp si ntreba, gata-gata sa-si piarda rabdarea: ? Ce-a patit? ? Are ceva pe constiinta. (ntoarse si el privirea spre Scudi.) Adevarat? Esti fii ca lui Ryan Wang? ? Da. ? Doar ti-am spus! se vaita Bushka. ? Mai taci din gura! l repezi Twisp. Ryan Wang a murit, iar eu m-am saturat sa as cult rahaturile tale! (Se adresa din nou Sirenei.) Brett spune ca i-ai salvat vi ata. Asa este? ? Da, rosti ea simplu, ridicnd usor din umeri. Atentia ei era concentrata asupra instrumentelor de bord. ? Ar mai trebui sa stim ceva? ? Nnnn... nu cred. Twisp prinse privirea lui Brett si se hotar sa le aduca la cunostinta toate vesti le rele. ndrepta degetul mare peste umar, n directia lui Bushka. ? Mortaciunea asta a pilotat submersibilul care a scufundat Guemes. Pretinde ca habar n-avea de intentiile celorlalti. Cica nu si-a dat seama dect dupa ce fiara metalica a nceput sa muste din Insula. Cica a fost fraierit de comandantul Triton , un individ pe nume Gallow. ? Gallow, murmura Scudi. ? l cunosti? ntreba Brett. ? L-am ntlnit de multe ori. Foarte adesea n compania tatalui meu si a lui Kareen... ? Vezi? Ti-am spus! o ntrerupse Bushka nghiontindu-l pe Twisp ntre omoplati. Acesta l prinse de ncheietura, i-o rasuci la spate si l mbrnci departe. ? Iar eu ti-am spus sa taci din gura! Brett si Scudi se ntoarsera cu fata spre Bushka. Acesta facu doi pasi napoi. ? De ce ma priviti n felul asta? ntreba el. Twisp va poate povesti totul... nu i-a m putut mpiedica... Se opri, constatnd ca ceilalti i raspundeau cu tacere. ? Nu au ncredere n tine, rosti pescarul pe un ton aspru. Si nici eu! nsa ma gndesc c a daca Scudi te trimite pachet la Baza de Lansare, Gallow n-ar putea dect sa se b ucure. Pricepndu-se sa manipuleze oamenii, probabil ca si-a infiltrat peste tot a genti fideli. S-ar putea sa fii ucis, Bushka. (si freca ceafa, cobornd putin vocea .) Actiunea noastra trebuie sa reuseasca din prima. Nimeni nu ne va oferi o a do

ua sansa. Bun! Deci Brett si cu mine ne-am putea ndrepta cu barcile spre Vashon, iar... ? Nu! sari pustiul. Nu ma despart de Scudi. ? Ar trebui sa merg singura la baza, interveni si Sirena. si vor da seama ca acti onam pe mai multe fronturi, dndu-le n vileag masinatiunile. ? Nu! insista Brett, prinznd-o de umar. Suntem o echipa. Nu ne despartim. Twisp l cadorisi cu o privire crunta, apoi ofta usor, nmuindu-se: ? Deci asa! ? Deci asa! repeta pustiul. (Cuprinse hotart umerii fetei.) Stiu ca-mi poti porun ci sa te urmez... sunt n continuare ucenicul tau. Dar n-am sa ma conformez. Pescarul i se adresa cu blndete: ? Atunci ar fi mai bine sa nu-ti dau o astfel de porunca. Zmbi, pentru a nlatura iritarea din cuvinte. ? Deci cum procedam? ntreba Brett. Tresarira cu totii, surprinsi de vocea lui Bushka: ? Dati-mi mie hidropterul sa merg singur la Baza de Lansare. As putea... ? Ai putea sa iei legatura cu prietenii tai si sa le spui de unde pot culege dou a ambarcatiuni usoare, facu Twisp. Ai fi n stare sa ne vinzi pentru... Paloarea lui Bushka se accentua: ? ti spun sincer ca nu... ? Deocamdata, pentru noi esti un strain. Asa sa stii! Daca ai spus adevarul, nsea mna ca esti mai tmpit dect pari. Nu, n nici un caz nu putem lasa ca vietile noastre sa depinda de tine. ? Atunci dati-mi o barca. ? Au sa te alunge din nou. Mai departe chiar. (Pescarul ntoarse capul spre Brett si Scudi.) Voi doi v-ati hotart sa ramneti mpreuna? Brett ncuviinta; la fel si Scudi. ? Atunci eu si cu Bushka ne vom ntoarce la ambarcatiuni. Mai bine sa ne despartim , actionnd pe doua flancuri. Totusi, n-as prea vrea sa pierdem din nou legatura, pustiule. Vom pune locatorul n functiune. Cunosti frecventa? ? Da, dar... ? Trebuie sa gasim un goniometru portabil la bordul monstrului asta, facu Twisp. Privi n jur, cautnd. ? Toate trusele de supravietuire sunt dotate cu goniometre, rosti Sirena. Arata cu degetul spre pachetele de sub scaune. Twisp se apleca, cercetnd cu atentie trusa portocalie. ? Le tineti n stare perfecta de functionare, nu? ? Da, raspunse ea. ? Atunci, propun ca voi doi sa o luati nainte. Noi vom veni cu barcile n urma voas tra. Daca veti fi obligati sa plonjati n adncuri, ne veti gasi usor. Si vice-versa . ? Cu conditia sa mai fie n viata, murmura Bushka. Pescarul l studie pe Brett cteva clipe. Era suficient de barbat pentru a lua o dec izie? Nu-l putea umili n fata tinerei femei cu o ntrebare ca asta. Cei doi adolesc enti formau, cu adevarat, o echipa. Erau uniti printr-o legatura subtila, si nu avea rost sa se amestece ntre ei. Pustiul luase decizia aceasta. Deci, n mintea lu i Twisp, devenise deja barbat. Brett mngia protector umarul fetei: ? Ti-am spus ca lucram bine mpreuna. Vezi si tu, am reusit sa ajungem pna aici. Ce ea ce vom face n continuare s-ar putea dovedi periculos, dar chiar tu m-ai nvatat ca viata nu-ti ofera niciodata garantii. Twisp zmbi. Ceea ce vom face... Pustiul hotarse, iar tnara fusese de acord. Perfect. ? n regula, prietene! Fara sovaieli, fara regrete. (Se ntoarse spre istoric.) Ai p riceput, Bushka? Noi le asiguram lor spatele. ? Ct timp puteti rezista? se interesa Brett. ? Conteaza pe cel putin douazeci de zile, daca ai nevoie. ? Peste douazeci de zile s-ar putea sa nu mai avem ce salva, grai Brett. Cred ca trebuie sa actionam mult mai rapid. Twisp lua cele doua truse de supravietuire si se ntoarse la bordul ambarcatiunilo r nsotit de un Bushka teapan si disperat.

Scudi si strecura bratul pe lnga talia baiatului, mbratisndu-l. ? Ar trebui sa mbracam chiar acum costumele de scafandru, l sfatui ea zmbind. Mai trz iu s-ar putea sa nu mai avem ocazia. Scoase costumul de sub scaunul pilotului si l aranja pe spatar. Brett facu la fel . De data aceasta i veni mult mai usor sa se dezbrace, probabil datorita faptului ca remarcase prezenta foarte multor Tritoni n jurul bazei. Majoritatea si ncinsese ra o simpla centura n jurul taliei, agatnd de ea uneltele necesare. Sau poate din cauza ca pe ntreg parcursul evadarii si tinuse camasa deschisa la piept. Capatase un sentiment de siguranta n interiorul propriei sale pieli. n plus, Scudi nu react ionase n nici un fel, se ferise sa faca vreun comentariu vizavi de sfiala lui. Ap recie lucrul acesta, si descoperi ca ncepea sa se acomodeze cu dezinvoltura Trito nilor n fata nuditatii. Dar nu era dect la nceput. Cnd Scudi si scoase camasa tragnd d e ea n sus, urmari fascinat fiecare zvcnet al snilor tari, si si dadu seama ca i va f i foarte greu sa nu si lipeasca ochii de ei. Ar fi vrut sa o priveasca la nesfrsit . Sirena se descalta cu o miscare delicata, din vrful piciorului, apoi si dadu pant alonii jos. Avea un petic mic de par negru... cret, matasos si ispititor. Lui Br ett i se puse un nod n gt. Vazu deodata ca fata si aplecase usor capul ntr-o parte. Se misca usor, lent. i dad ea de stire ca surprinsese privirile lui nfiorate, nsa nu l invita sa renunte. ? Ai un trup minunat, rosti el stingherit. N-am vrut sa fiu grosolan... ? Si al tau este frumos. (i puse o palma pe piept, apasnd.) De mult doream sa te a ting. ? Da, spuse el n lipsa de alte cuvinte. i puse o mna pe umar, simtind forta si caldura emanate prin pielea neteda. Ridica si cealalta mna, dorind sa o mbratiseze, iar ea l saruta. Brett spera din suflet ca ei i placuse tot att de mult ca si lui. Un sarut cald, care i taiase respiratia. Sc udi l atinse cu ntreg trupul, strivindu-si snii de pieptul lui, facndu-l sa simta sfr curile tari mpungndu-i coastele, iar el simti ca intra n erectie la atingerea cu co apsele ei perfecte. Fata i mngie umerii, apoi se agata de gtul lui sarutndu-l puternic , si limbile lor se framntara dulce... Hidropterul se nclina brusc, proiectndu-i pe amndoi la podea. ncepura sa rda. ? A fost placut, rosti el. ? Si este frig, replica Scudi. ntr-adevar. Imediat dupa plecarea celor doi adulti ? Twisp si Bushka ? sorii apus esera. n aer se simtea deja o racoare densa. Nu duritatea podelei l deranjase, ci socul brusc provocat de contactul dintre pielea transpirata si metalul rece. Cnd se ridicara n capul oaselor, spinarea se freca putin de podea, producnd un sunet ci udat. Un sunet cunoscut, totusi. Ca atunci cnd si cojea pielea arsa de soare. Ar fi vrut sa ramna astfel cu Scudi la nesfrsit, nsa ea ncerca deja sa se ridice n pi cioare. Aparatul se legana pe valuri, dezechilibrnd-o. Brett o prinse de mna: ? S-a facut aproape ntuneric. Nu ne va fi greu sa descoperim baza? ? Cunosc drumul, rosti ea. Iar tu vezi foarte bine noaptea. Ar trebui sa pornim. .. De data aceasta o saruta el. Scudi se apleca, moale si docila, nsa dupa cteva clip e se trase napoi. si lasase mna ntr-a lui, iar n ochi i se citea un sentiment pe care baiatul l traduse drept frica. ? Ce e? ntreba el. ? Daca ramnem aici vom... stii tu... vom face ceea ce vrem sa facem. Lui Brett i se usca deodata gtul, dndu-si seama ca daca ar fi vorbit vocea i-ar fi sunat sparta. si nghiti cuvintele invitnd-o sa continue. Nu stia prea multe despre ceea ce vroiau ei sa faca... dar daca Scudi l ajuta putin, ar fi fost dispus. Nu vroia s-o dezamageasca, si nu stia foarte clar ce anume astepta ea de la el. Mai mult, nu stia cta experienta avea Sirena n domeniu, dar ar fi vrut foarte mult sa afle. Scudi i strnse mna. ? mi placi, ncepu ea, mi placi foarte mult. Daca... daca ar fi sa ma apropii de cin eva att de mult, tu ai fi acela. Dar nu vreau sa ramn nsarcinata. Brett rosi. Nu din cauza ca se simtea jenat, ci de furie ca nu se gndise mai devr eme la un lucru att de evident. Nici el nu era pregatit sa devina parinte.

? Mama avea tot saisprezece ani cnd m-a nascut, continua ea. A fost nevoita sa ai ba grija de mine, asa ca niciodata n-a cunoscut libertatea cu adevarat, libertat ea de care se bucurau ceilalti adulti. S-a straduit enorm, si am nvatat multe de la ea. nsa foarte rar am cunoscut compania altor copii. ? Deci ea a pierdut viata de adult, iar tu pe cea de copil? ? Da. Si nu regret. Viata mea a fost frumoasa pna n acest moment. Acum este de dou a ori mai frumoasa, pentru ca te-am cunoscut pe tine. Totusi, n-as vrea sa repet greselile mamei. N-as vrea deloc! Brett ncuviinta, o prinse de umeri si o saruta din nou. Piepturile lor nu se mai atinsera. Minile ramasera mpreunate, iar baiatul cunoscu, n sfrsit, un sentiment de usurare. ? Nu te superi? ntreba ea. ? Nu cred ca m-as putea supara vreodata pe tine! De altfel, vom avea mult timp l a dispozitie pentru a ne cunoaste. Tare mult as vrea sa fim mpreuna atunci cnd vei raspunde "da".

... sinele are ntructva caracterul unui rezultat, al unui tel atins; ceva care a f ost nfaptuit gradat si poate fi experimentat de-abia dupa o lunga truda. ? C.G. Jung, Arhivele Navei

VATA VISA CA CEVA I SE NCURCASE N PAR. i urca pe ceafa, gdilnd-o, stabilindu-se n cele din urma deasupra urechii drepte. Lucrul acela nu avea picioare, era negru, luc ios, si acoperit cu o crusta tare precum insectele. Ca n multe alte visuri, auzi vibratia suferintei. Proiecta totul asupra lui Duque , prin intermediul caruia se putea ridica la un alt nivel de constiinta. Acum re cunostea unele dintre voci ca fantome din visurile trecute. Facuse multe excursi i n acest vid. Acolo era cineva pe nume Scudi Wang, iar lucrul care i se tra prin par ndreptase mandibule amenintatoare spre fata. Duque si dadu seama ca Vata-ei nu-i placea deloc lucrul acela. Se zvrcolea, rasuci ndu-si spasmodic capul pentru a scapa de el. Lucrul se scufunda n parul ei si si nc lesta falcile pe cteva fire, smulgndu-le de la radacina. Vata horcai adnc, greu. Sc oase intrusul din par si l strivi ntre palme. Fragmentele negre i alunecara printre degete, nsotite de strigate nfundate pe fondu l negru si moale. Duque si dadu deodata seama ca lucrul din vis ar putea fi real. Pret de o fractiune de secunda, l simtise transmitnd gnduri ? gnduri umane, nmuiate paima. Vata se stabili ntr-o pozitie mai confortabila si porunci mintii sa schimb e visul n ceva mai placut. Ca ntotdeauna, pluti din nou napoi n timp, spre zilele pet recute n valea pe care semenii ei o botezasera "Cuibul". Se pierdu imediat n veget atia luxurianta a acelui loc sfnt. Fusese cea mai buna portiune de uscat pe care Pandora le-o putuse oferi oamenilor, dar acum zacea scufundata n adncurile reci al e agitatului ocean. Desigur, lucrurile puteau fi cu totul altfel n visuri. Vata tr ai nca o data placerea de a merge pe uscat, ascunzndu-si faptul ca totul se petrec ea doar n vis. nsa Duque cunoscuse ? auzise gndurile nfricosate azvrlite ntr-un moment de moarte disperata. Pentru el, visurile Vata-ei si schimbasera semnificatia.

Framntarile pe care le traim nainte de a face o alegere reprezinta sansa noastra d e a primi binecuvntarea. ? W.H. Auden, Arhivele Navei

ULTIMA RAZA DE SOARE pieri sub linia orizontului, de parca ar fi fost flacara un ei torte scufundata n oceanul rece. n acel moment straniu, Brett zari turnul de la nsare. Conturul masiv si cenusiu al acestuia desena un pod ntre stratul de nori s i apa. ndrepta degetul n directia respectiva: ? Asta este? Scudi se apleca n fata pentru a privi mai bine prin semintuneric. ? Nu vad nimic, recunoscu ea, nsa instrumentele arata ca se afla la douazeci de k lick-uri departare. ? Am petrecut cteva minute bune n compania lui Twisp si a lui Bushka. Ce parere ai ? ? Despre Twisp? ? Nu, despre celalalt. ? Avem destui Tritoni care seamana cu el, veni raspunsul ambiguu. ? Deci nici tie nu ti-a facut o impresie buna. ? Este un om slab de caracter, probabil un criminal, spuse ea. Asemenea personaj e nu-ti inspira nimic placut. ? Dar crezi n versiunea lui? ? Nu stiu ce sa zic. Daca a facut totul de unul singur iar echipajul, descoperin d crima, l-a aruncat peste bord? Din putinul pe care l-am auzit, nu cred ca pute m trage o concluzie sigura... mai ales ca nu avem la dispozitie dect marturia lui . Hidropterul patina pe deasupra unui cmp de alge, ncetinind la nceput si apoi recupern d viteza pe masura ce suprafetele portante ascutite si taiau drum prin vegetatia a bundenta. ? Vai! Nu am vazut algele, se vaita Scudi. Din cauza ntunericului. Ct de nendemnatic a sunt! ? Ar putea strica aparatul? se interesa Brett. ? Nu, clatina ea din cap. Am ranit algele. Va trebui sa retragem suprafetele port ante. ? Ai ranit algele? (Pe fata lui se putea citi o sincera stupefactie.) Cum poti ra ni o planta? ? Algele nu sunt simple plante. Au atins acel stadiu de dezvoltare n care sensibi litatea... Mi-e greu sa-ti explic. Daca am sa-ti spun tot ce stiu eu despre alge , ai sa-ti nchipui ca sunt la fel de nebuna ca si Bushka. Reduse viteza. Zgomotul de fond se reduse simtitor, iar aparatul greoi ncepu sa p luteasca pe burta, ridicndu-se usor o data cu valurile. Statoreactoarele murmurau molcom n spatele lor. ? Este mult mai periculos sa patrundem noaptea n Baza de Lansare, rosti ea. Sesiznd prompt scaderea luminozitatii ambientale, sistemul de iluminare al panoulu i de bord intra automat n functiune. Instrumentele de bord ncepura sa raspndeasca f iecare un delicat halo rosiatic, permitnd citirea valorilor afisate. Scudi arunca o privire spre Brett, amuzata de umbrele care jucau pe fata lui. ? N-ar trebui sa ramnem aici, n asteptarea rasaritului? ntreba el. ? Mai indicat ar fi sa ne scufundam. Fundul apei se afla la doar saizeci de brat e. Neprimind nici un raspuns, continua: ? Nu-ti prea place sub apa, nu-i asa? Brett ridica din umeri. ? Ancora nu ajunge pna la fundul apei. nsa daca suntem atenti la deriva, putem plu ti cu motoarele oprite. Nimic nu ne va face vreun rau ct timp stam aici. ? Nemilosii? ? Nu au cum sa penetreze nvelisul unui hidropter. ? Atunci hai sa taiem gazul si sa plutim ? algele ar trebui sa ne tina pe loc. S unt de acord cu tine, nu cred ca ar fi ntelept sa intram noaptea acolo. Vrem ca t oti sa ne vada si sa afle motivul sosirii noastre. Scudi parcurse procedura de oprire a statoreactoarelor. n linistea de dupa aceea, auzira plesnetul valurilor lovind carcasa aparatului. ? Ct de departe se afla baza acum? ntreba Brett.

si ncorda privirea spre turn, ncercnd sa distinga ceva prin ntunericul de smoala al n optii. ? Cel putin douazeci de klick-uri. Baiatul se oprise sa aprecieze distantele comparnd totul cu naltimea pe care o ave a Vashon-ul deasupra orizontului. Fluiera admirativ: ? Constructia aia probabil ca este foarte nalta. Ma mir ca Insularii n-au sesizat -o pna acum. ? Ai nostri controleaza curentii astfel nct sa tina Insulele departe de zona aceas ta. ? Controleaza curentii, murmura el ca pentru sine. Da, desigur. (Apoi reveni la s ubiect.) Crezi ca ne-au detectat? Scudi apasa un buton de pe consola si difuzorul din plafon ncepu sa emita o serie de clic-uri si bip-uri familiare, la intervale care coincideau destul de precis cu trecerea peste valuri. ? Nimic nu ne urmareste, rosti ea. Daca am fi fost depistati, difuzorul ar fi nce put sa urle ca o alarma. Deci, deocamdata nu putem spune dect ca nu ne tin sub ob servatie. Baiatul se apleca deasupra butonului apasat de Scudi, citind eticheta: "INDICATO R DE DETECTIE". ? Un sistem automat, l lamuri ea. Ne avertizeaza n caz ca suntem prinsi ntr-un fasc icul de urmarire. Hidropterul se nclina deodata puternic, opunndu-se parca unei izbituri de val. Bre tt, obisnuit cu podelele vii ale Insulelor si barcilor, se echilibra primul. Scu di l prinse de brat pentru a se ridica. ? Alge, si dadu el cu parerea. ? Probabil. Mai bine am... Tacu brusc, cu un icnet surd, privind cu groaza peste umarul baiatului. Brett se rasuci, descoperind un Triton stnd ud leoarca n pragul usii de acces n cab ina si tinnd n mna un pistol-laser gata de tragere. Dungi verzi i strabateau n mod gr otesc fata si costumul de scafandru. Un alt Triton se zarea n umbrele pasajului. Scudi sopti sfrsita n urechea Insularului: ? Gallow. Cel din spatele lui este Nakano. Tnarul amutise, surprins de discretia cu care Tritonii patrunsesera pna aici. Ca p rin ceata, ncerca sa ajunga la semnificatia cuvintelor soptite de Sirena. Deci acu m faceau cunostinta cu Tritonul pe care Bushka l considera vinovat de scufundarea Insulei Guemes! Barbatul era nalt si bine facut; costumul i se potrivea ca o a do ua piele. De ce si-a desenat dungile alea verzi? Nu reusea sa-si desprinda ochii de la teava amenintatoare a pistolului-laser. Tritonul chicoti, placut surprins: ? Domnisoara Scudi Wang! Asta zic si eu noroc! Soarta ne-a cam rasfatat n ultima vreme. Nu crezi, Nakano? ? Nu cred ca doar norocul ne-a salvat, grohai Nakano. Dupa ce Insularul ala idio t a scufundat submersibilul... ? Aaaa, da! fu Gallow de acord. Recunosc ca fara tine, care ai rupt legaturile, n-am mai fi iesit de acolo. (Arunca o privire n jur.) Unde-i echipajul? Avem nevo ie de un medic! Brett, caruia Gallow i adresase ntrebarea, raspunse cu tacere. n sinea sa aprecie ca schimbul de cuvinte dintre cei doi Tritoni dovedea clar: Bushka spusese adevaru l. ? Medicul! insista Gallow. ? Nu avem nici un medic la bord! Brett ramase surprins de vigoarea propriei voci. Gallow, sesiznd imediat accentul , trimise o privire dispretuitoare spre Scudi: ? Cine-i Mutul asta? ? Un... un prieten, raspunse ea. Brett Norton. Tritonul studie pret de cteva clipe trasaturile Insularului, apoi se ntoarse din n ou spre Scudi: ? Pare aproape normal, nsa este totusi un Mut. Bine ca taica-tu nu mai traieste, altfel ti-ar trage o mama de bataie! (Apoi vorbi peste umar.) Verifica tu, Nakan o.

Nakano se conforma imediat. Pasii sai umezi rasunau ? slop-slop ? pe culoar n spa tele lui Gallow. n scurt timp aparu, dar nu arunca dect un singur cuvnt: ? Nimeni. ? Doar ei doi, zmbi Gallow. Au plecat ntr-o calatorie cu hidropterul. Ce dragut! ? Pentru ce ai nevoie de un medic? ntreba Scudi. ? Mai-mai ce curiosi suntem! facu Tritonul. ? Bine macar ca am pus mna pe aparatul asta, rasuna comentariul celui de-al doilea intrus. ? Ca bine spui! Nakano intra si el n cabina, mpingndu-l putin pe Gallow. Brett reusi sa-l studieze n detaliu: o silueta uriasa, cu bratele la fel de groase ca si talia unui barbat matur. Figura plina de cicatrici nu prevestea nimic bun. Gallow nainta pna spre unul dintre posturile de pilotaj, aplecndu-se deasupra instr umentelor de bord. ? V-am urmarit cu atentie cnd ati venit, rosti el. (Se ntoarse spre Scudi, trimitndu -i o privire urta.) La nceput va grabeati, dar dupa aceea ati oprit, asteptnd. Cam c iudat pentru un hidropter de dimensiunile astea. Care erau intentiile voastre? Scudi privi spre Brett, care rosi. Nakano hohoti zgomotos. ? Fantastic! i lua Gallow peste picior. Cuiburile ndragostitilor devin din ce n ce m ai sofisticate! Mmmmda! ? Dezgustator! facu Nakano plescaind din limba. ? Hidropterul asta a fost dat n urmarire, observa Gallow. (Devenise dintr-o data foarte serios. Atitudinea lui l nelinisti pe Brett.) nseamna ca l-ati furat! Ce zi ci, Nakano? Se pare ca Nemilosii Verzi au capturat un cuplu de banditi. Insularul privi spre costumele de scafandru ale celor doi Tritoni. Panglicile si petele de culoare verde se continuau pe fete, amplificnd impresia de grotesc. ? Nemilosii verzi? sari Scudi. ? Da. Noi suntem Nemilosii Verzi, recunoscu Gallow. Costumele acestea reprezinta camuflajul perfect n adncuri, mai ales n zonele populate cu alge. Si ne petrecem fo arte mult timp printre alge. Nu-i asa, Nakano? Nakano mormai n barba: ? Mai bine lasam algele sa ne termine. Acum... Gallow i facu semn sa taca: ? Am nzestrat baza noastra cu un submersibil si ctiva oameni de nadejde. Ar fi paca t sa pierdem totul printre alge. Brett sesiza ca Gallow era unul dintre acei indivizi carora le placea foarte mul t sa se auda vorbind. Si mai ales sa se laude singuri. ? Cu un submersibil si hidropterul acesta, rosti Gallow plimbndu-si mna n jur, vom reusi sa controlam toate zonele n care se ridica uscatul. Nu e neaparata nevoie s a regizezi tu spectacolul, ci doar sa-i sabotezi pe cei care dirijeaza. Foarte c urnd, oamenii vor veni n genunchi la mine! Scudi inspira adnc, ncercnd sa-si calmeze tumultul interior: ? Kareen face parte din organizatia voastra? Ochii lui Gallow aproape ca i ntlnira pe cei ai Sirenei: ? Ea este... siguranta noastra... ? Seiful nostru, adauga Nakano. Si amndoi hohotira de parca auzisera un banc grosolan. Fata scoase un suspin adnc de usurare. Oare trasese n sfrsit concluzia ca tatal sau nu intrase n crdasie cu acest Gallow? ? Cum facem cu medicul? ntreba Nakano. ntunericul adnc se asternuse peste ocean. Cabina nu era luminata dect de slaba stra lucire a panoului de bord. Un oval de lumina rosie, macabra, umplea spatiul din jurul celor doi Tritoni, aflati amndoi lnga posturile de pilotaj. si apropiara cape tele si ncepura sa susoteasca. ntre timp, nelinistea tinerilor crestea. Brett puse se ochii pe usa prin care intrasera Tritonii. Exista cumva vreo sansa sa fuga pe -acolo, ajungnd la sas? nsa Guemes fusese distrusa de un submersibil, iar criminal ii nu notasera ca sa ajunga pna aici. Submersibilul lor fusese ascuns prin apropier e, probabil imediat sub burta hidropterului. Si aveau nevoie de un doctor. ? Trag concluzia ca aveti nevoie de noi, ndrazni el.

? Tragi concluzia? (Gallow l privi cu aroganta, ridicnd sprncenele.) Mutii nu trag concluzii. Ei nu gndesc. ? Cineva este ranit, si aveti nevoie de un medic, continua Brett. Cum credeti ca veti obtine ajutor? ? Ia te uita, l duce mintea! i arunca Tritonul n zeflemea. Nu ma asteptam la asa ce va din partea unui Mut. ? Si nu aveti suficiente resurse ca sa rapiti un medic din Baza de Lansare. nsa v -ati putea servi de noi ca moneda de schimb. ? Fiica lui Ryan Wang ar putea fi schimbata contra unui medic, admise Gallow. nsa pe tine nu te-am putea folosi dect ca momeala pentru pesti. ? Daca-i faceti ceva rau lui Brett, nu voi coopera! ameninta Scudi. ? Sa cooperezi? pufni Gallow. Cine crezi tu ca are nevoie de cooperare? ? Voi! declara Brett. ? Daca i dau ordin, Nakano va va sfarma n mii de bucatele. Asta numesc eu cooperare. Brett renunta la comentarii, studiindu-i pe cei doi barbati n lumina rosu-sngerie. De ce asteptau atta? Spusesera ca au nevoie de un medic. Twisp l nvatase ca atunci cnd te trezeai n fata unui individ caruia i placea sa pozeze si sa se laude ? ca G allow, de exemplu ? trebuia sa cauti ntelesuri dincolo de cuvinte. Pe Nakano nu st ia n ce categorie sa-l ncadreze ? reprezenta, deocamdata, o necunoscuta primejdioas a. Twisp i hartuia de obicei cu declaratii curajoase si provocatoare, obligndu-i s a se desconspire. ncerca si el aceeasi stratagema: ? Nu aveti nevoie de orice fel de medic, ci de unul anume. Amndoi Tritonii tresarira, privindu-l uimiti. ? Mai sa fie! murmura Gallow. Zmbetul sau crud trimis prin obscuritatea cabinei nu-l dezarma pe Insular. Este nervos! Cauta ceva. Tritonii se temeau ca n ultima vreme Insularii capataser a proprietati telepatice. ? Crezi ca..., ncepu Nakano. ? Nu! l opri Gallow. Brett surprinse licarul unei ezitari pe figura Tritonului, care nu razbatu nsa pr intre cuvinte. Barbatul acesta si controla vocea la perfectie. Alaturi de zmbet, re prezenta instrumentul sau de manipulare. ? n curnd ar trebui sa soseasca celalalt hidropter, spuse Nakano. Un hidropter anume, cu un medic anume si o ncarcatura anume, gndi Brett. ntoarse ca pul spre Scudi. Desi erau scaldati de penumbra, i putea distinge foarte clar figu ra obosita. ? Nu aveti nevoie de noi pentru a face schimb, ci pentru a crea o diversiune, nce rca el nca o lovitura. si duse degetele spre tmple, retinndu-si un zmbet de satisfactie. Gallow ridica o sprnceana, arc negru pe fata mnjita cu verde. ? Nu-mi place chestia asta, murmura matahala. n vocea sa se facu simtita teama. ? Simple presupuneri si nimic mai mult! se rasti Gallow la el. Ia priveste-l! Se amana mult cu o fiinta normala. Cine stie, poate chiar are creier! ? Cum adica "simple presupuneri", cnd... ? Taci, Nakano! (Gallow si concentra atentia asupra lui Brett.) Si de ce avem nev oie de voi pentru o diversiune? Brett lasa minile sa-i cada pe lnga corp, permitnd zmbetului sa se manifeste liber: ? Foarte simplu. Nu stiati ca eram singurele persoane la bord. Afara se facuse nt uneric, si n-ati vazut dect un hidropter. Punct. ? Foarte bine pentru un Mut, spuse Gallow. Cine stie, poate ca totusi ai sanse! ? A trebuit sa privesti placuta de identificare de pe consola pentru a-ti da sea ma ca acesta era de fapt hidropterul dat n urmarire. ? Continua, l ndemna Gallow. ? Ati sperat sa dati peste un alt aparat, unul ntesat cu forte de securitate. De aceea v-ati pregatit cu arme. Nakano se relaxa. Rationamentul Insularului reusise sa-i elimine teama. Nu avea de-a face cu un telepat! ? Interesant, sopti Gallow. Ai mai tras si alte concluzii? ? Asa ca acum asteptam celalalt hidropter. Altfel nu ti-ai mai fi pierdut timpul

cu noi. Daca Securitatea vine sa ne aresteze ? pe mine si pe Scudi ? sansele voa stre cresc considerabil. ? Sanse? Tonul vocii sale dadea clar de nteles ca discutia i facea placere. Pentru Nakano, n schimb, nelinistea si aratase din nou coltii. ? Vreti sa capturati pe cineva anume. Un medic. Si, de asemenea, va intereseaza nc arcatura. Iar acum aveti posibilitatea sa puneti mna si pe doua hidroptere intact e! Cu un simplu submersibil, ar fi trebuit sa avariati celalalt hidropter pentru a-l opri. ? Stii ce? Cred ca mi-ai putea fi de un real folos, rosti Gallow. Nu vrei sa mi te alaturi? Brett lasa cuvintele sa-i iasa din gura fara a le mai controla: ? Mai degraba m-as arunca n rahat! Trupul lui Gallow deveni rigid, iar trasaturile fetei se schimonosira ntr-o grima sa crunta. ncet, foarte ncet, reusi sa revina la atitudinea lui "politica". nsa n oc hi i scnteiau fulgere rosii de mnie. Lui Brett i paru rau ca-l luase gura pe dinainte . Scudi pleca de lnga el ca si cum s-ar fi temut de consecintele ultimei sale declar atii. Nakano se apropie de Gallow, soptindu-i ceva la ureche. Chiar n timp ce vorbea, nt inse fulgerator bratul, prinznd mna tinerei Sirene. Aceasta se aplecase cu intenti a de a actiona maneta de ejectare aflata ntre scaunele de pilotaj. Brett porni spre Nakano, nsa matahala ntinse palma facndu-i semn sa se opreasca. ? Usurel, pustiule, spuse el. Poate ca am strns-o un pic mai tare, da' nu i-am ru pt nimic. ? Avea de gnd sa actioneze maneta de ejectare, l lamuri Gallow. Vocea sa trada o sincera uimire. Din cnd n cnd, arunca priviri crunte spre Scudi. A mndoi Tritonii stateau ntr-o pata de lumina care mpartea cabina n doua parti egale. ? Explozia ne-ar fi facut bucatele, murmura Nakano. Foarte urt din partea ei! ? Se cunoaste ca-i fiica lui Ryan Wang. ? Acum v-ati dat seama pentru ce aveti nevoie de cooperarea noastra, profita Bret t. ? Avem nevoie sa va legam bine si sa va necam! latra Gallow. ? Bine, nsa atunci cnd securistii din celalalt hidropter se vor apropia de noi pen tru a arunca o privire mai atenta, si vor da seama ca ceva nu este n regula. Nu vo r trimite dect un om sau doi aici, pastrnd restul fortelor pe propriul aparat! ? mi propui un trg, Mutule? ? Da. ? Hai sa-l auzim. ? Scudi si cu mine ramnem aici, la vedere. Ne vom comporta ca si cum hidropterul n ostru s-a defectat. n felul acesta nu vor banui nimic. ? Si dupa aceea? ? Ne duceti pna la un post de observare si ne dati drumul sa plecam ncotro dorim. ? Ce zici, Nakano? Ti se pare rezonabil? Matahala grohai nehotarta. ? S-a facut, Mutule! zmbi Gallow. Sa stii ca mi place de tine! Cta prefacatorie zacea ncarcata pe limba acestui om! Lui Brett aproape ca nu-i ven ea sa creada. Gallow nu-si dadea seama ca intentiile sale erau transparente prec um plasmasticla? Un zmbet mieros nu poate ascunde minciunile la nesfrsit! Gallow se ntoarse spre celalalt Triton: ? Mergi si verifica ce mai e pe-afara. Ai grija sa nu ne trezim cu vreo surpriza . Nakano porni, disparnd pe usa din spatele cabinei. Timp de cteva minute, Gallow fr edona o melodie acompaniind-o cu miscari ale capului. Expresia sa era plina de s atisfactie. Scudi, frecndu-si ncheietura minii, se apropie de Brett. ? Ai patit ceva? ntreba el. ? Nu, dar o sa-mi apara o vnataie. ? Lui Nakano i s-a facut mila de tine, arunca Gallow. Daca vroia ti putea frnge gtu l uite-asa! Si pocni din degete pentru a da cuvintelor sale ct mai multa putere de convingere

. Nakano se ntoarse lasnd o dra de apa n urma sa: ? Am intrat n mijlocul unui cmp de alge care ne tine pe loc. Submersibilul este an corat chiar sub noi, iar umbra hidropterului l va camufla pna n momentul n care pentr u ceilalti va fi prea trziu. ? Perfect! Acum, unde i punem pe astia doi? Sigur, le dam drumu' sa-si joace rolu l, dar numai atunci cnd va fi cazul. (Cugeta cteva clipe, apoi se hotar.) Aprindem luminile n cabina si i asezam n dreptul sasului principal, pe care n prealabil l vom d eschide. n felul acesta, vor fi vazuti de departe. ? Iar noi vom astepta pe culoar, imediat n spatele usii, adauga Nakano. Ati nteles , copii? ? Da, ntelegem, raspunse Scudi. ? Apoi vom alerga sa stingem luminile, ca si cum ne-am fi dat seama prea trziu de prezenta lor, rosti Brett. Asta i va lamuri ca au pentru ce urca aici la bord. ? Foarte bine! l lauda Gallow. Perfect! Ce mult i place sa se auda vorbind! gndi Brett. O prinse de brat pe Scudi, atent l a ncheietura: ? Hai sa aprindem luminile si sa ne ocupam pozitiile. ? Nakano, escorteaza-i! Ai grija sa stea la vedere! Se ndrepta spre consola de comanda, actionnd o serie de butoane. Imediat, luminile ncepura sa straluceasca. Brett se opri deodata, cuprins de teama. Vor deschide sasul? ? Ce facem cu Nemilosii? rosti el. Scudi l trase dupa ea de-a lungul culoarului. ? Cu ambele categorii de Nemilosi, sansele noastre sunt aceleasi, murmura ea. A supravietui nseamna sa nlaturi pericolul iminent, si aminti pustiul. Era una dint re expresiile favorite ale lui Twisp. si spuse ca daca el si cu Scudi vor reusi s a supravietuiasca acestei ncercari, pescarul va trebui sa afle ct de mult l ajutaser a nvataturile lui. Acum sosise momentul sa observe cu atentie si sa actioneze prom pt. ? Grabiti-va! porunci Nakano. Venira n urma lui, spre sasul deschis. Razele de lumina loveau cadrul metalic for mnd un palid halo n jurul deschiderii. Brett privi n noaptea adnca, aproape hipnotiz at de ritmul cu care valurile loveau carcasa hidropterului. La suprafata apei pl uteau frunze de alge. ? Asteptati-ma aici! glasui Nakano. Sa nu care cumva sa faceti vreo smecherie! M a ntorc repede. Apoi porni pe culoar. ? Ce face tipul ala n cabina? ntreba Brett. ? Probabil ca dezafecteaza sistemul de pornire, raspunse Scudi. Doar nu ti-ai nch ipuit ca ne vor lasa vreodata liberi. ? Binenteles ca nu. Fata si plimba privirea spre compartimentul din care Brett alesese costumele de s cafandru si trusele de supravietuire. ? Daca n-ar fi submersibilul ala sub noi, as plonja chiar acum! sopti ea. ? Nu se afla nimeni n submersibil, murmura Brett. Astia doi sunt singurii... nsoti ti probabil de nca unul care are nevoie de medic. Acela nu va fi capabil sa ne fa ca vreun rau. ? De unde stii? ? Totul este evident, din cuvintele si comportamentul lor. ti aduci aminte ce pov estea Bushka? Au fost doar trei. ? Atunci ce mai asteptam? ? Sa dezafecteze sistemul de pornire, raspunse el. N-am de gnd sa ma las vnat de u n hidropter ca asta! (Deschise dulapiorul si alese alte doua truse de supravietui re, dintre care una i-o ntinse lui Scudi.) Au avut suficient timp la dispozitie? ? Cred ca da. ? Si eu cred. Scudi scoase o frnghie subtire din buzunarul exterior al trusei, legnd-o cu un cap at de centura lui Brett. Celalalt capat l nfasura n jurul propriei talii. ? Ca sa nu ne despartim, explica ea. Hai!

Vocea lui Gallow rasuna deodata, undeva destul de departe: ? Hei! Voi doi! Ce faceti acolo? ? Mergem sa notam! striga Brett peste umar. Plonjara mpreuna n apa rece si ntunecata.

Fara recunoasterea si acceptarea constienta a faptului ca avem o legatura de rude nie cu toti cei din jur nu poate fi vorba de o sinteza a personalitatii. ? C.G. Jung, Arhivele Navei UN SMOC DE ALGE se freca de pupa luntrei, unduindu-se n ritmul impus de valuri. C ontactul cu realitatea, gndi Twisp. Noaptea adnca si tacuta casca somnoroasa la ap ropierea primelor semne ale zorilor. l auzi pe Bushka agitndu-se. n lunga noapte de dupa parasirea hidropterului, Bushka nu dormise deloc bine. Apa a fost foarte calma n noaptea asta. O briza delicata i racorea obrazul stng, n timp ce barcile alunecau usor printre fr unzele abundente. nclina capul pe spate, ndreptndu-si ochii spre o spartura n stratul de nori. Pe cer stralucea o puzderie de stele. Avu timp sa distinga forma de sageata a Acelor, na inte ca spartura sa alunece spre o alta portiune de cer. Am ramas pe cursul stabilit, curentul ne este favorabil. ntotdeauna era foarte ntelept sa compari indicatia compasului cu pozitia stelelor. Cursul si propunea sa vireze n dreptul unui loc nemarcat pe harti, de unde puteau p orni cu toata viteza spre Vashon. Pe timpul noptii, renuntasera la semnalele aud io ale ansamblului goniometru-CDR ? care oferea directia spre Vashon si distanta pna acolo, pastrnd doar informatia vizuala: o luminita rosie clipind lnga genunchi ul lui Twisp, simultan cu semnalul trimis de Vashon. Receptorul functiona perfec t! Zorii i vor gasi plutind dincolo de raza de detectie a Bazei de Lansare. nsa pusti ul si fata i puteau localiza cu destula usurinta. Oare am facut ceea ce trebuia? se ntreba el. Repetase de multe ori ntrebarea aceasta, fie cu voce tare ? pentru Bushka, fie n gn d. n momentul n care o luase, decizia i se paruse corecta. nsa acum, noaptea... Schimbari formidabile acumulau energie n asteptarea clipei descatusarii. Cine era u ei? Niste biete fire de praf n fata fortelor malefice. Un pescar n vrsta cu brate prea lungi. Un intelectual smiorcait ? criminal, poate ? caruia i era rusine de descendenta sa insulara. Un pusti pe cale sa devina barbat, si care avea capacita tea de a vedea n ntuneric. O tnara Sirena, mostenitoare a monopolului comertului cu hrana pe ntreaga Pandora. Consecintele mortii lui Ryan Wang raspndeau un parfum pr evestitor de rele. Pasarile ncepura sa se agite n cusca, la picioarele sale. Mai nti discret, apoi din ce n ce mai puternic, Twisp auzi torsul unui Nemilos undeva n dreapta, chiar n mijl ocul cmpului de alge. Puse un deget pe butonul de actionare a scutului de protecti e, asteptnd, ncercnd sa distinga ceva ? orice ? n smoala din care se ridica zgomotul . Torsul unui Nemilos putea nsemna mai multe lucruri: poate ca dormea, sau avea bur ta plina, sau reactiona la mirosul hranei... sau poate ca pur si simplu era multu mit de viata. Aseza un picior peste prghia crmei, pregatit sa porneasca motorul si sa se care n g raba din zona periculoasa. Cu mna ramasa libera pipai dupa pistolul-laser ascuns n spatele scaunului. Bushka ncepu sa sforaie. Torsul Nemilosului se opri, apoi fu reluat pe o nota mai joasa. Oare auzise? Istoricul glgi, se ntoarse pe o parte si sforai din nou. Nemilosul continua sa toarca, nsa sunetul palea ncet, ndepartndu-se de ambarcatiuni. Sa am ncredere n pasarile mele, si formula Twisp speranta, sesiznd ca agitatia acesto

ra ncetase. Somnul i dadea trcoale, apasndu-l. Pericolul parea sa se stinga. Pescarul ciuli urechile, ncercnd sa distinga ceva din colo se sforaitul lui Bushka. Apoi cauta sa se relaxeze, dndu-si seama ca si tinus e rasuflarea. Inspira o portie buna din aerul proaspat al noptii. Nodul din gt nca nu disparuse. Desi nu mai auzea nimic, tensiunea plutea n jurul lui. Pasarile se trezira dintr-o data, chiraind disperate, zbatndu-se frenetic n cusca si mprastiind pene. Twisp act iona butonul scutului. Se auzi zgomotul inconfundabil al unui corp care ntepenea n apa, apoi clantanitul falcilor flamnde. Nemilosii se ospatau cu fostul lor confra te. Canibali scrbosi, gndi el dezgustat. ? Ce-ce... ce...? tresari Bushka speriat. Se ridica n capul oaselor, nclinnd luntrea. ? Nemilosi, l anunta Twisp. ndrepta pistolul-laser spre locul n care presupunea ca avea loc ospatul si trase r apid sase focuri. Vibratia armei i transmise furnicaturi n palma umeda de transpir atie. Fasciculele rosiatice se napustira n noapte. Avu loc o eruptie sinistra de urlete stridente, care se stinsera n departare. Nemilosii fugeau n graba din zona r espectiva; nvatasera foarte repede ca razele subtiri si rosii ale laserelor erau mortale. Twisp decupla scutul si ntinse mna dupa lanterna, cnd atentia i fu atrasa de plasc-p lasc-plasc-ul unor vsle facndu-si drum printre alge. ndrepta lanterna ntr-acolo, nsa noaptea sugea lacoma lumina fara a trimite napoi dect clipocitul valurilor. O voce rasuna de departe: ? Hei! Aveti cala plina? Pescarul simti inima tresarindu-i violent n piept. Recunoscuse vocea lui Brett! ? Chiar prea plina! striga el agitnd lanterna ca pe un locator. Atentie, Nemilosii dau trcoale! ? Am vazut fasciculele laser! n cele din urma, Twisp reusi sa-i distinga: o pata de forma unei amibe uriase, ri dicndu-se pe crestele valurilor. Vslele reflectau fragmente din lumina lanternei. Bushka se apleca peste parapet, nclinnd luntrea periculos de mult. ? Hei! facu pescarul. Cu tine vorbesc, Bushka! Treci napoi ca rastorni barca! Istoricul se trase napoi, ramnnd nsa cu ochii pe forma ce se apropia. Vslele loveau a pa mprastiind stropi albi, vizibili pe fondul negru al plutei gonflabile. ? Ei sunt, suspina Bushka. Au dat gres. Si daca nu te-as fi prevenit! ? Mai taci din gura! se stropsi Twisp. Bine macar ca au scapat cu viata! Inspira adnc, multumind cerului. El si cu pustiul alcatuiau o familie. Familia se rentregise! ? Mami, mami, m-am ntors acasa! striga pustiul de parca i-ar fi citit gndurile. Daca lui Brett i arde de glume, nseamna sa este destul de bine dispus. Deci, lucru rile nu stau chiar att de rau. Twisp ciuli urechile, cautnd sa distinga prezenta N emilosilor. Auzind cuvintele baiatului, Bushka ncepu sa rda cu hohote uscate si urte, iritndu-l p uternic pe Twisp. Pluta se apropiase destul de mult, puteau vorbi pe un ton norma l. Pescarul tinea lanterna ndreptata spre cei doi tineri, departe de propria fata unde lacrimi de oboseala si bucurie si croiau drum peste obraji. Brett se opri d in vslit, soptindu-i lui Scudi sa faca la fel. Apoi arunca o frnghie spre luntre. Twisp o prinse, tragnd pluta ca pe o plasa plina cu murene si lipind-o de propria barca. Bratul sau lung se ntinse mbratisndu-l pe Brett. Costumul de scafandru era umed si umflat. n acel moment, pasarile dadura semne ca ar vrea sa porneasca din nou vacarmul, nsa se potolira imediat. Nemilosii patrulau dincolo de raza lor vizuala, temndu-se de fasciculele laser. O haita impresionanta, si spuse Twisp. Foamea i tragea spre pr ada, nsa frica i tinea departe. ? Putem urca la bord? se interesa Scudi. ? Desigur, i invita pescarul. l trase pe Brett, apoi o ajuta si pe Sirena sa urce, ndemnnd-o sa ia loc pe bancheta din fata sa. Fixa frnghia astfel nct sa pastreze pluta aproape, dupa care ascunse lanterna sub scaun. Mna sa mare l prinse pe Brett de umar, si parca n-ar mai fi do

rit sa se desparta de atingerea reconfortanta. ? N-au vrut sa va asculte, nu-i asa? ntreba Bushka. Ati fost obligati sa fugiti i arasi. Ce s-a ntmplat cu hidropterul? ? Ne ndreptam spre Vashon? se interesa Twisp. Brett le facu amndurora semn sa o ia mai moale. ? Cred ca e cazul sa stam de vorba, ncepu el. Apoi, n ct mai putine cuvinte, le povesti patania cu Gallow si Nakano. O relatare scurta si la obiect. Ascultnd-o, lui Twisp i crescu admiratia pentru baiat. E istet si se pricepe sa ia decizii! La sfrsit, Bushka profita de pauza pentru a interveni: ? Hai sa ne caram de-aici! Aia sunt diavoli, nu oameni. Probabil ca te-au urmari t. Cnd vor sosi aici... ? Nu vrei sa nchizi gura odata? sari pescarul. Daca nu vrei, afla ca ti-o nchid eu ! (Avu nevoie de doua clipe pentru a-si stapni mnia, apoi se ntoarse spre Brett.) C e crezi? Acum au pus mna pe doua hidroptere si ne-ar putea vna cu... ? Nu vor porni n urmarirea noastra, declara Brett. Cel putin, nu acum. Deocamdata au alte prioritati. ? Esti nebun! izbucni Bushka. ? Taci si asculta! l puse Scudi la punct. Vocea ei fusese plata si dura ca plastotelul. ? Spuneau ca vor sa captureze un medic, continua tnarul. Probabil nu minteau. Ai fi zis ca ncercasera sa realizeze ceva nsa esuasera. Erau sub stare de soc si se s traduiau sa ascunda acest lucru facnd parada. ? ntr-adevar, asta-i Gallow, murmura Bushka. ? Deci, n afara de a captura un medic, ce intentii mai aveau? ntreba Twisp. ? Dadeau trcoale Bazei de Lansare. Avnd de-a face cu Gallow, banuiesc ca nu e vorb a de o simpla coincidenta. Cred ca vor sa intre n posesia celulelor de hibernare. ? Binenteles! sari Bushka. Doar asta v-am spus si eu. ? si doresc foarte mult sa puna mna pe ele, sublinie din nou Brett. Clatina din cap, din ce n ce mai convins de adevarul afirmatiei sale. Celulele de hibernare care pluteau pe orbita n jurul Pandorei reprezentau subiectul numarul u nu pentru speculatiile tuturor. Imaginatia pandoranilor facea explozie n ncercarea de a ghici continutul lor. ? Dar de ce ameninta ca i va mpiedica pe Tritoni sa ridice continente? dori Twisp sa afle. Poate reusi asa cu un submersibil si doua hidroptere? ? Cred ca Vashon este n pericol, rosti baiatul. Guemes era mult mai mica, nsa... s cufundarea Insulelor reprezinta o distractie prea tentanta pentru cineva de teapa lui Gallow. Dupa ce primele celule de hibernare vor sosi pe planeta, va ncerca s a distruga Vashon-ul. Sunt sigur de asta! ? Dar n-a facut nici o referire concreta, nu-i asa? ntreba pescarul. Daca totusi a pus mna pe lista cu continutul real al celulelor de hibernare? Brett clatina din cap, nencrezator: ? Nu stiu ce sa spun. Ar fi fost o reusita prea importanta ca sa nu se laude cu ea... Bushka, ti-a zis vreodata ce se afla acolo sus, pe orbita? ? Gallow... viseaza sa obtina gloria eterna, ncepu acesta. Daca ntlneste un element ? orice fel de element ? care i-ar putea hrani visurile, atunci acesta este rea l. Niciodata nu a pretins ca stie ce se afla n celulele de hibernare; nsa a aprecia t foarte bine valoarea lor politica. ? Brett are dreptate n privinta lui Gallow, interveni Scudi. n lumina crescnda, Twisp ncepu sa distinga stralucirea ntunecata a ochilor ei. ? Gallow seamana cu multi dintre Tritoni, glasui el. Are impresia ca celulele de hibernare vor salva lumea sau o vor distruge, vor aduce bogatie sau blesteme et erne. ? Insularii au aceleasi convingeri, i atrase Brett atentia. ? Speculatii! Nimic palpabil! continua Twisp. Scudi si plimba privirile ntre Brett si pescar, surprinsa de asemanarea modului lo r de vorbire. Laconic, practic ? totul bazat pe o integritate deosebita. l studie pe Brett cu mai multa atentie, sesiznd forta avntata a trupului tnar, puterea viito rului adult. Brett era deja barbat. Tnar, dar ferm pe dinauntru. Ca o narcoza dat orata scufundarii ultrarapide, fu strabatuta de gndul ca l dorea pentru toata viat

a. Twisp se ntoarse la comenzi, porni motorul si stabili cursul pentru Vashon. Luntr ea iesi din cmpul de alge, navignd pe apele libere. Scudi si roti ochii peste valurile scaldate n lumina stralucitoare. Duse mna spre gt , cauta cu degetele dispozitivul de etansare a costumului de scafandru si, cu un gest nerabdator, trase de el. Se dezbraca repede. Apoi, dupa ce zmbi spre Brett, ntinse costumul pe parapet. Baiatul i ntoarse zmbetul. Pescarul si plimba privirea peste trupul ei, sesiznd membrana care i unea degetele d e la picioare. n rest, silueta se apropia de perfectiunea invocata de Tritoni. Er a una dintre rarele ocazii cnd studia un Triton de aproape. Facnd eforturi pentru a se uita n alta parte, observa ca si Bushka se holba neputincios. Scudi se aprop iase de istoric, nvrtind costumul pe toate partile si scuturndu-l. Bushka parca pie rduse controlul asupra ochilor, care scrutau, pe rnd, valurile oceanului, pieptul pescarului, trupul lui Scudi, din nou valurile... Twisp crezuse dintotdeauna ca Tritonii nu aveau aceleasi complexe ca si Insulari i, si lega acest lucru de afisarea nestingherita a trupurilor perfecte. Atitudine a lui Scudi i confirma parerea. Tritonii puteau fi ntlniti adesea fie fara vesminte , fie acoperiti de costume lipite de piele. Insularii purtau haine largi care sa le estompeze diformitatile. Era normal deci ca cele doua grupuri sa dezvolte at itudini diferite fata de trup. Nu e mare diferenta ntre nuditate si costumul de scafandru, decise Twisp. si dadu imediat seama ca Bushka era tulburat de prezenta n imediata sa vecinatate a trupu lui gol. Brett se comporta ca orice Insular decent, privind n alta parte pentru a nu agresa intimitatea lui Scudi. Dimpotriva, fata nu-si putea lua ochii de pe ba iat. Se petrece ceva aici. Ceva impregnat cu o forta deosebita. si aminti ca ? destul de rar, e drept ? Tritonii se casatoreau cu Insularii si aveau o casnicie ferici ta. Bushka reusi n sfrsit sa-si controleze ochii, ndreptndu-i spre Brett. Privirea de pe figura sa era ca un strigat de triumf pe care Twisp l ntelegea foarte bine. Bushk a sesizase ca ochii baiatului aveau ceva deosebit. Nu este tot att de normal ca si mine! Asta exprima figura lui Bushka. si aminti ca vazuse odata doi Insulari ? un barbat si o femeie ? tinndu-se de mini. Amndoi aveau bratele anormal de lungi. Era pentru prima oara cnd ntlnea doi ca el n acelasi loc. Se straduise sa ngroape scena aceea n negurile subconstientului. Ceva mai trziu, cnd ? din motive personale ? o adusese din nou la lumina, descoperise s i un lucru de mare valoare pentru el. "Ca mine". Asa definim noi oamenii. Urmarise acel gnd pe cai necunoscute, si se ridicase la suprafata stiind motivul pentru care judecase acel cuplu. Gelozia. ntotdeauna alesese femei diferite de el. Cnd doi mutanti similari hotarau sa se mpe recheze, probabilitatea de a transmite diformitatea lor specifica crestea consid erabil. Astfel, uneori se perpetuau adevarate bombe genetice cu efect ntrziat care nu explodau dect dupa o generatie sau doua. Majoritatea Insularilor nu-si doresc sa transmita mai departe dect speranta. Ceva similar se petrecea acum cu Bushka. Nu-i place Brett, nsa deocamdata nu-si da seama. Cnd va descoperi acest lucru, nu va sti care este motivul. Nu va admite ca din cauza geloziei. Iar daca cineva i v a spune totusi, nu-i va folosi la nimic. Era clar pentru oricine ca Scudi nu avea ochi dect pentru Brett. Baiatul daduse peste camara cu provizii si n acel moment pregatea niste pesti la gratar. Fara a o privi pe fata, ntreba: ? Scudi, mannci ceva? Sirena terminase de uscat costumul de scafandru, si l trasese din nou peste trupul mladios. ? Da, Brett, te rog, rosti ea umblnd la dispozitivul de etansare. Mi-e foarte foam e. Brett i ntinse un castron plin si privi ntrebator spre Twisp, care ncuviinta. Bushka accepta castronul dupa o usoara ezitare.

Nu vrea sa-i ramna dator pustiului! traduse pescarul. Baiatul, ca si Bushka de altfel, fusese crescut n buna traditie insulara. ndeplini ritualul obisnuit al mesei nainte de a-si umple propriul castron, apoi nghiti cont inutul cu rapiditatea unui Nemilos. Ridica recipientul peste parapet, l curata si l puse deoparte. ? Multumesc, rosti el spre Twisp. ? Pentru ce? ntreba pescarul, surprins peste masura. Hrana apartine tuturor, nu? ? Pentru ca m-ai nvatat sa fiu atent si sa gndesc drept. ? Am facut eu asa ceva? Credeam ca oamenii au capacitatea asta nca de la nastere. Bushka asculta cu un dispret prost disimulat acest schimb de cuvinte. Gndurile ne gre si spaima l coplesira din nou, datorita vestilor referitoare trio-ul Gallow-Na kano-Zent ? Nemilosii Verzi! Cumplit de aproape! Binenteles ca vor veni dupa fugar i. De ce nu ar face-o? Pentru numele Navei, puteau pune mna pe fiica lui Ryan Wan g! Ce mai ostatic! Apoi se gndi la Zent, la ochii aceia sticlosi, lipsiti de oric e sentiment uman, carora le placea foarte mult sa vada suferinta ntiparita pe chip urile altora. Nu-i venea sa creada ca Brett si Scudi reusisera sa pacaleasca nis te criminali de teapa lui Gallow, desi acesta era faimos pentru faptul ca-si sub estima adversarii, supraestimndu-se n schimb pe sine. Studie lacom trupul fetei. N ava! Ce trup! Si, fara exagerare, cel care o poseda are la picioarele sale ntreag a lume! Ryan Wang controlase cea mai mare parte a comertului cu hrana pe Pandora iar acum, dupa ce murise, totul va trece pe numele lui Scudi. Miji ochii, studii ndu-i cu atentie pe cei doi tineri. Gallow a crezut ca a dat peste doi tineri speriati. n timpul petrecut alaturi de Twisp, nvatase ca este periculos sa faci presupuneri. Fara ndoiala, Scudi ntretinea o pasiune arzatoare pentru baiat... nsa asta va trece . ntotdeauna se ntmpla astfel. Lacheii lui Wang traiau nca. Imediat ce vor afla, vor pune capat povestii de dragoste. Era suficient sa arunce o privire mai atenta sp re ochii pustiului. Pescarul se ridica n picioare, duse mna la frunte pentru a se proteja de razele ne miloase ale soarelui ce rasarise deasupra orizontului, si scruta ntinderea de ape . ? Hidropter! anunta el. Se ndreapta spre Vashon. ? V-am spus eu! urla Bushka. ? Parca are o dunga portocalie pe partea superioara a cabinei, continua pescarul. Cred ca se afla ntr-o misiune oficiala. ? Pe noi ne cauta, sari din nou Bushka, si dintii ncepura sa-i clantane de frica. ? Nu-si schimba cursul. Am impresia ca sunt foarte grabiti. Se apleca spre radio receptor si selecta canalul destinat urgentelor. Prinsera anuntul de la jumatate: "...ca nu exista deocamdata un pericol iminent p entru substructura Vashon-ului. Am atins fundul apei la marginea unui cmp cu alge de dimensiuni enorme. La est de noi, n imediata apropiere, am detectat pamnt ridic at deasupra apei si brizanti. Pescarii sunt sfatuiti sa se apropie de Insula pri n sud-vest, unde curentii nu sunt deloc puternici. Repetam: toti Insularii care locuiesc sub nivelul de plutire sunt n curs de evacuare. Vashon nu este amenintat de un pericol iminent atta vreme ct conditiile meteorologice ramn favorabile. Au fo st luate masuri pentru remedierea pierderilor si vom primi ajutor din partea Trit onilor. Buletinele informative vor fi transmise din ora n ora si va recomandam sa ramneti acordati pe canalul de urgenta." Scudi cobor privirea si clatina nehotarta din cap. ? Departamentul de Control al Curentilor trebuia sa intervina din timp, sopti ea. Nu nteleg cum de s-a ntmplat asa ceva! ? Sabotaj, declara Bushka. Gallow si-a bagat coada aici. Sunt sigur! ? Pamntul s-a ridicat deasupra apei, murmura Twisp. Marea schimbare ncepuse! Simtea asta cu toata fiinta.

De-a lungul istoriei, principalul factor care a determinat moartea omului a fost. .. omul nsusi. Aici, pe Pandora, este posibil sa schimbam acest curs.

? Kerro Panille, Cronicile WARD KEEL simtea n cap pulsatii dureroase n ritmul batailor inimii. Crapa putin ? foarte putin ? pleoapele, dar le nchise repede, fulgerat de sagetile nemiloase al e unei lumini albe si stralucitoare. Un tiuit ncapatnat i umplea urechile, estompnd r ealitatea exterioara. ncerca sa ridice capul. Degeaba. i fusese scos suportul! Fac u o noua tentativa si de data aceasta reusi, doar ctiva milimetri. Gndurile l paras isera; stia ca ar trebui sa-si aminteasca unele lucruri, dar durerea l coplesea. Partea posterioara a craniului se sprijinea pe o suprafata tare si plata. Greata i urca pe gt amenintnd sa-i umple gura si nghiti disperat aer de cteva ori, de frica sa nu vomite. Aerul avea un gust greu si umed, nu-l ajuta cine stie ce. Unde ma aflu? Fragmente de imagini ncepura sa-i sclipeasca n minte. Ale. Si nca cineva... aha, Um bra Panille. Da, acum si aducea aminte. Avusese loc o disputa aprinsa ntre Kareen si cineva din Comertul Tritonian ? ultima institutie ridicata de Ryan Wang. Sire na i pusese capat lundu-l pe el de-acolo si ducndu-l... ducndu-l... Nu-si mai aminte a. nsa parasisera apartamentul lui Ale. De asta era sigur! Acum era nconjurat de o atmosfera umeda... aer conditionat caracteristic lumii tri toniene. ncerca sa deschida ncet pleoapele. O forma ntunecata se apleca deasupra lui , nconjurata de un halo luminos datorat tuburilor din plafon. ? si revine! O voce calma, un ton de conversatie banala. Tiuitul ascutit din urechi ncepea sa cedeze. Deschise larg ochii, si deasupra lui ncepu sa prinda contur o fata: cicat rici n zig-zag pe obraji si barbie, gura schimonosita... Figura se ndeparta ca un cosmar alungat de trezire, iar Keel avu posibilitatea sa distinga dungi verzi de senate pe gt, sub acele cicatrici nfioratoare. Urechile prinsera o voce congelata: ? Nu te mai agita pe lnga el, Nakano. Lasa-l ca se descurca singur. Fata plina de cicatrici arunca nca o privire spre Keel; ochii nfundati n orbite asc undeau ceva ce nu vroia sa iasa la suprafata. Nakano? Judecatorul avu impresia ca fata mutilata si numele ar trebui sa lumineze o amintire importanta. Nimic! ? Mort nu ne foloseste la nimic, rosti Nakano. L-ai lovit cam tare cu chestia ai a. Da-mi niste apa. ? Du-te si ia-ti! Ce-ti nchipui, ca am ajuns lacheul unui Mut? Nakano disparu din cmpul vizual al lui Keel si se ntoarse dupa cteva clipe cu o car afa si un pai. Mna brazdata de dungi verzi duse paiul spre buzele Judecatorului. ? Bea! Cred ca are sa te ajute. M-a lovit cam tare? O cearta! si aminti ca cineva... Kareen Ale striga la... la... ? Nu-i dect apa, spuse Nakano. i potrivi paiul ntre buze, iar Keel sorbi cu nesat apa rece, simtind suvoiul patru nznd n stomac si potolind crampele. si spuse ca ar fi mai bine sa apuce carafa, nsa minile refuzau sa coopereze. Curele! Abia atunci si dadu seama ca fusese legat. Pieptul si minile. De ce? Sorbi nca o da ta. Apoi, cu vrful limbii, dadu paiul la o parte. Nakano ndeparta carafa si i desfacu legaturile. Keel si misca ncet degetele si ncerca sa articuleze un "multumesc", nsa coardele voc ale esuara lamentabil. Nu se auzi dect un suier anemic. Nakano i aseza ceva pe piept, iar Keel simti conturul familiar al protezei. ? Ti-am scos-o cnd ai vomitat, ca erai gata-gata sa te sufoci. Nu mi-am dat seama cum se monteaza la loc. Judecatorul se simtea slabit, nsa degetele nu uitasera procedura exersata de nenum arate ori. Manevra cu abilitate curelele si dispozitivele de prindere, aseznd sup ortul n jurul gtului. Doua zone dureroase l chinuiau acolo unde suportii ntlneau umer ii. Cel care ncercase sa-i scoata proteza nu se gndise sa desfaca elementele de pr indere. Bine macar ca nu mi-au rupt gtul.

Muschii puternici ai umerilor aveau acum sarcina de a suporta povara capului greu . Proteza aluneca n pozitia obisnuita, smulgndu-i o grimasa de durere. Vazu ca fus ese nchis ntr-o camera rectangulara cu ziduri metalice si cenusii. ? N-aveti cumva o banda electrica? ntreba el. Vocea i rasuna puternic n urechi, parnd mult mai profunda dect si-o amintea. si spriji ni fruntea n mini, ascultnd cum cineva cotrobaia ntr-o cutie. Masa pe care statea er a mult mai scunda dect crezuse. Nu era o targa mobila, ci o masa normala, care pu tea fi ntlnita n toate locuintele Tritonilor. n jurul ei se gaseau cteva scaune tapit ate si o canapea. Totul parea construit din materiale vechi, moarte. Nakano i nmna o rola de banda electrica. Apoi, ca si cum ar fi raspuns unei ntrebari nerostite: ? Te-am pus pe masa din cauza ca nu respirai bine. Canapeaua e prea moale. ? Multumesc. Nakano mormai ceva si se aseza lnga el, pe un scaun. Judecatorul observa ca ncaperea era plina cu carti si benzi. Unele dintre rafturi fusesera ntesate pe doua rnduri cu carti de diferite dimensiuni. ntoarse capul si zari o com-consola sofisticata, dotata cu trei monitoare si locasuri pentru benzi . Camera i dadea senzatia ca se misca ? nainte-napoi, sus-jos. O senzatie neplacuta chiar si pentru unul obisnuit cu balansul nencetat al Insulelor. Distinse un suier surd, ndepartat. Alaturi de el se afla Nakano. Nu foarte depart e statea un alt barbat, ntors cu spatele. Costumul de scafandru fusese vopsit cu aceleasi dungi verzi. Dupa toate aparentele, mnca. Keel si spuse ca poate ar fi bine sa bage si el ceva n gura. nsa stomacul l opri fer m: "Las-o balta!" Medicamentele! Unde este flaconul cu medicamente? Pipai buzunarul de la piept, d escoperind ca flaconul disparuse. si dadu seama ca acest spatiu rectangular se mi sca de-adevaratelea ? plutind pe valurile oceanului. Ne aflam n continuare la bordul hidropterului. Umezeala aerului era artificiala, pentru ca asa preferau Tritonii. Hidropterul! ncepu sa-si aminteasca mai multe. Kareen Ale l urcase la bordul unui hidropter pen tru ca sa... sa... sa ajunga la Baza de Lansare. Apoi aparuse celalalt hidropter . Amintirile dadeau navala. Totul se ntmplase dupa caderea noptii. Prin obloanele d eschise ale plafonului, putea zari sferele galben-portocalii ale celor doi sori. Dimineata sau seara? Trupul nu i oferea nici un indiciu. Fu asaltat de un caleid oscop de senzatii neplacute: greata provocata de balans, durerea interioara cons tanta produsa de boala fatala, si durerea de cap ce se deplasase acum spre tmpla dreapta ? acolo unde fusese lovit. Am fost si drogat, pe deasupra. Atacul survenise n momentul n care hidropterul ncetinise brusc. ? Priviti acolo! anuntase cineva. Un alt hidropter plutea pe valuri, luminat doar de farurile de pozitie. Plutea n deriva printre frunzele grele de alge, si nu era ancorat. Farul hidropterului lu i Ale le permise sa desluseasca numerele de identificare ncrustate pe partea din fata a aparatului. ? Ei sunt, spuse ea. ? Crezi ca au dat de necazuri? ? Poti sa fii sigur! ? Vreau sa spun... adica au... ? Au oprit aici pentru a astepta zorile. Algele i protejeaza de detectia din adncu ri si i tin pe loc. ? Dar de ce crezi ca au venit aici... att de aproape de Baza de Lansare? ? Hai sa aflam! ncet-ncet, motoarele se oprira. Hidropterul lui Ale se apropiase mult de locul res pectiv n timp ce patru ofiteri de securitate se pregateau sa urce la bordul apara tului misterios. Keel si Ale, postati n cabina de comanda, urmarisera cu lux de amanunte tot ceea ce se ntmplase dupa aceea. Cnd cele doua aparate ajunsera la doar ctiva metri depart are unul de altul, patru oameni purtnd costume de scafandru sarira n apa, notara sc urta distanta si deschisera sasul principal. Patrunsera pe rnd, si... nimic.

Judecatorul avu impresia ca tacerea se ntinde la nesfrsit. Apoi simtira o nclinare puternica urmata de strigate venind dinspre pupa. Pe neasteptate, doi intrusi mbr acati n costume brazdate de dungi verzi navalira n cabina de comanda. Unul dintre ei era un Triton, o matahala nfricosatoare cu cicatrici oribile pe fata. Keel nu mai vazuse niciodata brate att de musculoase. Ambii barbati purtau arme. Mai avu t imp sa o auda pe Ale strignd: "GeLaar!" Apoi craniul fu umplut de explozia unei t eribile dureri. GeLaar? Pentru a cstiga timp; Keel juca un pic de teatru prefacndu-se ametit. Memo ria sa enciclopedica trecea n revista nume si trasaturi fizice. GeLaar Gallow, Tr iton de marca. Fost subordonat al lui Ryan Wang. Pretendent al lui Kareen Ale. B arbatul de la masa mpinse castronul, se sterse la gura, apoi se ntoarse. Judecatorul i nfrunta privirea, tresarind nfiorat sub sagetile aruncate de ochii alb astri. ntr-adevar, el este! Keel si spuse ca Gallow arata grotesc n costumul de camuflaj. Auzi un suier slab si ndrepta capul n directia zgomotului. Se deschisese o usa, pr in care intra un alt Triton. ? Vesti proaste, anunta noul venit. Zent a murit. ? La naiba! rosti Gallow printre dinti. Nu s-a prea straduit sa-l salveze, nu-i asa? ? Ranile erau prea grave. Ea si-a dat toata silinta, acum este epuizata. ? Daca am fi cunoscut cauza! murmura Gallow. ? A fost exact acelasi lucru care a defectat submersibilul, spuse Nakano. Ma mir ca a mai apucat sa se ntoarca. ? Lasa-ma cu prostiile! l repezi Gallow. Pilotul automat l-a adus napoi. Zent n-a mai apucat sa faca nimic. ? Dect sa activeze sistemul, insista Nakano. Gallow nu-l lua n seama, ntorcndu-se spre noul venit: ? Cum merg reparatiile? ? Foarte bine, raspunse barbatul. Am pus piesele necesare si uneltele n container ele destinate rachetelor, apoi le-am urcat la bordul hidropterului bazei. Poimine la ora asta totul va fi n stare de perfecta functionare. ? Ce pacat ca nu-l putem nlocui si pe Tso la fel de usor! interveni Nakano. Este un bun luptator. Adica a fost. ? Da, spuse Gallow fara a-l privi pe Nakano. (Apoi se adresa noului venit.) ntoarc e-te la postul tau. Tritonul ezita cteva momente, apoi ntreba: ? Ce facem cu Zent? ? Cum adica? ? Cu cadavrul lui. ? Dupa ce trec n nefiinta, Nemilosii Verzi devin hrana pentru alge, rosti Gallow. Stii foarte bine. Altfel nu putem afla ce s-a ntmplat acolo. ? Da, domnule. Barbatul parasi ncaperea nchiznd usor usa n urma lui. Keel duse mna la guler pentru a-l largi putin. Simti mirosul acru al unor pete de voma, confirmnd ceea ce i povestise Nakano mai devreme. Deci vor sa ramn n viata. Nu... au nevoie ca eu sa ramn n viata. Atta vreme ct mai traia, Keel avea posibilitatea sa le studieze slabiciunile. Super stitia era o slabiciune. si promise sa se documenteze mai atent vizavi de straniu l ritual al nmormntarii de care pomenise Gallow, si a carui simpla mentionare adus ese un aer solemn n ncapere. Oamenii acestia erau fanatici. Gallow era un fanatic, se putea citi pe figura lui. Considerau ca natura sacra a telului lor justifica orice fapta. Iata nca ceva ce merita studiat n profunzime. Foarte periculos. Dar. .. eu oricum am sa mor. Hai sa vedem ct de mult au nevoie de mine. ? Aveam un flacon cu medicamente n buzunar, rosti el. Cineva mi l-a luat. ? Asa deci! Mutul are nevoie de medicamente, glasui Gallow n bataie de joc. Sa ve dem cum se descurca fara ele. ? Vei vedea foarte curnd, replica Judecatorul. Vei avea la dispozitie nca un cadav ru cu care sa hranesti algele. Puse picioarele pe podea cu o miscare ct mai fireasca, apoi ncerca sa umble. Nakan o si Gallow schimbara priviri nelinistite, uluite. Keel si dadu seama ca lovise n p

lin. ? Stii despre alge? ntreba Nakano. ? Binenteles. Un om cu pozitia mea sociala... Lasa n suspensie restul cacealmalei. ? Deocamdata, interesul nostru este ca el sa traiasca, hotar Gallow. Adu-i medica mentele. Nakano se ndrepta spre un dulapior discret montat n peretele ndepartat si scoase de acolo un flacon din materie organica, legat cu o sforicica. Keel primi flaconul, multumi, apoi cauta o pilula verde si amara pe care o nghiti fara apa. si simtea intestinele de parca ar fi fost nnodate, si aveau sa treaca m inute bune nainte ca pilula sa-si faca efectul. nsa simplul fapt ca o luase ncepea sa-i aduca usurarea. O alta remora, de asta avea nevoie! nsa la ce bun? Prima l ti nuse treizeci si sase de ani. Cea pe care o avea acum functionase bine o singura luna. Trupul sau rebel nu mai suporta remorele! ? Parca-i un facut! sesiza Nakano. Toti cei care nu se tem de moarte stiu despre alge. Cu o oarecare dificultate, Keel reusi sa pastreze o expresie impenetrabila. Ce v rea sa spuna omul asta? ? Secretul nu poate fi pastrat la nesfrsit, rosti Gallow. Si ei iau legatura cu a lgele. Nakano si ndrepta ochii spre Judecator, aruncnd una dintre privirile care faceau ca o matahala de dimensiunile acelea sa para si mai uriasa. ? Cti dintre voi stiti? ntreba el. Keel dadu ambiguu din umeri, ceea ce i produse o usoara jena. ? Daca secretul s-ar fi raspndit, am fi aflat mai devreme, conchise Gallow. Proba bil ca foarte putini Muti sunt la curent. Cei din vrful piramidei, cum e cazul ce lui de fata. Judecatorul si plimba ochii de la unul la celalalt. Se petrecea ceva important cu algele. Ceva care merita aflat. Dar ce anume? Avea legatura cu moartea. Cu conta ctul direct. Algele se hraneau cu mortii? ? Peste putin timp vom iesi sa receptionam amintirile lui Zent, spuse Gallow pe un ton meditativ. Atunci vom afla ce i s-a ntmplat. Nakano, mult mai realist, se adresa lui Keel: ? Voi cum contactati algele? Primiti ntotdeauna raspuns? Judecatorul strnse puternic din buze, ncercnd sa taraganeze. Astia vorbesc cu algele ? si aminti ce i spusesera Ale si Panille despre proiectul tritonian al algelor ? le nvatau, ajutndu-le sa se raspndeasca pe tot cuprinsul Pandorei. ? Noi trebuie sa le atingem, continua Nakano. ? Desigur, desigur! profita Insularul de informatia primita. Sa receptioneze amintirile lui Zent? Ce se petrecea aici? Pragmaticul Keel era stupefiat. Oamenii acestia violenti si revelasera o neastept ata latura mistica. Gallow hohoti fara veste: ? Nici tu nu stii mai multe dect noi, Mutule! Algele va sug memoria chiar si dupa ce muriti. Asta am aflat cu totii, nsa voi, Mutii, habar n-aveti ce nseamna. Dupa ce trec n nefiinta, Nemilosii Verzi devin hrana pentru alge, gndi Keel. Si, d eocamdata nu-mi dau seama cum, memoria lor poate fi citita de cei vii ? prin inte rmediul algelor. si aminti de straniile povestiri care abundau n istoria pandoranil or ? Nemilosi vorbind cu voce umana, o alga perfect constienta vorbind cu mintea celor ce luau contact fizic cu ea. Deci era adevarat! Iar algele, recreate cu a jutorul genelor purtate de ctiva oameni, si recapatau vechile nsusiri. Oare Ale stia toate astea? Unde se afla ea acum? Gallow arunca o privire satisfacuta prin ncapere, apoi se ntoarse spre Judecator: ? Foarte confortabila, cabina asta! Ryan Wang i-a facut cadou ambasadoarei Ale un ditamai hidropterul. Cred ca am sa-l transform n centrul meu de comanda. ? Unde este Kareen? ntreba Keel. ? n momentul de fata face pe medicul. Ar fi trebuit sa se tina de meserie. Nu se prea pricepe la politica. De fapt, daca stau sa ma gndesc, cred ca nici medicina nu prea stie. Nu s-a descurcat cu Zent. ? Nimeni nu l-ar fi putut salva pe Tso, se amesteca Nakano. Tare-as vrea sa stiu

ce-a patit. Vashon a inventat cumva o noua arma defensiva? (Se ntoarse spre Keel , vorbindu-i aspru.) Ia lamureste-ne, domnule Judecator! ? Ce tot vorbesti acolo? Arma defensiva? mpotriva cui? Gallow se apropie de cei doi: ? Tso mpreuna cu doi dintre noii recruti au primit sarcina ? foarte simpla, de al tfel ? de a scufunda Vashon-ul. Tso s-a ntors facut praf, ntr-un submersibil avari at. Cei doi recruti nu mai erau cu el. Keel avu nevoie de un ragaz pentru a-si regasi glasul, apoi ncepu: ? Sunteti niste monstri. Ati fi n stare sa masacrati mii si mii de oameni pentru. .. ? Mai bine spune-mi ce s-a ntmplat cu submersibilul nostru! l nterupse Gallow. ntreaga sectiune din fata arata de parca ar fi fost sfarmata de un pumn urias. ? Ce s-a ntmplat cu Vashon? murmura Judecatorul. ? E tot acolo... deocamdata, rosti Gallow. Raspunde-mi la ntrebare. Sau vrei sa-l rog pe Nakano sa fie mai... convingator? Keel inspira adnc, si simti pieptul tremurnd de emotie, apoi expira lent. Iata pent ru ce l tineau n viata! Indiferent ce se ntmplase cu submersibilul, el nu detinea ra spunsul. nsa putea ncerca totusi ceva. Sectiunea din fata a fost sfarmata? ? Deci a functionat perfect! spuse el. Ceilalti i aruncara priviri mnioase. ? Ce anume a mers? latra Gallow. ? Cablul-capcana. Era o cacealma teribila, dar spera sa-i reuseasca. ? Stiam eu! izbucni Nakano. ? Povesteste-ne! porunci Gallow. Cum functioneaza? ? Eu nu sunt tehnician si nici inginer, protesta Keel ridicnd ambele mini cu palme le n sus. Nu stiu cum a fost construit. ? nsa ne poti spune ceea ce stii. Altfel, am sa-l pun pe Nakano sa te tortureze. Judecatorul privi bratele masive ale lui Nakano, muschii puternic reliefati, cea fa de taur... nfatisarea matahalei nu l speria, iar Nakano stia foarte bine acest l ucru. Aluzia facuta mai devreme, cea privitoare la moarte, era ca o legatura de complicitate ntre ei. ? Nu stiu dect ca este organic si functioneaza prin compresie, se aventura el. ? Organic? Submersibilul nostru are cuttere si lansatoare de flacari! Gallow nu-l credea. ? Este ca o plasa, continua Keel lasndu-se purtat de aripile imaginatiei. Fiecare parte se poate comporta precum ntregul. Odata ajuns n interiorul sistemului vostr u de aparare, acolo unde cutterele si lansatoarele de flacari nu pot ajunge... Ridica din umeri, lasnd imaginatia celorlalti sa lucreze pentru el. ? Dar pentru ce ati pus la punct asa ceva? se interesa Gallow. ? Departamentul Securitatii a ajuns la concluzia ca suntem neajutorati n cazul un ui atac din adncuri. Nu puteam sta cu minile n sn. Si, dupa cum se vede, estimarile noastre au fost corecte. Guemes reprezinta un funebru exemplu. Acum stim ce era sa pateasca Vashon-ul. ? Da, ntr-adevar, stim ce a patit Vashon-ul, zmbi Gallow. Monstrilor, le arunca Judecatorul n sinea sa. ? Tso le-a provocat probabil cteva stricaciuni, interveni Nakano, altfel Insula n u ar fi esuat. Keel ncerca sa vorbeasca n ciuda nodului din gt. Vocea suna stridenta: ? A esuat? ? Da, a atins fundul apei si acum evacueaza cartierele centrale, rosti rar Gallow , savurndu-si cuvintele. (Se apleca spre Nakano, batndu-l pe brat.) Tine-i de urt o aspetelui nostru. Eu am sa merg sa pregatesc ntlnirea cu spiritul-alga al lui Tso. ntre timp, vezi daca nu poti afla ceva referitor la modalitatea de a mbunatati co ntactul cu algele. Seful Justitiei inspira adnc. Cacealmaua cu arma defensiva a Vashon-ului fusese a cceptata. Monstrii vor deveni ceva mai precauti, oferind semenilor sai un ragaz ? asta n caz ca Insula supravietuia esuarii. nsa Vashon mai trecuse de cteva ori pr in accidente asemanatoare. Desigur, stricaciunile provocate materialului organic si pierderile economice vor fi importante. Pompele cu balast vor lucra frenetic

pentru a ridica si a comprima partile mai adnci ale Insulei. Echipamentul greu va fi lasat liber sa pluteasca pe propriile flotoare. Se va cere ajutorul Tritonil or. Tritonii! Printre cei chemati n ajutor se vor afla si prietenii acestor mizerabil i? Vashon va avea nevoie de zile ntregi pentru a-si ridica masa enorma la suprafa ta si a pluti din nou. Daca furtunile sau valurile seismice i ocoleau... Trebuie sa scap de aici. Semenii mei trebuie sa afle ce li se pregateste. Au nev oie de mine. Gallow ajunsese lnga usa. Se opri, privind gnditor spre ceilalti doi. Deschise usa , ramase cteva clipe n prag, apoi rosti: ? Nakano, Mutul asta nu ne-a oferit toate detaliile referitoare la arma defensiva . Si nici nu ne-a spus cum realizeaza contactul cu algele. n capatna lui stau ascun se informatii foarte valoroase. Daca nu le dezvaluie de buna voie, vom fi nevoit i sa-l dam algelor drept hrana... si sa speram ca n felul acesta vom obtine ceea ce vrem. Nakano ncuviinta fara a ntoarce capul. Gallow pleca ncuind usa n urma lui. ? Domnule Judecator, daca se nfurie pe tine n-am sa te pot apara, rosti matahala. (Vocea sa devenise placuta, aproape prietenoasa.) Mai bine ia loc si povestestemi tot ce stii. Vrei putina apa? mi pare rau ca n-am boo, am fi purtat o discutie mai... civilizata. Ce sa-i faci? Judecatorul se ndrepta cu greu spre masa unde statuse Gallow si se arunca n scaunu l lui, care nca mai era cald. Ce pereche ciudata! Nakano i aduse o carafa cu apa. Keel sorbi cu nghitituri mici, savurnd racoarea lic hidului. Era ca si cum cei doi si schimbasera personalitatile. Keel ntelese ca Nakano si Ga llow optasera pentru o veche stratagema folosita de cei de la Securitate: primul gardian facea pe raul, n timp ce al doilea se prezenta drept prieten, prefacndu-s e uneori ca l apara pe prizonier de atacurile celuilalt. ? Povesteste-mi despre arma, l ndemna Nakano. ? Frnghiile sunt mai groase dect tulpinile algelor mature, minti Keel. Apoi si aminti de imaginile subacvatice, cu alge imense ? mai groase dect trupul u nui om ? leganndu-se n bataia curentilor. ? Chiar si asa, un aruncator de flacari le poate taia! contra Nakano. ? nsa fibrele au capacitatea de a se reuni la simpla atingere. Taie-le! Daca dupa aceea lipesti capetele taiate, frnghia se prezinta ca si cum n-ar fi patit nimic. ? Cum? se strmba matahala. Cum ati reusit asta? ? Nu stiu. Cica ar fi vorba de niste fibre-crlig. ? Acum ntelegi, sper, de ce Mutii trebuie sa piara. ? Dar noi n-am facut altceva dect sa ne aparam! protesta Keel. Daca submersibilul acela n-ar fi avut intentia sa scufunde Insula, n-ar fi patit absolut nimic. Chiar n timp ce vorbea, se ntreba nca o data: ce anume distrusese aparatul? Ar fi v rut sa-l examineze. Fusese ntr-adevar zdrobit? De unde prevenise lovitura? De sus ? Sau Zent se ciocnise de fundul apei? ? Cum comunicati cu algele? ntreba Nakano. ? Le... pur si simplu le atingem! ? Si? Judecatorul nghiti n sec. n minte i revenira vechile povestiri, si mai ales consemna rile lui Kerro Panille. ? Este... ca un vis cu ochii deschisi, murmura el. Auzi voci. ? Voci distincte? se interesa Nakano. ? Uneori, minti Judecatorul. ? Cum iei legatura cu spiritul unui anume mort ca sa afli ceea ce stia el atunci cnd era n viata? Keel ridica din umeri, gndind cu nfrigurare. Mintea sa nu lucrase niciodata att de rapid... cautnd, facnd corelatii. Nava! Ce descoperire! Atunci cnd murea vreun Insu lar, rudele ndoliate trimiteau trupul defunctului la fundul apei. Cti fusesera abso rbiti de alge? ? Deci nici voi n-ati ajuns mai departe dect noi, se linisti Nakano.

? Ma tem ca nu. ? Algele au o minte proprie. Dintotdeauna am spus asta. Judecatorul se gndi atunci la enormele gradini subacvatice de alge, adevarate pad uri de cabluri gigantice ndreptate spre cei doi sori. Vazuse holograme cu Tritoni notnd prin padurile verzi ? siluete argintii ntre nenumarati pesti si plante. nsa n ici unul nu raportase pna acum ca algele reactionau ca pe vremea primilor pandora ni. Deci se putea trage concluzia ca acestea reveneau la o constienta deplina. O ceanul va fi inundat sub o revarsare de constiinta! Tritonii credeau ca detineau controlul asupra algelor si, prin intermediul lor, asupra curentilor. Dar daca... Inima ncepu sa-i bata salbatic n piept. Un submersibil tritonian fusese sfarmat. si imagina giganticele alge nfasurate n juru l aparatului metalic. n nchipuirea sa, cutterele si lansatoarele de flacaii ncepura sa scuipe fascicule aducatoare de moarte. Dar algele lansara semnalele de autopro tectie, ncordndu-se si mototolind jucaria criminala. Si daca algele au nvatat sa ucida? ? Unde suntem acum? ntreba el. ? n apropierea Bazei de Lansare. N-ar fi trebuit sa-ti spun, dar... avnd n vedere c a oricum nu poti scapa de aici... Keel permise trupului sa simta mai atent balansul hidropterului. Lumina ce patrun dea prin obloane palea vizibil. Se apropie asfintitul? Aparatul plutea pe un ocea n extrem de linistit, ceea ce i aduse un sentiment de multumire n suflet. Vashon a vea nevoie de calm. n apropiere de Baza de Lansare, spune Nakano. Ct de aproape? Ce importanta mai ave a? Trupul lui vlaguit ? care trebuia sa suporte n plus si proteza ? nu era n stare sa noate nici macar ctiva metri. Mediul acesta facea din el un invalid. Un Mut. N u-i de mirare ca monstrii astia si bateau joc de el. Oscilatiile deveneau din ce n ce mai insesizabile, pe masura ce atmosfera si pierde a stralucirea. Nakano atinse un comutator si, imediat, lampile din apropierea pla fonului raspndira o lumina galbena si blnda. ? Vom cobor sa comunicam cu algele, l nstiinta matahala. Zona asta este populata cu alge vechi, care sunt cele mai apte sa ne raspunda. Keel si nchipui hidropterul scufundndu-se n mijlocul unei paduri de alge, care stiau acum ce i se ntmplase lui Tso. Cum vor folosi informatia obtinuta? Eu stiu ce-as face cu oamenii ca astia, daca i-as avea n mna! I-as strivi ca pe ni ste viermi. Pentru ca de fapt nu sunt oameni. Sunt aberatii genetice cumplit de periculoase.

Daca ferestrele perceptiei ar fi curate, omul ar vedea totul asa cum este de fapt : infinit. Caci omul s-a nchis de buna voie si vede lucrurile doar prin sparturil e nguste ale cavernei sale. ? William Blake, Arhivele Navei TWISP SE GNDI CA POATE AR FI MAI BINE sa renunte la barca-remorca, cu ntreaga ei nca rcatura. Un al doilea hidropter trecuse prin apropiere n cea mai mare viteza. ngri jorarea pusese stapnire pe el. n felul asta am mai cstiga cteva noduri. Estima ca hidropterele, care disparusera d eja dincolo de linia orizontului, vor ajunge la destinatie nainte de caderea nopt ii. Primul probabil ca sosise deja. Iar el era obligat sa se trie cu luntrea asta n enorocita! si rse de propria iritare. i facea bine sa rda, astfel reusea sa mai alunge din teme ri. Chiar daca Vashon atinsese fundul apei, nu trecea neaparat printr-o primejdi e de moarte. Nu ar fi primul accident de acest gen, iar acum beneficia de condit ii meteo favorabile. Instinctele sale de pescar simteau clar ca Pandora parcurgea o perioada de acalmie, datorata traiectoriilor celor doi sori, distantelor pna la

principalele planete apropiate... si algelor. Probabil ca algele ajunsesera la densitatea care le permitea sa exercite o influenta sensibila. n mod cert, frunze le lor aparusera n numar mare la suprafata; gratie protectiei oferite, numarul pes tilor din adncuri crescuse fantastic de mult. Iernile erau din ce n ce mai blnde. Z umzetul familiar al motorasului, caldura placuta revarsata printre zdrentele de nori, si naintarea greoaie a luntrei l asigurara pe Twisp ca va ntlni Vashon-ul exac t la momentul potrivit. Iar atunci va trebui sa lamurim povestea asta a lui Bushka. Comunitatea de pe Vashon nu putea fi trecuta cu vederea. Acolo existau influenta politica si religioasa, putere si bani. Si Vata, si aminti el. ntr-adevar, o avem pe Vata. Pescarul ncepu sa perceapa preze nta Vata-ei ntr-o noua lumina. Ea reprezenta mai mult dect o simpla legatura cu tr ecutul. Era dovada vie ca mitul putea avea substanta. Asta reprezentau Vata mpreu na cu satelitul ei, Duque! ? Ultimul hidropter probabil ca ne-a vazut, spuse Bushka. Coordonatele noastre n u mai sunt un secret. ? Chiar crezi ca-i vor pune n alerta pe Nemilosii tai Verzi? l ntreba Twisp. ? Gallow are prieteni sus-pusi, bombani istoricul. Arunca o privire plina de semnificatii spre Scudi, care statea sprijinita cu spa tele de parapet si l contempla pe Brett. Baiatul dormea ntins pe punte. ? Nu putem fi siguri pe ce ne transmit aia la radio, continua Bushka aratnd spre obiectul de lnga genunchiul lui Twisp. Vaznd ca pescarul nu-i raspunde, nchise ochii. Scudi, care n timpul acestui schimb de cuvinte si plimbase privirea de la un Insul ar la altul, zari o stare de delasare asterndu-se asupra lui Bushka. Omul asta ren unta cu prea multa usurinta! Ce contrast n comparatie cu Brett! Refacu n minte evadarea din minile lui Gallow, urmata de cursa acerba spre punctul indicat de locator. Umflasera doar una dintre plutele aflate n trusele de suprav ietuire, pastrnd-o pe cealalta ca rezerva. Si nu facusera acest lucru dect dupa ce pusesera un kilometru distanta ntre ei si hidropter. La nceput le fusese greu sa razbeasca printre frunzele grele ale algelor. Se ncurc au mereu printre ele. Daca nu ar fi existat acea sfoara ntre ei, s-ar fi pierdut unul de celalalt. Scudi condusese prima etapa a evadarii. notasera ntr-un echilibru hidrostatic ? cu ajutorul truselor de supravietuire ? imediat sub suprafata apei . Atunci cnd ieseau deasupra pentru a lua o gura de aer, erau nevoiti sa dea la o parte frunzele late. De fiecare data se asteptau sa-i vada pe urmaritori n spate le lor. La un moment dat auzisera hidropterul pornind, nsa statoreactoarele tacura aproap e instantaneu. La adapostul algelor, Brett i soptise: ? Nu ndraznesc sa porneasca n urmarire! n momentul de fata, pentru ei este mai impo rtant sa captureze celalalt hidropter. ? Medicul. ? Cred ca este vorba de ceva mult mai serios. ? Adica? ? Nu-mi dau seama. Hai sa pornim mai departe. Pna dimineata trebuie sa iesim din r aza lor de detectie. ? Sunt ngrijorata. Daca dam peste Nemilosi? ? Am pregatit o grenada. Le place sa doarma printre alge. Daca deranjam vreunul din somn, vom fi obligati sa ne scufundam adnc. ? Ce mult as dori sa pot vedea mai bine! Brett o prinse de mna si ncepura sa noate ct mai discret cu putinta. Desi naintau teribil de greu printre frunze, fura nghititi de un straniu sentiment de liniste. Se simteau invulnerabili la atacul Nemilosilor ? fie ei negri sau V erzi. Sub apa, la atingerea algelor, se miscau parca pe o muzica nu att auzita ct i ntuita. La suprafata lumea era alta, mngindu-i cu o vibratie mult schimbata. Aerul mirosea a proaspat. Reusind amndoi sa-si depaseasca timiditatea, ncepura sa discute despre aceasta sen zatie. Fiecare si imagina ca vorbea cu celalalt, iar cuvintele plecau exact ca n i maginatie, fara vreun efort constient. Aveau sentimentul ca puteau ramne la nesfrs it n aceasta stare fara a pati nimic rau.

La un moment dat, cnd iesira la suprafata pentru a lua o gura de aer, Brett simti acut nevoia de a destainui aceasta experienta neobisnuita. si lipi buzele de urec hea lui Scudi: ? Acolo jos se ntmpla ceva. Cunosteau nca din copilarie povestirile despre vechile alge, despre roca ancestra la. Fiecare banuia gndurile care cutreierau mintea celuilalt, nsa nici unul nu reu sea sa puna laolalta cuvintele potrivite. Scudi ntoarse privirea spre hidropter, care zacea lenes pe apa ntunecata. Profilul aparatului se putea ghici datorita farurilor de pozitie. Desi nu se ndepartasera prea mult de el, parea inocent. Sasul principal statea ntredeschis, si avura impr esia ca monstrul mecanic le facea prieteneste cu ochiul. ? Auzi ce-ti spun, Scudi? sopti Brett. Ceva ciudat se ntmpla cu noi atunci cnd ne sc ufundam. (Nu primi nici o replica.) Cica n unele zone apar efecte narcotice. Fata stia despre ce era vorba. Temperatura scazuta si presiunea din adncuri action au n mod straniu asupra corpului, si nu-ti dadeai seama dect atunci cnd mintea reus ea sa se ridice la suprafata visurilor. Dar n cazul de fata nu aveau de-a face cu acel tip de narcoza. Iar costumele de scafandru mentineau o temperatura confort abila n jurul trupului. Aici, la suprafata, se petrecea cu totul altceva. Devenin d deodata constienta ca orice ntrziere le putea fi fatala, simti ghearele spaimei prinznd-o de ceafa. ? Mi-e frica, sopti ea privind spre hidropter. ? Scapam repede de ei, o linisti Brett urmarindu-i privirea. Vezi? N-au pornit d upa noi. ? Dar au un submersibil. ? Submersibilul se descurca foarte greu printre alge. Ar trebui sa se foloseasca de cuttere pentru a-si taia drum. (Se apropie de ea.) nsa nu asta te sperie. Scudi nu spuse nimic, notnd pe spate printre alge si simtind n nari puternicul miros de iod. Frunzele i mngiau fruntea precum o mna prietenoasa si calda. Stia ca nu avea u prea mult timp la dispozitie. Lumina zilei nu trebuia sa-i prinda n vecinatatea hidropterului. Se ntoarse pe burta, apucnd cteva frunze. Imediat, se trezi proiect ata n euforia pe care o simtise sub apa. Vntul suiera pretutindeni n jurul ei. O pa sare necunoscuta ciripea la unison cu freamatul valurilor. Efectul hipnotic i defo caliza privirea... cnd reusi sa vada din nou cu claritate, distinse o fiinta uman a. O femeie foarte batrna, nconjurata de un halo luminos, aflata parca dincolo de spatiu si de realitatea lumii nconjuratoare. Imaginea se apropie, iar Scudi facu eforturi pentru a nlatura senzatia de gol din stomac. Monotonia valurilor si cirip itul pasarii o ajutau mult, nsa viziunea nu vroia sa dispara. Femeia batrna zacea ntinsa pe spate, cu ochii nchisi, scufundata n lumina. Singura. Pieptul i se ridica n ritmul respiratiei. Scudi privi spre urechea stnga, remarcnd o alunita din care rasareau fire de par argintiu. Batrna nu parea a fi mutanta. Av ea pielea nchisa la culoare si puternic ridata, cu un luciu usor de culoare verde , precum patina asternuta peste piesele din bronz. Apoi, deodata, femeia se ridica n capul oaselor. Desi pleoapele i acopereau n contin uare ochii, deschise gura pentru a spune ceva. Buzele se unduiau ncet, ca mierea rece. Scudi urmari jocul ridurilor datorat miscarilor fetei. Femeia vorbea, dar n u se auzea nici un sunet. Scudi ciuli urechile, apropiindu-se de buzele crapate. .. apropiindu-se... apropiindu-se... Viziunea disparu brusc. Scudi se trezi tusind, vomnd, sustinuta de doua brate pute rnice. ? Scudi! (Recunoscu vocea alarmata a lui Brett.) Scudi! Ce s-a ntmplat? Era sa te n eci. Cadeai din ce n ce mai jos si... Sirena tusi din nou, varsnd apa calda printre buze. Simti ca se sufoca. Deschise larg gura, lasnd aerul sa-i patrunda suiernd n plamni. ? Era sa te neci! repeta Brett. Baiatul se straduia sa o tina n echilibru pe trusa de supravietuire. Scudi se lasa sa alunece din nou n apa, apucnd pachetul cu o mna. ntelese imediat ce facuse Brett cu trusa: i reglase comenzile hidrostatice pentru a pluti deasupra apei, apoi o f olosise pe post de pluta. ? Parca adormisesi! Ce simpatic era, cu figura lui ngrijorata! Scudi si nabusi un chicotit. Oare Brett

nu stia? Insularul ntoarse capul spre hidropter, de care i desparteau acum peste o mie de m etri. ? Algele, rosti ea printre sughituri. Vibratia i rani gtul. ? Te-ai ncurcat printre ele? ? Algele... mi-au intrat n minte. si aminti de figura aceea batrna, de gura deschisa precum un tunel printre gnduri s traine. Cu multe ezitari, reusi sa-i descrie ntreaga ntmplare. ? Trebuie sa iesim de-aici, hotar Brett. Daca ti subjuga mintea? ? Nu vroiau sa-mi faca nici un rau. Parca ar fi ncercat sa-mi comunice ceva. ? Ce anume? ? Nu stiu. Poate ca ramasese fara cuvinte. ? De unde stii ca nu vroiau sa-ti faca rau? Era sa te neci! ? Ai intrat n panica, sopti ea. ? Mi-era teama sa nu te neci! ? A disparut atunci cnd ai intrat tu n panica. ? De unde stii? ? Stiu. Fara a mai astepta alte replici, Scudi regla comenzile trusei de supravietuire, o trase sub ea si ncepu sa se ndeparteze de hidropter. Brett, legat de Sirena prin sfoara de la centura, se trezi tras pe neasteptate. s i gasi destul de greu echilibrul si cadenta, bolborosind nemultumit prin apa rece . Mult mai trziu, pe luntre, Scudi se gndea daca era bine sau nu sa le relateze si c elorlalti doi Insulari experienta traita. Se facuse dimineata, iar sorii aparuse ra de mult pe cer. Vashon nca nu se vedea la orizont. nainte de a urca la bordul l untrei, Brett o sfatuise: nu care cumva sa scape vreo vorba de fata cu Twisp. nsa de data aceasta, Sirena simtea ca baiatul nu avea dreptate. ? Twisp o sa-si nchipuie ca ne-am scrntit! insistase Brett. Auzi! Sa vorbesti cu a lgele! Dar s-a ntmplat cu adevarat, si spuse Scudi. Ochii ei se dezlipira de pe silueta ad ormita a lui Brett, poposind pe fata pescarului, care statea calm cu mna pe prghia crmei. Algele au ncercat sa-mi vorbeasca... si chiar mi-au vorbit! Sirena si schimba pozitia iar Brett, sesiznd parca miscarea, se trezi brusc din so mn. Scudi se sprijini cu coatele de marginea parapetului. El ridica privirea pen tru a-i ntlni ochii, dndu-si imediat seama la ce se gndea. Algele! Tnarul se ridica n capul oaselor, scrutnd orizontul pustiu. Vntul crescuse n intensit ate si ciufulea coama valurilor, mprastiind vapori de apa, iar Twisp se legana ntrun ritm care combina balansul luntrei cu vibratia motorului. Atitudinea lui i ami ntea lui Brett de toate campaniile de pescuit petrecute mpreuna pe valurile oceanu lui. Bushka plutea n continuare n lumea visurilor, ntins lnga cabina. Scudi cauta privirea baiatului. ? Ma ntreb daca au facut rost de medic, rosti Brett. ? De ce-or fi avut nevoie de el? se ntreba fata. Aproape toti cei din adncuri au p regatire de med-teh. ? Cred ca era vorba de ceva destul de grav. Altfel nu se explica. Twisp adopta o alta pozitie, dupa care rosti fara a ntoarce capul spre cei doi: ? Aveti cam multi medici n lumea voastra. Ati putea sa si vindeti. Brett ntelese ce vroia sa spuna pescarul. Subiectul provoca destul de multa amara ciune printre Insulari. Tehnologia de la suprafata, predominant organica, facea ca majoritatea biologilor ? care, n mod normal, ar fi trebuit sa urmeze medicina ? sa fie atrasi spre domeniul mult mai rentabil al bioingineriei. O situatie de-a dreptul ironica: n timp ce structurile Insulei se bucurau de o ntretinere perfect a, Insularii erau obligati sa se descurce cu ctiva medici-tehnicieni si un vraci de familie. Vocile l trezira si pe istoric, care se lasa nghitit aproape instantaneu de teama lui enervanta:

? ? ? ?

Gallow o sa trimita submersibilul n cautarea noastra! Mine vom ajunge la Insula, declara Twisp. Crezi ca poti scapa de Gallow? pufni Bushka. Stii ce? Am impresia ca parca ti-ai dori sa ne prinda. (Pescarul arata spre un punct situat mult n fata.) Foarte curnd vom intra ntr-o zona cu alge. Cel care pil oteaza un submersibil ar trebui sa se gndeasca de doua ori nainte de a patrunde ac olo. ? Submersibilele lor sunt construite din metal, i aminti Bushka. Au n dotare lansa toare de flacari si cuttere. Se lasa pe spate cu o expresie morocanoasa. Brett se ridica n picioare, sprijinind o mna de marginea parapetului. Privi si el n directia aratata de Twisp. Nici urma de Vashon, nsa apa ncepea sa capete o culoar e densa si ntunecata, tradnd prezenta unui imens cmp de alge. Se lasa din nou pe vin e, atent sa nu fie rasturnat de ruliul barcii. Alge. Cnd nca se mai aflau n padurea de alge, n apropierea nelinistitoare a hidropterului, el si Scudi hotarsera sa umfle pluta. Ramasese surprins sesiznd cu cta usurinta ncepusera sa nainteze pe deasupra frunzelo r verzi. Algele nu se agatau de pluta, asa cum faceau n cazul unei ambarcatiuni o rganice. Lunecarea capatase caracterul unei soapte dulci. Doar vslele scurte, ascun se n buzunarele costumului de scafandru, aruncau stropi de apa pe pluta si sfsiau franzele. Amintindu-si, Brett gndi: S-a ntmplat. Nimeni nu ne va crede, dar s-a ntmplat cu adev arat! Desi acum salasuia n amintire, experienta ramnea nfricosatoare. Pusese mna pe o frunz a rupta si, imediat, auzise oameni vorbind. Voci mai groase si mai subtiri, multe dialecte, toate amestecndu-se cu fosnetul plutei alunecnd la suprafata apei. si da duse seama ca nu era nici vis, nici halucinatie. Surprinsese fragmente de convers atie reala! Pe masura ce atingea frunzele, le simtea ntinzndu-se spre el prin noapte, cautndu-i minile nclestate pe vsle. Scudi Scudi Scudi Brett Brett Brett Ecourile numelor i se plimbau n minte crend un fel de muzica, o stranie inflexiune lipsita de efectul perturbator al vntului sau al peretilor organici si lacomi din Insule. Niciodata nu auzise vibratii mai cristaline. Apoi i izbi o rafala, determinndu-i sa ridice pnza rudimentara. Patinnd pe suprafata algelor, nghesuiti n spatele plutei, folosira vslele pe post de crma. Scudi supravegh ea cu atentie receptorul care cauta drumul spre transmitatorul lui Twisp. La un moment dat, Sirena ridicase privirea spre o stea stralucitoare, nfipta unde va deasupra orizontului. Arata spre ea: ? Vezi? Brett cunostea steaua respectiva nca din frageda copilarie. Iesise ntr-o scurta pl imbare cu parintii sai, si fusese primul lucru pe care-l remarcase n noaptea cald a de vara. O botezase "steaua grasa". ? Mica Dubla, susura Scudi. Este foarte aproape de punctul n care rasar sorii. ? Cnd se afla att de aproape de orizont, poti vedea celulele de hibernare trecnd pe acolo. (Arata spre orizontul opus.) Twisp m-a nvatat asta. Scudi chicoti usor, apoi se lipi de el cautnd caldura. ? Mama mi-a spus ca, n tineretea ei, Mica Dubla se ridica mult deasupra orizontul ui. Spre nord. Stii, de fapt este un alt sistem binar. De acolo, sorii nostri se vad foarte clar. ? Pentru ei, probabil ca noi suntem "steaua grasa". Scudi tacu o bucata de timp, apoi se hotar sa vorbeasca totusi: ? De ce nu vrei sa discutam despre alge? ? Ce-ar fi de discutat? Brett si auzi vocea, dar parca nu era a lui. Aspra, tepoasa si artificiala. ? Au pronuntat numele noastre, sopti Sirena. Dezlipi cu delicatete o bucata de frunza de pe dosul palmei. Brett nghiti cu noduri. Avea limba uscata si grea. ? Da, continua ea. De cte ori le-am atins, am receptionat imagini ? ca ntr-un vis,

sau ntr-o nregistrare holografica. Imaginile acestea reprezinta simboluri, si dac a ma gndesc la ele nvat un lucru nou. ? Adica tot mai vrei sa le atingi, dupa ce aproape te-au necat? ? Le judeci gresit. Vorbeam de perioadele anterioare, cnd lucram n posturile de ob servatie. Am nvatat de la ele... ? Credeam ca voi le educati pe ele. ? Nu-i chiar asa! Algele m-au ajutat mult, de aceea am avut succes cu matematiza rea valurilor. Acum, algele nvata cuvinte. ? Si ce ti-au spus? ? Numele meu... si numele tau. (Scufunda mna n apa.) mi spun ca ma iubesti, Brett. ? Ce nebunie! ? Ca ma iubesti? ? Nu... ca au aflat. ntelegi ce vreau sa spun. ? Deci este adevarat. ? Scudi... (Se poticni.) Mi se citeste pe fata, nu? ? Da, ncuviinta fata. nsa nu trebuie sa te temi. Si eu te iubesc. Brett simti un torent de fericire arzndu-i obrajii. ? Algele au aflat, rosti ea. Mai trziu, n timp ce statea ghemuit pe podeaua luntrei privind cum distanta pna la noul cmp de alge se scurteaza vaznd cu ochii, cuvintele lui Scudi i rasunau cu insi stenta n minte: "Algele au aflat... algele au aflat..." Erau ca valurile oceanulu i, ridicndu-se si cobornd usor. Au pronuntat numele noastre, gndi el. Recunoasterea acestui fapt nu i aducea deloc linistea. Cine stie? Poate ne chemau ca sa le servim drept cina. Se concentra asupra altor cuvinte rostite de Scudi: "Mi-ar placea ca trupurile n oastre sa-si gaseasca linistea unul n celalalt." O tnara foarte practica. Nu era dispusa sa cedeze impulsurilor erotice deoarece as ta le-ar fi complicat mult existenta. n schimb, recunostea fara ezitare ca l dorea . Asteptarea putea fi si ea un lucru placut. Sirena se rezemase cu coatele de pa rapet. Contemplnd-o, Brett intui o putere deosebita n fiinta ei. ? Am intrat n cmpul de alge, anunta ea, aplecndu-se pentru a-si nmuia mna n apa sarata Brett si-ar fi dorit sa aiba cuvinte pentru a explica ce dorea ea sa faca, nsa er a sigur ca ceilalti l-ar fi luat drept nebun. ? Ia priviti acolo! sari Twisp, ndreptnd barbia n fata. Baiatul se ridica n picioare, mijind ochii. Frunzele algelor se agitara, apoi se aplecara n lateral formnd un culoar larg si foarte lung. Simti apa clocotind sub c arcasa barcii. Apoi si dadu seama ca naintau cu o viteza incredibila. ? Este un curent care are aceeasi directie cu noi, murmura pescarul peste masura de uimit. ? Controlul Curentilor, cri Bushka. Poftim! V-am spus eu ca ne-au descoperit! Cine stie unde ne duc! ? Direct spre Vashon, anunta Twisp dupa ce consulta instrumentele. Scudi scoase mna din apa si traversa luntrea, nclinnd-o. ? Ai grija! striga pescarul. Sirena ezita putin, apoi se hotar: ? Algele ne ajuta. Controlul Curentilor nu are nici o legatura. ? De unde stii? ? Pentru ca... algele vorbesc cu mine. Na! Pna la urma, tot a facut-o! se ncrunta Brett. Bushka pufni scurt si dispretuitor. n schimb, Twisp o fixa n liniste cteva clipe, apoi o ndemna: ? Mai spune-mi. ? De multa vreme primesc semnale de la alge, ncepu ea. Se mplinesc trei ani de cnd constientizez acest lucru. Acum mi transmit cuvinte. Nu numai mie, ci si lui Bret t. L-au chemat pe nume. Pescarul ndrepta capul spre baiat, care si drese glasul: ? Aaaahh... cam asa a fost. ? Stramosii nostri pretindeau ca algele sunt constiente, spuse Twisp. Chiar si J esus Lewis spunea asta. "Algele formeaza mpreuna o fiinta constienta." Tu esti ist oric, Bushka, ar trebui sa stii mai bine.

? Stramosii nostri debitau o gramada de idiotenii! ? Orice fenomen este determinat de o cauza, declara pescarul. (Arata cu capul spr e culoarul format n cmpul de alge.) Explica asta! ? Controlul Curentilor. Fata nu stie ce vorbeste. ? Plimba-ti mna prin apa, l sfatui Scudi. Atinge algele! ? Sigur, facu Bushka. Adica sa-mi folosesc mna drept momeala. Cine stie ce prind? Twisp i arunca o privire rece si calma, apoi trase de crma apropiind luntrea de ma rginea din dreapta a culoarului. Bratul sau extrem de lung trecu de marginea par apetului si atinse apa. Brusc, pe fata i se asternu o expresie de uluiala profun da. ? Nava sa ne apere! murmura el, nsa nu-si retrase mna. ? Ce s-a ntmplat? ntreba Brett. nghiti n sec si si aminti de senzatia experimentata la contactul cu algele. Daca si plimba acum degetele prin apa, putea reface acea legatura? Ideea l atragea si l sp eria n acelasi timp. Desigur, experienta de noaptea trecuta fusese reala, nsa haba r n-avea care erau intentiile algelor. Si tare mult ar fi dorit sa stie! Scudi era sa se nece. Lucrul asta nu poate fi negat. ? Un submersibil se ndreapta spre noi, anunta Twisp. Privira cu totii n spate, nsa nu descoperira nici un indiciu. ? Ne-au prins n locator si vor sa ne scufunde, continua pescarul. Scudi se apleca peste bord, atingnd frunzele cu mna. ? Ajutati-ne! sopti ea. Daca stiti ce este acela ajutor. Buska amutise, tremurnd lnga intrarea n cabina. Fata lui si pierdu culoarea, devenin d o masca a fricii. ? Gallow! scheuna el. Daca nu v-as fi spus! Cu o miscare lenta dar ferma, algele nchisera canalul, deschiznd un pasaj spre stnga . Curentul se avnta pe noua traiectorie. Purtata de inertie, remorca tragea puter nic n dreapta. Twisp se opinti n prghia crmei pentru a intra pe derivatie. ? Canalul se nchide n urma noastra, spuse Brett. ? Algele ne ajuta, murmura Scudi. Ne ajuta! Bushka deschise larg gura, apoi o nchise cu zgomot fara a scoate un cuvnt. Se ntoar sera cu totii spre locul n care arata el cu degetul. Turnul negru al unui submers ibil tritonian sparse stratul de frunze, se nclina violent, apoi disparu. Algele se ndoira deasupra locului respectiv. Bule gigantice de aer aparura clocotind la s uprafata, irizate de un film uleios. Barcile fura lovite de valuri micute, oblign du-i pe cei patru sa se tina bine de marginea parapetului. Turbulenta se potoli la fel de brusc precum ncepuse, nsa barcile si continuara bala nsul. Stropii de apa mproscau puntea. Dupa o vreme, scena recapata aspectul calm. ? Algele au facut asta, glasui Scudi. ncercnd sa ne urmareasca, submersibilul a ncep ut sa foloseasca lansatoarele de flacari si cutterele. Twisp ndrepta privirea spre locul n care algele nca zvcneau printre bule de aer mai m ici. Apuca prghia crmei cu ambele mini, dirijnd luntrea spre canalul care se deschid ea n fata lor, purtndu-i nca o data spre Vashon. ? Zici ca algele au facut asta? ? Da. Au astupat gurile de aerisire. Cnd echipajul a ncercat sa arunce balastul pen tru a se ridica la suprafata, algele au patruns n interior prin vane. Echipajul a ncercat sa iasa, nsa tentaculele i-au sfsiat si au sfarmat aparatul. Scoase grabita minile din apa, ntrerupnd contactul telepatic. ? Te-am avertizat ca pot fi periculoase, spuse Brett. Scudi ncuviinta, cu o figura ravasita: ? Au nvatat sa ucida!

Fiinta noastra nu a fost oare dizolvata de apa somnului? ? Gaston Bachelard, Poemele viselor, Manualul Preotului-psihiatru

DUQUE PRIMI UN GHIONT SI SE TREZI. Un ghiont intentionat. n marea piscina organic a pe care o mpartea cu Vata fusese mpins, ntepat, busculat si leganat, nsa acum era ng hiontit pentru prima oara. Ceea ce l surprindea mai tare era ca Vata nsasi comises e grosolania. Esti treaza! gndi el, nsa nu primi nici un raspuns. Niciodata nu experimentase o as tfel de focalizare, de canalizare a ntregii ei prezente. De aceea se smulse din a morteala, duse bratul spre ochiul teafar si ridica pleoapa. Acest fapt conduse la dublarea urgenta a numarului de supraveghetori n jurul Pisc inei Vata. nsa ceea ce zari el merita ntr-adevar toata atentia. Ochiul stng al Vata -ei ? caprui, enorm... deschis ? aproape ca l atingea pe al sau. nghiti cu noduri. Nu avea nici o ndoiala ca si Vata l vedea pe el. Vata? ncerca din nou, cu voce tare: ? Vata? Multimea crescnda scoase la unison o exclamatie sugrumata. Duque stia ca PP-ul si v a face curnd aparitia. Percepu ceva n constiinta... un freamat, un oftat adnc. O boare cu gnduri disimulat e. nsa el simtea acele gnduri. Le intuia forta imensa si calma. Stupefactia l paralizase. Se obisnuise de mult cu felul n care Vata i proiecta n min te viziuni terifiante. Asa proceda ea atunci cnd dorea sa scape de furie, de frus trari... i le arunca lui n cap! Acum i trimitea o imagine a Preotesei-psihiatru da nsnd goala n fata oglinzii. O buna bucata de vreme, Vata pastrase pentru ea gnduril e cu femeia dezbracata. Flux rosu! Vata era mnioasa! Duque bloca suvoiul de mnie s i si focaliza ochiul intern asupra trupului Preotesei-psihiatru. Un trup suplu, c u sni puternici, care si agita coapsele albe n ritm halucinant. Piscina devenise in suportabil de calda. Roba favorita a Simonei Rocksack zacea mototolita la picioarele sale. Duque si dor i cu toata forta sa poata atinge acel corp de o salbatica frumusete pe care Preo teasa-psihiatru l ferea de privirile oamenilor. Si atunci vazu minile. O pereche de mini mari si albe lunecau pe corpul ei, framntnd u-i snii obraznici. Barbatul nalt de lnga ea continua sa-i dezmierde trupul pna ce a cesta nceta sa mai danseze, tremurnd de placere. Buzele lui se plimbara fierbinti p este umeri, sni, abdomen... peste coapsele stralucitoare. Claia bogata de par blon d atragea precum un magnet degetele Simonei. l trase aproape de ea, din ce n ce ma i aproape... se ntoarse cu fata la oglinda, apoi si lipi fesele de pntecul lui si nc epura sa faca dragoste. Viziunea lua sfrsit cu o explozie alba si furioasa. n constiinta lui Duque ardea cu litere de foc numele GALLOW. si ndrepta din nou atentia spre ochiul Vata-ei si va zu primejdia. ? Pericol, murmura el. Gallow pericol. Simone, Simone. Ochiul urias se nchise, iar Duque simti ca pntecele i fusese eliberat de sub strnsoar ea unui cleste nemilos. Se lasa pe spate, ncercnd sa respire ct mai profund. Numaru l curiosilor crestea mereu, iar speculatiile lor formulate n soapta l ajutara sa r eintre pe apele somnului. Atunci cnd PP-ul sosi n ncapere, disparusera toate urmele straniului eveniment rela tat de privitori.

Pentru a supravietui Perioadei Delirului, am fost obligati sa nnebunim. ? Iz Bushka, Fizica Expresiei Politice BRETT SE TREZI lnga el, iar sub comenzile , mentinndu-i N ZORI, simtind leganarea domoala a luntrei. Scudi dormea ghemuita Twisp ntepenise la locul lui obisnuit ? lnga crma ? desi barca avansa pilotului automat. Luminitele rosii clipeau pe cadranul receptorului pe cursul spre Vashon.

Scudi adulmeca de doua-trei ori n somn. O pnza usoara i ferea de aerul umed al nopt ii. Brett inspira adnc pe nas si si spuse ca niciodata nu va mai putea accepta duh orile care nconjurau toate cartierele Insularilor. Prinsese gust pentru aerul filt rat al Tritonilor. Mirosul de peste, miasma grea degajata de trupul lui Twisp... toate acestea l obligau sa reflecteze mai adnc asupra schimbarii ce i afectase viat a. Tot asa miroseam si eu. Ce bine ca Scudi m-a ntlnit n apa! Stia foarte bine ca Tritonii faceau glume pe seama mirosului urt al Insularilor. Iar Insularii care se ntorceau la suprafata vorbeau n termeni elogiosi despre aeru l placut din adncuri. Scudi nu comentase nimic; nici la prima ntlnire cu Twisp, nici cnd urcase la bordul luntrei. nsa pe figura ei se putea citi clar dezgustul. ncercase sa-l disimuleze de dragul lui Brett, nsa reactia fusese elocventa. Baiatul se simti vinovat pentru aceasta jena neasteptata. N-ar trebui sa-mi fie rusine cu prietenii mei. Prima raza a zorilor scalda luntrea ntr-o lumina rozalie. Se ridica n picioare. ? Ia-mi locul, pustiule, rosti Twisp cu o voce obosita. Simt nevoia sa trag un p ui de somn. ? n regula. Vorbise n soapta pentru a nu o trezi pe Scudi. Sirena se lipise de el cu spatele si coapsele, de parca cele doua trupuri ar fi fost facute unul pentru celalalt. Mna cuprinsese talia baiatului. Brett se desprinse usor. Ridicnd privirea spre cerul senin, gndi: Va fi o zi caniculara. Iesi de sub pnza, si mtind vaporii de apa umezindu-i parul si fata. si trecu mna peste frunte, aranjndu-si suvitele, si porni sa preia prghia crmei. ? O sa fie o zi caniculara, anunta pescarul. Brett zmbi, bucuros de coincidenta. Fara ndoiala, acum gndeau amndoi la fel. Scruta orizontul. Barcile pluteau n continuare pe canalul dintre alge, purtate de curent. ? Nu ti se pare ca mergem cam ncet? se interesa el. ? S-au cam consumat bateriile, raspunse Twisp. (Arata cu piciorul spre indicator ul roz al bateriilor cu celule de tipar.) Ori ne oprim sa le ncarcam, ori ridicam pnza. Baiatul si umezi vrful degetului n gura, apoi l ridica la nivelul capului. Nu se sim tea dect briza propriei lor naintari. n rest, totul era calm. ncotro ndrepta ochii, d adea peste frunze de alge plutind lenes la suprafata apei. ? Foarte curnd ar trebui sa atingem tarmul Vashon-ului, anunta Twisp. Ct timp dorm eati voi, am ascultat programul "Pasarea de mare". Cica totul merge bine! ? Parca ziceai ca vrei sa tragi un pui de somn. ? M-am razgndit. Mai nti vreau s-ajungem la destinatie. n plus, duc dorul vremurilor cnd stateam amndoi si flecaream despre toate cele. Nu sunt chiar att de obosit. De la miezul noptii, de cnd ti-am luat locul la crma, am nchis de cteva ori ochii. ? Si-ai ascultat radioul, l completa Brett aratnd spre casca receptorului. ? Au comentat niste chestii foarte interesante. Vorbea n soapta, cu atentia concentrata asupra siluetei lui Bushka. ? Totul merge bine, nu? ? Da. "Pasarea de mare" afirma ca Vashon-ul se afla n vecinatatea unor faleze de culoare neagra care rasar mult deasupra apei. Faleze nalte si valuri spargndu-se la tarm. Cica oamenii si-ar putea construi locuinte acolo. Brett lasa imaginatia sa lucreze. Faleza era un cuvnt pe care-l auzise foarte rar. ? Asta ar nsemna sa transportam oameni si toate cele necesare vietii. Cum putem fa ce asta? Si ce se ntmpla daca oceanul urca din nou? ? Dupa cum vad eu lucrurile, ar trebui sa fii pe jumatate pasare ca sa traiesti pe naltimile alea, l aproba Twisp. Doar daca reusesti sa te dispensezi de avantaje le oceanului. Unde mai pui ca nu stii daca exista apa dulce. ? Dirijabilele ar putea fi de ajutor. ? Probabil ca daca s-ar construi bazine de acumulare a apei de ploaie..., facu p escarul ridicnd sprncenele. nsa marea problema care-i framnta pe ei o reprezinta amen intarea Tentaculelor Nervoase.

Aflat n partea din fata a luntrei, Bushka aparu de sub pnza si si atinti privirea a supra lor. Brett nu-l lua n seama. Tentacule Nervoase! Nu le cunostea dect din hologramele vi zionate la lectiile de istorie. Demoni care infestasera continentele Pandorei nai nte de exterminarea algelor si instaurarea Perioadei Delirului! ? Atunci cnd pamntul va iesi deasupra apei, vor aparea si Tentaculele Nervoase, sp use Twisp. Asa afirma expertii. ? ntotdeauna exista si reversul medaliei, interveni istoricul. Duse mna la gura, cascnd cu pofta. Brett si dadu seama ca ceva se schimbase n Bushka. De cnd versiunea sa referitoare la scufundarea Insulei Guemes fusese acceptata, secatura de pna atunci se transfor mase ntr-un personaj tragi-comic. S-a schimbat cu adevarat, sau l privim noi dintr-un alt unghi? Scudi se ridica si dadu pnza la o parte. ? Mi s-a parut mie, sau am auzit pe cineva pomenind despre Tentaculele Nervoase? ntreba ea. Brett i aduse la cunostinta subiectul discutiei. ? Deci Vashon se afla lnga o portiune de uscat? Pamnt adevarat? ? Asa spun ei, ncuviinta Twisp. Se apleca si smuci o pereche de fire. Imediat, pasarile ncepura sa se agite, mprast iind stropi de apa rece. Mai ales pe mbracamintea lui Bushka. ? Pe dintii Navei! tresari el. E rece! ? Te trezeste de-a binelea, chicoti pescarul. nchipuie-ti ce... Se ntrerupse brusc, aplecnd capul ntr-o parte si ciulind urechile. Ceilalti auzira si ei, ndreptnd capetele nspre directia din care percepeau suierul unui statoreactor. Apoi vazura o linie alba undeva dincolo de alge. ? Un hidropter, sari Bushka. Pe noi ne cauta! ? Instrumentele lor sunt concentrate asupra noastra, descoperi Twisp. ? Nu Vashon este destinatia lor. Pe noi ne cauta! repeta Bushka. ? S-ar putea sa aiba dreptate, interveni Brett. Pescarul cobor gnditor barbia, apoi se hotar: ? Brett, tu si cu Scudi luati-va costumele de scafandru si trusele alea. Va ascu ndeti sub apa, printre alge. Bushka, vezi ca pe puntea din fata ai sa gasesti un sac verde si ponosit. Adu-l ncoace. Brett, n timp ce se chinuia sa-si traga costumul, si aminti de continutul sacului cu pricina. ? Ce vrei sa faci cu plasa de rezerva? ntreba el. ? Cum ce fac? Doar am iesit la pescuit, nu? ? Eu n-am costum de scafandru, se plnse Bushka. ? Ai sa te ascunzi n cabina, sub punte, i arunca pescarul. Haide, voi doi sariti p este bord! Mai repede, Scudi! ntindeti plasa peste alge. Dupa ce terminara n cea mai mare graba pregatirile, Bushka disparu sub pnza, ascun zndu-se sub puntea din fata; Brett si Scudi se asezara pe marginea parapetului, a poi se rostogolira pe spate n apa tragnd plasa dupa ei. Zumzetul hidropterului crest ea sensibil n intensitate. Twisp privi n directia sunetului. Distanta dintre el si aparat era nca mare ? apro ximativ opt kilometri ? dar scadea cu o rapiditate incredibila. Lua pasarile si le nchise n colivie. Apoi gasi cteva murene uscate, le agata de capetele a doua sfo ri, si le dadu drumul n apa pe post de momeala. Pluta! Aceasta se legana alaturi de barca-remorca precum o baliza luminoasa. ntinse brat ul lung, prinse frnghia si o trase spre el. Apuca pluta, desfacu orificiul de eva cuare a aerului, o desumfla ct putu el de bine, apoi o ascunse sub scaun. Cu coad a ochiului, vazu ca Brett si Scudi luau ceva din remorca. Harpon? Ce naiba? Ar fa ce mai bine sa se grabeasca! Ceva mai linistit, efectua o ultima inspectie vizuala. Bushka se ghemuise sub pu nte... plasa de pescuit atrna n urma... tinerii se scufundasera sub frunzele algel or. La ce-i trebuie lui Brett harponul? Algele i protejeaza foarte bine. Pot resp ira la adapostul frunzelor. Opri motorul si scoase pistolul-laser din ascunzatoare, punndu-l la ndemna sub un pr

osop. ? Bushka, striga el, sa stai nemiscat ca un peste mort. Daca nu sunt ei, ti fac s emn sa iesi. nsa deocamdata nu putem fi siguri. (si trecu dosul palmei pe deasupra gurii.) Iata-i. Hidropterul evolua pe deasupra algelor, dnd ocol celor doua ambarcatiuni. Frunzel e mari tresarira la contactul neplacut cu suprafetele portante. Twisp ridica mna, n semn de salut si vazu dungi verzi desenate pe costumele noilor veniti. Inspira adnc pentru a-si calma bataile inimii si a alunga tremurul din genunchi. Fii pregatit sa actionezi, si spuse, dar pastreaza-ti calmul. Aparatul se hotar sa intre pe canalul dintre alge, apropiindu-se de barci din stnga -spate. Suierul statoreactoarelor scazu pna la o soapta aproape insesizabila. Un val puternic porni dinspre hidropter, legannd luntrea si trezind protestele strid ente ale pasarilor. Twisp ridica nca o data mna n semn de salut, apoi arata cu degetul spre plasa de pe scuit, prevenindu-i pe cei din hidropter sa vireze mai mult spre stnga. Cnd distant a dintre ei scazu pna la douazeci de metri, striga puternic: ? Vreme buna si cala plina! Strnse mnerul pistolului. Valurile neregulate ridicate de aparatul metalic loveau puternic carcasa luntrei, mproscndu-l cu spuma. Nu primi nici un raspuns dinspre hidropter, care acum se apropiase la nici zece metri proiectnd asupra lui o umbra amenintatoare. n cele din urma sasul se deschise , permitnd aparitia unui Triton. Dungile si petele verzi desenate pe costumul de scafandru creau o impresie stranie. Aparatul pluti nca putin, apoi se opri comple t. Tritonul striga n jos spre Twisp: ? Credeam ca Mutii nu ies niciodata singuri la pescuit! ? Ai crezut gresit. ? Credeam ca Mutii pescuiesc n apropierea Insulelor, ca sa nu le piarda niciodata din vedere! ? Uite ca eu sunt mai cu mot. Noul venit si plimba ochii pe deasupra barcilor, urmarind felul n care plasa de pe scuit agita apa. Apoi se ntoarse spre Twisp: ? Ti-ai ntins plasa peste alge. Ai putea s-o pierzi! ? Algele adapostesc pesti, rosti pescarul. (si pastra vocea calma, monotona. Ba c hiar reusi sa gaseasca un zmbet) Pescarii sunt obligati sa urmareasca pestele. Sub carcasa hidropterului, prea jos pentru ca Tritonul sa poata banui ceva, Scud i iesi la suprafata dupa aer. Apoi disparu din nou. ? Unde-i pestele prins? ? Ce te intereseaza pe tine? Tritonul se lasa pe vine, aruncnd o privire dispretuitoare: ? Mai plosnita-de-rahat, uite cum stau lucrurile! Termina cu obrazniciile, ca al tfel s-ar putea sa dispari fara urma! Eu am sa-ti pun niste ntrebari, iar tu ai s a-mi raspunzi. Daca-mi plac raspunsurile, ti pastrezi plasa, barca, ncarcatura... p oate chiar si viata. Ai nteles? Pescarul tacu din gura. Cu coada ochiului l zari pe Brett aparnd la suprafata. Tin ea n mna harponul luat din remorca, si se ndrepta spre partea din spate a hidropter ului. Ce vrea sa faca? Fir-ar sa fie! S-a apropiat prea mult de luntre, nu pot folosi scutul de protectie daca mi se ofera ocazia. ? Am nteles, facu el ntr-un trziu. Deocamdata n-am prins nimic. De-abia am ntins pla sa. Cei doi tineri disparura n partea cealalta a monstrului metalic. ? Ai mai ntlnit pe cineva? ntreba Tritonul. ? De la valul seismic ncoace, nu. Tritonul studie fata aspra si bronzata a pescarului. ? De atunci te afli pe valuri? n vocea sa se putea citi admiratia. ? Da, raspunse Twisp. ? Si n-ai prins nimic? latra celalalt renuntnd brusc la admiratie. Nu te prea pric epi la pescuit, mi dau seama. Si nici sa spui minciuni. Vezi ca vin spre tine! Nu

care cumva sa faci vreo miscare gresita. si comunica intentiile cuiva din interiorul hidropterului, apoi scoase o scara sc urta. Miscarile sale erau iuti, bine controlate, necesitnd o energie minima. Twisp si no ta n minte acest lucru si mirosi primejdia plutind n aer. Omul asta si stapneste la perfectie trupul, folosindu-l ca pe o arma. Va fi difici l sa-l iau prin surprindere. nsa si Twisp si cunostea propria forta fizica. Ridica se de nenumarate ori plase pline cu peste. n plus, atingerea cu metalul pistolului -laser i dadea un sentiment de ncredere. Tritonul se pregati sa paseasca pe puntea luntrei, pipaind cu un picior marginea parapetului. Twisp facu un pas n spate pentru a compensa deplasarea centrului de greutate. Tritonul zmbi, lund ambele mini de pe scara. Pescarul ntinse bratul ca pen tru a-l ajuta si i permise sa simta atingerea ferma a minii pna balansul pe ruliu s e potoli suficient de mult. Apoi, cu o miscare continua, se ndrepta spre Triton nc linnd puternic barca si retragnd mna. Celalalt se arunca speriat n fata. Twisp l prins e, l trase spre el, apoi i ncolaci bratul pe dupa gt. Cu cealalta mna cauta pistolul si i-l lipi de ceafa. ? Nu misca, altfel s-ar putea sa dispari fara urma! ? Haide, Mutule, ucide-ma! gfi Tritonul zmucindu-se din toate puterile. Twisp strnse si mai tare. Fibrele musculare ? care de obicei ridicau plasele fara nici un alt ajutor ? se umflara ca niste odgoane. ? Spune-le colegilor tai sa iasa afara! mri el. ? N-o sa iasa afara, si te va ucide! reusi sa pronunte Tritonul. ncepu din nou sa se zbata. Prinse marginea parapetului, ncercnd sa-l dezechilibreze pe Twisp. Pescarul ridica pistolul si-l izbi zdravan n moalele capului. Tritonul icni scurt , prabusindu-se fara vlaga. Dupa o scurta ezitare, Twisp ndrepta teava armei spre sasul deschis si ncepu sa ur ce. Nu-i placea deloc ideea de a sta expus pe treptele scarii, dar nu avea alta alternativa. Brett aparu pe neasteptate n pragul sasului, zari pistolul ndreptat spre el si se lasa repede la podea. ? Am pus mna pe hidropter! Nu trage! Pescarul remarca snge pe umarul stng al baiatului si murmura cu strngere de inima: ? Esti ranit? ? Nu. Nu eu. nsa cred ca l-am omort pe Tritonul din cabina. Scudi ncearca sa-l ajut e. (Tresari nfiorat.) N-a vrut sa se opreasca. S-a napustit spre harpon! ? Era singurul? ? Da. Au venit doar ei doi. Hidropterul asta este cel pe care l-a furat Scudi. ? Bushka, striga Twisp, fa si tu ceva util! ti dau un Triton sa-l legi bine. Aseza trupul inconstient pe carcasa motorului. Bushka si facu aparitia n patru lab e, tragnd o sfoara dupa el. Trasaturile i erau schimonosite de teama, si parca nu n draznea sa se apropie de Tritonul lesinat. ? l cunosti? ntreba pescarul. ? Da. l cheama Cypher. Lucreaza pentru Gallow. Scudi si facu aparitia lnga Brett, palida si cu ochii mariti de neliniste. ? A murit, grai ea. mi tot spunea sa-i oferim trupul drept hrana algelor. si framnta minile patate de snge de parca ar fi vrut sa le ascunda. ? Nici asta n-a vrut sa se predea. (Twisp arunca o privire spre Tritonul de lnga ei. Bushka i legase deja ncheieturile minilor la spate, pregatind sfoara pentru gle zne.) Niste fanatici! Apoi ntoarse capul spre Scudi, care introducea un cutit cu mner negru n buzunarul f ixat pe coapsa. ? Cum ati intrat? dori el sa stie. ? Pe partea cealalta se afla trapa pentru scafandri, i explica Brett. Scudi s-a p riceput s-o deschida. Am asteptat pna ce Tritonul asta a cobort pe luntre, apoi am intrat. Pilotul nu si-a dat seama dect prea trziu, cnd noi i cazuseram deja n spate. (Vorbea repede, aproape pe nerasuflate.) De ce s-a napustit la mine, Queets? Ved ea foarte bine ca am un harpon n mna. ? Pentru ca era prost, l lamuri Twisp. Bine ca tu nu esti.

O privi din nou pe Scudi, apoi cobor ochii spre cutitul de la coapsa. Sirena si da du seama. ? Nu eram sigura. Daca se prefacea? Fata asta stie sa-si poarte de grija, gndi Twisp. Terminndu-si treaba, Bushka se r idica n picioare. ntoarse capul spre hidropter si spuse satisfacut: ? Am facut rost de o masina a-ntia! Tritonul tresari, bolborosind ceva de nenteles. ? Pustiule! Twisp folosise tonul de comanda pe care, dupa attea zile petrecute mpreuna pe valu ri, Brett l cunostea foarte bine. ? Domnule? raspunse el instinctiv. ? Crezi ca ar fi ntelept sa ne mutam la bordul hidropterului? Brett zmbi cu toata gura: ? Da, domnule. Este mai mare, mai rapid, mai mobil si mai rezistent. Cred ca am face foarte bine daca ne-am muta. ? Scudi, putem ncarca barcile n el? ? Trapa este suficient de larga iar loc avem din belsug. n plus, exista si un tro liu. ? Bine, facu pescarul. Brett, o iei pe Scudi si ncepeti sa transbordati echipamen tele. Iz mpreuna cu mine vom ncerca sa scoatem ceva de la rahatul asta! ? Daca vrei sa dai o mna de ajutor copiilor, nu te sfii! se oferi Bushka. Pot sa ma descurc singur cu el. Lovi cu vrful piciorului trupul nca neputincios. Twisp l studie cu atentie cteva clipe, remarcnd expresia de hotarre pe care o mprumut asera trasaturile sale. Istoricul si canaliza ntreaga mnie spre prizonier. ? Bine, accepta el. Afla care le erau intentiile. Bushka ncuviinta. Pescarul lega parma de o suprafata portanta a hidropterului, situata chiar sub sca ra. ncepura transbordarea. Dupa golirea celor doua barci, Twisp si permise o pauza. i auzi pe cei doi tineri carnd ultimele instrumente la bordul aparatului metalic. n zecile de curse efectua te ntre luntre si hidropter, se atinsesera, se ciocnisera, se frecasera unul de c elalalt... binenteles, ct mai discret posibil. Privindu-i, pescarul simtea cum buna dispozitie pune stapnire pe ntreaga lui fiinta. Nimic n lume nu se compara cu drag ostea, gndi el. Bushka se lasa pe calcie, ndreptnd ochii necrutatori spre captiv. ? A ciripit ceva? ntreba Twisp de la naltimea sasului. ? Au pus mna pe Seful Justitiei. ? La naiba! Stai cu ochii pe el. Noi o sa aducem remorca la bord. Chiar si cu ajutorul troliului, urcarea barcii se dovedi un adevarat chin. Scudi deschise poarta unui imens compartiment, apoi i ajuta pe Twisp si Brett sa traga luntrea nauntru si sa o prinda de perete cu ajutorul unor cleme speciale. Scudi pasi pe punte, ntoarse capul si deveni rigida: ? Veniti sa vedeti! striga ea. Devenise palida ca un nor inundat de razele solare. Twisp se grabi sa ajunga lnga ea, urmat de Brett. Tritonul fusese dezbracat si suspendat de ncheieturile minilor, legate la spate si ridicate pna la nivelul omoplatilor. Genunchii de-abia atingeau puntea. Bushka se aplecase amenintator, tinnd n mna un cutit pescaresc cu vrful ndreptat spre pntecele c ptivului. Costumul de scafandru zacea undeva mai departe, facut ferfenita. Muschi i Tritonului se nrosisera puternic, n contrast cu buzele subtiri si albe, iar umeri i pareau gata-gata sa iasa din ncheieturi. Penisul era o bucata de came ncordata d e frica, ncercnd sa se retraga la adapostul pelvisului. ? Ce se ntmpla aici? ntreba pescarul. ? Ai vrut informatii, scrsni Bushka. Le vei avea! Am exersat cteva dintre trucurile n care Zent se pretindea specialist. Twisp se lasa pe vine ncercnd sa-si stapneasca reactia de repulsie. ? Serios? facu el. si dadu dintr-o data seama ca istoricul suferise o transformare. Nu mai era naufra giatul plngacios pe care l smulsese dintre valurile oceanului. Noul Bushka vorbea

calm si rece. Gesturile sale tradau o fermitate implacabila. ? Cica algele i fac nemuritori! "Dupa ce trec n nefiinta, trupurile noastre devin hrana pentru alge." I-am promis ca am sa-l ard si ca am sa-i pastrez cenusa. ? Dezleaga-l, Iz, porunci Twisp. Nu trebuie sa te porti cu el n felul asta. Este o fiinta umana! Urca-l pna aici! Pe fata lui Bushka trecu n zbor o expresie de nemultumire. Apoi se ntoarse si taie legaturile captivului. Tritonul si misca ncet bratele pentru a repune sngele n circ ulatie. ? Pretinde ca algele i ajuta sa-si pastreze identitatea, amintirile... totul! Scudi l trase pe Brett lnga ea, soptindu-i la ureche: ? Este foarte posibil! Acesta ncuviinta simplu, cobornd din nou privirea spre puntea luntrei. Ceea ce a f acut Bushka este de-a dreptul revoltator! Intuind starea baiatului, Scudi continua: ? Chiar crezi ca Iz ar fi fost n stare sa-l ucida si dupa aceea sa-l incinereze? Brett nghiti n sec. Sinceritatea l obliga sa spuna: ? Si eu am nfipt harponul n celalalt individ, nu? ? A fost altceva! Acela te-ar fi omort fara a mai sta pe gnduri. nsa cel de fata es te neputincios. ? Nu-mi dau seama. ? Pe mine ma sperie, murmura Scudi. Hidropterul se zmuci o data... apoi nca o data. n spatele aparatului aparu o zona de apa nvolburata. ? Plasa, rosti Brett. Twisp a taiat-o. Si l doare sufletul. ntotdeauna i se frnge inima atunci cnd pestii mor degeaba. Un vnt racoros sufla asupra lor, facndu-i sa ridice ochii spre cer. Norii se aprop iau dinspre nord, iar apa ncepu sa se framnte vizibil. Canalul deschis de alge i co nducea n continuare spre Vashon. ? Credeam ca va fi o zi caniculara, spuse Brett. ? Vntul s-a schimbat, rosti Twisp. Daca se nrautatesc conditiile meteo, Vashon risc a sa dea de necazuri. Hai sa tragem repede luntrea la bord. Zis si facut. Apoi revenira n cabina de comanda, alaturi de Scudi si Bushka. Sire na ocupa scaunul pilotului, n timp ce Bushka ramase deoparte framntndu-si degetele si aruncnd priviri mnioase. ? Iz, i se adresa Twisp, chiar l-ai fi ars de viu? ? De fiecare data cnd nchid ochii, nu mi apar dect imagini cu Guemes si Gallow. (ndrep ta capul de parca ar fi vrut sa priveasca prin pereti, spre cabina n care l nchises era pe Triton.) Stiu ca dupa aceea as regreta teribil, dar... Ridica din umeri. ? Asta nu-i un raspuns. ? Cred ca as fi facut-o! ? Sa stii ca nu te-ar fi ajutat sa dormi mai bine, rosti Twisp. (ntoarse capul sp re Scudi.) Spre Vashon! Sirena porni statoreactoarele. n scurt tirnp hidropterul se lansa pe canalul dint re alge, atingnd usor valurile mai nalte. Pescarul i facu semn lui Bushka sa vina cu el si se asezara pe o canapea, n partea din spate a cabinei pilotului. ? Ti-a spus cum l-au capturat pe Keel? ? Da, l-au rapit de la bordul unui alt hidropter. Atunci aveau doua aparate. ? Unde se afla Gallow? ? A plecat spre Postul de Observare Douazeci si Doi, cu celalalt aparat. Acolo a ctioneaza echipa de recuperare a rachetelor. Gallow crede ca celulele de hibernar e adapostesc o ntreaga armata, iar cel care le deschide o va comanda dupa bunul pl ac. Vrea sa detina controlul asupra lansarii si recuperarii. Probabil si nchipuie c a nu va ntlni mari obstacole n cale. ? Este posibil? ? Ca celulele de hibernare sa adaposteasca o armata? pufni istoricul. Orice este posibil. Chiar sa iasa de acolo si sa traga n noi fara nici o discriminare. ? Ce intentii are cu Judecatorul? ? Sa faca un schimb. El contra Vata-ei. O vrea pe Vata.

? Gallow e nebun! izbucni Twisp. Am fost n Centru si am vazut Complexul Vata. Est e enorm. Nu au cum sa... ? Cu un submersibil, se poate. Taie Insula n bucati, izoleaza Complexul Vata si l r emorcheaza. Este posibil. ? Au nevoie de medici... ? Au medic, l ntrerupse Bushka. Cnd l-au rapit pe Keel, au pus mna si pe Kareen Ale. Gallow s-a gndit la toate. Asupra cabinei de comanda se asternu linistea, perturbata doar de zumzetul molco m al statoreactoarelor. Suprafetele portante patinau din cnd n cnd pe coama valurilo r. Pescarul ndrepta privirea spre scaunul pilotului: ? Scudi, ne putem folosi de radio pentru a lua legatura cu Vashon-ul? ? Desigur, nsa putem fi auziti si de alte urechi curioase, raspunse ea fara a ntoa rce capul. Twisp clatina din cap, furios ca nu putea lua o hotarre. Bushka se repezi deodata spre pistolul-laser din buzunarul pescarului, puse mna p e el si i-l lipi de coaste. ? Ridica-te! scrsni el. Stupefiat, Twisp se conforma. ? Ai grija sa nu faci vreo miscare gresita, l sfatui istoricul. Stiu ca esti foar te puternic. Brett zari arma din mna lui Bushka: ? Ce te-a... ? Stai jos! Brett se prabusi n scaunul de lnga Scudi, care nregistra scena cu coada ochiului ap oi se concentra din nou asupra cursului. ? Chiar daca transmitem mesajul prin radio, chiar daca-l ducem noi personal, tot aia e! ncepu Bushka. Gallow va afla ca secretul lui a fost desconspirat. Dar dac a actionam acum, avem avantajul surprizei. El si nchipuie ca hidropterul acesta nca i apartine. ? Ce vrei sa spui? ntreba Twisp. ? ntoarce, Scudi! Mergem sa-l vnam pe Gallow. Trebuia sa-l fi ucis atunci cnd am av ut ocazia!

Gresiti cnd spuneti ca sunt tatal ei. Eu n-am fost dect un instrument pentru conce perea Vata-ei. n cazul de fata, "tata" si "fiica" nu reflecta realitatea. La naste re, Vata a fost mai mult dect suma partilor participante la actul de concepere. Ur masii nostri trebuie sa stie asta: Vata este mai mult mama pentru noi dect sora p entru ei. ? Kerro Panille, Documente de Familie UMBRA PANILLE statea cufundat n penumbra salii de Control a Curentilor, spunndu-si ca n Kareen Ale descoperise n sfrsit femeia vietii sale. Datorita ei capatase conv ingerea ca doar progeniturile tritoniene-normale puteau asigura perpetuarea omen irii pe aceasta planeta. Controlul Curentilor devenise un vulcan activ, sarcinile obisnuite fiind lasate la o parte. n momentul de fata, prioritate aveau apropiata lansare a rachetei si alerta galbena cauzata de esuarea Vashon-ului pe fundul oceanului. ? De prea multa vreme oamenii acestia depun eforturi incredibile, murmura pentru sine. Trimiteau impulsuri spre cmpurile cu alge... cifrele albastre ale indicatoarelor repetau semnalele primite de la senzorii de deriva... rapoartele dirijabilelor d efilau pe monitoare. Eu nu as urca n asa ceva, gndi el. Dirijabilele evoluau ntr-un mediu caracterizat d e curenti instabili si fenomene imprevizibile. Aerul era mult mai periculos dect

apa. Aici suntem n siguranta. Pentru el, notiunea de siguranta capatase o noua dimensi une. Dorea sa traiasca, pentru a sta ct mai mult timp alaturi de femeia iubita. Oare unde-o fi acum? De cnd se despartisera, si punea mereu aceasta ntrebare. Proba bil ca ajunsese deja la Baza de Lansare. Nu-i facea deloc placere sa se gndeasca la distanta care i separa... distanta nsemna timp. Timp pierdut. Dupa ultima noapte petrecuta mpreuna, tnjea s-o aiba mereu alaturi. l duruse capul si, desi oboseala i amortise ntreg trupul, nu reusise sa doarma. De fiecare data cnd nchidea pleoapele, imagini cutremuratoare i se plimbau n spatele o chilor. Supravietuitorii guemesieni mnjind podeaua cu sngele lor... bucati de carne si oase, mate, suferinta, gemete... toate pluteau precum fantomele n spatiul agl omerat al ncaperii. Kareen era si ea la fel de epuizata. Nu discutara mult pe drumul spre apartament ul ei, constienti doar de nevoia de a fi mpreuna, de a se impregna cu viata dupa ce atta vreme fusesera mpresurati de moarte. Parasisera statia de transport tinndu-se de mna, iar Panille ncercase din rasputeri sa se controleze. Daca s-ar fi relaxat , o mnie teribila ar fi explodat n el. si simtea pntecele strns ntr-o centura fierbint e si necrutatoare. Suprafata agitata a apei trimitea n adncuri un straniu joc de lumini care, alaturi de cadenta pasilor rasunnd pe culoar, i dadu o senzatie de detasare hipnotica. Si mtea ca plutea undeva deasupra. Bratele obosite si obrazul Sirenei lipit de umar ul sau emanau o profunda si calda tandrete, ntreaga ei fiinta era nconjurata de vra ja. Acum nu o mai suspecta ca ncercase sa-l manevreze prin farmecele trupului ei. Odata ajunsi n apartament, Panille contempla un peisaj subacvatic cu totul diferi t: n fata ochilor i aparuse o gradina luxurianta, cu ferigi unduind n voia curentil or si pesti-fluture jucndu-se printre frunze de diferite marimi si forme. O coloa na impresionanta de alge urca n spirala spre suprafata, unde miscarea valurilor le descolacea si le facea sa semene cu serpii din basme. Moartea si dezastrul Insulei Guemes ramasesera undeva n urma, departe. Nu aveau c e cauta aici. Distinse cu greu Bariera Albastra, cu gradinile sale de lalele palide ale caror petale se nchideau si se deschideau ca niste guri. Creveti minusculi si portocali i se plimbau din planta n planta hranindu-se cu stamine. Kareen l conduse n dormito r. Nu pierdura timpul cu ezitari. Sirena se nalta pe vrfuri, strivindu-si buzele de a le sale, si deschise pleoapele privindu-l n ochi. Panille reusi sa se vada oglind it n pupilele negre. Palmele ei i se plimbara mai nti pe piept, apoi urcara spre cea fa si smulsera bentita. Avea degete puternice si sigure. Degete de chirurg, gndi el. Umerii puternici ai barbatului fura acoperiti de suvitele negre ale parului. Minile lui mngiara trupul de femeie, oprindu-se n cele din urma asupra tunicii pent ru a-i desface pe rnd nasturii. Se dezbracara unul pe celalalt, ncet, fara un cuvnt. Lumina din camera prinse triun ghiul rosu de pe pntecele ei, jucndu-se printre firele de par. Panille simti sfrcul tare ca un nas de copil mpungndu-i coastele. Noi am hotart sa traim, si spuse el. Imaginea Sirenei devenise o vibratie subtila, o mantra care alunga toate dubiile din propria sa lume interioara. n memorie nu mai exista nimic n afara de ei doi s i de cele doua trupuri perfect complementare. Nici nu patrunse bine n lumea somnului, cnd Kareen l trezi brusc printr-un tipat as cutit si se agata de el ca un copil ce cauta protectie. ? Am avut un cosmar, sopti ea. ? O realitate urta este mai grava. ? Visurile sunt reale atunci cnd te afli n ele. Stii, de fiecare data cnd ma gndesc la noi doi raul si urtul dispar. Ne vindecam reciproc. Cuvintele si atingerea calda a trupului ei i redara vigoarea. Kareen suspina, tre cu deasupra... apoi, cu o miscare lina si curgatoare l facu sa intre adnc n ea. Snii frecau dulce pieptul barbatului, ntr-o miscare de du-te-vino. Suflurile lor se c ontopira, vazu buzele rosii strigndu-l pe nume si simti trapul ei transpirat prab usindu-se moale peste al lui. O strnse cu drag, mngindu-i spatele.

? Kareen? ? Mmm? ? mi face placere sa-ti rostesc numele. Tresari, revenind la realitatea din sala de Control al Curentilor. Repeta de cteva ori n soapta numele ei, descoperind ca i facea bine. Poarta principala se deschise brusc n spatele sau. Auzi un suier puternic, dovada a faptului ca nu se respectase procedura regulamentara de nchidere a sasului ext erior. Surprins, ncepu sa ndrepte capul n directia respectiva, nsa simti un metal re ce apasndu-i sira spinarii. Cobor prudent privirea si descoperi ca era vorba de un pistol-laser. l recunoscu usor pe intrus ? Gulf Nakano, omul lui Gallow. Matahal a elibera intrarea mpingndu-l pe Panille ctiva pasi n fata. n urma sa intrara alti tre i Tritoni, mbracati n costume de scafandru, narmati si foarte seriosi. ? Ce-i asta? ntreba Umbra. ? Sssst! i porunci Nakano. (Le facu semn tovarasilor sai sa ia pozitie, apoi se a dresa celor din sala.) Toata lumea se ridica n picioare! Nou-venitii se deplasara rapid si eficient, ocupnd pozitii echidistante n apropier e de centrul ncaperii. Un operator se opuse, nsa fu pocnit peste obraz si trimis l a podea. Panille deschise gura sa spuna ceva, nsa palma grea si uriasa a lui Naka no i acoperi ntreaga fata. ? Lasa-te de prostii, Panille, daca vrei sa rami n viata. Cei trei atacatori si reglara armele pentru foc cu raza scurta si ncepura sa devas teze sala de Control al Curentilor. Plasmasticla se topea sfrind ca apa pe o plita n cinsa, consolele se prabuseau ntr-o explozie de scntei, prin aer ncepura sa zboare fragmente negre din vinii. Totul se desfasura metodic, cu o nfioratoare cruzime. D upa un minut, Panille si dadu seama ca vor avea nevoie de cel putin un an pentru a reface acest... acest adevarat creier. Distrugerea aceasta l indigna si l paraliza n acelasi timp. Asistentii sai se lipis era de pereti, aruncnd priviri ngrozite. Operatorul lovit beneficia de atentia une i femei care ngenunchease lnga el stergndu-i fata nsngerata cu un colt al propriei cam asi. ? Am capturat-o pe Kareen Ale, l anunta Nakano. Nu stiu de ce, dar am impresia ca te intereseaza. Panille simti o gheara n piept. ? Siguranta ei depinde de felul n care vei coopera, continua matahala. Trebuie sa vii cu noi. Te vom pune pe o targa, pretinznd ca esti ranit si te transportam la infirmerie. ? Dar de fapt, unde vreti sa ma duceti? ? Nu te intereseaza. Deocamdata spune-mi daca vrei sa vii de buna voie. Panille nghiti n sec, apoi ncuviinta. ? La plecare vom suda usa interioara. Nu te teme, toti vor fi n siguranta. La sos irea urmatorului schimb, cei dinauntru vor putea sa iasa nevatamati. Unul dintre intrusi facu un pas n fata. ? Nakano, suiera el pe lnga umarul lui Panille, Gallow a spus ca trebuie sa... ? Gura! Eu sunt seful aici. Urmatorul schimb nu va sosi aici dect peste patru ore . Avem ragaz suficient. La un semn al lui Nakano, doi dintre oamenii sai luara o targa din rastelul cu t argi. Panille se aseza pe ea si se lasa ncins cu curelele de fixare. Fu nvelit cu o patura. ? Deci nu uitati, se adresa Nakano tovarasilor cu care venise. Este vorba de o ur genta. Ne grabim, nsa nu alergam. Aveti grija ca trebuie sa aiba mereu capul doar nainte. Panille, tu tii ochii nchisi de parca ti-ai fi pierdut cunostinta. n caz c ontrar, voi avea grija sa ti-o pierzi cu adevarat. ? Am nteles. ? N-am vrea ca prietena ta sa pateasca ceva neplacut. Acest gnd l chinui pe Panille n timp ce era transportat pe coridoare. De ce tocmai eu? Cum de am capatat o asemenea importanta n ochii lui Gallow? Se oprira n dreptul primei statii de transport prin tuburi. Nakano forma codul "U rgenta". Vehiculul opri prompt n fata lor, iar cei ctiva calatori aruncara priviri furisate spre trupul lungit pe targa. ? Carantina! rosti scurt matahala. Toata lumea iese afara! Nu va apropiati prea

mult. ? Ce-a patit? ntreba o femeie facnd ctiva pasi napoi. ? Nu stim. O boala necunoscuta, luata de la Muti. l transportam la Centru, dupa ca re vom steriliza vehiculul. Pasagerii iesira n graba, lasnd loc liber brancardierilor. Usile se nchisera alunecn d, vehiculul porni, si de-abia atunci si permise Nakano sa chicoteasca: ? La primul stranut, la prima durere, toti vor da navala peste medicii din infir merii. ? De ce atta graba? se interesa Panille. Si pentru ce ati distrus Controlul Curen tilor? ? Problema Guemes fiind rezolvata, lansarea va avea loc n scurt timp. Numaratoare a inversa a nceput deja. Actiunea noastra trebuie sa se desfasoare rapid si fara p iedici, de aceea ne-am prefacut ca e vorba de o problema medicala serioasa. n res t... secret! ? Dar ce legatura exista ntre noi si lansare? ? Exista! Ne ndreptam spre Postul de Observatie Douazeci si Doi, unde vor fi adus e celulele de hibernare. Panille simti un val fierbinte de adrenalina invadndu-i trupul. Celulele de hiber nare! ? De ce ma duceti acolo? ? Am creat un nou centru de control al curentilor, pe care tu l vei dirija. ? Te credeam mai istet. Nu mi-as fi nchipuit ca ai sa intri n plasa lui Gallow. Un surs discret se instala pe figura diforma a lui Nakano. ? n celulele de hibernare se afla sute sau poate chiar mii de oameni, rosti el. N oi i vom elibera. Vom distrage nchisoarea n care au stat nchisi milenii ntregi. Panille, fixat fiind de targa, nu putea dect sa-si plimbe privirea. Ceilalti trei erau luminati de acelasi zmbet extaziat si idiot. ? Oamenii din celulele de hibernare? ntreba el n soapta. Nakano ncuviinta. ? Curati din punct de vedere genetic. Oameni puri. ? Dar voi habar n-aveti ce se afla acolo, pe orbita, insista Panille. Nimeni nu stie. ? Gallow stie, pronunta scurt Nakano. n vocea lui se facea simtita dorinta de a crede. Panoul aflat n plafon prinse deodata viata si anunta: ? Baza Bravo, centru de mbarcare n dirijabile. Portile alunecara lateral. Panille fu transportat pe o platforma, sub un joc de l umini proiectat prin hublourile din plaz. ntredeschise usor pleoapele. O baza de mbarcare n dirijabile? Dar au spus ca... Apoi si dadu seama: aveau sa-l t ransporte pe calea aerului. Fu tentat sa deschida larg ochii, nsa reusi sa se abtina. N-avea rost sa strice t ocmai acum totul si sa puna n pericol siguranta iubitei. Targa se clatina n ritmul pasilor. La un moment dat auzi vocea lui Nakano: ? Faceti loc! Urgenta medicala. Printre gene, reusi sa distinga interiorul gondolei ? o sfera aplatizata, cu dia metral de aproximativ zece metri. Era construita aproape n ntregime din plasmasticl a, avnd o calota cenusie deasupra balonului. Se simti entuziasmat si nfricosat n ace lasi timp, nedumerit de activitatea intensa. Auzi sasul nchizndu-se, apoi vocea lui Nakano: ? Am reusit! Fii linistit, Panille. Suntem n siguranta. i desfacura legaturile, iar el se ridica n capul oaselor. ? Pornim peste doua minute, anunta pilotul. Umbra ridica privirea spre balonul portocaliu ? care nca nu era complet umflat, f aldurile sale acoperind mare parte din cabina. Odata iesiti din tubul de lansare , se va umple cu hidrogen. ntorcnd capul n dreapta si n stnga, zari doua reactoare cu hidrogen care urmau sa asigure forta de naintare prin atmosfera. Fura zguduiti de vibratia unui cablu de ridicare. ? Legati-va centurile, i sfatui pilotul. Vremea e cam urta astazi. Panille se trezi mpins ntr-un scaun lnga Nakano si fixat cu ajutorul unei centuri p rinse n jurul taliei. si concentra atentia asupra pilotului. Nimeni nu scotea un c

uvnt. Nu se mai auzeau dect butoanele actionate de pilot. Clac-clac-clac. Parca as istau la o conversatie ntre scoici. ? Deschideti trapa, ordona pilotul ntr-un microfon atasat la baza gtului. Balonul portocaliu fu mpresurat de un halo stralucitor. Cabina se zgudui iar Panille ntoarse privirea spre stnga, avnd pe moment impresia c a gondola statea pe loc iar tubul de lansare cobora cu o viteza din ce n ce mai m are. Zgomotul produs de troliu nceta brusc, lasnd sa se auda frecarea dintre balon si p eretii tubului, apoi lumina zilei patrunse n cabina. Panille auzi o exclamatie ad mirativa. Pluteau ncet deasupra oceanului, leganndu-se sub balonul portocaliu care ncepuse sa capete proportii. Reactoarele pornira cu un geamat prelung, oprind le ganarea gondolei. Vremea era noroasa, si n scurt timp intrara n mijlocul unei furtuni. ? mi pare rau nsa conditiile meteo nu ne permit sa urmarim pe viu lansarea rachetei , rosti pilotul. (Atinse comutatorul din stnga sa si imagini prinsera viata pe ec ranul unui monitor.) Cu toate acestea, vom vedea transmisia oficiala. De acolo de unde se afla, Panille nu reusea sa distinga bine imaginile, iar pilo tul taiase sunetul. Iesira din zona turbulenta, dar apa ce se scurgea de pe balo nul portocaliu inunda n continuare peretii transparenti. Apoi cabina fu agitata de miscari violente si dezordonate, oblignd pilotul sa-si foloseasca ntreaga maiestri e pentru a o stabiliza. Gesturile sale disperate nu aveau prea mare efect. Fetel e rapitorilor capatasera o culoare verzuie, nesanatoasa, care nu avea nici o leg atura cu nuanta camuflajului. ? Ce se ntmpla? rasuna o voce de femeie n spatele lui Panille. O voce inconfundabila. Umbra ncremeni, apoi ntoarse ncet capul. Kareen. Fusese posta ta lnga sas, ascunsa privirilor sale. Fata i se albise cumplit iar ochii devenise ra umbre ntunecate deasupra obrajilor. Privea n gol. Panille simti un imens gol n stomac. ? Kareen, o chema el. Nu primi raspuns. Gondola continua sa se zbata la cheremul fortelor naturii. ? Ce se ntmpla? mormai ngrijorat Nakano. Pilotul arata cu degetul spre un indicator montat n partea dreapta a panoului de bord. Panille si dezlipi ochii de pe figura nspaimntata a Sirenei. Nu putea disting e toate informatiile afisate pe panoul de comanda, ci doar ultimele doua cifre al e unui numar care se schimba cu o viteza ametitoare. ? Frecventa de ghidare, explica pilotul. Nu vrea sa se centreze pe tinta. ? Daca nu ne fixam pe frecventa corecta nu putem ajunge la destinatie, rosti Nak ano cuprins de panica. Pilotul retrase mna, iar Panille avu ocazia sa vada nca o data ecranul. Imaginile disparusera, fiind nlocuite de benzi diforme, pulsatorii si variat colorate. ? ncearca radioul, porunci Nakano. Ne vor ghida pe cale verbala. ? Asta si fac! sari iritat pilotul. Apasa cteva butoane, si dadu volumul la maxim. Gondola fu umpluta de un sunet str ident si pulsatoriu. ? Asta-i tot ce reusesc sa prind! Apar tot felul de interferente. O muzica strani e. ? Modulatii, murmura Panille. Seamana cu o melodie compusa pe ordinator. ? Poftim? Panille repeta afirmatia facuta, apoi ntoarse capul spre Kareen. De ce i evita pri virea? Era foarte palida. Oare o drogasera? ? Altimetrul nu mai functioneaza! scrsni pilotul. Plutim n deriva. Sa vad daca put em urca deasupra norilor astora blestemati. ncepu sa apese nfrigurat pe butoane si sa miste manetele de comanda. nsa dirijabilu l nu reactiona n nici un fel. ? La naiba! njura el. Umbra si arunca din nou ochii spre panoul de bord. Nu i spuse lui Nakano, nsa notel e i erau foarte familiare. Ca de altfel si imaginile aparute pe ecran. Vazuse de multe ori acelasi lucru afisat pe monitoarele din sala de Control al Curentilor. Asa raspundeau algele dupa ce primeau instructiuni de modificare a curentilor.

Refulatii manifesta aceleasi psihoze si nevroze ca si ntemnitatii. Asa cum cei di n urma fug daca li se da drumul, refulatii explodeaza atunci cnd sunt confruntati cu propria lor conditie. ? Raja Toma, Jurnale 17 ALKI, 468. n captivitate la Postul de Observare Douazeci si Doi. Gelozia se dovedeste un bun profesor, daca o lasi sa se manifeste. Chiar si Sefu l Justitiei poate nvata multe din gelozia pe care o are fata de Tritoni. n compara tie cu ei, noi ? Insularii ? ducem o viata sordida. Suntem saraci. Printre saraci nu exista secrete. Mizeria si transpiratia care ne-au impregnat viata favorizea za raspndirea informatiilor si zvonurilor. Chiar si cele mai tainice afaceri devi n publice. Spre deosebire de noi, Tritonii au facut din secret un mod de viata. Este unul dintre numeroasele luxuri cu care si condimenteaza existenta. Secretul ncepe cu izolarea. Ca Sef al Justitiei si Presedinte al Comitetului Formelor de Viata, mi plac ncaper ile izolate. Deci as putea spune ca prizonieratul de fata nu ma deranjeaza teribi l de tare. Am scapat de sirurile de cubicule n care trebuie sa tii capul asezat p e genunchi de-atta nghesuiala. Gata cu pasii care te calca pe degete n mijlocul nopt ii! Gata cu amantii nflacarati care ti dau ghionturi n spate. Privilegii si intimitate, iata doua lucruri la care oricine aspira. nsa aici, n adnc uri, intimitatea are prioritate. Captivitatea mi aduce un gen mai special de intimitate. Nemilosii Verzi nu pot nte lege acest lucru. Gardienii mei par epuizati si plictisiti. Plictiseala deschide cai spre inima secretelor, deci sunt pregatit sa ascult. Viata lor a devenit si viata mea. Ct de putin nteleg ei adevaratul secret! Habar n-au de versurile care s e formeaza acum n mintea mea pentru a nregistra toata aceasta experienta si a o mpa rtasi cu altii ? daca doresc si daca reusesc sa supravietuiesc pna cnd mi se va of eri ocazia. Fanaticii acestia nu au nici un pic de ndurare. Guemes reprezinta dova da ca pot comite crime ngrozitoare cu multa usurinta si eficacitate... cu entuzia sm, chiar. Nu-mi fac mari sperante ca voi iesi viu de aici. Cu exceptia activitatii n cadrul Comisiei, foarte putine lucruri mi vor perpetua ex istenta n memoria celorlalti. Recunosc ca sunt putin cam mndru de cariera mea. Am cteva regrete referitoare la optiunile extraprofesionale. Copilul pe care Carolyn si cu mine ar fi trebuit sa-l avem... cred ca ar fi fost fetita. Acum as fi avu t nepoti. De ce m-am opus nasterii lor? De frica? Ar fi fost niste copii minunat i! Si destepti, desigur, asa cum este Carolyn. Gallow se ntreaba de ce stau aici cu ochii ntredeschisi. Uneori ma vede si rde. Vis eaza sa domine lumea. n privinta asta, nu exista nici o diferenta ntre el si tatal lui Scudi. Ryan Wang dadea oamenilor de mncare pentru a obtine controlul asupra lor. GeLaar Gallow are alta metoda. El ucide! Celelalte diferente dintre ei sunt la fel de profunde. Presupun ca moartea este o forma de dominare absoluta. Exis ta multe feluri de moarte. nteleg bine acest lucru deoarece nu am nepoti. Nu-i am dect pe cei ale caror vieti au trecut prin minile mele. Pe aceia care traiesc dato rita faptului ca eu am spus "da". Ma ntreb unde l-o fi trimis Gallow pe colosul acela, Nakano. Un adevarat monstru. .. n aparenta. Imaginea perfecta a unui terorist. nsa motivatiile sale nu plutesc la suprafata. Nimeni nu poate spune despre el ca este transparent. Atunci cnd for ta brutala nu-si are rostul, minile lui stiu sa mngie. Hidropterul pe care ma aflu pluteste la punct fix, undeva sub suprafata apei. Se cret. Intimitate. Linistea care domneste aici poate fi de-a dreptul teribila. Mi ntea glumeste cu mine n alegerea cuvintelor; jocul mi se pare captivant. Si intimi tatea este captivanta. Insularii nu cunosc realitatea vietii din adncuri. si nchipu ie ca exista doar intimitate, si din aceasta cauza sunt invidiosi. Ei nu-si dau

seama ca exista si liniste. Oare semenii mei o vor trai vreodata? Nu-mi vine sa cred ca PP-ul va cere tuturor Insularilor sa se mute n adncuri. Cum ar putea-o fac e? Unde sa ne instaleze Tritonii ca sa nu-si piarda pretioasa intimitate? nsa nu a tt teama de Nava ct invidia ne va ndemna sa ndeplinim ordinul. Sunt sigur ca Nava nu s-ar angaja ntr-un astfel de plan dect prin aluzii subtile. Iar aluziile sufera f oarte multe modificari atunci cnd sunt interpretate de oameni. E ca proiectia pri n intermediul unor oglinzi strmbe. Pentru ca sa nteleg clar acest lucru, nu trebui e dect sa ma aplec putin asupra cronicilor, n special asupra scrierilor acelui PP rebel, Raja Toma. Ahh, Toma, ce supravietuitor perfect ai fost! Sunt recunoscator Navei ca gndurile tale au ajuns pna la mine. Pentru ca si eu stiu cum este sa fii nchis n cusca. Si eu stiu cum este sa fii refulat. Datorita tie am ajuns sa ma cu nosc mai bine. Ca si tine, ma pot ntoarce spre amintirile mele pentru a gasi compa nie. Iar tu esti printre ele. Algele ne nregistreaza. Nici un lacat nu va mai bloca poarta spre amintiri. Nicio data.

Daca nu stii nimic despre cifre, nu poti aprecia coincidentele. ? Scudi Wang BRETT ADMIRA STAPNIREA DE SINE de care dadea dovada Scudi. Desi atmosfera din cab ina de comanda era foarte ncarcata, Sirena si concentrase atentia exclusiv asupra manevrelor. Lumina diminetii stralucea puternic, iar hidropterul si continua evolu tia pe deasupra apei, evitnd frunzele de alge care se puteau prinde de traversele suprafetelor portante. Erau momente cnd Brett avea impresia ca algele se dadeau i ntentionat la o parte, deschizndu-le canale speciale. Ne ndruma? De ce ar face una ca asta? Din cnd n cnd, Scudi deschidea larg ochii. Ce vedea ea n canalele acelea p entru a avea o astfel de reactie? Tenul ei bronzat palea la auzul discutiei n con tradictoriu pe care o purtau Twisp si Bushka, nsa conducea aparatul spre punctul d e ntlnire cu Gallow. Reactia ei nu este deloc naturala, gndi baiatul. Bushka si pierduse mintile daca si nchipuia ca patru oameni l puteau surprinde si neutraliza pe Gallow. Este obligat oriu ca Vashon sa afle ce se petrece! Scudi trebuie sa-si dea seama de asta! O ora mai trziu, iesira din zona puternic populata cu alge. Apa devenise mai adnca , iar valurile nalte izbeau suprafetele portante ale hidropterului. Bushka statea singur n fotoliul de comanda, dupa ce l obligase pe Twisp sa se asez e pe podea undeva departe de el. Tritonul captiv zacea ntre ei fara a scoate un s unet, legat precum un Nemilos care se ncurcase n frunzele algelor. Deschidea din cnd n cnd ochii pentru a arunca o privire n jur. Pescarul statea linistit, asteptnd o ocazie favorabila pentru a actiona. Brett l nt elegea foarte bine. N-are rost sa te certi prea mult cu cineva care tine n mna un pistol-laser. si ndrepta atentia spre profilul lui Scudi, care scruta concentrata ntinderea ocean ului si se ncorda ori de cte ori avea de dat o comanda pentru schimbarea cursului. Sesiza cu uimire ca un muschi i tremura pe obraz. ? Scudi, s-a ntmplat ceva? ntreba el ngrijorat. Sirena strnse mansa directiei pna i se albira ncheieturile degetelor. Asa cum state a n scaunul de pilotaj, nconjurata de imensul panou cu instrumente de bord, parea o fetita mica si neajutorata. Purta n continuare costumul de scafandru. Brett zar i o iritatie rosie n zona gtului ? acolo unde materialul freca pielea ? si deveni constient ca si pe el l deranja acelasi lucru. ? Scudi? ? E-n regula, sopti ea de-abia auzit. Inspira adnc si se lasa moale pe spatarul tapitat al scaunului. Baiatul vazu ca nch eieturile degetelor ncep sa capete o culoare normala. Hidropterul se zguduia din n cheieturi la contactul din ce n ca mai des cu valurile. Oare ct mai rezista tratame ntului asta? Twisp si Bushka ncepura din nou o conversatie, nsa vorbeau prea ncet pe

ntru ca ceilalti sa poata ntelege ceva. Brett ntoarse capul spre ei si si focaliza a tentia asupra pistolului-laser pe care istoricul l tinea cu hotarre n mna. Teava era ndreptata pe o directie care cadea ntre Twisp si Triton. Care erau intentiile reale ale lui Bushka? Era mnat doar de furie? Fara ndoiala, n u va reusi sa scape vreodata de amintirile masacrului la care participase. nsa uc iderea lui Gallow nu era de natura sa alunge fantomele. Dimpotriva. Scudi se apleca spre Brett soptindu-i: ? Vom ntlni o furtuna puternica. Baiatul privi mprejur, cercetnd realitatea aflata dincolo de peretii transparenti. De-abia acum remarca schimbarea dramatica a conditiilor meteorologice. Vntul ncepu se sa sufle n rafale dinspre stnga, reteznd coama valurilor si desennd linii nspumate pe suprafata apei. n departare, norii coborsera o cortina grea de ploaie, contopin du-se astfel cu oceanul ntunecat. Ziua capatase dintr-o data caracteristici metal ice si reci. Ridica ochii spre vectorul de pozitie afisat pe monitorul superior si ncerca sa estimeze timpul ramas pna la ntlnirea cu Gallow si haita sa de Nemilosi Verzi. ? Doua ore? ntreba el. ? Cred ca vom ntrzia, rosti Scudi aratnd cu barbia spre furtuna din departare. Leag a-ti centura de siguranta. Brett se conforma cu promptitudine. Apoi ploaia cazu peste ei. Vizibilitatea scazu sub o suta de metri. Picaturile u riase loveau cu furie carcasa metalica a aparatului si n cele din urma reusira sa n vinga capacitatea jeturilor de aer care foloseau drept stergatoare de parbriz. S cudi reduse tractiunea motoarelor. Hidropterul ncepu sa izbeasca si mai puternic v alurile nalte. ? Ce se ntmpla? tresari Bushka. ? Furtuna, raspunse Sirena. Priveste! ? Cnd vom ajunge la destinatie? Vocea sa capatase un nou ton, sesiza Brett. Nu era chiar frica... Neliniste? Inc ertitudine? Bushka ? la fel ca toti Insularii ? avea o admiratie deosebita pentru hidroptere, nsa nu le prea ntelegea. Cum se comportau ntr-o situatie ca aceasta? V or fi nevoiti sa se opreasca si sa coboare n adncuri asteptnd trecerea furtunii? ? Nu stiu, facu Scudi. Dar foarte curnd vom fi nevoiti sa ncetinim chiar si mai mu lt. ? Sa nu pierdem timpul! porunci Bushka. Luminozitatea scazuse puternic n cabina, iar valurile de afara se aratau puse pe rele ? se transformasera n talazuri imense si lungi, curbate, cu crestele nspumate . Totusi, hidropterul continua sa nainteze printr-un canal deschis de alge. Scudi aprinse luminile n cabina si ncepu sa acorde o atentie sporita monitoarelor p anoului de bord. Brett si vazu propria imagine reflectata de plaz si ramase uimit. Chica de par bl ond i nconjura scafrlia ca un halo salbatic. Ochii devenisera doua gauri n care se pu tea pierde, capatnd aceeasi culoare cenusie si ntunecata ca si furtuna sau ca blana unui Nemilos. Pentru prima oara si dadu seama ct de mult se apropia nfatisarea lui de standardele tritoniene. As putea fi acceptat fara nici o problema. Se ntreba ct de mult figura acest fapt n atractia pe care Scudi o manifesta fata de el. Gndul venise brusc, lundu-i prin surprindere. l departa si n acelasi timp l apro pia de ea. Un Insular si o Sirena. Asa vor fi mereu. Cu ce pericole se putea con frunta un astfel de cuplu? Scudi i vazu privirea intensa ndreptata spre plaz. ? Vezi ceva? ntreba ea. Brett si dadu imediat seama ca l ntreba daca ochii sai supersensibili i erau de vreu n folos n conditiile de fata. ? Nu. Pentru ochii mei, ploaia este la fel de rea ca si pentru ai tai. Ai ncreder e n instrumente. ? Vom fi obligati sa ncetinim. Iar daca starea vremii se nrautateste, vom cobor n adn curi. Niciodata n-am... Fu ntrerupta brusc de o zguduitura puternica. Structura de rezistenta a hidropter ului protesta att de violent nct baiatul crezu ca se rupsese. Scudi reduse imediat

viteza. Aparatul patina pe coama unui val, nclinndu-se cu nasul n fata. Apoi, o dat a cu valul urmator, se cabra puternic. Desi era bine prins n scaun, Brett avu imp resia ca smucelile i taiau respiratia. n spate se auzira miscari dezordonate, bufnituri si njuraturi. Bushka, sprijininduse de spatarul fotoliului, ncerca sa-si recupereze echilibrul. Avusese grija sa n u se desparta de pistolul-laser. Twisp si Tritonul fusesera nvalmasiti ntr-un colt. Pescarul mpinse captivul la o parte si, sprijinindu-se de perete cu bratul sau lu ng, se ridica n picioare. ? Ce se ntmpla? urla Bushka. Gasi un mner de sprijin montat pe perete, l prinse, si se arunca din nou n fotoliu. ? Am intrat printre alge, l informa Scudi. S-au agatat de suportii suprafetelor p ortante. Am fost nevoita sa le pliez, nsa nu intra complet n locas. Brett ramase cu ochii pe Bushka. Hidropterul plutea pe apa, leganat puternic de miscarea valurilor, n timp ce motoarele abia mai trimiteau un zumzet slab. O banu ia pe Scudi ca exagerase gravitatea situatiei. nsa totul depindea acum de ea. Bus hka parea nehotart. Capul sau mare se nclina o data cu aparatul, ncercnd sa priveasca peste umarul Sirenei la furtuna de afara. Baiatul si spuse deodata ca si Bushka avea o nfatisare frapant de asemanatoare cu a Tritonilor: umeri largi si puternic i continuati cu brate fine si mini aproape delicate. Valurile si rafalele de vnt si ntetira atacul. ? n fata noastra se afla o zona ntesata cu alge, explica Scudi. Nu stiu ce cauta a ici. Probabil au fost smulse de furtuna si purtate pna aici. Nu am curaj sa folos esc patinele. ? Ce putem face? ntreba Bushka. ? Mai nti va trebui sa curat suportii pentru a putea retrage suprafetele portante. Altfel, s-ar putea sa se deterioreze. Integritatea structurii este vitala pentru sistemul de comanda, mai ales daca vom fi nevoiti sa ne scufundam. ? Dupa ce curatam suportii, vom folosi din nou suprafetele portante, propuse Bus hka. Trebuie sa ajungem la Postul de Observare nainte ca Gallow sa intre la banui eli! ? Daca se deterioreaza un suport n timp ce ne deplasam cu viteza mare, s-ar putea sa ne coste foarte scump. (Scudi arata spre Triton.) ntreaba-l si pe el. Bushka ntoarse capul n directia captivului. ? Ce importanta mai are? facu acesta ridicnd din umeri. Daca murim printre alge, devenim nemuritori. ? Cred ca ti-a confirmat spusele, Scudi, interveni pescarul. Deci, cum curatam s uportii? ? Manual. Cineva trebuie sa iasa afara. ? Pe vremea asta? Twisp fixa cu privirea talazurile. nspumate care abia se mai distingeau pe fondul cenusiu si metalic al furtunii. Hidropterul plutea ca o jucarie, spargnd valuril e si rasucindu-se la fiecare rafala de vnt. ? Vom folosi cablurile de siguranta, rosti Scudi. Nu e prima oara cnd fac asa cev a. (Apasa butonul de transfer pentru a activa comenzile lui Brett.) Preiei tu co manda, Brett. Ai grija, mai ales atunci cnd ajungi pe crestele valurilor, pentru ca vntul are tendinta sa ne arunce n lateral. Suprafetele portante fiind pe jumata te iesite, va fi greu sa stapnesti comenzile. Baiatul apuca mansa directiei, simtindu-si palmele acoperite cu o pelicula fina de transpiratie. Scudi si scoase centura de siguranta si se ridica n picioare, tinndu-se bine de spa tarul scaunului pentru a nu fi dezechilibrata de balansul salbatic. ? Cine ma ajuta? ntreba ea. ? Eu! se oferi Twisp. Spune-mi ce sa fac. ? Ia stati asa! sari Bushka. (i studie pe cei doi cteva clipe.) Daca faceti vreo p rostie, pustiul va avea de suferit! ? Se pare ca ai nvatat multe de la Gallow, pufni Twisp. Sigur ti este dusman? Bushka se albi de mnie, nsa nu scoase nici un cuvnt. Pescarul ridica din umeri si, folosindu-se de mnerele de sprijin montate n pereti, porni spre sas. ? Scudi? arunca el peste umar.

? Imediat! rosti Sirena. (Se ntoarse spre Brett.) ncearca sa-l tii ct mai stabil po sibil. Afara este prapad. ? Poate ca ar trebui sa vin eu cu tine. ? Nu... Twsip nu se pricepe sa manevreze un hidropter. ? Atunci eu si cu el... ? Nu stiti cum se curata suportii. Asa este cel mai bine. Vom avea grija de noi. (Se apleca brusc, sarutndu-l pe obraz.) Nu te teme. Brett ramase cu o senzatie calda de siguranta. Avea impresia ca stie exact cum t rebuie sa actioneze comenzile. Bushka verifica legaturile Tritonului, apoi lua loc pe scaunul lui Scudi, lnga Bre tt. Acesta i arunca o privire pe furis, observnd ca piedica pistolului era n contin uare trasa. Valurile grele i izbeau piezis, iar hidropterul abia mai avea suficienta viteza p entru a se orienta. Se auzira voci pe punte. Scudi i striga ceva lui Twisp. Cabin a fu scaldata de un val. Doua alte valuri i ridicara brusc, producndu-le un gol n s tomac. Apoi se trezira n fata unui talaz imens, care se curba n fata lor si si spars e creasta nspumata n nasul aparatului. Acesta se nclina pe spate pna ajunse aproape la verticala, cazu n golul lasat de trecerea talazului si fu nghitit de valurile u rmatoare. Structura de rezistenta se cutremura ngrozitor. si pierdura cu totii sim tul orientarii, n timp ce Brett se lupta eroic sa ridice nasul aparatului la supr afata. Twisp striga ceva. Vocea sa disperata rasuna deodata pe culoar, nfgndu-se n urechile baiatului. ? Brett! ntoarce! S-a rupt cablul de siguranta al lui Scudi! Fara a se mai ntreba daca hidropterul putea suporta o asemenea manevra, Brett tras e zdravan de mansa spre stnga, pastrnd-o n acea pozitie. Aparatul se roti pe coama u nui talaz, patina n lateral si se repezi cu nasul n apa. Pasajul fu inundat iar ap a patrunse clocotind n cabina, ridicndu-l pe Tritonul captiv si proiectndu-l peste B ushka. Valul urmator era sa-i dea peste cap. Reusira sa iasa la suprafata, conti nund sa evolueze pe o traiectorie aproximativ circulara. Brett simti apa navalind n cabina si si dadu seama ca pescarul deschisese trapa din spate pentru a se face auzit. Gaseste-o! se ruga el. Ar fi vrut sa abandoneze comenzile si sa fuga spre Scudi, sa o ajute, nsa stia ca trebuie sa mentina hidropterul pe traiectorie. Twisp ave a multa experienta. Se va descurca! Apa din cabina le ajunsese pna aproape de talie. Auzi njuraturile lui Bushka, si l vazu straduindu-se tina pe loc trupul Tritonului. n mintea sa ncepu sa rasune o vibratie: Scudi Scudi Scudi... Vacarmul din cabina scazu deodata. ? A nchis sasul! striga istoricul. ? Ajuta-i, Bushka! urla Brett. Fa si tu ceva util, macar o singura data! Hidropterul se ridica din nou pe creasta unui val, nclinndu-se greu pe o parte din cauza apei din cabina. ? Nu e nevoie! facu Bushka. A gasit-o! ? Poti reintra pe cursul stabilit. (Era vocea lui Twisp, rasunndu-i n ceafa, nsa nu n toarse capul.) Fii linistit, n-a patit nimic. Brett ntoarse hidropterul, spargnd un val urias. Aparatul se nclina n fata, iar apa din cabina se aduna spre panoul de bord. Auzi clar zgomotul pompelor muncind de zor sub podea. Risca o privire napoi, zarindu-si iubita atrnnd fara vlaga pe umarul pescarului. Twisp nchise usa, apoi aseza trupul fetei pe fotoliul de comanda. ? Respira, spuse el. (Se apleca asupra ei, punndu-i degetele pe gt.) Pulsul este p uternic, dar s-a lovit cu capul de nvelisul metalic si a lesinat. ? Ati curatat suportii? ntreba Bushka. ? Rahat! izbucni Twisp. ? I-ati curatat? ? Da, am curatat afurisitii tai de suporti! Brett ridica privirea spre monitorul de deasupra si initie o giratie de zece gra de, nabusindu-si n acelasi timp o reactie violenta fata de Bushka. nsa acesta cauta de zor ceva pe panoul din fata sa.

? Trebuie sa retragem suprafetele portante, facu el. Asta era ideea, nu? si plimba degetele pe deasupra consolei si pe monitor aparu deodata o schema. O ce rceta cteva momente, apoi manevra comenzile din partea sa de panou. Dupa cteva cli pe si dadura seama ca reusise. Hhhhsssss... clank! Suprafetele portante intrasera n locasuri. ? Vezi ca nu te-ai ncadrat pe curs! sari el dupa aceea. ? Fac tot ce pot, reactiona Brett nemultumit. Daca nu intram piezis n valuri, pna la urma o sa fim sfarmati. ? Daca minti, esti mort! ? Poftim! Preia tu comanda daca te pricepi mai bine ca mine! rosti Brett lund mini le de pe mansa. Bushka i lipi teava pistolului de frunte: ? Continua sa pilotezi si nu mai face pe desteptul. Brett puse mna pe mansa la timp pentru a nfrunta noul val. Aparatul devenise mai u sor de manevrat. Undeva pe panou se aprinsese un buton verde sub care scria: "Su prafetele portante repliate." Bushka roti scaunul aducndu-i ntr-o pozitie din care i putea supraveghea att pe Bret t ct si pe Twisp. Tritonul legat zacea lnga scaunul lui, palid ca un mort. nsa resp ira. ? Intentiile mele nu s-au schimbat, rosti Bushka. (n vocea sa se facu simtita o n ota de isterie.) Mergem n continuare la ntlnirea cu Gallow. Twisp o lega pe Scudi de fotoliu si se aseza lnga ea, pastrndu-si mna pe un suport m ontat n perete. Privi peste umarul lui istoricului. ? Ce este ala? se interesa el aratnd spre monitorul din plafon. Bushka nu se ntoarse. Brett ridica ochii. Pe ecran clipea un hexagon verde-stralucitor, undeva n dreapta traiectoriei. ? Ce este ala? repeta Twisp. Baiatul se apleca asupra consolei si ceru identificarea elementelor de pe ecran. Lnga hexagon aparu un comentariu: "Postul de Observare Douazeci si Doi." ? Statia de recuperare a celulelor de hibernare, explica Brett. Probabil ca Gall ow se afla acolo. Scudi ne-a dus chiar la tinta. ? Condu-ne n interior! porunci Bushka. Brett modifica din nou cursul, ncercnd sa-si aminteasca tot ce-i spusese Scudi ref eritor la proiectul de recuperare a celulelor de pe orbita. Descoperi ca nu stia prea multe. ? De ce clipeste? ntreba din nou pescarul. ? Cred ca face asa atunci cnd intri n raza lor de detectie, si dadu Brett cu parere a. Sau poate ca adncimea apei scade periculos de mult. ? Crezi? se zbrli Bushka. ? Nu cunosc instrumentele astea mai bine dect tine, se supara baiatul. Daca ti nchi pui ca te pricepi mai bine, de ce nu treci tu la comenzi? ? Arunca niste apa pe fata aia si trezeste-o, porunci istoricul. (Vocea i suna din nou sparta. ndrepta pistolul spre Brett, adresndu-i-se lui Twisp.) Stai cuminte, Twisp! Altfel, pustiul se va trezi cu o gaura n cap! Cu mna ramasa libera, ncepu sa apese clapele consolei. ? Sunteti niste incompetenti, murmura el. Totul se afla aici, nu trebuie dect sa stii ce sa ceri. Instructiunile ncepura sa se deruleze pe ecran. ? Pe testiculele Navei! rosti Twisp njuratura sa preferata. Ce-i aia? Prin peretele transparent inundat de apa, undeva spre stnga, Brett zari o pata mar e si portocalie plutind pe apa. Se apleca deasupra consolei pentru a privi mai a tent. Era ceva lung si portocaliu care ntrerupea monotonia cenusiu-ntunecata a fur tunii. n jurul obiectului se nfasurasera alge. Hidropterul se apropia rapid de pata portocalie. Brett se apleca spre babord, pr egatindu-se sa o observe mai bine. ? Balonul unui dirijabil, se lamuri Bushka. Cum s-or fi prabusit? ? Vedeti cumva gondola? ntreba Twisp. Brett! Rami sub vnt si ai grija sa nu te ncurc i n balon, pentru ca actioneaza precum o ancora flotanta. Brett coti putin spre stnga si patrunse n depresiunea lasata de un talaz, balansndu

-se periculos pe creasta celui urmator. Descoperi gondola, o umbra ntunecata plut ind pe valuri. Balonul portocaliu nlantuit de alge o tinea pe loc si, ntr-o anumita masura, netezea furia oarba a apei. Hidropterul ajunse din nou pe coama unui va l. Baiatul reusi sa distinga figuri nspaimntate lipite de peretii gondolei. ? Sunt oameni acolo! striga Twisp. Le-am vazut fetele! ? La naiba! se razvrati Bushka. La naiba, la naiba, la naiba! ? Trebuie sa-i salvam, rosti Brett. Nu-i putem lasa acolo. ? Stiu! Scudi ncepu deodata sa murmure... cuvinte pe care iubitul ei nu le ntelegea. ? Nu va speriati, si revine! i anunta Twisp. Bushka, tu vino aici si ai grija de e a pna ma duc eu sa vad cum aducem gondola mai aproape de noi. ? Ai vreo idee? ntreba Bushka. ? Am sa not pna acolo! Ce altceva as putea face? Brett, ncearca sa pastrezi hidropt erul la punct fix! ? Sunt Tritoni, spuse Bushka. De ce nu ne arunca o frnghie? ? Pentru ca gondola se va duce la fund n clipa n care ei vor deschide sasul. ? Ce... ce se ntmpla? rasuna vocea limpede a Sirenei. Bushka si desfacu legaturile, ndreptndu-se spre ea. Auzira sasul deschizndu-se, apoi n chizndu-se la loc. Istoricul raspunse soptit la ntrebarea lui Scudi. ? Un dirijabil? Unde ne aflam? ? n apropiere de Postul de Observare Douazeci si Doi. Unde te duci? Stai locului! ? De-aici preiau eu comanda aparatului! Apa este foarte putin adnca. Foarte putin adnca. Ne putem... ? Bine! Fa ce trebuie sa faci. Brett simti pasii trsindu-se pe podea, apa picurnd din costumul ud... apoi mna ei pr inzndu-i de umar. ? Vai! Ce tare ma doare capul! gemu Scudi. si plimba degetele pe ceafa baiatului si acesta fu strapuns brusc de o durere ngro zitoare n tmpla. Parca cineva l-ar fi izbit acolo cu toata puterea. Scudi se apleca deasupra lui, asezndu-i mna pe umar pentru a-si gasi echilibrul. Ob rajii lor se atinsera. Brett se simti patruns de un fluid subtil. Panica ar fi vrut sa puna ghearele pe el, nsa disparu repede, lasnd loc unei straluciri cristaline. I se zbrli parul pe ceafa dndu-si seama ca traia o stare de supraconstienta. n el se contopisera doua fiinte, desi percepea separarea fizica. Vad lumea prin ochii lui Scudi! Minile sale manevrara automat mansa directiei si maneta de gaze, cu o pricepere d e care nu se stiuse capabil pna atunci. Hidropterul aluneca lin spre gondola si r amase pe loc. Tractiunea statoreactoarelor fusese reglata astfel nct sa contracarez e actiunea rafalelor de vnt. Ce se ntmpla cu noi? Cuvintele se formara tacut n minte. O ntrebare formulata instantaneu si un raspuns primit n aceeasi clipa. Algele ne-au schimbat! Atunci cnd ne atingem mpartasim aceleasi senzatii! Stapnit de aceasta stranie stare, l vazu pe Twisp notnd printr-un canal deschis de a lge. Se apropiase mult de gondola. Fetele nmarmurite se zgiau la el, lipite de per etele transparent. Brett avu impresia ca recunoaste una dintre acele figuri. Cu viteza fulgerului intra ntr-un fel de vis ? un vis n care auzea cuvintele rostite n interiorul gondolei. Visul disparu brusc. Ramase cu ochii holbati nspre valurile n spumate ce zgltiau balonul portocaliu. n cele din urma, Twisp reusi sa fixeze cablul . ? I-ai auzit vorbind? sopti Scudi. ? Nu mi-am dat seama ce spuneau. ? Eu da. Acolo sunt oamenii lui Gallow. Au luat prizonieri. ? Unde-i Gallow? n Postul de Observare? ? Cred ca da. Am recunoscut pe unul dintre prizonieri... Panille cel Negru... Um bra. Am lucrat cu el. ? Cel care m-a ngrijit acolo, pe culoar? ? Da, iar unul dintre rapitori este Gulf Nakano. Ma duc sa-l avertizez pe Bushka . El are arma. Va trebui sa-i nchidem n hala.

Scudi se ntoarse spre Bushka, pasind cu precautie pentru a nu-si pierde echilibru l. Brett o auzi explicndu-i situatia, spunnd ca recunoscuse figura lui Nakano. ? Au deschis sasul gondolei si ncep sa iasa, anunta baiatul. l vad pe Umbra... uit e-l si pe Nakano. Gata! Au iesit cu totii. Valurile au inundat gondola. Scudi se strecura n scaunul pilotului. ? Lasa-ma pe mine, rosti ea spre Brett. Tu ajuta-l pe Bushka sa-i ntmpine pe naufr agiati. ? Fara smecherii! sa rasti Bushka la el n timp ce alergau pe coridor. ? Trebuie sa-l scoatem pe Twisp dintre ei! ? El ramne ultimul, ca sa decupleze gondola n momentul n care aceasta se va scufund a. Ajunsera n dreptul sasului, simtind vntul biciuindu-le obrajii si aruncndu-le picat uri de apa n ochi. Un val se sparse cu furie de carcasa metalica a hidropterului. Brett se felicita ca nu renuntase la costumul de scafandru. n ciuda frigului, tr apul sau era scaldat n transpiratie, iar muschii bratelor si ai picioarelor se ncor dasera ca niste frnghii suprasolicitate. si arunca privirea n lungul cablului si za ri un sir de capete naintnd spre sas. n frunte era Nakano, urmat de Panille. Cablul tresarea n ritmul valurilor. ? i lasam sa intre unul cte unul si i bagam n hala din spatele meu, hotar Bushka. ? Va trebui sa-i dezarmam. Nakano intra primul. Pe fata avea ntiparita agresivitatea brutala a unui Nemilos batrn. Bushka l ameninta cu pistolul-laser, confisca o arma similara si un cutit d in holsterele celuilalt, apoi i facu semn cu barbia sa intre pe usa halei. Pret de o clipa, Brett avu impresia ca Nakano se va napusti asupra lui Bushka, d esi acesta din urma i lipise pistolul de coaste. Dar matahala dadu din umeri si c obor n hala. Panille ramase pe platforma pentru a-i ajuta pe ceilalti. Urmatoarea persoana car e patrunse prin sas se dovedi a fi o femeie superba. ? Kareen Ale! tresari Bushka. Mai sa fie! (O dezbraca din priviri. Nezarind nici un fel de arma, i facu si ei semn spre hala.) Intra acolo, te rog. Sirena privea fix pistolul din mna istoricului. ? Mai repede! De sub platforma izbucni brusc un urlet nfiorator. Brett se rasuci ca sa vada des pre ce era vorba. ? Ce s-a ntmplat? ntreba Bushka. ncerca sa-si mparta atentia ntre usa deschisa a halei si sasul prin care supravietu itorii urmau sa urce la bord. Brett privi peste umarul lui Panille, care coborse n apa. Gondola ncepuse sa se scu funde tragnd dupa ea si balonul portocaliu. Twisp desprinsese cablul si l tinea st rns de capat. Totusi, ceva era n neregula undeva pe la mijlocul cablului. Baiatul n cerca sa afle ce anume cauzase acel strigat teribil. ? Ce s-a ntmplat? insista Bushka. ? Nu stiu. Sunt niste alge pe cablu. Gondola a disparut deja sub valuri, Twisp p are n siguranta... O mna de om iesi de sub apa dar frunzele algelor se napustira asupra ei, facnd-o sa dispara! Twisp ajunse n dreptul lor si ramase acolo, nestiind ce sa faca. Frunze le i atinsera fruntea, crestetul, apoi se retrasera. Pescarul continua sa nainteze n lungul cablului, oprindu-se n final lnga Panille. Era epuizat. Tritonul l prinse d e subsuoara, sprijinindu-l, n timp ce valurile se agitau furioase n jurul lor. ? Aveti nevoie de ajutor? se oferi Brett. Twisp ridica o mna spre el, oprindu-l: ? Ma descurc. ntinse bratul n lungul cablului si se prinse bine. ? Doi oameni, gfi el. Luati de alge. Pur si simplu i-au luat. S-au ncolacit n jurul lor si i-au tras sub valuri. Urca pe platforma, trecu mpleticindu-se de pragul sasului, apoi se ntoarse pentru a-l ajuta pe Panille. Muschii i tremurau spasmodic. Bushka i facu Tritonului semn sa intre n hala. ? Nu! striga Brett interpunndu-se ntre Bushka si Panille. Umbra era prizonierul lo r. M-a ajutat. Nu este de-al lor.

? Cine zice asta? ? Algele! raspunse Twisp.

Sa dobndim controlul asupra hranei si religiei, si vom domina lumea. ? GeLaar Gallow AGITATIA CRESCNDA A VATA-EI facea ca nutrimentul sa se reverse pe deasupra margini lor piscinei. Din cnd n cnd si arcuia spatele de parca ar fi fost cuprinsa de durere . Sfrcurile roz ale snilor spargeau atunci suprafata lichidului precum piscurile s tralucitoare a doi munti albastru-verzui. Unul dintre supraveghetori, Insular cu mintea aburita de boo, se ntinse pentru a ciupi unul dintre aceste vrfuri imense b razdate de vene. Peste putin timp fu descoperit ntr-o stare catatonica, cu degete le mare si aratator mpietrite deasupra piscinei, n aceeasi pozitie profanatoare. Evenimentul o determina pe Simone Rocksack sa-si dubleze eforturile de convingere a Insularilor ca trebuie sa emigreze masiv n adncuri. Povestile despre "Furia Vat a-ei" circulau nengradite si nici unul din anturajul PP-ului nu facea eforturi de a separa realul de fantezie. Atunci cnd un subaltern protesta mpotriva raspndirii zvonurilor false, nsasi Simone l reduse la tacere spunnd: "Daca serveste unui ideal moral superior, minciuna nu mai este minciuna. Este o binefacere." Generatii ntregi de oameni evoluasera n jurul Vata-ei, iar ea ramasese nchisa n pisc ina si n propriul sau craniu. Acum explora lumea cu gingasele extremitati ale alg elor. Algele reprezentau pentru ea degete si urechi, nas, ochi si limba. Acolo unde te ntaculele masive pluteau lenes la suprafata stralucitoare a apei, percepea rasar itul pastelat al sorilor, plutirea barcilor si a Insulelor, atacurile cumplite a le haitelor de Nemilosi. Pestii-gunoieri care curatau frunzele late ale algelor gd ilau cu mustatile lor crevasele adnci ale carnii sale opulente. Ca si ea, algele erau incomplete... incapabile sa se reproduca. Tritonii taiau pu ieti din tulpinile mature, sadindu-i n namol sau printre stnci. Furtunile, la rndul lor, smulgeau tentacule fragede din trupul-mama si le raspndeau printre pietre un de cresteau n siguranta. De cel putin doua secole si jumatate algele nu mai nflori sera. Nici un aerostat nu mai sparsese suprafata apei naltndu-si balonul cu hidroge n printre nori si mprastiind sporii. Uneori, n somn, pntecele Vata-ei se unduia ntr-un ritm uitat, n timp ce o dulce star e de vid i chinuia abdomenul. Acestea erau momentele cnd se apropia de Duque, trup ul ei masiv strivindu-i ntr-o frustranta parodie de act sexual. Acum, frustrarile ei se focalizasera asupra lui GeLaar Gallow. O jungla de alge s i ntindea tentaculele uriase ncercnd sa ajunga la zidurile si portile Postului de O bservare Douazeci si Doi, nsa fara succes. Perimetrul era prea larg, zidurile pre a nalte... tentaculele prea scurte. Din ce n ce mai multi ochi participau alaturi de alge la dezvaluirea tradarii. Ce i mai limpezi apartineau lui Scudi Wang. Vata-ei i placea compania Sirenei si de fiecare data i venea foarte greu sa se desparta de ea. O ntlnise pe Scudi printre alge. Dupa cteva contacte scurte si luminoase cu mintea tnara si proaspata, o cautase zilnic. Atunci cnd visa imagini terorizante cu alge smulse din piatra-balast si murind n vrtejul furtunii, atingea pielea lui Scudi cu tentaculele sau cu frunzele iar cosmarul se transforma ntr-o viziune blnda. La rnd ul ei, proiecta n mintea Sirenei mici povestioare, imagini fragmentate, care alun gau teama ca algele ar putea fi periculoase. Visa si pentru altii care nu iesise ra niciodata din tarmul fanteziei. Acum stia ca mama lui Scudi fusese unul dintre acei idealisti incorijibili. Orbita de stralucitoarele viziuni proiectate de alg e, femeia intrase neajutorata, cu ochii larg deschisi, n plasa pescarului. Delica tul peste-cu-aer de la gt fusese zdrobit iar ea se necase. Echipajul submersibilul ui nu facuse nici un gest pentru a o salva, desi vazuse totul! Urmarea strania odisee ale carei evenimente se canalizau spre Postul de Observar e Douazeci si Doi. n momentul scufundarii gondolei si ntinsese tentaculele si facuse

cunostinta cu Panille Umbra Frate, gndi ea minunndu-se ushka si cu Panille. Mesajul allow si obligati-l sa iasa

si cu Bushka. Ea si cu Panille aveau acelasi snge. de frumusetea cuvntului. Prin Scudi intra n legatura cu B trimis Sirenei era simplu si limpede: Gasiti-l pe G din fortareata. Restul lasati-l n seama algelor.

Viata nu este o optiune, ci un dar. Moartea este optiunea. ? Ward Keel, Jurnale DESI SE FACUSE TRZIU, somnul nu vroia sa coboare asupra lui Ward Keel. si spuse ca lipsa oboselii era o consecinta logica a starii de captivitate. Pleoapele refuz au cu ncapatnare sa se nchida. Clipeau ncet permitndu-i sa admire miscarea gratioasa a genelor, reflectata n plasmasticla de lnga el. Se studie cu atentie. Ochii patau monotonia plasmasticlei ca o fereastra cu margini difuze. Dincolo de perete cres teau algele, aproape la fel de gri ca si fondul apei. Celula aceasta era ncalzita mai bine chiar dect locuinta sa din Vashon, nsa cenusiul din jur aducea o boare de gheata n sufletul sau. Contemplase algele de-a lungul a cteva ore, pe parcursul carora oamenii lui Gallo w se adunasera n Postul de Observare. La nceput, tulpinile se clatinasera n voia cu rentilor. Frunzele lor se desfaceau precum parul unei femei mngiat de briza. Acum ritmul se schimbase. Frunzele si ndreptasera vrfurile direct spre Keel. Curentii si modificau directia de la o clipa la alta, oblignd algele sa participe la un dans halucinant. Echipajul care plecase de dimineata nu se mai ntorsese. Gallow si pierduse echipa de medici, si njura n camera de alaturi cu o voce sparta si enervanta. Se ntmpla ceva ciudat cu algele, si spuse Keel. Mai ciudat chiar dect faptul ca se mi sca mpotriva curentilor. Niciodata nu luase n considerare posibilitatea ca Brett si Scudi sa fi murit n tim pul evadarii. n reveriile provocate de unduirile gratioase ale algelor, gndurile s ale se ndreptau adesea spre tinerii sai prieteni. Sosisera la destinatie? Cuvintele pline de mnie ale lui Gallow nu faceau nici o a luzie la asa ceva. Judecatorul ncepu sa-si faca griji. Criminalul ar fi reactiona t foarte violent daca mesajul ar fi ajuns pe Vashon. GeLaar Gallow intentioneaza sa puna stapnire pe Comertul Tritonian si pe celulele de hibernare. Rachetele lor pleaca n spatiu pentru a recupera celulele de pe orbit a. Tritonii schimba planeta de o maniera care sa faca imposibila supravietuirea I nsularilor. Daca tentativa lui Gallow va fi ncununata de succes, pe Insulari nu i mai asteapta dect moartea. Cum va reactiona PP-ul? Nu era sigur ca va apuca sa afle raspunsul la aceasta ntr ebare. n curnd am sa mor. N-are rost sa-mi fac sperante desarte. Matele ncepusera sa-l arda din nou, exact la fel cum patise cu patru ani n urma. S tia ca orice urma a remorei disparuse. Fara ea, mncarea nghitita va trece nedigera ta iar intestinele se vor ataca singure. Va muri ori de foame, ori din cauza une i hemoragii interne. N-avea nici un motiv sa puna la ndoiala diagnosticul medicul ui sau personal. Dovezile erau prea chinuitoare pentru a se mai preface ca ignora realitatea. De obicei, eram mereu obosit. De data aceasta, de ce nu pot sa dorm? Din cauza c a ultima oara sngerase n timpul somnului. Se apropiase la un pas de moarte. De ace ea nu vroia somnul sa vina. Nu focul din mate l tinea treaz. Proteza ? pe care o purta de attia ani ? l nvatase sa suporte durerea. Nu. De data aceasta era vorba de luciditatea condamnatului. Starea limpede de constienta l facuse pe Judecator sa urmareasca activitatea algel or. Pe la mijlocul diminetii tulpinile ncepusera sa nfrunte curentii, nclinndu-se sp re Postul de Observare. Perimetrul proteja zidurile cladirii pe o raza de doua s ute de metri. O piatra pretioasa n central unui inel larg. Pestii disparusera si ei. Cu cteva ore mai devreme, Keel avusese ocazia sa admire o fauna care rivaliza

cu gradinile din Centra ? pesti-fluture desfacndu-si aripioarele precum un evanta i, omniprezentii pesti-gunoieri lustruind cu mustatile lor franzele si plasmastic la, demonii-de-namol ale caror aripioare dorsale se ridicau amenintatoare la cel mai mic semn de pericol... Toti disparusera, iar filtrul cenusiu al serii era p e cale sa-si schimbe rapid culoarea, devenind negru. Nu ramasesera dect algele, s ingurul proprietar al lumii aflata dincolo de perimetrul Postului de Observare. K eel avu senzatia ca n aceasta zi le urmarise trecnd de la o gratie inofensiva la a gresivitate deplina. Asta este o interpretare de-a mea, si aminti el. Nu e cazul sa consider ca niste creaturi neumane au un comportament uman. Asa ceva ar limita valabilitatea studi ului. Un fior rece i strabatu maduva spinarii atunci cnd si dadu seama ca algele ac estea fusesera create cu ajutorul genelor purtate de mutantii umani. Algele aveau o memorie infinita. Asa afirmau cronicile. Asa afirma si GeLaar Gal low. Care-i concluzia? se ntreba. Concluzia este ca algele se apropie de starea de constiinta avuta anterior. Abso rb amintirile celor vii si celor decedati de curnd. Ward Keel descoperea aici o i mensa tentatie. As putea lasa n urma mea ceva mai mult dect niste jurnale mzgalite. As putea lasa to tul! Totul! Ce perspectiva! Introduse aceste gnduri n jurnal, dorindu-si sa fi luat cu el ntreaga colectie de note si jurnale completate pe parcursul vietii. Probab il ca nici un alt Insular nu meditase asupra vietii si formelor de viata mai int ens dect o facuse Judecatorul Keel. Observatiile sale erau de-a dreptul unice si esentiale, desi din cnd n cnd pareau ilogice. Nu putea suporta ideea pierderii unor informatii att de pretioase tocmai ntr-un moment n care omenirea avea cel mai mult nevoie de ele. Un altul va avea aceleasi gnduri ca si mine. Mai trziu. Daca timpul va mai exista pentru noi. Atentia i fu atrasa de sosirea unui alt submersibil care ? din ordinele lui Gallo w ? ocolea cu prudenta zona populata cu alge. Aparatul disparu n interiorul hanga rului, iar Keel se trezi urmarind iarasi miscarea halucinanta a tulpinilor si te ntaculelor. Acestea se ndreptau n directia oricarui Triton care intra n Postul de Ob servare, chiar daca astfel erau obligate sa nfrunte curentii. Ca niste flori care cauta razele de soare. Din cnd n cnd, algele si repezeau tentaculele spre vreun intr us, nsa Tritonii pastrau o distanta confortabila. Daca algele se trezesc, viitorul tuturor pandoranilor va sta pe muchie de cutit. Poate ca dupa ce vor lua contact cu suficient de multi oameni, algele vor gasi mo dalitatea de a spune: "Ca noi. Daca esti om, nseamna ca esti ca noi." La urma urm elor, exista o nrudire biologica. nghiti n sec, spernd ca Vata era ntr-adevar cheia r enasterii constiintei algelor. Mai spera, de asemenea, ca indulgenta facea parte din personalitatea ei. Avu impresia ca percepe o schimbare. Nu se putea pronunta asupra naturii ei, mai ales ca noaptea dadea trcoale, iar vizibilitatea era si-asa destul de redusa, nsa avea siguranta ca distanta care separa perimetrul de cladirea Postului de Observ are devenise mai mica. Nu cu mult, dar suficient pentru a fi sesizata. Cauta n memorie toate informatiile referitoare la alge. Constiente; capabile de o comunicare non-verbala, prin atingere; ferm ancorate de pietrele-balast, nsa mobi le n starea de spori ? numai ca starea de spori disparuse de cteva sute de ani. Ac elea erau algele care populau oceanul nainte ca oamenii sa le distruga. Ce surpriz e le rezervau noile alge? Fusesera re-create pornind de la genele existente n oame ni. Au nvatat sa se miste? Nu parea a fi o festa a imaginatiei. ntunericul de afar a devenise aproape total, cu exceptia unei palide straluciri provenind de la Pos tul de Observare. Mine dimineata se va lamuri totul, si spuse. Daca o mai apuc. Zmbi pentru sine. Tot ul n jur cazuse prada ntunericului, doar imaginea sa reflectata n plasmasticla hubl oului ramasese aureolata de lumina anemica provenind de la tubul din cabina. Se departa de peretele transparent, nu nainte de a arunca o ultima privire nasulu i. I se ntindea peste figura precum o fructa zdrobita. Ori de cte ori Judecatorul intra n stare de meditatie, vrful nasului i atingea buza superioara. Usa din spatele sau se deschise violent, lovind peretele si facndu-l sa tresara. Simti noduri n stomac la aparitia lui Gallow, singur. Tritonul venise cu doi litr

i de vin insular. ? Domnule Judecator, ti ofer acest vin n semn de ospitalitate! Keel citi pe eticheta ca vinul provenea din Vashon ? deci nu din Guemes ? si ras ufla usurat. ? Multumesc, domnule Gallow. (nclina capul o idee, att ct i permitea proteza.) Foart e rar am placerea de a savura un vin bun, pentru ca o data cu batrnetea apar si b olile de stomac. (Se aseza cu zgomot pe pat, aratnd spre scaunul din apropiere.) Ia loc! Cani ai sa gasesti pe etajera. ? Perfect! Gallow afisa zmbetul lui larg care deschisese lacatul multor usi. Si inimile femeilor, si spuse Keel. Alunga acest gnd, jenat de propria reactie. Ga llow lua doua cani cioplite n piatra si le aseza pe masa. Toartele erau largi, po trivite pentru degetele groase ale celor care lucrau la posturile de observare. Gallow turna vin n cani nsa nu lua loc. ? Am ordonat sa ni se aduca cina, spuse el. Unul dintre oamenii mei gateste acce ptabil. Postul de Observare este foarte aglomerat, astfel nct vom mnca aici. Sper c a n-ai nimic mpotriva. Foarte politicos! Oare ce urmareste? Amndoi ridicara canile, nsa Keel de-abia si mui e buzele n lichidul de culoarea chihlimbarului. ? E bun! rosti el. Stomacul i se strnse la contactul cu vinul amar si la gndul hranei fierbinti ce ur ma sa vina. Si ncepu sa-l doara la ideea ca va fi obligat sa asculte palavrageala egocentrica a lui Gallow. ? Noroc! i ura Tritonul. Si sanatate copiilor tai! Keel ridica sprncenele, surprins. Nu se asteptase sa auda din gura lui Gallow un traditional toast insular! si simtea limba mngiata de cteva replici acide, dar hotar sa le reprime. ? Voi, Insularii, ati devenit maestri n viticultura. (Gallow continua discutia pe acelasi ton agreabil.) Aici, tot ce producem are gust de formaldehida. ? Strugurele are nevoie de aer liber. De soare, si nu de lampi! Iata de ce fleca re anotimp are farmecul sau aparte. Cnd bei vin, gusti din istoria strugurelui. C onditiile din adncuri sunt foarte bine sugerate de formaldehida... cel putin n pri vinta vinului. Expresia lui Gallow se ntuneca putin... o ncruntatura aproape insesizabila. Apoi a paru iarasi zmbetul larg si triumfator: ? Cu toate acestea, semenii tai abia asteapta sa lase n urma viata pe care o duc n momentul de fata si sa emigreze masiv n societatea noastra. Se pare ca apreciaza gustul formaldehidei. Aha! Deci pentru asta a venit! Nu era pentru prima oara cnd auzea conversatii pur tate pe marginea acestui subiect. Cei care detineau puterea simteau mereu nevoia de a-si justifica abuzurile de putere. si imagina ca pe parcursul istoriei multi n temnitati fusesera obligati sa asculte spasenia prefacuta a celor care le rapiser a libertatea. ? Privilegiile se justifica singure, grai el. Nu au nevoie dect de un martor amab il. Pentru ce ai venit? ? Am venit sa discutam, domnule Judecator. (si aranja o suvita de par blond care i cazuse pe frunte.) Conversatie, dialog... spune-i cum vrei. Oamenii mei nu mi pot oferi aceasta placere. Ei se pricep la altele. ? Probabil ca ai n subordine ofiteri, sefi de tot felul. De ce nu apelezi la ei? ? Ti se pare curios? Ti-e teama ca intimitatea detentiei la care ai fost supus v a fi violata? Linisteste-te, domnule Judecator, n momentul de fata nu vreau dect s a port o conversatie. Oamenii mei mrie, ofiterii fac planuri, dusmanii comploteaza. nsa prizonierul meu gndeste, altfel nu ar tine un jurnal. Iar eu i admir pe cei ca re gndesc. Mintea rationala este un lucru rar, care trebuie respectat si ncurajat. Keel era acum sigur ca Gallow urmarea ceva ? ceva anume. Ai grija. Omul asta stie sa nvrta cuvintele. Picaturile de vin nghitite gasisera pu nctul slab si ncepura sa-i arda ncet intestinele. Fu tentat sa puna capat conversa tiei. Ct respect ai avut pentru mintile guemesiene? nsa nu-si putea permite acest lucru. Insularii aveau o nevoie urgenta de informatii pe care doar el le putea p rocura.

Voi face totul pentru ei, pna n ultima clipa pe care o mai am de trait. ? ti voi spune adevarul, vorbi el cu voce tare. ? Adevarul este ntotdeauna bine venit, raspunse Gallow. nclina usor capul ntr-un gest plin de respect si dadu pe gt tot vinul din cana. Kee l i turna o alta portie. ? Adevarul este ca nici eu nu prea am cu cine discuta, ncepu Judecatorul. Am mbatrni t, nu am copii si n-as vrea sa parasesc lumea asta lasnd un gol n urma. Jurnalele ? (arata spre carnetelul nvelit n plaz si asezat pe pat) ? sunt copiii mei. Intent ionez sa le las ntr-o stare ct mai buna. ? Ti-am citit notitele. Foarte multa poezie sta ascunsa n ele. Mi-ar placea sa te aud citindu-le cu voce tare. N-am ntlnit pe nimeni care sa aiba gnduri mai interes ante dect tine. ? Pentru ca eu ndraznesc sa gndesc, spre deosebire de oamenii tai. ? Nu sunt un monstru, domnule Judecator. ? Nu mai sunt Judecator, domnule Gallow. Faci o confuzie. n momentul de fata, Sim one Rocksack este att Judecator ct si PP. Influenta mea s-a diminuat considerabil. Gallow ridica din nou cana de vin n sanatatea lui. ? Foarte perspicace, rosti el. Informatia ta este corecta ? Simone Rocksack a cu mulat functiile de Sef al Justitiei si PP. nsa n istorie au existat cazuri de coru pere a Preotilor-psihiatri. Din acest motiv, nici unul dintre ei nu s-a bucurat de ncrederea deplina a oamenilor. Tu, ca Judecator, ai dat oamenilor certitudinea ca exista un echilibru de putere. Ei te asteapta pe tine. Tu le poti nlatura susp iciunile, nu Simone. Dintr-un motiv foarte evident. ? Care este acela? Gallow ascunse zmbetul amabil, naltnd privirea rece si albastra spre figura lui Kee l. ? Au motive foarte ntemeiate sa se ngrijoreze, din cauza ca Simone lucreaza pentru mine. De la bun nceput. ? Nu ma mira, facu Judecatorul. Cu toate acestea era surprins. ncerca sa pastreze un ton egal, de conversatie. Scoate tot ce poti de la el. Este singurul talent care ti-a mai ramas. Foloseste -l! ? Cred ca totusi ti-am facut o surpriza cu vestea aceasta, se ncapatna Gallow. Tru pul tau te tradeaza. Tu si PP-ul nu sunteti singurii oameni nvatati sa citeasca r eactiile subtile ale altora. ? Da, n sfrsit... Nu prea-mi vine sa cred ca a fost de acord cu masacrarea guemesi enilor. ? Nu a fost la curent, dar va sti sa faca fata. Daca ajungi sa o cunosti mai bin e, ti dai seama ca este o femeie foarte deprimata. Foarte... amara. Stiai ca pe fi ecare perete al locuintei ei este montata cte o oglinda? ? N-am intrat niciodata la ea n apartament. ? Eu am intrat, facu Gallow umflndu-se n piept aproape fara sa vrea. Nici un alt b arbat nu se poate lauda cu o asemenea performanta. Urla la urtenia ei, si loveste pielea, se strmba n fata oglinzii pna ce ajunge sa se mpace cu fizicul sau natural. De-abia atunci iese din camera. Ce creatura trista! ? Ce fiinta umana trista, vrei sa spui! ? Nu se considera umana. ? Ti-a spus tie asta? ? Da. ? Atunci are nevoie de ajutor. De prieteni. De cineva care sa... ? N-ar face dect sa-i aduca mereu aminte de urtenia ei. S-a mai ncercat, sa stii. P acat, pentru ca ascunde un trup superb sub faldurile rochiilor! Eu sunt prietenu l ei deoarece ma considera atragator. Considera ca asa ar trebui sa arate toti o amenii. Uraste ideea perpetuarii unor copii urti ntr-o lume urta. ? Ti-a spus tie asta? insista Judecatorul. ? Da. Mi-a spus si altele. Eu o ascult, domnule Judecator. Tu si Comitetul pe ca re l conduci nu faceti dect sa o tolerati. Din cauza asta ati pierdut-o. ? Am impresia ca era pierduta cu mult nainte de a o cunoaste eu. Gallow si puse din nou zmbetul pe fata: ? Ai dreptate, desigur. Dar a existat un moment cnd putea fi cstigata. Eu am stiut

sa profit de ocazie. Voi nu. Este posibil ca atunci sa se fi schimbat ntreg curs ul istoriei. ? Posibil. ? Crezi ca semenii tai vor continua sa-si etaleze la nesfrsit diformitatile? Nu! Copiii vostri normali sunt trimisi n societatea noastra. La voi vin deseurile noa stre, criminalii si infirmii. Ce viata mai e si asta? Mizerie. Disperare... Gallow ridica din umeri ca si cum argumentele lui nu puteau fi atacate. Keel nu avea deloc aceeasi impresie despre viata pe Insule. Aglomeratie incompat ibila cu standardele tritoniene... da. Mirosuri urte... da. nsa peste tot plutea cu loarea, muzica, buna dispozitie. Cum le puteai vorbi Tritonilor despre incredibil a frumusete a unui rasarit de soare? Despre picaturile de ploaie care ti mngiau fat a si minile? Despre apropierea si atingerea permanenta dintre oameni, care ti dove deau ca traiai si ca celorlalti le pasa de tine? ? Domnule Judecator, rosti Gallow. Nu ti-ai baut vinul. Nu te satisface calitate a lui? Nu vinul e de vina, gndi Keel, ci compania. Apoi, cu voce tare: ? Am o problema la stomac. Trebuie s-o iau mai ncet cu vinul. De obicei prefer bo o-ul. ? Boo? (Gallow ridica sprncenele, sincer uimit.) Produsul ala eliminat de Tentacu lele Nervoase? Credeam... ? Ca doar degeneratii o beau? Posibil. Mie mi calmeaza durerile si mi place, mai a les ca organismul meu respinge ouale care s-ar putea gasi n lichid. Eu nu fac col ectie! Asta cred ca l-a atins! Gallow ncuviinta, apoi strnse din buze pna devenira o ata alba si foarte subtire. ? Am auzit ca boo-ul provoaca anomalii cromozomice, spuse el. Nu credeti ca voi, Insularii, riscati cam mult consumndu-l? ? Anomalii cromozomice? pufni Keel. (Nu facu nici un efort pentru a-si ascunde zm betul.) E ca si cum ai juca la ruleta iar roata este defecta, nu? Sorbi nca o data din vin si se lasa pe spate pentru a-si studia mai bine interloc utorul. Expresia de dezgust ntiparita pe fata Tritonului i spuse ca lovise ntr-un p unct sensibil. Cei care au puncte sensibile pot fi supusi unor verificari, si spuse el. Daca i ve rifici, atunci poti sa-i si domini. Pozitia sa n cadrul Comitetului i confirmase d e nenumarate ori acest lucru. ? Ti se pare amuzant? l fulgera Gallow cu privirea sa albastra. Atta vreme ct semeni i tai vor face copii, specia umana se afla n pericol. Ce-ar fi daca...? Keel ridica att palma ct si tonul vocii, ntrerupndu-l: ? Este de competenta Comitetului sa-si puna ntrebari de genul "Ce-ar fi daca", si sa raspunda la ele. Vlastarele care reprezinta un pericol pentru omenire nu pri mesc permisiunea de a trai. Pentru noi, care am nvatat sa pretuim viata, acesta e ste un eveniment deosebit de trist. Dar trebuie sa protejam existenta celorlalti . Spune-mi domnule Gallow, de ce crezi ca toate mutatiile sunt nefaste, urte sau i nutile? ? Te-ai uitat n oglinda? rosti celalalt cu o voce caustica. Gtul nu-ti poate sprij ini capul fara... lucrul acela. Ochii sunt aproape de tmple si... ? Si au culori diferite. Stiai ca exista mai multi Tritoni cu ochi caprui dect cu ochi albastri? Raportul este cam de patru la unu. Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca si tu ai putea fi un mutant? Ai ochi albastri, spre deosebire de majorit atea semenilor tai. Ce sa facem cu tine? Sa te sterilizam? Sa te eliminam? Linia de separatie se trage acolo unde mutatiile pun viata n pericol. Se pare ca voi o trageti folosind criterii estetice. Preferati genocidul cosmetic. i gasiti vreo j ustificare? De unde stiti ca n-am creat arme biologice secrete ? pe baza de muta tii, desigur ? cu care sa facem fata amenintarii voastre? Afla care-i sunt spaimele si asmute-le asupra lui. Dincolo de usa rasuna clinchet de tacmuri, urmat de aparitia n prag a unui carucior . Tnarul care l mpingea se lasase cuprins de o profunda admiratie pentru Gallow. Oc hii sai sorbeau orice gest al sefului sau; minile i tremurau n timp ce aranjau farfu riile si tacmurile pe masuta plianta. Servi mncarea aburinda, iar Keel savura aroma placuta a ciorbei de peste. Dupa ce termina de asezat pinea si desertul, tnarul s

coase o lingurita din buzunar si gusta din toate cte putin. Aha! Deci Gallow se teme sa nu fie otravit. Constata cu satisfactie ca tnarul gus tase si din portiile sale. Lucrurile nu se desfasoara chiar asa cum ar vrea Gall ow sa credem. Profita de ocazie: ? Faci asta pentru a-ti educa papilele gustative? ntreba el. Servitorul arunca o privire nedumerita spre Gallow, care zmbi: ? Toti oamenii aflati la putere au dusmani. Chiar si tu. n ce ma priveste, am hot art sa-mi iau masuri de protectie. ? Protectie fata de cine? Gallow amuti brusc, servitorul pali. ? O ntrebare foarte abila, aprecie Tritonul. ? n acest fel dai de nteles ca asasinatul reprezinta modalitatea actuala de exprim are n politica. Asta este maniera de guvernare pe care o propui lumii? Palma lui Gallow se abatu cu furie asupra mesei. Servitorul, speriat, scapa din mna farfuria care se sparse. Un ciob cazu pe pantoful lui Keel, nvrtindu-se ca un t itirez asimetric. Gallow l concedie pe tnar cu un gest aspru. Acesta se grabi sa d ispara nchiznd usa n urma lui. Tritonul arunca nervos lingura n farfurie, mproscndu-l pe Keel cu ctiva stropi de ci orba. Se apleca peste masa, stergnd haina Sefului Justitiei cu propria camasa. ? mi cer scuze, domnule Judecator. De obicei nu sunt chiar att de grosolan. M-ai.. . iritat putin. Te rog sa ma scuzi. Pe Keel ncepusera sa-l doara genunchii si si ntinse picioarele pe sub masuta. Gallow rupse o bucata de pine si restul l oferi Judecatorului. ? Ai luat-o pe Scudi Wang prizoniera? ntreba Keel. ? Binenteles. ? Si pe Norton, tnarul Insular? ? I-am cazat mpreuna. N-au patit nimic rau. ? Nu vei reusi, l avertiza Judecatorul. Daca te folosesti de rapiri, prizonieri s i crime pentru a pune mna pe putere, guvernarea ta va fi amenintata de aceleasi ne norociri. Nici un ntelept nu ar accepta sa fie stapn peste oameni disperati. Regii sunt facuti dintr-un material mai de calitate dect al tau. Urechile lui Gallow fura gdilate de cuvntul "rege". Keel i vedea buzele exersndu-l. ? De ce nu mannci, domnule Judecator? ? Dupa cum am mai spus, am probleme cu stomacul. ? Totusi, trebuie sa mannci. Altfel cum vei putea trai? Keel zmbi: ? Nu voi trai. Gallow aseza prudent lingura pe masa, stergndu-si buzele cu mneca. Sprncenele se ncr untara, ngrijorate. ? Daca nu vrei sa mannci, vei fi hranit cu forta! ameninta el. Scuteste-te de un asemenea... disconfort. Doar nu-ti nchipui ca am sa te las sa mori atta vreme ct te am n custodie. ? Te nseli. Problema asta nu depinde de vointa mea. Mncatul mi produce durere, iar h rana trece prin intestine fara a mai fi digerata. Gallow se lasa putin pe spate. ? Nu te teme, domnule Gallow. Boala mea nu este contagioasa. ? Dar atunci ce este? ? Un defect. Bioinginerii m-au ajutat pna acum, nsa cazul meu a trecut deja ntr-o I nstanta Superioara. ? Instanta Superioara? ntreba Tritonul. Adica exista o grupare politica oculta mai presus dect voi? Keel ncepu sa rda, aducnd nemultumire si uimire pe fata altfel calma a lui Gallow. ? Instanta Superioara are mai multe denumiri, explica el. Este un grup subversiv , ntr-adevar. Unii l mai numesc Nava, altii i spun Iisus ? care n-are nici o legatu ra cu Jesus Lewis din lectiile noastre de istorie. Dupa cum ti poti da seama, est e o comisie mult mai severa dect cea pe care o conduc eu. Amenintarile tale si pier d orice semnificatie. ? Vrei sa spui ca... mori? Keel ncuviinta zmbind: ? Da. Si indiferent ce vei face, oamenii si vor nchipui ca tu m-ai ucis.

Gallow l privi ndelung, apoi si strivi buzele cu fata de masa si se ridica n picioar e. ? n acest caz, rosti el sumbru, daca vrei sa salvezi viata celor doi tineri vei f ace exact ceea ce ti spun eu!

... se ntmpla ca aceleasi nenorociri au tulburat mereu toate epocile istoriei. ? Niccolo Machiavelli, Discursuri, Arhivele Navei DIN SCAUNUL SAU DE COMANDA, BRETT contempla stralucirea purpurie a norilor aprin si de razele de soare. Asfintitul se apropia cu pasi repezi, iar hidropterul avan sa cu usurinta peste valurile strnite de furtuna. Talazurile nspumate se repezeau s a le micsoreze viteza, nsa aparatul recupera imediat dupa ce trecea de creasta fi ecaruia. Era un ritm pe care tnarul l ntelesese fara a face vreun efort constient. Trupul si simturile se adaptasera perfect. O cortina cenusie de vapori plutea undeva n dreapta, la doua sute de metri deasup ra apei. Probabil frontul unei furtuni. Din fericire, se ndeparta de ei. Brett, cu atentia mpartita ntre Dirijor si conditiile meteo, reduse brusc tractiun ea motoarelor. Aparatul ncepu sa patineze pe suprafetele portante, deplasndu-se cu viteza minima la marginea unui cmp de alge care se pierdea n departare. Schimbarea brusca i trezi pe toti din motaiala, mprastiindu-i ? cu exceptia lui Bus hka ? prin cabina. Se straduira sa si gaseasca din nou o pozitie stabila. Bushka ocupa singur fotoliul de comanda, ntr-o maiestuoasa izolare, neafectat de agitati a produsa si mngind o bucata de alga lipita pe genunchi. Ochii sai aruncau priviri absente, iar fata trada o intensa concentrare. Alga se agatase de cablul cu car e Twisp legase gondola si nimeni nu-i acordase mare atentie, cu exceptia istoric ului care se hotarse s-o pastreze. Tritonul captiv fusese mutat n hala, alaturi de supravietuitorii naufragiului. Panille, care si el atipise de oboseala, rosti cu o voce ngrijorata: ? S-a ntmplat ceva? Brett arata spre hexagonul verde prezent pe monitor. ? Ne-am apropiat la ctiva kilometri. l auzira pe Twisp rostind n spatele lor: ? Bushka, esti sigur ca vrei sa mergi pna la capat? ? Nu am de ales. Vocea sunase ca din departari. Alga se acoperise cu o crusta uscata, nsa Bushka o mngia n continuare. Pescarul mpinse barbia spre mormanul de arme confiscate de la naufragiati. ? Atunci ar fi mai bine sa ne narmam cu totii. ? Am sa ma mai gndesc. Din nou, mna istoricului trecu lin pe deasupra crustei verzi. ? Panille, ntreba Twisp, cunosti sistemul defensiv al Postului de Observare? Scudi, care se asezase pe podea n fata lui Twisp, raspunse n locul Tritonului: ? Se presupune ca Posturile de Observare nu au nevoie sa fie aparate. ? Au sonar, alarme la perimetru ? ca sa semnaleze prezenta Nemilosilor ? si tot felul de chestii din astea, rosti Panille. Fiecare Post de Observare are n dotare un dirijabil pentru supravegherea conditiilor meteorologice. ? Dar armamentul? insista pescarul. ? Uneltele lor de lucru, spuse Scudi. Bushka mpinse cu piciorul armele depuse ngramadite la picioarele sale: ? Vor fi narmati cu pistoale-laser. Gallow a avut grija de asta. ? nsa nu le pot folosi dect n interiorul cladirii, l completa Panille. ? De aceea am si oprit aici, explica Brett. Crezi ca au aflat de prezenta noastr a? ? Au aflat, raspunse Bushka. nsa nu-si dau seama cine suntem. Dupa care dezlipi alga de pe materialul pantalonilor, lasnd-o sa cada pe podea.

Scudi se ridica n picioare si veni lnga Brett, sprijinindu-si bratul de spatarul s caunului: ? Vor avea lansatoare de flacari, cuttere, scuturi de protectie, cutite, berbeci . Uneltele sunt arme foarte eficiente. (ntoarse capul spre Bushka.) De altfel, ma sacrarea Insulei Guemes ne-a dovedit clar acest lucru. Panille roti scaunul pentru a privi spre coridorul ce conducea spre hala: ? Cei de-acolo ar putea fi la curent cu unele detalii importante... ? Dar este absurd! sari Brett. Ce putem face noi mpotriva lui Gallow si a armatei sale? ? Vom astepta caderea noptii, hotar Bushka. n ntuneric, toti oamenii seamana ntre ei . (Apoi se adresa Sirenei.) Zici ca ai lucrat aici. Ne poti desena un plan cu pu nctele de acces, statia de alimentare cu energie, magaziile cu scule, hangarele, si toate celelalte obiective importante? Scudi ndrepta ochii spre Brett. Acesta ridica din umeri. Twisp arunca o scurta pr ivire spre pistolul din mna lui Bushka, apoi spre figura acestuia: ? Tu chiar vrei sa-i atacam? ? Binenteles. ? Fara arme? ? Surpriza va fi arma noastra de baza. Pescarul scoase un hohot amar. ? Lasa-ma sa vorbesc cu Kareen, propuse Panille. Nu este de-a lor. Daca a aflat. .. ? Nu putem avea ncredere n ea! latra istoricul. A fost femeia lui Ryan Wang, iar ac um i apartine lui Gallow! ? Nu este adevarat! ? Barbatii s-au lasat ntotdeauna fraieriti de femeile frumoase! facu dispretuitor Bushka. Fata ntunecata a lui Panille capata nuante si mai grave, nsa reusi sa se stapneasca . Apoi: ? Algele! Algele ne vor oferi toate informatiile necesare. ? Nici n alge nu putem avea ncredere deplina, se mpotrivi din nou istoricul. n unive rsul acesta, fiecare creatura constienta se gndeste mai nti la sine. Deocamdata nu stim care sunt temerile sau dorintele algelor. Panille arata spre bucata de alga ntinsa pe podea: ? Scudi, tu ce parere ai? Ai stat n compania algelor mai mult dect oricare dintre noi. ? Este fiica lui Ryan Wang! izbucni Bushka. Ai nnebunit? Ceri sfat dusmanului? ? ntreb acolo unde am sanse sa pot primi raspuns! Si nu mai agita arma aia n toate directiile, mai ales daca n-ai de gnd s-o folosesti! (si lua privirea de pe figur a interzisa a istoricului.) Scudi, din experienta ta, ct de mare este influenta t elepatica a algelor? ? Acopera ntreaga planeta, si se manifesta aproape instantaneu. ? Att de repede? Scudi ridica din umeri: ? Si nu uita niciodata ceea ce nvata. (Sesiza expresia de uimire ntiparita pe fata lui Panille.) Am trimis multe rapoarte. Majoritatea factorilor de decizie nu mu ncesc n mediul nostru, asa ca pun totul pe seama narcozei. Ca tratament, timp de o saptamna nu avem voie sa patrundem n apele adnci. ? Mai stii ceva ce ne-ar putea ajuta? ? Acum nu mai putem fi siguri pe ele. Algele tinere sunt simpli conductori. Cele mature au capatat constiinta de sine. ? Ce vrei sa spui? ntreba Twisp. ? Daca eu ating o alga tnara, iar tu una matura, ne simtim unul pe celalalt si pu tem comunica telepatic. nsa acum... acum a aparut un alt fenomen. Bushka are drep tate. Algele au dobndit o oarecare independenta si actioneaza pe cont propriu. ? Au nvatat sa ucida! interveni istoricul. ? ntotdeauna am crezut ca nu sunt capabile dect sa transmita. Acum mi dau seama ca p ot sa si interpreteze. ? Cti oameni poate adaposti cladirea? se interesa Bushka. Scudi statu pe gnduri cteva clipe, apoi raspunse:

? Au spatiu, hrana si toate cele necesare vietii pentru aproximativ trei sute de persoane. nsa n centru exista un spatiu foarte mare, nca nefolosit. Ar putea ascun de o armata ntreaga! ? Gallow are mai mult de trei sute de oameni? ntreba Brett. ? Da, ncuviinta Bushka. ? Atunci nu ne putem masura cu ei! izbucni Twisp. Ai nnebunit, Iz! ? Am sa-l omor pe Gallow! ? Si dupa aia gata? Cum ti nchipui ca au sa reactioneze oamenii lui? Au sa-si strng a jucariile si au sa plece acasa? Bushka evita privirea pescarului. ? Bun! spuse el agitnd arma. Sa vedem ce are de spus Kareen Ale. Cupleaza pilotul automat, Brett. ? Pilotul automat? De ce? ? Pentru ca vom merge mpreuna sa discutam cu ambasadoarea. Aveti grija sa nu facet i gesturi bruste. Nimeni nu se gndi sa protesteze. Brett si Scudi pornira primii de-a lungul culoar ului. Ajunsi la poarta halei, Bushka i facu semn lui Twisp. ? Deschide mai nti sasul exterior, porunci el. S-ar putea sa aruncam pe cineva pes te bord. ncet, mpotriva vointei sale, pescarul se conforma. Culoarul fu inundat de o briza p roaspata mirosind a sare si iod. Auzeau cu totii izbiturile violente ale valurilo r ncercnd sa nvinga rezistenta carcasei de metal. ? Deschide poarta halei si stai deoparte, continua Bushka. Twisp ridica bara de siguranta, desfacu lacatul si trase de mnerul portii. Pe neasteptate, Brett fu dobort din spate de ceva umed si alunecos. Un tentacul t recu serpuind peste el, coti la stnga si i prinse pe supravietuitorii dirijabilulu i ntr-o strnsoare implacabila, lipindu-i de perete. Aparura si alte tentacule. Pest e tot se auzeau bubuituri terifiante. Brett se prinse de un suport, si regasi ech ilibrul, apoi zari trasaturile fascinate ale lui Bushka. Iz statea n picioare cu ambele brate ridicate, tinnd nca pistolul-laser n mna dreapta . Tentaculele algelor i mngiau trupul, mai ales fata si minile. Alte tentacule nainta ra de-a lungul podelei, cautnd. Scudi si ceilalti disparusera. O ramificatie se departa de prizonieri pentru a-l cerceta pe Brett. Filamentele n aintara spre fata baiatului, atingndu-i si gdilndu-i pielea. Auzi suierul vntului frecndu-se de carcasa hidropterului; sesiza fiecare component a tonala. Simturile sale capatasera o acuratete cristalina, nregistrnd toate detal iile ? atingerea podelei, ceilalti oameni din jur... apoi multi altii... mii de o ameni. Apoi o simti pe Scudi mpreuna cu toate gndurile ei clare si luminoase. Pna s i Iz Bushka era acolo, o fiinta extaziata sorbind din rezervorul de amintiri al a lgelor. Paradisul istoricului: istoria aflata de la sursa. Cuvintele lui Scudi i rasunara limpede n minte: "Racheta a fost lansata. Au plecat sa aduca celulele de hibernare." Brett vazu si imagini: o traiectorie de foc strapungnd plapuma de nori, devenind a poi o stralucire difuza si portocalie pe fondul cenusiu... pna cnd disparu cu totu l si nu mai ramasera dect norii. Imaginile fusesera nsotite de un gnd interogator, o curiozitate profunda si neumana. n acest gnd, racheta era un tentacul trimis spr e negurile misterului, spre descoperirea marilor surprize. Gndul si imaginile disparura. Brett se regasi ntins pe podea cu privirea atintita s pre hala pustie. Bushka statea n capul oaselor lnga el, plngnd cu suspine. Algele di sparusera. n acel moment auzi glasurile celorlalti, printre care se distingea perfect cel al lui Scudi: ? Brett! Esti n regula? Se ridica cu greu n picioare si ntoarse capul. Scudi era acolo, urmata de restul e chipajului, nsa baiatul nu-si putea focaliza privirea dect asupra ei. ? Atta vreme ct suntem mpreuna n-am sa patesc nimic, rosti el.

Simbolurile nu au nici o valoare. ? Duque Kurtz 19(?) ALKI, 468. Postul de Observare Douazeci si Doi. Atunci cnd ceilalti mi spun "domnule Judecator", simt balanta legii si viata nghetnd n palma minii mele. Pentru ei nu sunt Ward Keel ? omul cu cap mare, gt lung si mer s rigid -ci un zeu care stie sa discearna ntre bine si rau, alegnd binele. Iar bin ele va veni. Dumnezeu si bine, diavol si rau... cuvintele sunt simbolurile care dau contur si substanta lumii noastre. Le intuim, iar actiunile noastre se bazea za, pe ele. Sperantele desarte duc la resentimente. Recunosc, crizele prin care au trecut pa ndoranii au fost mari; nsa noi, oamenii, traim pentru a depasi crizele. Desi nici un zeu nu ne-a promis vreodata ca vom reusi. Simone Rocksack si nchipuie ca stie care sunt promisiunile Navei. Asta este meseria ei ? spune ea. i lamureste pe credinciosi asupra intentiilor Navei si este crezu ta. nsa eu am citit Cronicile si am ajuns la concluzia ca nu suntem nici rasplatit i, nici pedepsiti. Suntem. Functia mea de Sef al Justitiei a fost sa fac astfel n ct sa existam ntr-un numar ct mai mare. Existenta Comisiei se bazeaza pe stiinta si teama. Problema, la origine, a fost foarte simpla: ucide-l sau ai grija de el. Daca este periculos, distruge-l. ntr-o perioada caracterizata prin foarte multa moarte, puterea asupra vietii si a mor tii a conferit Comitetului o aura pe care acesta n-ar fi trebuit s-o accepte. Com itetul s-a substituit legii. Este adevarat ca PP-ul promoveaza legile Navei. Este de asemenea adevarat ca oam enii ei ajuta la impunerea acestor legi. Ei dau Navei ceea ce se cuvine Navei. P rin noi toti omenirea si va urma cursul. "Curs" este un cuvnt foarte potrivit. Noi, Insularii, ntelegem curentii, cursul si deriva. Conditiile si vremurile se schimba mereu. Deci este normal sa ne schimba m. Comitetul reflecta aceasta flexibilitate. Majoritatea legilor sunt lipsite de rigiditate, reprezentnd de obicei contracte si acorduri ntre persoane. Tribunalul rezolva nentelegerile care apar ntre cele doua parti. Preocuparea Comitetului este viata si numai viata. ntr-un anume fel, s-a ajuns la politica... la problema supravietuirii n grup. Suntem independenti, noi nsine ale gem membrii Comitetului, iar cuvntul nostru are putere de lege pentru orice Insula r. Ei nu au ncredere n ceea ce este fix. Legile rigide le dau fiori, la fel ca si statuile reci. Desfatarea pe care o gasim n arta se datoreaza n mare masura caracterului sau tran zitoriu. Este mereu noua si daca vrea sa supravietuiasca timpului trebuie sa se regaseasca pe scena memoriei. Noi, Insularii, avem foarte mult respect pentru mi nte. Este un loc deosebit de interesant, instrument esential, camera de tortura, adapost si depozit al simbolurilor. Cu ajutorul simbolurilor cream mai multe lu mi dect ne-au fost date, devenim mai mult dect suma partilor noastre componente. Cel care ameninta existenta mintii sau a simbolurilor sale pune n pericol nsasi ma tricea umanitatii. Am ncercat sa-i explic asta lui Gallow. A avut urechi sa auda. Dar nu i pasa.

Atunci cnd migreaza centrii de putere, oamenii migreaza si ei. ? George Orwell, Arhivele Navei PROBLEMA ERA DACA SA I SE DEA SAU NU arma lui Nakano. Bushka se declarase pentru , Twisp contra. Alesi Panille se pastrau deoparte, ascultnd fara a trage cu ochiu l. Stateau n picioare, tinndu-se de talie si privind spre cerul cenusiu, vizibil pr

in deschiderea sasului de acces. Hidropterul era comandat de pilotul automat si evolua pe o traiectorie circulara ntr-o mare zona libera ncadrata de alge. Postul de Observare se afla la zece kilometri departare ? un stlp din piatra cu baza nspu mata. n afara unui cerc cu o raza de un kilometru si cu centrul n cladirea postulu i, algele se ntindeau la nesfrsit. Pe Brett l nelinistea schimbarea care l afectase pe Bushka. Ce i facusera algele? S i unde disparusera ceilalti Tritoni capturati? Dintre cei salvati n urma prabusiri i dirijabilului nu mai mai ramasesera dect Ale, Panille si Nakano. Twisp puse ntrebarea cu voce tare, n numele tuturor: ? Ce ti-au facut algele, Iz? Bushka si apleca ochii spre gramada de arme ce zacea la picioarele sale. Cauta cu privirea pistoalele-laser pe care le distribuise deja celorlalti. Nakano era si ngurul ramas fara arma. Pe figura istoricului se ntipari o expresie de uimire cop ilareasca. ? Mi-a spus... mi-a spus. (Se aprinse deodata.) Mi-a spus ca trebuie sa-l ucid p e Gallow si mi-a aratat cum trebuie sa procedez. Se ntoarse, aruncndu-si privirea dincolo de Ale si Panille, spre algele framntate d e valuri. Pe fata i se citea acum entuziasmul. ? Si tu ai fost de acord, Nakano? ntreba pescarul. ? Ce importanta are? se burzului matahala. Algele l vor mort, nsa el nu va muri! Twisp ridica din umeri si i se adresa lui Brett: ? Mie nu mi-a spus asa ceva. Dar tie, pustiule? Brett nchise ochii. Scudi se lipi de el, punndu-si capul pe umarul lui. Baiatul nu avea cum sa uite experienta pe care o traisera mpreuna: mii de oameni supravietu isera n memoria algelor. Agonia Insulei Guemes fusese si ea prezenta, mpreuna cu u ltimele gnduri si visuri ale guemesienilor masacrati. O auzise pe Scudi strigndu-i n minte: Acum stiu cum este sa fii Mut! Sirena se desprinse putin din mbratisarea lui Brett. ? Algele declara ca-mi sunt prietene din cauza ca eu am fost unul dintre profeso rii lor, i explica ea lui Twisp. ? Tie ce ti-au spus, Twisp? se interesa baiatul, deschiznd ochii mari si fixndu-l pe barbatul cu brate prea lungi. Acesta lua o gura mare de aer si rosti limpede: ? Mi-au vorbit despre mine nsumi. ? Mie mi-au spus ca au o minte independenta si le place sa-si pastreze gndurile p entru sine, interveni Nakano. Cica n privinta asta seamana cu oamenii. Asa e, Twi sp? ? Mai mult sau mai putin, rosti stnjenit pescarul. ? Au mai adaugat ca specia noastra este periculoasa pentru acei conducatori care cer supunere oarba, continua matahala. Algele au un mare respect pentru aceasta trasatura de caracter. ? Poftim! Ati vazut? sari Bushka. Zmbi spre ei, ridicnd un pistol-laser din gramada de arme confiscate de la supravi etuitorii naufragiului. l cntari n palma, privindu-l intens. ? Acceptati cu totii? interveni Panille cu vocea sa bine stapnita. (l fixa pe Nakan o.) Doar tu, Kareen si cu mine am mai ramas! (mpinse barbia spre sas.) Unde sunt ceilalti? Asupra tuturor se asternu tacerea. Umbra ntoarse capul spre cmpul de alge. Lumina zilei era pe sfrsite, scaznd dramatic vizibilitatea. si aminti ca se luptase sa scape din nclceala pentru a ajunge la Kar een. Sirena tipase, nsa tentaculul o eliberase fara a-i face nimic rau. l prinsese de mna si se lipisera unul de celalalt n timp ce strigate de groaza rasunau peste tot n jurul lor. n acel moment de constienta superioara fusese inundat de gndurile lui Kareen: Gall ow o luase prizoniera, trimitnd-o ca momeala pentru a-l prinde n cursa pe Panille cel Negru. Mai erau si probleme de alianta. Familia ei, n ciuda puterii pe care o detinea, dorea sa aiba un element de control asupra lui Gallow n cazul n care ace sta iesea victorios. nsa Kareen l dispretuia pe Gallow. Degetele Sirenei i se nfipsesera n parul ud n timp ce-i urla speriata n ceafa. Apoi algele revenisera, atingndu-i nca o data. Simtisera amndoi furia lor selectiva, vaz

usera frunzele si tentaculele ncordndu-se si pulsnd salbatic. Apoi, dintr-o data, c erul cenusiu aparuse din nou prin deschiderea sasului, mpreuna cu marea agitata. N ici urma de oamenii care fusesera rapiti din hidropter... si necati! Dar toate acestea apartineau acum de domeniul trecutului. Bushka si drese glasul, scotndu-i pe Panille din reverie: ? Erau oamenii lui Gallow. Ce conteaza? ? Nakano a fost si el omul lui Gallow, le aminti Twisp. ? mi este dificil sa aleg, spuse Nakano. Gallow mi-a salvat cndva viata. La fel si tu, Twisp. ? Asa ca treci de partea celui care te-a salvat mai recent! pufni pescarul. ? Am trecut de partea algelor, rosti matahala cu o voce stranie, aproape absenta . Acolo se afla nemurirea mea. Brett si simti gtul uscat. Tonul acesta l mai auzise la fanaticii din Guemes, cel m ai tare nucleu al Adoratorilor. Twisp avu o reactie similara. Clatina din cap, nelinistit. Lui Nakano nu i pasa p e cine ucide. Pentru el nu conteaza dect ca algele sa-i ofere o justificare! ? Gallow o vrea pe Vata, spuse Bushka. Nu putem permite asa ceva. ntinse pistolul spre Nakano, care l lua ascunzndu-i n holsterul prins de coapsa. La gestul istoricului, pescarul puse mna pe propria arma. Chiar daca Nakano i zmbea acum aratndu-i minile goale, nelinistea nu vroia sa plece din sufletul lui. ? Nu suntem dect sapte, mri el. Si trebuie sa atacam o fortareata care adaposteste mai mult de trei sute de oameni narmati! Bushka nchise sasul nainte de a-i raspunde: ? Algele m-au nvatat cum sa-l ucid pe Gallow. Nu ai ncredere n alge? ? Poti sa fii sigur ca nu am! ? Indiferent de parerea ta, Gallow trebuie sa piara. Trecu pe lnga Twisp, ndreptndu-se spre cabina de pilotaj. Brett o prinse pe Scudi de mna si porni n urma lui. i auzea si pe ceilalti venind. Pescarul, exasperat, ncepuse sa mormaie: ? Idiot, idiot, idiot... Pentru baiat, vocea lui Twisp se pierdea sub imperativul pe care algele i-l impl antasera n centrii vocali. Cu siguranta, Bushka receptionase acelasi mesaj. Scoateti-l pe Gallow de acolo. Restul lasati-l n seama lui Avata. Cuvintele acestea i vibrau n minte, constituind un fundal pentru o imagine tulbura toare: Ward Keel sechestrat ntr-o celula din plasmasticla si facndu-i semn cu mna. Brett era sigur ca Judecatorul fusese luat prizonier de Gallow si nchis n cladire. Panille se aseza pe scaunul din stnga pilotului, verificnd instrumentele. Hidropte rul continua sa deseneze cercuri n zona libera de alge. Brett se opri lnga scaunul pilotului. Simtind mna lui Scudi tremurnd usor, o strnse cald si ferm. Fata se sprijini de el. Undeva n dreapta, dincolo de peretele cabin ei, se putea zari suprafata agitata a oceanului. Sub influenta unui vnt puternic, ploaia cadea oblic. Frunzele algelor se ridicau si dansau n valurile nalte, domoli ndu-le. n plafonul cabinei se aprinsera automat tuburile luminoase, ca reactie la n tunericul ce i nvaluise pe nesimtite. Vectori luminosi clipeau pe ecranele din fat a lui Panille. Twisp se oprise n pragul usii, cu mna pe pistolul-laser si cu atentia concentrata asupra lui Nakano. Vazndu-i, matahala zmbi. Se deplasa prin fata lui Brett, lua loc pe scaunul pilotu lui si aprinse luminile exterioare. Un far puternic ncepu sa mature suprafata ape i pna la marginea cmpului cu alge. Brusc, n zona luminata se produse agitatie. ? Nemilosi! exclama Panille. ? Ia uite-l pe ala din frunte! Ce mare e! Brett si Scudi priveau n tacere haita de Nemilosi si ntinderea de alge. ? N-am mai vazut niciodata un exemplar att de urias! recunoscu Ale. Haita venea n urma sefului, plutind la suprafata apei urmarita de farul lui Nakano . Dadu ocol pe la marginea zonei libere, apoi se adaposti printre frunze. Nakano parasi postul de control si deschise un hublou, lasnd umezeala si vntul rece sa patrunda n cabina. Ridica pistolul si trimise un fascicul fierbinte spre haita , omornd masculul din frunte si alte doua exemplare de lnga el. Sngele verde se ras pndi peste frunze, nghitit de spuma valurilor.

Ceilalti Nemilosi se napustira asupra camarazilor morti, mprastiind snge si bucati de carne n conul de lumina. Brusc, tentacule groase ct talia unui barbat rasarira din apa si ncepura sa loveasca salbatic, alungnd animalele de la locul festinului si facnd ca sngele sa dispara ntr-o patura de spuma. Nakano nchise repede hubloul si se trase doi pasi ndarat: ? Ati vazut? Nimeni nu raspunse. Vazusera cu totii. ? Vom cobor sub suprafata apei, hotar Bushka, si ne vom ndrepta spre cladire. Nakan o, tu ocupa o pozitie de unde sa poti fi vazut din exterior. Pna n ultima clipa, n oi ceilalti vom juca rolul de prizonieri. Brett lasa mna lui Scudi si veni pna n fata istoricului: ? Nu sunt de acord ca Scudi sa fie folosita drept momeala! Bushka dadu sa ridice teava pistolului, dar baiatul l prinse de ncheietura. Muschi i tineri, obisnuiti sa ridice plasele de pescuit, se ncordara si rasucira bratul i storicului. Pistolul cazu la podea. Brett l lovi cu piciorul, trimitndu-l spre Twi sp. Bushka trase cu ochiul n directia armelor ngramadite n fata usii. ? N-ai sa ajungi pna acolo, asa ca mai bine calmeaza-te! l sfatui pescarul ridicnd pistolul si ndreptndu-l spre istoric. Desi strngea neglijent arma, cu mna moale, atitudinea sa trada o fermitate de nest ramutat. ? Acum ce facem? ntreba Ale. ? Am putea da o fuga pna la Baza de Lansare si sa-i punem la curent cu ce se ntmpla aici, sugera Panille. ? Veti porni un razboi civil ntre Tritoni, iar Insularii vor fi primii care vor a vea de suferit! protesta Bushka, frecndu-si ncheietura. ? Mai este ceva, rosti Scudi plimbndu-si privirea ntre Brett si Twisp. Seful Justi tiei a fost luat prizonier si adus aici. ? De unde stii? ntreba Twisp. ? De la alge. ? Si mie mi-au trimis imagini cu Judecatorul Keel n captivitate, o sustinu Brett. ? Imagini! Viziuni! facu pescarul. ? Singurul lucru important este sa-l ucidem pe Gallow, murmura Bushka. Twisp ntoarse capul spre Kareen Ale: ? Sa vedem ce ne sfatuieste ambasadoarea. Ca doar pentru asta ne aflam cu totii pe culoar, nainte de atacul algelor. ? Sa ne folosim de ajutorul pe care ni-l ofera algele, ncepu ea. Sa mergem sub ac operirea lor pna la perimetrul din jurul Postului de Observare... si sa asteptam. Scudi si cu mine vom ocupa o pozitie din care sa putem fi vazute. Gallow va fi tentat sa ne captureze. n plus, Scudi are dreptate: Judecatorul Keel se afla acol o. L-am vazut si eu. ? Eu zic sa ne ndreptam spre Vashon! propuse Brett. ? Nu uita ca celulele de hibernare vor fi aduse aici, continua Ale. Echipa de re cuperare... ? Echipa de recuperare este formata fie din oamenii lui Gallow, fie din prizonie rii sai, rse Twisp facnd haz de necaz. Deci oricum ai lua-o, celulele de pe orbita i apartin. Ale si arunca ochii spre ceasul de lnga panoul de bord: ? Daca totul se desfasoara fara probleme, celulele de hibernare vor fi aici n apro ximativ opt ore. ? Suntem doar sapte oameni, spuse Panille. Nu putem rezista opt n ore n fata armate i lui Gallow. Hohotele lui Bushka i luara pe toti prin surprindere. ? Discutii sterile, facu el. Cuvinte goale. Algele nu ne vor permite sa plecam d e-aici pna ce nu le ndeplinim dorinta. Trebuie sa-l ucidem pe Gallow. n momentul de fata, nimic altceva nu mai conteaza. n linistea de dupa aceea nu se auzi dect vocea lui Nakano. ? Atunci ar fi mai bine sa ne pregatim temeinic, mormai el. Mie personal mi place planul ambasadoarei, nsa cred ca ar fi indicat sa trimitem si o echipa de cercet are. ? Iar tu te oferi voluntar, nu-i asa? sari Twisp.

? Daca ai o idee mai buna, arunci spune! l invita matahala. Se ndrepta spre peretele din spate al cabinei si deschise un dulap, scotnd de acol o butelii cu aer comprimat, masti si costume de scafandru. ? Ai vazut cum au sfarmat algele submersibilul acela, i aminti Brett lui Twisp. Si ai vazut ce-au patit Nemilosii. ? Bine, atunci voi merge eu! se hotar pescarul. Cei de la Postul de Observare nu ma cunosc. Voi avea grija sa priceapa mesajul nostru! ? Nu, Queets! se opuse Brett. ? Ba da! Twisp i privi pe rnd, oprindu-se cte o clipa asupra fiecarei figuri. ? Ambasadoarea nu poate merge acolo, pentru ca Gallow abia asteapta sa puna mna p e ea. Deci eu sunt candidatul cel mai potrivit. De altfel, omul asta de aici ma va nsoti. Si pescarul surse spre Nakano, care paru placut surprins de ncrederea acordata. ? De ce tocmai tu? sari Brett. Eu as putea la fel de... ? Ai putea intra foarte usor n rahat! N-ai avut niciodata de-a face cu indivizi d e teapa lui Gallow. N-ai avut niciodata ocazia sa te trguiesti pentru a-ti vinde pestele. Eu ma descurc mult mai bine. ? Gallow nu este un amart de comerciant, i aminti Bushka. ? Ne vom trgui pentru viata noastra si pentru toate celelalte. Tot aia e! Pustiul ramne aici cu Panille. Vor sta cu ochii pe tine, Bushka, asa ca ai grija ce faci: Eu merg sa-i comunic lui Gallow ce-l asteapta. Att si nimic mai mult!

Fa ceea ce este bine si nici un rau nu te va atinge. ? Rafael, Apocrife, Cartea Crestina a Mortilor LA MAI PUTIN DE UN MINUT dupa ce cobor prin trapa destinata scafandrilor, Twisp p ierdu ritmul si ncepu sa dea ineficient din labele picioarelor. Bratele lungi se d ovedeau un handicap. Privi neajutorat cum distanta dintre el si Nakano se mareste considerabil. Ce-i cu graba asta pe capul lui Nakano? Ca majoritatea Insularilor, Twisp fusese nvatat sa utilizeze mastile cu oxigen n c az de urgenta. La un moment dat, cochetase chiar cu ideea de a deveni unul dintre rarii Insulari adaptati folosirii pestilor-cu-aer. nsa acestia erau extrem de sc umpi, iar operatia costa o avere. n plus, bratele sale perfect adaptate ridicarii plaselor de pescuit l ncurcau atunci cnd trebuia sa noate pe sub apa. Se stradui din rasputeri sa nu-l piarda pe Nakano din vedere. nota aproape de fund ul apei, labele picioarelor agitnd nisipul de-a lungul defileului albastriu, ilum inat de faruri montate n stnca. Suprafata apei ramnea o realitate ndepartata, nvaluita de ntunericul noptii. Atunci cnd Panille ancorase hidropterul ntr-o zona stncoasa populata cu alge, l preve nise: ? Viteza curentului este ntre doua si patru noduri. Nu stiu de unde vine, nsa te v a ajuta sa ajungi la Postul de Observare. ? Curentul a fost iscat de alge, le explicase Bushka. Brett, n continuare nemultumit, protestase: ? Cum va veti ntoarce aici? ? Vom fura un vehicul, rostise simplu matahala. Dupa ce nchisese ermetic trapa n urma lui, pregatindu-se sa inunde camera de presu rizare, Nakano l sfatuise: ? Sa nu rami n urma, Twisp. Peste zece minute vom ajunge la punctul de acces n cladi re. Pe ultimii metri am sa te trag dupa mine, ca si cum te-as fi luat prizonier. nsa acum i-o luase mult nainte, si de-abia l mai vedea prin apa rece si verde. Bule le de aer eliberate de expiratia lui se ridicau spre suprafata, provocnd ? n lumin

a artificiala ? stranii efecte vizuale. Tritonul evolua n elementul lui, pe cnd Tw isp se simtea ca un peste pe uscat. Ar fi trebuit sa ma astept! Deodata, Nakano coti viguros la stnga si se prinse de unul dintre elementele de m ontare a farurilor, n asteptarea lui Twisp. Butelia cu oxigen stralucea pe spatel e sau sub un halo galben-verzui, iar masca de pe fata i conferea un aspect grotes c. Twisp, cu inima ceva mai usoara, ncerca sa schimbe si el directia de naintare. nsa n-ar fi reusit sa ajunga lnga Nakano daca acesta din urma n-ar fi ntins bratul, pr inzndu-l de valva buteliei. Dupa aceea naintara lejer, unul lnga altul. Curentul sl abise mult n intensitate la poalele falezei pe care fusese construit Postul de Obs ervare. Pescarul zari un perete negru din piatra, o parte din el aratnd ca si cum ar fi fa cut parte din fundatia naturala a complexului. Cealalta parte parea a fi fost sup usa modificarilor aduse de oameni. Se puteau distinge forme mari si ntunecate ngra madite una peste alta. n aceasta constructie fusese montat un imens sas construit din plaz si iluminat din interior. Nakano actiona repede cteva comenzi plasate p e perete, n partea laterala a sasului si n scurt timp deasupra lor se deschise o tr apa circulara. Patrunsera n camera de presurizare. Nakano nu lasase din mna valva buteliei lui Twisp, tragndu-l n urma lui. Se trezira ntr-un spatiu oval scaldat de puternicele raze albastre trimise de tub urile montate n pereti. O a doua trapa transparenta dezvaluia prezenta unui pasaj pustiu ce pleca din peretele ndepartat. Trapa exterioara se nchise automat si auzira vibratia pompelor de evacuare. n scurt timp, nivelul apei din ncapere ncepu sa scada. Imediat ce capetele lor rasarira l a suprafata, Nakano lua mna de pe Twisp. Apoi, dupa ce scoase mustiucul din gura, i se adresa pescarului: ? Esti foarte inteligent pentru un Mut. n orice moment ti-as fi putut rupe furtun ul. Ai fi devenit hrana pentru pesti. Twisp scoase si el mustiucul furtunului, nsa nu facu nici un comentariu. Trebuia sa ajunga la Gallow. n rest, nimic nu mai avea importanta. ? Sa nu ncerci vreo smecherie cu mine, l avertiza Nakano. Te fac farme cu o singura mna, daca vreau. Spernd ca Nakano juca teatru pentru eventualii martori ai sosirii lor, Twisp si pl imba privirea peste trupul musculos al matahalei. Tritonul nu exagerase, era pro babil capabil sa-si duca la ndeplinire amenintarea. nsa va fi surprins de forta ce salasuia n bratele de pescar... chiar daca pareau rezultatul unor simple mutatii monstruoase. Nakano si dadu jos butelia si masca, tinndu-le n mna. Twisp astepta evacuarea ultime i picaturi de apa, apoi desfacu legaturile propriei butelii. O agata de brat, co nstient de greutatea ei. Daca o azvrlea cu putere putea deveni o arma redutabila. Trapa interioara aluneca n lateral, iar Twisp simti gustul aerului cald si umed. Nakano l mpinse n fata, patrunznd amndoi ntr-un spatiu rectangular fara alte iesiri vi zibile. Apoi, deodata, auzira o voce rastita venind dinspre plafon: ? Nakano! Trimite-l sus pe Mutul ala. Te astept la nivelul noua. Tin foarte mult sa aflu de ce nu ai venit cu hidropterul acela ncoace! ? A fost Gallow, rosti matahala privind spre Twisp. Dupa ce cobor eu, tu continu i sa urci. Pescarul simti un mare gol n stomac. Cti oameni adusese Gallow aici? Avea chiar att de mare ncredere n serviciul sau de Securitate nct i permitea unui prizonier sa se p limbe fara nsotitor? Sau asta nu era dect un siretlic pentru a-l dezarma pe prostu l de Insular? Nakano ridica privirea spre grila de deasupra. Twisp, tragnd si el cu coada ochiul ui spre plafon, distinse lucirea unui video-senzor tritonian. ? L-am luat prizonier pe omul asta, spuse Nakano. Presupun ca va fi preluat de ni ste paznici. ? Mutul nu are pe unde sa scape, izbucni vocea lui Gallow. Dar ar fi mai bine pe ntru el sa astepte lnga usa ascensorului. Nu ar folosi nimanui sa-l vnam prin toat a cladirea.

Twisp se simti dintr-o data mai greu... si si dadu seama ca ntreaga ncapere ncepuse sa urce cu repeziciune. Ascensorul se opri la scurt timp dupa aceea, iar usa sub tire disimulata n peretele din spate aluneca usor ntr-o parte, permitndu-i sa vada u n culoar bine luminat, ntesat cu Tritoni narmati. Gallow prinse curelele buteliei lui Twisp: ? Am sa iau eu asta. Cine stie? Poate-ti trece prin minte sa o folosesti pe post de arma. Pescarul dadu drumul echipamentului fara a scoate un cuvnt, iar Gallow iesi nchiznd usa. Ascensorul porni din nou si nu se opri dect mult mai trziu. Lui Twisp, urcarea i se paruse interminabila. Iesirea era nconjurata de un halo luminos. Trecu prudent p ragul, simtind aerul fierbinte si uscat. si roti privirea, uimit sa vada faleze na lte si negre, cerul liber... Se apropiau zorile si majoritatea stelelor disparus era. Aproape imediat, Marele Soare rasari pe deasupra falezelor, trimitndu-si raz ele peste amfiteatrul natural ntesat cu constructii tritoniene. Nu foarte departe se afla o baza de lansare a dirijabilelor. Pamnt sub cerul liber! Auzi pe cineva n apropiere folosind un ferastrau. Sunetul i aducea liniste n suflet ? putea fi ntlnit adesea n magazinele Insularilor, unde metalul si plasticul erau taiate si folosite ca ambalaje. Pietrele i raneau talpile goale... Marele Soare l orbea cu stralucirea sa. ? Abimael, Prostutule! Vino-ncoace daca nu vrei sa te prajesti! Fusese vocea unui barbat, provenind dintr-o cladire situata la o oarecare distan ta n fata sa. Vazu o silueta nvaluita de umbra. Sunetul ferastraului nu ncetase. Aerul fierbinte i dadea o senzatie aparte. Nu era impregnat cu umezeala metalica a buteliilor de scafandru si nici cu vaporii de apa ce nvaluiau att de des Vashonul. Suprafata de sub picioare ramnea ferma si stabila. Twisp o percepu ca pe un l ucru strain si periculos. Puntile ar trebui sa se miste, sa pulseze! Toate colturile sunt dure, gndi el naintnd cu greu spre cladire. Ferastraul se opri din lucru, dndu-i ocazia sa distinga o forma umana... un barba t cu pielea nchisa la culoare si mbracat cu o pnza usoara. Parul lung, negru, fuses e pieptanat pe spate, iar barba sura i atrna pna la buric. Twisp nu vazuse de foart e multe ori n viata asa ceva, desi auzise ca Tritonii si lasau barba, iar gena res pectiva aparea uneori si n rndul Insularilor. Oricum, aceasta era de-a dreptul impr esionanta prin lungime si consistenta. Barbatul se bucura de o statura robusta. Umerii puternici si pectoralii ar fi fa cut din el un foarte bun pescar. Doar burta iesea n evidenta, tradndu-i vrsta: patr uzeci de ani, poate chiar patruzeci si cinci. Avea un ten aproape tuciuriu, ceea ce constituia o ciudatenie la Tritoni. n penumbra, pielea raspndea o stralucire ros iatica. ? Apropie-te, Abimael! l ndemna barbatul. Altfel ai sa te arzi la picioare. Hai sa -ti dau o prajitura pna vine mami sa te ia de-aici! De ce mi spune Abimael? Pescarul se ntoarse pentru a cerceta nca o data depresiunea nconjurata din toate partile de faleze nalte si negre. O echipa de Tritoni lucra la cteva sute de metri departare, maturnd solul cu jeturile lansatoarelor de flaca ri. Era o scena aproape ireala sub razele fierbinti ale Marelui Soare. Twisp simti i nima tresarindu-i n piept: daca se afla sub efectul unei narcoze? Panille l preven ise: "Nu te aventura la adncime mare, ai grija sa respiri rar si profund. Altfel te paste betia." Betie era termenul folosit de Tritoni pentru narcoza cu azot, o intoxicatie ce a parea uneori n timpul folosirii buteliilor cu oxigen la mare adncime. Circulau mul te povesti despre scufundatori beti, care aruncasera buteliile si notasera aiurea pna cnd moartea i ajunsese din urma; sau care ofereau pestilor aerul din rezervoare ; sau care ncepeau un euforic si epuizant dans subacvatic. ? Aud lansatoarele de flacari, rosti batrnul dulgher. Aceasta banala afirmatie alunga nelinistile lui Twisp. Nu... nu sunt beat... pas esc pe o bucata de pamnt, sub cerul liber. Sunt aici si nu sunt beat. ? si nchipuie ca sterilizeaza solul, continua dulgherul. si nchipuie ca Tentaculele Nervoase n-au sa mai apara niciodata. Ce neghiobi! Ouale demonilor sunt peste to

t n ocean. Oamenii vor avea mereu nevoie de lansatoarele de flacari. Barbatul porni ? fara a parasi zona protejata de umbra ? spre o bancuta. Se asez a pe ea si deschise un saculet maroniu, scotnd de acolo cteva prajituri glazurate n velite n hrtie. Twisp adulmeca mirosul dulce. Dulgherul prinse o prajitura ntre deg etele sale cu articulatii umflate si i-o ntinse. De-abia n acel moment si dadu Twisp seama ca barbatul era orb. Ochii acoperiti cu un film cenusiu-laptos nu pareau sa recunoasca nimic n jurul lor. Nehotart, pescarul accepta n cele din urma prajitura si gusta din ea. Fructul sucu lent din interior i desfata limba. Din nou, cerceta atent mprejurimile. Vazuse imagini cu pamnt sub cerul liber ? n pi cturi si holograme ? nsa nimic nu l pregatise cu adevarat pentru o asemenea experi enta. Se simtea atras si totodata respins de ceea ce vedea. Pamntul acesta nu va pluti n voia curentilor oceanului. Stabilitatea solului i dadea o senzatie de sigu ranta absoluta, nsa i ciuntea libertatea. Prea multe restrictii n jur! Omul risca s a priveasca lumea printr-o fereastra prea ngusta! ? nca o prajitura, Abimael, si dupa aia pleci acasa, rosti dulgherul. Twisp facu un pas napoi ncercnd sa se retraga discret, nsa calca pe o piatra si cazu cu fundul pe un bolovan colturos. Scoase un strigat involuntar de durere. ? Nu plnge, Abimael! ? Nu sunt Abimael! protesta pescarul ridicndu-se n picioare. Dulgherul si ndrepta ochii nevazatori spre directia din care venise vocea, tacu pr et de cteva clipe, apoi murmura: ? Acum mi-am dat seama. Sper ca ti-a placut prajitura. l vezi cumva pe Abimael? ? Nu mai e nimeni pe-aici n afara celor cu lansatoare de flacari. ? Neghiobii! (nghiti o prajitura ntreaga si se linse pe degete.) Au nceput deja sa-i aduca pe Insulari? ? Nnnn... nu stiu. Cred ca sunt primul. ? Numele meu este Noe, se prezenta dulgherul. Poti s-o iei drept gluma. Sa zicem ca eu am sosit primul aici, n aer liber. Ce diformitati ai, Insularule? Twisp si nabusi un acces de mnie. Brutalitatea ntrebarii l luase pe nepregatite. ? Am brate prea lungi, nsa sunt perfecte pentru trasul plaselor de pescuit. ? Mutatiile utile nu pot fi considerate monstruozitati, si dadu Noe cu parerea. C um te cheama? ? Twisp... Queets Twisp. ? Twisp. Twisp. mi place numele tau. Are o vibratie placuta. Mai vrei o prajitura? ? Nu, multumesc. Sunt foarte bune, dar mie nu-mi prea prieste dulcele. Cu ce te ocupi aici? ? Lucrez lemnul. nchipuie-ti! Lemn adevarat, autohton! n momentul de fata slefuies c niste piese pentru mobilierul directorului. L-ai ntlnit? Gallow e numele lui. ? N-am avut... placerea, se abtinu Twisp. ? O vei avea. Se ntlneste personal cu toti. Ma tem nsa ca n inima lui nu prea este l oc si pentru Muti. ? Cum ai... adica... ce-ai patit la ochi? ? Nu m-am nascut asa. Am orbit din cauza ca m-am holbat prea mult la soare. Pari ez ca nu stiai! Daca te asezi pe un teren stabil si nu te-nvrti aiurea poti privi soarele drept n ochi... Numai ca exista pericolul sa orbesti. Eu m-am mpacat cu s oarta mea. ? Aha! facu pescarul, negasind alte cuvinte. ? Abimael! striga dulgherul. Nici un raspuns! ? O sa vina el! I-am pastrat o prajitura. Stie ca mereu i pastrez. Twisp ncuviinta cu o miscare a capului, apoi si dadu seama de inutilitatea gestului . Privi n partea cealalta a bazinului natural. Solul fierbinte stralucea aproape dureros, scaldat de razele nemiloase ale Marelui Soare. Cladirile de un alb imacu lat aveau, din loc n loc, dungi maronii. Oglinda unui lac sclipea lnga falezele nde partate. (Daca nu cumva era o iluzie!) Tritonii care lucrasera pna atunci cu lans atoarele de flacari intrasera ntr-o cladire plasata n centrul bazinului. Totul ncre menise: nu se auzeau nici vntul, nici cntecul pasarilor, nici Abimael care ar fi t rebuit sa raspunda la chemarea tatalui sau. Nimic! Twisp nu mai fusese niciodata nconjurat de o asemenea liniste. Nici macar n adncuri.

? Vrei sa stii de ce mi se spune Noe? ntreba dulgherul, care ntre timp se ntorsese la ocupatia sa. Mergi la arhive si arunca o privire peste cronici. Primului meu nascut i-am dat numele de Abimael. Ai visat vreodata lucruri stranii, Twisp? Eu de exemplu am visat despre o barca uriasa numita "arca". Se facea ca Pamntul fuses e acoperit de ape, iar arca a salvat multe vietuitoare de la nec... Visul seamana oarecum cu realitatea de pe Pandora, nu ti se pare? Totul este acoperit de ape.. . celulele de pe orbita adapostesc oameni si animale... Twisp descoperi ca vocea dulgherului l impresiona profund. Barbatul acesta era un povestitor talentat, stia sa gaseasca inflexiunile potrivite pentru a atrage at entia celorlalti. ? Cei care n-au avut loc pe arca au murit, continua Noe. Dupa ce apele s-au retr as, supravietuitorii au dat peste nenumarate cadavre aflate n putrefactie. Arca fu sese construita astfel nct animalele si oamenii sa nu urce la bordul ei dect cu invi tatie si doar atunci cnd se cobora pasarela. Gasi o crpa de culoare rosie cu care si sterse transpiratia de pe frunte. ? Cadavrele putrezeau la soare si puteau ngrozitor, murmura el. O briza usoara aluneca de-a lungul peretilor stncosi, mprastiind mirosurile grele r ezultate n urma folosirii lansatoarelor de flacari. Twisp avea impresia ca simte miasmele carnii descompuse de care vorbea Noe. Dulgherul lua doua bucati finisate si le agata ntr-un cui pe peretele din spatele sau. ? Nava i-a promis lui Noe ca-l va tine n viata. nsa spectacolul acela nu era deloc placut. Cnd aproape toata lumea moare si foarte putini supravietuiesc, gndeste-te ct de groaznic se simt acestia din urma! Aveau nevoie de miracolul Lazar, care nsa le-a fost refuzat. Noe reveni si ochii sai orbi scnteiara n lumina puternica. Twisp vazu ca pe obraji si piept i curgeau lacrimi de nefericire. ? Nu stiu daca ma crezi, continua dulgherul, dar Nava mi-a vorbit. Pescarul privi fascinat fata neagra si brazdata de lacrimi. Pentru prima oara n v iata simtea prezenta unui autentic mister. ? Da, Nava mi-a vorbit. Putoarea cadavrelor mi-a ranit narile si am vazut oase za cnd printre pietre. Carnea putrezea nca pe ele. Nava mi-a spus: "Nu voi mai bleste ma niciodata pamntul de dragul omenirii." Cuvintele lui Noe aveau o forta irezistibila. Twisp se simti cuprins de fiori. Dulgherul facu o pauza, apoi continua: ? Si Nava a spus: "Imaginatia din inima omului este malefica nca din frageda tiner ete." Tu ce crezi? De dragul omenirii, gndi Twisp. Vocea puternica a lui Noe l facu din nou sa tresara: ? De dragul omenirii! Ca si cum noi am fi cerut asa ceva! Ca si cum n-am fi putu t gasi o solutie mai buna dect moartea! Pescarul ncepu sa simta o puternica simpatie pentru dulgher. Barbatul acesta era u n filosof! Abia acum si dadu seama ca Insularii si Tritonii puteau ajunge la o nte legere. Gallow si Nakano nu reprezentau ntreaga societate tritoniana. ? Stii ceva, Twisp? ntreba Noe. Ma asteptam la ceva mai bun din partea Navei. n ni ci un caz la macel! Si cnd ma gndesc ca cica a facut-o pentru binele omenirii! Facu din nou ctiva pasi prin umbra, ocoli bancuta ca si cum ar fi vazut-o, apoi s e opri chiar n fata lui Twisp. ? ti aud respiratia, rosti el. Nava mi-a vorbit. Nu-mi pasa daca ma crezi sau nu, eu stiu ca s-a ntmplat. Mna sa atinse umarul pescarului, cobor de-a lungul bratului si n cele din urma i pipa i fata. ? Ai ntr-adevar brate lungi, sopti el. Nu vad nici o problema n asta, mai ales daca sunt folositoare. mi place fata ta. E plina de riduri, ceea ce nseamna ca petreci mult timp n aer liber. l vezi cumva pe Abimael? Twisp nghiti n sec: ? Nu. ? Sa nu te temi de mine din cauza ca vorbesc cu Nava. Arca noastra se afla pe pa mnt ferm si stabil, o data pentru totdeauna. Vom parasi oceanul. Apoi se ntoarse la preocuparile sale.

Twisp simti o mna atingndu-i umarul. Se ntoarse brusc pe calcie si ntlni figura lui Na kano. Matahala se apropiase fara a face nici cel mai mic zgomot. ? Gallow vrea sa te vada! anunta el. ? Unde-o fi Abimael? ntreba Noe.

Porumbelul s-a ntors la el spre seara; si iata ca n ciocul lui era o frunza de mas lin rupta de curnd. ? Geneza 8:11, Cartea Crestina a Mortilor

DUQUE NU LUA N SEAMA exclamatiile martorilor adunati n jurul Piscinei Vata. Urechil e sale nu sesizara geamatul sugrumat care iesi din gtlejul larg si flasc al Preot esei-psihiatru. Atentia i era concentrata asupra degetelor grele cu care Vata i ap ucase organele genitale. Fervoarea ei l scosese brusc si dureros din pseudo-somn, dar atingerea devenea din ce n ce mai blnda si mai placuta. Exclamatiile din jurul piscinei fura nlocuite de murmure sporadice si cteva chicote nfundate. Cnd mna lui Du que porni sa mngie n mod corespunzator trupul Vata-ei, n ncapere cobor linistea. Vata cepu sa suspine. Coapsele sale imense se miscau ritmic crend valuri puternice car e depasira marginea piscinei mproscndu-i pe curiosi. ? Sa vezi ca au sa se mperecheze! ? Ochii ei sunt deschisi! sopti un altul. Se misca! Vata si linse buzele si l lipi pe Duque de fundul piscinei, cuprinzndu-i ntre coapse . Crestetul si umerii sai iesira la suprafata lichidului. Apoi dadu capul pe spat e si ncepu sa respire lung, cu gura larg deschisa. ? Da! rosti ea. Primul ei cuvnt dupa aproape trei sute de ani, gndi Simone. Dar cum sa le explice credinciosilor circumstantele acestui prim cuvnt? Face asta ca sa ma pedepseasca! A vazut totul! Apoi se ntreba ce fel de pedeapsa i se pregatise lui Gallow. Abia atunci si dadu seama ca valurile din Piscina Vata nu fusesera create doar de miscarea frenetica a celor doi. Podeaua nsasi se legana n acelasi ritm. ? Ce se ntmpla? ntrebarea i scapase printre buze, murmurata. Privi n jur sa vada daca o auzise cine va. Vata scoase o serie de gemete surde, apoi nca un "Da!" exploziv. Duque disparuse aproape complet sub snii imensi si bratele groase. PP-ul holba ochii ngrozita dar, n acelasi timp, umilita. Spectacolul oferit de Vat a si Duque era o grotesca parodie a ultimelor ore pe care ea le petrecuse mpreuna cu Gallow. Iar functia ei nu-i permitea sa paraseasca ncaperea, sa scape de rusi nea care i ardea pieptul si urca ncet pe sub gulerul robei spre obraji. Broboane d e transpiratie i umezira buza superioara si tmplele. Cineva navali strignd panicat: ? Algele! Vocea lui se chinuia sa acopere strigatele asistentei care ajunsese deja n pragul isteriei: ? Algele! Algele clatina Insula! Afurisitul de ocean se agita de parca ar fi nneb unit! Mesagerul, un barbat cu picioare scurte si boante, si acoperi deodata gura cu mna s a lipsita de degete. Remarcase prezenta Preotesei-psihiatru. Se auzira trei gemete care adusera fiori pe spinarea Simonei. Vata strnse spasmodi c coapsele de cteva ori apoi cazu pe spate, zmbind, cu ochii mari plutind n extaz, legata n continuare de Duque prin priponul scurt dar viguros. Pulsatiile violente ale podelei se domolira. Multimea amuti o data cu orgasmul V ata-ei. PP-ul si dadu seama ca acest moment nu trebuia scapat. nghiti cu noduri, si ridica roba pna la glezne si ngenunche la marginea piscinei. ? Sa ne rugam! porunci ea aplecnd capul.

Gndeste! Gndeste repede! nchise strns pleoapele, ca pentru a alunga frica, realitate a din jur si... si lacrimile acelea tradatoare!

Din punct de vedere fizic, noi suntem creati de propria noastra reverie ? creata si limitata de ea nsasi ? deoarece reveria traseaza viitoarele limite ale mintii. ? Gaston Bachelard, Poezia visurilor, din Manualul Preotului-psihiatru PE DRUMUL SPRE NTLNIREA CU GALLOW, Twisp se hotar sa ignore video-senzorii disimula ti n plafon si i se adresa deschis lui Nakano. Era sigur ca matahala intrase ntr-u n complicat joc dublu. De fapt, ce importanta mai avea? Discutia purtata cu dulg herul i luase o greutate de pe suflet. Gallow va fi obligat sa se ncline n fata noi lor realitati ale Pandorei. Algele l doreau mort... deci va muri. Pamntul scaldat de razele soarelui apartinea tuturor, iar Gallow nu putea dect sa ntrzie inevitabilu l; nimic mai mult. Devenise, la rndul lui, prizonier. mpreuna cu toti oamenii sai. Auzind acestea, Nakano rse: ? Stie ca este prizonier. Stie ca Scudi si Kareen se afla acolo unde deocamdata el nu poate ajunge. ? Nu va ajunge niciodata! rosti pescarul. ? Poate ca nu. nsa Seful Justitiei se afla n minile lui. Gallow are posibilitatea s a ncheie un trg. ? Ciudat, facu Twisp. nainte de a discuta cu dulgherul nu stiam care era adevarat a miza. ? Care dulgher? ? Barbatul de sus. Noe. Nu l-ai auzit povestind despre arca? Mi-a spus ca a vorb it de cteva ori cu Nava. ? Nu era nici un barbat acolo! Doar tu! ? Cum sa nu, daca-ti spun? Nu-nteleg cum de nu l-ai vazut! Avea o barba pna aici! (Twisp si lipi palma de centura.) Si striga dupa fiul sau. Abimael l chema. ? Ai avut halucinatii, concluziona matahala. Am notat la o adncime prea mare si na rcoza a pus ghearele pe tine. ? Mi-a dat o prajitura, murmura Twisp. Amintindu-si de gustul placut al prajiturii, de glazura ei lipicioasa, pescarul ridica mna pna la nivelul ochilor si si freca degetele. Nu se lipeau. Apoi. le miro si. Nu miroseau a prajitura. Le atinse cu vrful limbii. Nici urma de dulce. ncepu sa tremure. ? Hei! Linisteste-te, l sfatui Nakano. Oricine poate pati asa ceva. ? L-am vazut, sopti Twisp. Am stat de vorba. Nava i-a facut o promisiune: "Nu vo i mai blestema niciodata pamntul de dragul omenirii." Matahala facu un pas n lateral: ? Ai nnebunit! Stateai singur sub razele soarelui. ? Nu era un atelier acolo? ntreba pescarul cu voce aproape plngacioasa. Si un barb at cu barba lunga, care statea la umbra? ? Nu. Nici un fel de umbra. Probabil ca ai facut insolatie. N-ai avut palarie si Marele Soare te-a lovit n cap. Las-o balta! ? Nu pot. I-am simtit atingerea, degetele lui mi s-au plimbat pe fata. Era orb. ? Bine, atunci lasa ca te gndesti mai trziu la asta. Acum mergem la ntlnirea cu GeLa ar Gallow si trebuie sa fii n toate mintile daca vrei sa nchei un trg bun. Ascensorul opri brusc si usa se deschise. Nakano si Twisp iesira ntr-un culoar, f iind luati imediat n primire de sase Tritoni narmati. ? Pe aici, grai matahala. Gallow te asteapta. Twisp lua o gura mare de aer si se lasa condus de-a lungul coridorului cu coltur i drepte si pereti tari. Podeaua solida nu facea nici o miscare. Nu am avut halucinatii. Noe a fost ntr-adevar acolo, si spuse el. Nu sesizase nimi

c ireal n experienta traita. Algele! Curenti electrici minusculi ncepura deodata s a-i alerge spre vrfurile degetelor. Algele i se insinuasera n minte si pusesera sta pnire pe simturile sale! Constientizarea acestui fapt l umplu de groaza. Genunchii i se nmuiara. ? Hei, Mutule! striga unul din escorta. Mergi mai repede! ? Fii calm, baiete! rosti Nakano aruncnd o privire crunta spre cel care vorbise. Nu e obisnuit sa paseasca pe podele imobile. Pescarul fu surprins sa distinga tonul protector din vocea lui Nakano si severit atea cu care l admonestase pe gardian. Nakano a trecut oare de partea mea? Se oprira n fata unei ncaperi a carei poarta mare si dreptunghiulara fusese deschis a si lipita de perete. ncaperea era spatioasa ? dupa standardele insulare. Avea c el putin sase metri pna la peretele opus portii si aproximativ zece sau unsprezec e metri latime. Gallow statea asezat n fata unui sir de monitoare, lnga peretele nd epartat. ntoarse capul spre Nakano si Twisp, care intrasera lasnd escorta n pragul portii. Twisp fu imediat frapat de regularitatea trasaturilor lui Gallow, de parul auriu si matasos care i ajungea pna aproape de umeri. Simti privirea rece si curioasa a ochilor albastri oprindu-se insistent asupra bratelor sale lungi. Tritonul se ri dica n picioare cu o miscare fluida si veni pna la doi pasi n fata lor. ? Ma bucur ca te vad, l ntmpina Gallow. Te rog sa nu te consideri prizonierul nostr u. Te consider un negociator venit sa sustina interesele Insularilor. Pescarul ncrunta sprncenele. Deci Nakano daduse totul pe fata! ? Binenteles, nu vei fi singurul negociator, adauga Tritonul. Imediat va sosi aic i si Seful Justitiei. Vocea sa era blnda si convingatoare, nsotita de un zmbet calduros. si foloseste vocea si cuvintele ca pe o arma, gndi Twisp. Un individ de doua ori p ericulos! Gallow l despuie din nou cu ochii aceia reci si albastri. ? Mi s-a spus, facu Tritonul ntorcnd capul spre Nakano apoi din nou spre Twisp, ca nu ai ncredere n alge. Matahala sesiza privirea fierbinte a Insularului: ? Am spus adevarul, nu? ? Da, este adevarat, recunoscu Twisp desi n-ar fi vrut. ? Prin ridicarea algelor la nivelul actual de constiinta am zamislit un monstru, declara Gallow. Vreau sa-ti spun un secret: eu n-am crezut niciodata n caracteru l benefic al acestui proiect. L-am considerat degradant si imoral... o amenintar e la adresa tuturor oamenilor. Facu un gest neglijent cu mna, dnd de nteles ca se explicase suficient de clar. Apoi ndrepta ochii spre Nakano: ? Esti bun sa-i ntrebi pe gardienii de afara daca Seful Justitiei si-a revenit de pe urma indispozitiei? As vrea sa fie adus aici! Matahala se ntoarse pe calcie si iesi pe culoar unde ncepu sa discute n soapta. Gall ow continua sa-i zmbeasca lui Twisp. Nakano reveni n ncapere. ? Ce-a patit Keel? ntreba pescarul. Ce indispozitie? Apoi, n sinea sa: Tortura? Nu-i placea deloc zmbetul lui Gallow. ? Seful Justitiei, asa cum prefer sa-l numesc eu, l lamuri Tritonul, a avut o pro blema cu digestia. Pescarul auzi pasi trsiti apropiindu-se de intrare si si ndrepta imediat atentia ntr-a colo. Doi gardieni l adusera pe Judecatorul Ward Keel nauntru, sprijinindu-l de sub suori. Keel este aproape mort! se cutremura Twisp. Partile expuse ale pielii erau umede si nesanatos de albe. Privirea sticloasa nu reusea sa se coordoneze ? un ochi s tatea ndreptat spre iesire, celalalt n fata, spre podeaua pe care pasea cu foarte multe chinuri. Gtul, desi primea sprijinul protezei, nu parea n stare sa suporte gr eutatea capului. Nakano aduse un scaun scund, iar cei doi gardieni l ajutara pe Keel sa se aseze. Acesta ramase cteva clipe nemiscat, cu gura larg deschisa n cautare de aer. Gardie nii parasira ncaperea. ? mi pare rau, domnule Judecator Keel, ncepu Gallow. Dar trebuie sa folosim la max imum timpul disponibil. Vreau sa obtin cteva lucruri.

Keel ridica ncet ochii: ? Cnd Gallow vrea ceva, obtine! facu el cu o voce slaba si nesigura. ? Cica aveti o problema cu digestia! se interesa Twisp. Privirea sa se odihnea asupra Insularului care vreme ndelungata reprezentase nucle ul societatii de la suprafata oceanului. Unul dintre ochii lui Keel se roti spre Twisp, remarcnd stigmatul purtat de acest a: bratele prea lungi. n plus, accentul de Insular iesea net n evidenta. ? Cine esti tu? ntreba el ntarindu-si putin vocea. ? Sunt din Vashon, domnule. Ma numesc Twisp. Queets Twisp. ? Aha. Pescar. Pentru ce te afli aici? Twisp nghiti cu greu. Pielea lui Keel semana cu ambalajul comestibil al crnatilor. Avea neaparata nevoie de asistenta medicala, si nu de aceasta confruntare cu Gal low. Nu raspunse la ntrebarea Judecatorului, ci se ntoarse spre Triton: ? Judecatorul Keel ar trebui sa fie internat ntr-un spital! Un zmbet discret se ivi pe buzele lui Gallow: ? Seful Justitiei a refuzat asistenta medicala. ? Acum nu mai are rost sa discutam despre asta, interveni Keel. Care este scopul acestei ntlniri, Gallow? ? Dupa cum stiti, Vashon a esuat pe fundul apei n apropierea uneia dintre barierel e noastre. A supravietuit furtunii dar pagubele sunt nsemnate. n momentul de fata, am putea-o distruge cu mare usurinta. ? Dar voi sunteti prizonieri aici! sari Twisp. ? Adevarat, recunoscu Gallow. nsa va dati seama ca oamenii mei nu s-au strns cu tot ii aici. Multi dintre ei sunt plasati strategic n punctele cheie ale societatilor tritoniana si insulara. Abia asteapta un semn se la mine! ? Ai oameni printre Insulari? facu uimit pescarul. ? Da, cu PP-ul n frunte. Zmbetul i mngie din nou buzele. ? Iata ceva remarcabil, mai ales dupa ce a scufundat Insula Guemes, spuse Keel. Vorbise aproape normal, nsa eforturile de a sta drept si constient erau evidente. Broboane de transpiratie i aparusera pe fruntea nalta. Gallow ndrepta degetul spre Twisp, fulgerndu-l cu privirea: ? Tu o ai pe Kareen Ale, pescarule! Vashon o are pe Vata. Eu le voi avea pe amndo ua! ? Foarte interesant, comenta Judecatorul ntorcndu-se spre Twisp. ? Kareen este cu tine? ? Se afla n hidropter, dincolo de perimetru. Printre alge, acolo unde Gallow si a i lui nu pot ajunge. ? Cred ca Nakano poate, zmbi Gallow. Ce spui, Nakano? ? E posibil. ? Algele nu i-au pricinuit nici un rau la venirea ncoace, continua Gallow. Nu cre zi ca a capatat imunitate mpotriva lor? Twisp si ndrepta privirea spre Nakano, care adoptase o atitudine pasiva: asculta c u ochii pironiti n gol. Pescarul avu impresia ca Nakano apartinea, ntr-adevar, algelor. Matahala facuse un pact cu monstrul oceanului! n ochii sai, Nakano reprezenta ntruparea tuturor vici ilor criminale ale Tritonilor, ascunse n spatele unei masti de om modest. Asta do reau algele de la el? "Nemurirea mea se afla printre alge", afirmase Nakano. Vocea sa fusese plina de fanatism. ? Hai sa ne ntelegem, propuse Gallow. Crimele si violenta nu-si mai au rostul. Su ntem oameni rezonabili. Voi vreti ceva, eu vreau ceva. Trebuie sa ne ntelegem. Gndurile lui Twisp revenira la acea stranie ntlnire cu dulgherul Noe. Daca totul fu sese doar o halucinatie, cu ce scop i-o proiectasera algele n minte? Care era mes ajul? Masacrul nu este bun. Chiar daca Nava nsasi l cere, masacrul nu se justifica. Twisp simtise asta n cuvintele si atitudinea lui Noe. Arca a ajuns n port iar pamntul nu va mai cunoaste niciodata blestemul Navei. Legen da arcei i se ntiparise vag n minte... oare Nava le trimitea un mesaj, prin interme diul algelor?

Pe de alta parte, Gallow ntruchipa tradarea. Era dispus sa recurga la orice mijlo ace pentru a-si atinge scopurile. Simone Rocksack lucra pentru el? Daca da, atun ci cei doi fusesera legati printr-un pact malefic. Si daca Nakano are dreptate? Daca narcoza adncurilor pusese stapnire pe mine? Nakano se ntoarse deodata spre Twisp, ntrebndu-l: ? De ce nu ai greturi? Fusese o interventie att de neasteptata nct pescarul tresari. si dadu seama ca mataha la i citise gndurile, si se concentra putin asupra posibilelor implicatii. ? Esti si tu bolnav? ntreba Keel ridicnd privirea spre Twisp. ? Nu, ma simt foarte bine. Se concentra mai atent asupra lui Gallow, sesiznd urmele ngaduintei de sine ntipari te pe fata acestuia, zmbetul perfid, cutele de pe frunte, ridurile care-i ncadrau gura. si dadu seama ce avea de facut. Vorbi ncet si clar, trimitnd cuvintele ca pe niste pietre: ? Imaginatia din inima ta este malefica nca din frageda tinerete. Aceleasi cuvinte pe care Nava i le spusese lui Noe! i iesisera foarte usor pe gura, si imediat simti ca erau juste. ? Nu esti un diplomat foarte priceput! mri Gallow ncruntndu-se. ? Adevarat. Eu sunt un simplu pescar. ? Pescar, dar nu fraier! rosti Keel. Rsul sau se transforma ntr-o tuse uscata si anemica. ? Crezi ca Nakano a capatat imunitate mpotriva algelor, continua Twisp. Te nseli. Eu am fost pasaportul lui. Fara mine s-ar fi alaturat celorlalti tovarasi cu car e venise. Ti-a povestit despre ei, nu? ? Va spun ca algele au scapat de sub control! striga Tritonul. Au devenit un mons tru care domina Pandora. Stramosii nostri nu s-au nselat. Au procedat corect ucign du-le. ? Probabil, fu de acord Twisp. nsa noi nu vom mai fi n stare sa facem acelasi lucr u. ? Ba da! Cu otravuri si lansatoare de flacari! ? Nu! izbucni Nakano pironindu-l pe Gallow cu o privire aspra. ? Le vom reduce numarul astfel nct sa nu mai scape de sub control, ncerca Tritonul sa-l linisteasca. Nu att ct sa-si pastreze constiinta, dar suficient pentru a asig ura nemurirea fratilor nostri. Matahala cobor barbia n piept, pastrnd aceeasi expresie pe fata. ? Spune-i, Nakano, porunci Twisp. Te poti ntoarce la hidropter fara mine? ? Chiar daca algele m-ar lasa sa trec, cu echipajul mi-ar fi greu sa ma descurc. ? Pe de alta parte, facu Judecatorul Keel, nu vad cum ai sa scufunzi Vashon-ul cn d deja a atins fundul apei. n coltul gurii i aparu un zmbet chinuit. ? Va nchipuiti deci ca nu mai pot face nimic? Twisp privi pe furis spre usa deschisa, acolo unde gardienii se prefaceau ca nu sunt atenti la ceea ce se discuta nauntru. ? Oamenii tai nu stiu n ce capcana i-ai vrt? rosti el cu voce rasunatoare. Ct timp t u ai sa traiesti, ei sunt prizonieri aici! Un flux violent de snge nrosi fata lui Gallow: ? Dar Vashon... ? Vashon este nconjurat de alge! Oamenii pe care i-ai trimis acolo nu se vor mai nt oarce niciodata! (Cobor privirea spre Keel.) Domnule Judecator, poate ca ar trebu i... ? Nu, nu, sopti acesta. Continua. Te descurci foarte bine. Gallow depuse eforturi disperate pentru a-si stapni mnia. Inspira adnc de cteva ori, apoi se umfla n piept: ? Dirijabilele... ? Dirijabilele nu pot face mare lucru, l ntrerupse Nakano. Stii bine ce a patit ce l n care am fost eu. Sunt foarte vulnerabile. Gallow se ntoarse spre el de parca atunci l vedea pentru prima oara: ? Mi se pare mie, sau l-am auzit vorbind pe credinciosul meu Nakano? ? Nu ntelegi? ntreba matahala pe un ton patrunzator. Nu conteaza ce ni se ntmpla. Vi no, voi merge cu tine printre alge. Ne vom abandona lor.

Gallow facu doi pasi napoi. ? Vino! insista Nakano. Seful Justitiei este pe moarte. Vom merge toti trei, mpre una. Nu vom muri. Vom trai de-a pururi fuzionnd cu algele. ? Idiotule! racni Gallow. Algele pot muri! Au mai fost ucise o data! ? Algele nu sunt de acord cu tine, ridica Nakano vocea. Avata traieste la nesfrsi t! O lumina salbatica i straluci n privire. Gallow ncerca o noua stratagema, punnd n voce toata puterea sa de convingere: ? Nakano, Nakano, tu esti cel mai devotat tovaras al meu. Hai sa nu ne pierdem r atiunea din cauza unei discutii ceva mai aprinse. (si ndrepta nelinistit ochii spr e garzile postate la intrare.) Desigur, algele pot trai la nesfrsit... dar nu ntr-u n numar att de mare nct sa ne ameninte existenta. Expresia lui Nakano ramase neschimbata. Keel, contemplnd desfasurarea discutiei prin ochii torturati de durere, si spuse: Nakano l cunoaste! Nu mai are ncredere n el! Twisp gndea la fel. Acum descoperise cea mai eficienta arma pentru a-l nvinge pe G allow. Nakano poate fi asmutit mpotriva stapnului sau. Gallow si compuse un zmbet sumbru pe care-l adresa lui Keel: ? Domnule Judecator, tine cont ca PP-ul se afla acolo si mi slujeste interesele. n plus, nu uita ca eu sunt n posesia celulelor de hibernare. Asta a fost atacul lui cel mai bun! aprecie Keel. ? Pun pariu ca Simone nu stie ca tu ai scufundat Insula Guemes, reusi el sa pron unte. ? Dar cine i poate dezvalui secretul? ntreba Gallow privind n jurul lui de parca nu mai vedea pe nimeni. Acesta sa fie actul prin care suntem condamnati la moarte? se ntreba Twisp. Vom f i redusi definitiv la tacere? Se hotar sa atace curajos: ? Daca nu ne ntoarcem la hidropter, vor difuza stirea prin radio, iar Bushka o va confirma. ? Bushka? (Ochii lui Gallow tradau att stupefactie ct si ncntare.) Te referi la Bush ka, Insularul care ne-a furat submersibilul? (Zmbi spre Nakano.) Ai auzit? Cica lau descoperit pe hotul submersibilului. Matahala nu reactiona n nici un fel. Gallow consulta ceasul de lnga com-consola. ? Poftim! A sosit timpul dejunului. Twisp, ce-ar fi sa rami aici cu domnul Judeca tor Keel? Am sa trimit pe cineva cu mncarea. Eu am sa iau masa mpreuna cu Nakano si ne vom consulta asupra posibilelor compromisuri. Sunt sigur ca si voi veti face acelasi lucru. Apoi se apropie de matahala: ? Haide, prietene. Nu ti-am salvat viata ca sa-mi fii adversar. Nakano privi pe furis spre Twisp. Gndul i se citea clar pe fata: De ce mi-ai salv at viata? Pescarul se hotar sa raspunda ntrebarii nerostite: ? Stii foarte bine de ce. Iar n gnd: Te-am salvat pentru ca erai n pericol. Nakano se opuse presiunii exercitate de Gallow asupra bratului sau. ? Haide, prietene, doar nu te-ai suparat pe mine! Vom merge amndoi sa fuzionam cu algele, dar la momentul potrivit. Acum e prea devreme. Mai avem attea de realizat ! ncet, nehotart, Nakano se lasa condus afara din ncapere. Keel ntoarse cu greu privirea spre pescar. Muschii i tremurau att de tare nct capul i se zgltia violent, n ciuda protezei. ? Nu avem prea mult timp la dispozitie, spuse el. Fa loc pe masa aia din colt si ajuta-ma sa ma ntind pe ea. Twisp matura toate obiectele de pe masa apoi l lua n brate pe Judecator, surprins sa descopere ca acesta cntarea mai putin chiar dect un copil. Keel se transformase ntr-o gramada de oase nvelite n piele. Traversa camera si l depuse cu mare atentie pe tablia mesei. Judecatorul ridica degetele spre proteza. ? Ajuta-ma sa scot blestematia asta! gfi el sugrumat.

Pescarul desfacu legaturile, ndeparta proteza de pe umerii lui Keel si o lasa sa cada cu zgomot pe podea. Judecatorul rasufla ceva mai usurat. ? Prefer sa parasesc lumea asta asa cum am venit, horcai el. (Fiecare cuvnt i sorb ea din bruma de energie vitala.) Nu, nu protesta. Amndoi stim ca voi muri. ? Nu pot face nimic pentru dumneavoastra? ? Ai facut deja. Mi-era teama ca am sa mor n mijlocul strainilor. ? Sunt sigur ca se mai poate... ? Nu, nu se mai poate. Cei mai buni doctori din Vashon mi-au transmis deja verdi ctul Instantei Superioare. n momentul de fata tu esti cel mai potrivit sa sustii interesele oamenilor. mi dau seama ca-ti pasa. ? Domnule... daca pot face ceva... orice... ? Foloseste-ti ntelepciunea pentru a mpiedica planurile lui Gallow. Ai vazut deja ca Nakano poate fi ntors mpotriva lui. ? ntr-adevar. ? Un ultim lucru... ? Orice! ? Nu-i lasa sa ma dea algelor. Nu vreau. Viata trebuie sa aiba un trup al sau, c hiar si o carcasa amarta cum este cea pe care o voi parasi n curnd. ? Am sa... Se ntrerupse. Sinceritatea l obliga sa taca. Ce putea face? Keel i ntelese dilema: ? Stiu ca vei face tot ce-ti va sta n putinta. Iar daca n-ai sa reusesti, nu eu ti voi fi judecator. Ochii lui Twisp se umplura de lacrimi: ? Am sa fac... tot ce pot. Tot ce pot! ? Sa n-o judeci prea aspru pe Simone, murmura Keel. ? Poftim? Pescarul si apropie urechea de buzele Judecatorului. Acesta repeta, adaugnd: ? Simone este o femeie sensibila si complexata. L-ai vazut pe Gallow. nchipuie-ti ce putere de atractie a avut asupra ei. ? nteleg. ? Sufletul meu tresalta de fericire vaznd ca Insulele au putut da nastere unor oa meni ca tine. Acum sunt pregatit. Ma pot nfatisa n fata Instantei Superioare. Twisp si sterse lacrimile din ochi, aplecnd si mai mult urechea de parca ar fi vru t sa mai auda cteva cuvinte. nsa Keel amutise. Trapul vlaguit ncetase sa mai respir e. Pescarul puse un deget pe artera de la gtul Judecatorului, ncercnd sa simta puls ul. Nimic. Se ridica n picioare. Cum sa fac? n camera nu se afla nici un fel de material cu ajutorul caruia sa-l incinereze pe Keel. Privi neajutorat spre trupul ntins pe masa. ? A murit? Fusese vocea lui Nakano. Twisp se rasuci descoperindu-i pe Triton stnd n pragul portii. Lacrimile sale ofer eau un raspuns destul de concludent. ? Nu trebuie sa fie dat la alge, glasui el. ? Prietene Twisp, Keel a murit nsa nu este obligatoriu sa ramna mort. Te poti ntlni cu el n Avata. Twisp nclesta pumnii att de tare nct muschii bratelor ncepura sa-i tremure: ? Nu! Mi-a spus ca nu vrea sa fie dat la alge! ? Dar asta nu depinde de noi, spuse Nakano. Daca a fost un om merituos, Avata va dori sa-l pastreze. Twisp se interpuse ntre el si masa. ? Lasa-ma sa-l duc la Avata, rosti Nakano facnd un pas nainte. Cnd matahala intra n raza de actiune a bratului sau, pescarul si repezi pumnul conce ntrnd n el toata greutatea trupului. Lovitura si atinse tinta, explodnd n falca lui Na kano. Muschii grosi ai gtului absorbira cea mai mare parte a socului, nsa ochii sa i devenira sticlosi. N-apuca sa-si revina, cnd Twisp se repezi si-i rasuci un bra t la spate, cu intentia de a-l arunca la podea. Nakano ncorda muschii, mpiedicnd tentativa pescarului, apoi se ntoarse lent, ca o im

ensa tulpina de alga. Gardienii navalira brusc n camera. Mini ostile l prinsera pe Twisp, lipindu-l de pe rete. ? Sa nu-i faceti vreun rau! striga Nakano. Presiunea asupra pescarului se diminua, dar nu disparu. Nakano se apleca spre el, cu o expresie trista pe fata si o dra de snge n coltul gu rii. ? Te rog, prietene Twisp, nu vreau sa-ti fac rau. Vreau doar sa cinstesc amintir ea Sefului Justitiei si Presedintelui Comitetului Formelor Vitale. Amintirea unui barbat care vreme ndelungata a slujit binele omenirii. Unul dintre gardieni pufni n rs. Nakano l prinse fulgerator de umar, ridicndu-l ca pe un peste uscat si azvrlindu-l n tr-un colt al camerei. ? Insularii acestia de care voi va bateti joc i sunt dragi lui Avata! bubui matah ala. Avata nu face diferente ntre Tritoni si Insulari. Acela care uita acest lucr u va avea de-a face cu mine! Gardianul lovit se ridica ncet, cu spatele lipit de perete si cu figura deformata de spaima. ndreptnd un deget gros spre Twisp, Nakano se adresa celorlalti: ? Lasati-l sa se ridice, dar nu-l scapati din mna. Apoi se apropie de masa si ridica n brate trupul lui Keel. Porni cu el spre iesir e, oprindu-se o clipa n prag. ? Dupa ce plec eu, l duceti pe acest pescar la seful nostru. GeLaar Gallow a urca t la suprafata si vrea sa faca niste declaratii. (Se apleca asupra lui Twisp, cu o mina gnditoare.) Are nevoie de ajutorul tau pentru a aduna celulele de hibernar e. ncep sa soseasca!

Hibernarea este fata de staza tot asa cum este moartea fata de somn. Mai aproape de moarte dect de viata, hibernarea poate fi oprita doar prin actul de gratie al Navei. ? Cronici KAREEN lega ciotul de brat al lui Bushka folosind un garou din trusa de supravie tuire, n timp ce Brett l tinea nemiscat. Istoricul zacea lnga sasul principal, urmar ind cu ochi tulburi suprafata oceanului. Marele Soare, care ajunsese la jumatatea traiectoriei diurne, picta forme efemere printre frunzele algelor, cnd stralucito are, cnd ntunecate, n functie de trecerea norilor. Un geamat scapa printre buzele lui Bushka. Hidropterul se legana usor pe apele linistite. Ale se sprijinise cu spatele de pe retele culoarului, pentru a fi mai sigura n miscari. ? Asa! spuse ea dupa ce facu nod garoului. Pete mari de snge mnjisera totul n jur: podeaua, costumele de scafandru... Ale ntoarse capul si striga: ? Umbra! Ai pregatit targa? ? Vin acum cu ea! Brett inspira adnc si privi prin hublou spre algele linistite. Pareau att de inofe nsive! Orizontul capatase o culoare aproape absurda ? roz-cenusie ? acolo unde M icul Soare urma sa apara pentru a-si ajunge din urma tovarasul. Recapitula n minte ultima jumatate de ora. Fusese de-a dreptul infernala! Bushka, plimbndu-se nencetat si aparent fara tinta prin cabina pilotului, i facuse sa uite pret de cteva clipe amenintarea. Apoi, fara veste, se repezi pe culoar si actiona comanda manuala a sasului principal. Apa explodase n cabina, venind cu o presiune enorma ? se aflau la treizeci si cinci de metri adncime. Bushka era prega tit. Se feri din calea fluxului de apa si puse mna pe una dintre buteliile cu aer aranjate lnga sas, pe care si-o monta cu multa ndemnare. Brett si Panille, porniti n urmarirea sa, fusesera rasturnati la impactul cu apa

si dusi de-a berbeleacul, napoi spre cabina. Doar prezenta de spirit a lui Scudi, care izolase rapid un sector aflat ntre cabina si sasul principal, salvase hidro pterul si ocupantii lui de la un dezastru. Bushka mpinse n picioare si iesi n jungla de alge din jurul aparatului. Scudi, luptnd mpotriva tonelor de apa intrate n toate compartimentele, renunta la b alast si actiona pompele de evacuare a apei. Apoi striga spre Kareen sa-i ajute p e Brett si pe Umbra. Hidropterul se ridica ncet printre tulpinile algelor. Cei doi barbati, notnd n apa care le ajungea pna la bru, acceptara mna ntinsa de Karee si intrara n cabina. Scudi, dupa ce arunca o privire scurta pentru a se asigura ca Brett era teafar, si concentra atentia asupra lumii subacvatice vizibile prin parbriz. ? l sfsie! exclama ea deodata. Se strnsera cu totii n jurul ei, urmarind nfrigurati ceea ce se petrecea afara. Pri n apa verzuie l zarira pe Bushka, foarte aproape de peretele transparent. Un tent acul urias i se nfasura n jurul pieptului, tinndu-l pe loc, n timp ce altul l prinse de mna. Nu trecu nici o clipa si bratul lui Bushka ncepu sa mproaste un lichid ntunec at. Kareen icni ngrozita. Dupa cteva fractiuni de secunda, Brett ntelese si el. Lichidul acela mprastiat de Bu shka era snge. Bratul i fusese smuls din trup. Ca si cum ar fi vrut sa scuipe, tentaculele l azvrlira pe istoric spre suprafata a pei. Scudi nclina hidropterul cu nasul n sus si porni dupa Bushka. l descoperira plutind n semiinconstienta si sngernd abundent. Algele respinsera atacul unor Nemilosi atr asi de mirosul de snge. Dupa ce Iz primi ultimele ngrijiri, Brett si Panille l asezara pe targa si pornira spre cabina. Ale se grabea sa tina pasul cu ei. ? A pierdut foarte mult snge, spuse ea. Artera brahiala era larg deschisa. Scudi ramase la comanda, aruncnd doar o scurta privire spre fata palida a lui Bus hka atunci cnd targa pe care era asezat acesta fu depusa pe podea, n spatele ei. S e stradui sa mentina hidropterul pe o evolutie circulara ntr-o zona libera de alg e. Valuri micute loveau ritmic carcasa metalica. Pompele evacuasera apa nedorita, nsa podeaua era nca umeda. Imaginile ranilor lui Bushka nu vroiau sa-i iasa din minte. Nava, salveaza-ne! A lgele au nceput sa omoare! Panille se apleca asupra ranitului. Desi figura ex-Insularului capatase o culoar e cenusie, acesta parea constient. ? Ce-ai vrut sa faci? ntreba Tritonul. ? Sssst! se opuse Ale. ? Lasa... nu face nimic, reusi sa ngaime Bushka. Plecasem sa-l omor pe Gallow. Panille nu reusi sa-si stapneasca indignarea: ? Era sa ne ucizi pe toti! Kareen l trase deoparte. Brett se aseza n scaunul copilotului alaturi de Scudi si cerceta cu privirea cladi rea ntunecata a Postului de Observare, cu baza sa nconjurata de spuma. Micul Soare urcase sus pe cer si suprafata apei reflecta acum de doua ori mai multa lumina. ? Algele! murmura Bushka. ? Taci din gura, l certa Ale. Pastreaza-ti fortele. ? Trebuie sa vorbesc. Toti guemesienii masacrati... se afla n alge. Toti! Au spus ca am smuls un brat omenirii... si m-au pedepsit n acelasi mod. La naiba! La nai ba! ncerca sa-si ndrepte ochii spre umarul din care lipsea bratul, nsa legaturile nu-i permisera. Scudi ntoarse ochii spre Brett. Era posibil ca algele sa fi dobndit personalitatea tuturor mortilor pe care-i absorbisera? Vor ncepe razbunarile contra celor vii s i vinovati? Dupa ce capatasera constiinta si posibilitatea de a se exprima, alge le actionasera cu violenta. Frunzele verzi care nconjurau hidropterul i provocara f iori de neliniste. ? Nemilosii misuna peste tot, anunta ea. ? Unde... unde-mi este bratul? gemu Bushka.

nchise pleoapele. Capul mare parea ca se umflase. ? L-am pus n congelator, l linisti Ale. Vom interveni ct mai putin asupra tesutului ranit. Astfel, sansele de a-l putea lipi la loc cresc considerabil. ? Algele stiu ca n-am fost dect un fraier... de care a profitat Gallow, mormai is toricul rotind capul dintr-o parte ntr-alta. De ce m-au ranit pe mine? O rafala puternica de vnt lovi hidropterul dintr-o parte, mpingndu-l spre alge. Car casa ncepu sa vibreze asurzitor, iar aparatul se nclina periculos de mult, redresnd u-se apoi cu un suier strident. ? Ce s-a ntmplat? ntreba Ale. Ce sunt alea? Brett arata cu degetul spre cerul de deasupra Postului de Observare: ? Cred ca algele au dorit sa ne atraga atentia asupra unui lucru. Priviti acolo! Ati mai vazut vreodata attea dirijabile? ? Dirijabile pe naiba! sari Panille. Pe matele Navei! Alea sunt aerostate... mii de aerostate! Brett ramase cu gura deschisa si ochii cuprinsi de uimire. Ca toti copiii pandor ani, vazuse hologramele care nfatisau purtatorii de spori ai algelor. nsa fenomenul acesta disparuse de pe cerul Pandorei n urma cu multe generatii. Panille nu se ns eala. Aerostate! ? Sunt minunate! murmura Scudi. Baiatul fu de acord cu ea. Aerostatele ? gigantice baloane organice umplute cu h idrogen ? dansau sub razele celor doi sori, aureolate de toate culorile curcubeu lui. Pluteau pe deasupra Postului de Observare mpinse de un vnt ce sufla constant s pre sud-vest. ? Algele nu mai au nevoie de noi, constata Panille. De acum ncolo se vor ocupa si ngure de propria propagare. ? ncep sa coboare, rosti Brett. Priviti! Unele dintre ele si trasc tentaculele prin apa. Grupul de aerostate trecuse binisor de cladirea cenusie si, purtat de vnt, cobora spre suprafata oceanului. ? Ai zice ca sunt comandate de la distanta, observa Scudi. Vedeti cum evolueaza toate mpreuna? Din nou, ceva greu izbi carcasa hidropterului. Lnga ei se deschise un canal ce se ndrepta spre locul n care aerostatele ar fi urmat sa atinga apa. Luat de curent, aparatul se ncadra pe noul traseu. ? Cred ca e bine sa nu ne opunem, propuse Panille. ? Dar Twisp este nca acolo, la Postul de Observare! protesta Brett. ? Nu noi suntem dirijorii spectacolului, ci algele. Prietenul tau va trebui sa s e descurce singur. ? Cred ca Umbra are dreptate, interveni Scudi aratnd spre turnul care iesea din a pa. Vezi? Au aparut alte aerostate. Aproape ca au atins stnca. ? Dar daca Twisp se ntoarce si noi nu... ? Ne vom ntoarce imediat ce algele ne vor permite, i promise Scudi pornind statorea ctoarele. ? Nu! Eu am sa iau doua butelii cu aer si... ? Brett! l opri Sirena atingndu-i bratul. Ai vazut ce-a patit Bushka. ? Dar eu n-am ranit nici o alga... nici un om... cu exceptia Tritonului care a v rut sa ma omoare. ? Nu stim ce intentii au. ? Are dreptate, rosti Panille. Daca rami fara brate, cu ce-l mai poti ajuta pe pr ietenul tau? Brett se scufunda napoi n scaun. Scudi mpinse maneta de gaze si scoase suprafetele portante. Hidropterul cstiga vite za, se ridica si ncepu sa patineze pe deasupra canalului care conducea spre aeros tate. Insularul nu mai scoase o vorba. Avu deodata impresia ca ceilalti ? Tritoni, cu totii ? se ntorsesera mpotriva lui. Chiar si Scudi. De unde stiau ei ce vroiau alg ele? De acord, deschisesera un canal printre frunzele dese. De acord, creasera u n curent care sa circule prin acel canal. nsa poate ca Twisp avea nevoie de ei ac olo unde ar fi trebuit sa-l astepte. Clatina deodata din cap. si nchipui cum ar fi reactionat Twisp la astfel de protes

te. De ce esti idiot? Algele se exprimasera fara echivoc. Iz... canalul... curent ul ? cuvintele nu puteau fi mai elocvente dect faptele. Scudi si ceilalti nteleses era si acceptasera naintea lui, atta tot! Cu un gest scurt si transant, Scudi opri motoarele. Hidropterul se lasa din nou p e apa, formnd valuri pe ambele parti ale carcasei. ? Canalul se nfunda aici, anunta ea. Privira cu totii prin parbriz. Algele nu numai ca nchisesera canalul, dar se si r idicasera ? tulpini, frunze si tentacule ? mult deasupra apei, formnd o padure ve rde si deasa n fata lor. Brett roti capul spre stnga. Postul de Observare se contura pe cer la nici trei k lick-uri departare. Aerostatele continuau sa coboare n grup. ? n holograme nu erau att de divers colorate, rosti Panille. ? Probabil ca e vorba de o noua specie, fara ndoiala, se pronunta Kareen. ? Ce facem acum? ntreba Brett. ? Stam pe loc pna aflam de ce am fost adusi aici, hotar Scudi. Insularul ridica privirea spre aerostate, ale caror tentacule ntunecate se ntindea u spre apa. Razele sorilor desenau halouri luminoase n jurul imenselor baloane. ? Cronicile afirma ca algele produc hidrogenul folosind acelasi procedeu ca si v oi, Insularii, spuse Panille. Baloanele sunt formate prin extruziune, umplute si trimise spre cer pentru a raspndi sporii. Unul dintre stramosii mei a calatorit cu aerostatul. (Cuvintele sale devenira soapte pline de entuziasm.) Dintotdeauna m -au fascinat. De cnd visez aceasta zi! ? Ce vor sa faca? se interesa Scudi. De ce sa aduca sporii tocmai aici? E plin d e alge! ? Tu presupui ca sunt dirijate de o inteligenta, ncerca Ale o explicatie. nsa prob abil ca se ndreapta ncotro le duce vntul. ? Nu! facu Panille miscnd hotart capul. Nu. Cel care controleaza curentii controle aza si distributia de temperatura la suprafata oceanului. Iar cel care controlea za asta poate directiona curentii de aer. ? Atunci ce vor sa faca? repeta Scudi ntrebarea. Viteza lor a scazut mult. Ca si cum se vor aduna n locul acesta. ? Celulele de hibernare? ncerca din nou Ale. ? Cum ar putea algele sa..., ncepu Scudi. (Se opri, apoi relua.) Acesta este locu l n care vor lua contact cu suprafata oceanului? ? Cam pe-aici, cred! ridica Ale din umeri. Umbra? ? Da, aici s-a prevazut ca va fi zona de contact, raspunse el. (Apoi arunca o pr ivire ceasului.) Vad ca deja s-a produs o ntrziere fata de orarul programat initia l. ? Uite-acolo, ce aerostat neobisnuit! sari Brett. Sau este un dirijabil? Arata cu degetul spre cer, aproape atingnd parbrizul. ? Parasuta! se nviora Panille. Pe matele Navei! Aia este prima celula de hibernar e! ? Priviti aerostatele! interveni Scudi. Baloanele colorate ncepura sa se roteasca, deschiznd un spatiu liber n centru. ntreg grupul se deplasa usor spre sud-vest, formnd cu ajutorul tentaculelor un fel de plasa cu care sa prinda parasuta. Acum puteau distinge cu totii un obiect leganndu-se sub corola parasutei: un cili ndru argintiu care reflecta razele stralucitoare ale sorilor. ? Pe Nava! se minuna Panille. Obiectul ala este foarte mare! ? Sunt curioasa ce-o fi nauntru, murmura Kareen. ? Vom afla n curnd, spuse Brett. Priviti! Deasupra parasutei... mai vine una... si n ca una. ? Ohhh, suspina Panille. Daca as putea atinge un aerostat... macar unul singur! Prima celula de hibernare ajunsese acum la mai putin de o suta de metri deasupra apei. Cobor ncet, disparnd n mijlocul aerostatelor si nu reusira sa o vada atingnd v alurile. O a doua celula patrunse n cercul deschis, apoi o a treia... a patra... Numarara douazeci, unele mai mari dect hidropterul. Cercul format de aerostate se nchise n momentul n care ultima celula de hibernare a tinse apa. Algele deschisera imediat un canal, legnd pozitia hidropterului cu loc ul n care se adunasera aerostatele.

? Suntem invitati sa mergem ntr-acolo, decise Scudi. Porni motoarele si puse hidropterul sa nainteze cu o viteza mai mica dect cea de d ecolare. Prora spargea valurile si, pe masura ce se apropiau de capatul culoarul ui, vazura aerostatele dndu-se la o parte. n curnd ajunsera ntr-o zona circulara lib era de alge, presarata cu celule de hibernare. Contemplara cu totii spectacolul ce se oferea ochilor. Tentaculele aerostatelor se ndreptara spre mecanismele de etansare a celulelor de hibernare, le deschisera si patrunsera serpuind spre misteriosul lor continut. Sasuri largi si curbate se dadura la o parte n fata lor. Una dintre celule se nclina brusc, lund apa. Imediat si facura aparitia cteva mamifere marine si plonjara n valuri. ? Orci! exclama Panille. Priviti! (Arata cu degetul spre un punct aflat n spatele lui Brett.) Balene cocosate! Exact asa cum arata n holograme. ? Balenele mele, sopti Scudi. Canalul coti la stnga, dirijndu-i spre un grup de sase celule asezate una lnga alta n tr-o zona compacta de alge. Tentaculele aerostatelor cotrobaiau n ele. Apropiindu-se mai mult, zarira un tentacul negru iesind cu o forma umana care se zbatea sa scape. Un om dezbracat, cu pielea deschisa la culoare. Tentaculele ri dicara un alt om... si nca unul... si nca unul... toate culorile pielii aparura pe rnd. Unele mai ntunecate dect cea a lui Scudi, altele mai deschise dect cea a lui K areen Ale. ? Ce intentii au cu sarmanii oameni? ntreba Kareen. Figurile oamenilor scosi din celule tradau o teama evidenta, care disparu nsa tre ptat sub privirea ocupantilor hidropterului. ncet-ncet, aerostatele ncepura sa tran sporte oamenii spre aparat. ? Iata de ce am fost adusi aici, ntelese Brett. Haide, Umbra. Sa deschidem trapa. Scudi opri statoreactoarele. ? Nu putem face fata attor oameni, se plnse ea aratnd cu barbia spre numeroasele ae rostate care ridicau oameni din celulele de hibernare. Peste o suta fusesera scosi pna n acel moment, iar tentaculele cotrobaiau n continua re. ? Ne vom scufunda! adauga ea. Brett se opri la intrarea n coridor si privi n directia aratata de Scudi: ? i vom remorca pna la Postul de Observare. Merg sa caut un cablu corespunzator. Se rasuci brusc si porni n graba spre sasul principal. Auzi pasii lui Panille urmn du-l ndeaproape. Atunci cnd deschise sasul, descoperi ca aerostatele se adunasera deja n jurul intra rii. Pe neasteptate, un tentacul se strecura si l prinse. Brett ncremeni. Cuvintel e i umpleau mintea, clare, nedistorsionate. Nu te teme, fiinta gingasa. Tu esti prietenul lui Scudi, pe care Avata o ndragest e. Va aducem Navigatori-Cloni sa traiasca n pace alaturi de voi, cei care ati supr avietuit pe Pandora alaturi de Avata. Brett ncepu sa respire des si superficial. Simti lnga el gndurile lui Panille: gndur i tulburi care nu aveau deloc claritatea celor provenite prin intermediul tentacu lelor. Panille proiecta gnduri de admiratie, amintiri din timpul scolii, hologram e nfatisnd aerostate, povestiri de familie referitoare la primul Panille pandoran.. . apoi teama ca masa de oameni adusa de baloanele imense vor scufunda hidropteru l. Aerostatele va vor sustine la suprafata apei, transmisera tentaculele. Nu va tem eti. Ce zi splendida! Ce surprize minunate am primit n dar de la Nava! Insularul si regasi progresiv propriile simturi. Tentaculul negru nu se desprinse se de el. Unul dupa altul, oameni dezbracati erau introdusi pe culoar. Oameni deo sebit de nalti! Ctiva dintre ei fura nevoiti sa aplece capul pentru a nu se lovi d e plafon. Panille, si el n contact cu un tentacul, parea cuprins de zapaceala. Le facea sem n Navigatorilor-Cloni sa nainteze pe coridor si sa intre n cabina. ? Puteti intra si n hala, daca vreti! striga Brett. Oamenii ascultau de ndrumarile celor doi pandorani... fara ntrebari, fara proteste . Pareau a fi nca n stare de soc dupa trezirea provocata de tentaculele aerostatel or. ? Suntem trasi spre Postul de Observare, anunta Panille ntorcnd privirea spre stnca

neagra vizibila prin deschiderea punctului principal de acces. ncepea sa se auda foarte clar zgomotul brizantilor spargndu-se la baza cladirii. ? Gallow! tresari Brett. Nici nu rosti bine cuvntul, si tentaculul se desprinse de trupul lui. Panille fu eliberat si el. Spatiul era foarte aglomerat cu siluete tacute. Multi altii pute au fi vazuti plutind n tentaculele aerostatelor care se prinsesera de marginea des chiderii principale. ncepu sa nainteze ncet, scuzndu-se, simtind atingerea trupurilor goale care i faceau loc. Cabina de pilotaj nu era chiar att de aglomerata precum coridorul. Se lasase loc liber n jurul targii pe care zacea Bushka si n jurul scaunelor de comanda ocupate de Scudi si Kareen. Parbrizul era aproape n ntregime acoperit de o retea densa for mata din tentacule mpletite. Cele doua Sirene de-abia mai puteau privi prin cteva brese. Cladirea cenusie se nalta semeata, nconjurata de spuma brizantilor. ? Algele au ajuns pna la baza, spuse Kareen. Ia priviti! Nu a mai ramas nici un p ic de spatiu liber. Unul dintre Navigatorii-Cloni, un barbat att de nalt nct aproape atingea plafonul, f acu doi pasi n fata si privi prin bresele retelei de tentacule. Apoi se roti brusc si acorda atentie Sirenelor, remarcnd ca labele picioarelor erau nzestrate cu o m embrana transparenta. n cele din urma ntoarse capul spre Brett, atras de ochii mar i si neobisnuiti. ? Doamne, apara-ne! facu el. Daca ne vom reproduce pe aceasta planeta, urmasii n ostri se vor naste cu deformatii? Pe Brett l surprinsera mai nti accentul ? un accent melodios, straniu ? si de-abia d upa aceea mesajul. Barbatul acesta i privea att pe Insulari ct si pe Tritoni cu ace easi expresie revoltata. Kareen, indignata, privi furis spre Brett, apoi spre siluetele care umpleau cabi na. ncet-ncet, starea de soc disparea de pe fetele Navigatorilor-Cloni. Oare cum s e puteau recunoaste ntre ei... altfel dect dupa culoarea pielii? Semanau att de mul t unii cu altii! ntelese deodata ca acestia erau Navigatori normali... oameni normali, care impunea u standardul caracteristicilor umane. Ea, Kareen putea fi considerata un adevara t monstru din cauza staturii scunde si a membranei de la degetele picioarelor! Nava! Nici nu ndraznea sa-si nchipuie cum va reactiona un nou-venit atunci cnd va v edea oameni ca Seful Justitiei sau chiar Queets Twisp, cu bratele sale dizgratio ase. Dar daca ar vedea-o pe Preoteasa-psihiatru? Hidropterul se lovi de un bolovan... apoi de nca unul... si de nca unul. Fu ridica t usor si depus pe o suprafata solida. ? Am ajuns, anunta Scudi. ? ntr-un fel sau altul, vom fi obligati sa-l nfruntam pe GeLaar Gallow, spuse Pani lle. ? Poate ca algele au rezolvat deja problema n locul nostru, murmura Kareen. ? Cine stie ce vor face algele? Ma tem ca Twisp are dreptate. Nu putem avea ncrede re n ele. ? Totusi, sunt foarte convingatoare, rosti Brett amintindu-si de atingerea tenta culului. ? Iata de ce consider ca sunt periculoase! se ncapatna Panille.

Neghiobii! Au ucis vitele sacre ale regelui-soare; pentru fapta lor, zeul nu lea mai permis sa-si vada patria. ? Homer, Arhivele Navei OAMENII LUI GALLOW se adunasera pe suprafata plata a bazinului, soaptele lor nfri gurate confirmndu-i faptul ca n acest moment detinea o pozitie importanta. Gallow l invitase sa urce cteva trepte nguste taiate n piatra. La capatul lor, se trezi pe un promontoriu care domina oceanul n partea de sud-vest a Postului de Observare.

O briza destul de puternica i sufla n fata. ? ntr-o zi am sa-mi construiesc aici resedinta administrativa, rosti Gallow cuprin znd cu un gest generos ntreg promontoriul. Twisp privi n jur, remarcnd piatra neagra a stncii n care straluceau fragmente miner ale scaldate de razele sorilor. Vazuse multe zile ca aceasta ? amndoi sorii pe ce r, oceanul frematnd linistit sub o patura de alge ? nsa niciodata de la o asemenea altitudine. Nici cel mai nalt punct de observare al Vashon-ului nu i oferise vreo data aceasta senzatie de calm si fermitate. Gallow va construi aici? ncerca sa prinda fragmente din conversatiile purtate sub ei, dar majoritatea trad au o stare de nervozitate care i se transmisese si lui Gallow. ? Celulele de hibernare vor cobor curnd, anunta el, si vor fi ale mele! Twisp arunca o privire spre ntinderea nesfrsita de alge, amintindu-si cuvintele lu i Nakano: "Are nevoie de ajutorul tau." ? Cum vei pune mna pe ele? ntreba el pe un ton care sa nu trezeasca iritare. Nu avea deloc nevoie sa mentioneze prezenta algelor care nconjurasera aceasta stnc a iesita din ape. si dadu seama ca acestea avansasera mult fata de pozitia n care se gaseau atunci cnd intrase n cladire nsotit de Nakano. ? Cu ajutorul dirijabilelor, spuse Gallow. Si arata spre cele trei baloane care asteptau cuminti momentul decolarii. Tritoni i din jurul lor pareau singurele fiinte animate de un scop clar. ? Ne-ar fi mult mai usor, desigur, daca am avea la dispozitie hidropterul vostru , continua Gallow. Sunt gata sa ofer multe n schimbul aparatului. ? Ai si tu un hidropter. L-ai ancorat la adapost de rafalele vntului. Vorbea detasat, amintindu-si de cte ori se aflase ntr-o situatie asemanatoare, nego ciind cel mai bun pret pentru pestele prins. ? Stim amndoi ca algele nu vor permite aparatului meu sa treaca printre ele, rost i Gallow. Dar daca te-ai ntoarce pe hidropterul tau mpreuna cu Nakano... Pescarul inspira adnc. Exista o diferenta profunda ntre negocierea pretului pentru peste si situatia de fata. i respecta pe angrosisti, chiar si atunci cnd interese le sale se bateau cap n cap cu ale lor. nsa Gallow i provoca repulsie. Se stradui s a nu lase acest sentiment sa-i razbata prin voce. ? Nu-mi dau seama ce-ai putea sa-mi oferi, grai el. ? Putere! Vei lua parte la administrarea noi lumi pandorane! ? Doar att? ? Doar? facu Gallow, sincer surprins. ? Am impresia ca Pandora se va schimba oricum. Nu vad ce rol vei juca tu pe noua scena atta vreme ct algele sunt pornite sa te omoare. ? Nu ntelegi nimic, riposta celalalt. Comertul Tritonian controleaza majoritatea resurselor de hrana si prelucrarea acesteia. Kareen Ale se va dovedi maleabila si va mparti actiunile ei cu... ? Kareen Ale nu se afla n minile tale. ? Da, dar cu hidropterul tau... si cu cei dinauntru... ? Din cte am vazut eu, Kareen i apartine lui Panille Umbra. Iar n ceea ce o priveste pe Scudi Wang... ? Este un copil care... ? Care stapneste o imensa avere. ? Exact! Hidropterul tau si oamenii de la bord reprezinta cheia! ? Dar tu nu o ai. Eu o am. ? Iar eu te am pe tine, rosti Gallow punnd un pic de amenintare n voce. ? n timp ce algele l au pe Judecatorul Keel. ? Dar nu ma au pe mine. Mai am nca posibilitatea de a recupera celulele de hibern are. Dirijabilele au o evolutie nesigura si nceata, nsa se vor descurca. ? Deci mi oferi o pozitie de subordonat n organizatia ta. Cum ma vei mpiedica sa ob tin ntreaga putere? Odata ajuns la bordul hidropterului... ? Prin Nakano. Pescarul si musca buza de jos pentru a nu izbucni n rs. Gallow nu prea avea putere de cumparare. De fapt, acum nu mai putea cumpara nimic: algele se pornisera mpotr iva lui si hidropterul se afla n minile unuia care vroia sa-i mpiedice accesul la c elulele de hibernare. Ridica privirea spre cer. De aici vor putea observa cadere

a celulelor n ocean. Asa spusese Gallow. Oamenii sai de la Baza de Lansare l preve nisera ca acestea vor sosi n foarte scurt timp. Iata totusi un lucru demn de a fi luat n considerare: Tritonul avea adepti n multe locuri importante... chiar si pr intre Insulari. nsa celulele de hibernare...! La acest gnd, Twisp ncepu sa freamete. Copilaria sa fusese mpanata cu povestiri ce f aceau speculatii vizavi de continutul celulelor de hibernare. n imaginatia tuturor , acestea devenisera un sac plin cu daruri menit sa umanizeze planeta Pandora. Algele l pot mpiedica pe Gallow sa ajunga la ele? ntoarse capul spre dirijabile. Fara ndoiala, lucrurile acelea se puteau ridica la o naltime inaccesibila pentru alge. Dar algele le vor permite sa smulga pretioase le trofee din ocean? Totul depindea de traiectoria pe care soseau celulele de hi bernare. Din acest punct de observare putea zari o suprafata libera de alge. Aco lo vor cadea? Sansele i se pareau foarte mici. Gallow veni lnga el pentru a admira bazinul interior si dirijabilele. ? Acesta este atuul pe care-l tin ascuns n mneca, rosti el ndreptnd barbia spre diri jabile. Pescarul stia cum sa puna pe jar un angrosist ncapatnat. l ameninta ca se duce la a lt cumparator. Adopta un ton sarcastic si i dadea celuilalt de nteles ca era prea mic pentru un joc att de mare. ? Cred ca n momentul de fata tu nu mai valorezi nici macar ct un peste mort, sarja el. De fapt, ti dai seama si singur. Daca celulele de hibernare ajung printre al ge, esti terminat. Fara ostateci, nu alcatuiti dect o mna jalnica de oameni adapost iti pe o farma de pamnt. Chiar daca ai adepti peste tot, te vor parasi imediat ce vor ntelege ct de neputincios esti. ? Te am pe tine, scrsni Gallow. Te pot face sa regreti ca nu ai fost mai cooperan t. ? Nu-mi poti face nimic, declara Twisp pe un ton ct mai calm. Suntem singuri aici . Nu trebuie dect sa te apuc de ceafa si sa ma arunc cu tine n ocean. Algele ne vo r prinde. Gallow zmbi si scoase un pistol-laser din buzunarul de la piept. ? Nu ma iei prin surprindere, spuse pescarul. Mi-am dat seama ca joci murdar. ? As fi ncntat sa te fac bucatele, zmbi Tritonul printre dinti. ? Dar ai nevoie de mine. Gallow, tu nu stii sa joci. Tie nu-ti plac dect lucruril e sigure. Celalalt se ncrunta. Pescarul ntoarse capul spre dirijabile. Cineva pompa hidrogen n ele. ? Alea nu sunt lucruri sigure, adauga el. Zmbetul ar fi vrut sa abandoneze figura rece a lui Gallow, nsa acesta l mai retinu cteva clipe. ? Nu nteleg de ce discutam n contradictoriu, mri el privind spre arma. ? Asta ai impresia ca facem? ? Tragi de timp. Vrei sa vezi unde vor cadea celulele de hibernare. Twisp zmbi. ? Esti destul de istet pentru un Insular, glasui Tritonul. Stii foarte bine ce-t i ofer. Ai putea avea orice-ti doresti. Bani... femei... ? De unde stii ce vreau eu? ? Nu esti altfel dect ceilalti. Ma uit la bratele tale si-mi spun ca ai putea gas i unele Sirene care sa te considere acceptabil. Gallow puse pistolul la loc n buzunar si ntinse palmele goale n fata: ? Vezi? Stiu cum sa te iau. Stiu ce-ti trebuie. Pescarul clatina ncet din cap, apoi privi n directia dirijabilelor. Acceptabil? Nu trebuia sa faca dect un pas ca sa-l ia de gt pe cel mai inacceptabil om care infec ta planeta cu prezenta lui. Nu trebuia sa faca dect doi pasi si se vor prabusi amnd oi n abis. Dar asa nu voi afla niciodata sfrsitul povestii. Reflecta la posibilitatea de a-si recapata constiinta n marele rezervor unificato r al algelor. si spuse ca reactia lui Keel fusese cu totul justificata. Gndul de a -si pierde identitatea printre alge i provoca si lui aceeasi repulsie. La naiba! N-am putut face nimic pentru Judecator! Gallow va plati pentru asta!

O umbra trecu pe deasupra lui si briza care i mngia fata deveni deodata rece. Crezu ca e vorba de nca un nor, nsa Gallow icni si holba ochii... Twisp simti o atinger e pe umeri, pe obraz. Ceva aspru care semana cu o sfoara. Dadu capul pe spate si descoperi un aerostat! Tentaculele lungi si negre se nfasu rara n jurul lui. Undeva n departare auzi un strigat. Parca ar fi fost al lui... G allow? O voce perfecta i inunda simturile: auzul, pipaitul, vazul... Bine ai venit la Avata, pescar Twisp. Care este dorinta ta? ? Da-mi drumul! exclama Twisp. Ahhhhhh, nsa tu vrei sa-ti pastrezi trupul, nu? Deci Avata nu te poate lasa aici caci trupul ti va fi ranit sau distrus. Fii linistit si nu te teme. Avata te va d uce la prietenii tai. ? Si Gallow? Gallow nu este prietenul tau! ? Stiu! Si Avata stie acest lucru. Lui Gallow i se va da drumul, asa cum ai cerut si tu, nsa de la o naltime foarte mare. Gallow nu mai reprezinta dect o curiozitate, o ab eratie. Este mai bine sa-l consideram o boala infectioasa si mortala. Avata va a lunga boala din trupul bolnav. Twisp deveni constient ca plutea prin aer si vntul i suiera pe la urechi. Sub el s e ntindea o imensa zona cu alge. O senzatie brusca de ameteala i nfipse ghearele n gt si n piept. Nu te teme, rosti vocea cristalina. Avata creste din nou n oceanul-mama. Avata a regasit Piatra. Ceea ce oamenii au distrus, oamenii au refacut. Deci ati nvatat di n propriile greseli. O senzatie puternica de amaraciune izvor deodata din sufletul lui Twisp: ? Deci o sa puneti totul n ordine. Gata cu greselile! Totul va fi perfect pe cea mai perfecta dintre lumi. Impresia unui hohot surd i strabatu ntreaga fiinta, apoi auzi din nou vocea perfec ta: Nu-ti proiecta temerile asupra lui Avata. Avata este oglinda n care te vei descop eri pe tine nsuti. Tonul vocii se schimba deodata, devenind aproape strident. Iat a! Aici ti sunt prietenii. Poarta-te frumos cu ei si fa-i partasi la toate bucuri ile tale. Dovedeste ca Insularii au nvatat din greselile trecutului.

Daca vine razboiul, cel mai inteligent lucru pe care-l poti face este sa rami n vi ata si sa sporesti astfel numarul celor cu mintea sanatoasa. ? George Orwell, Arhivele Navei SE LASASE NTUNERICUL, dar Insula Vashon se afla suficient de aproape pentru ca Br ett sa poata distinge luminile celor mai nalte cladiri. Lua loc lnga Scudi, n fata panoului de comanda, si trase cu urechea la conversatiile purtate n spatele lui. Majoritatea Navigatorilor-Cloni fusesera cazati la Postul de Observare, n mijlocu l Nemilosilor Verzi ? care i ntmpinasera cu teama si cainta n priviri. Hranirea tutu ror acestor oameni devenise o problema prioritara. Doar ctiva reprezentanti ai cel or din celulele de hibernare ramasesera la bordul hidropterului. Clonul numit Bi ckel se apropie de Brett urmarind spectacolul creat de luminite pe fondul negru al noptii. Brett decise ca Bickel merita studiat cu atentie, caci emana n jurul sau o aura d e autoritate si forta. De fapt, toti Navigatorii-Cloni dadeau aceasta impresie, f iind nalti si bine legati. Problema cu mncarea ameninta sa devina foarte spinoasa. Cineva din spatele cabinei se apropie de Bickel: ? Va fi necesar sa ntocmim un raport detaliat imediat cum ajungem acolo. Insularul recunoscu vocea ambasadoarei Ale. Apoi l auzi pe Twisp tusind. Rapoarte ? Probabil. Unele dintre vechile procedee aveau n continuare valabilitate. Experi

enta traita de Twisp ntre tentaculele aerostatului trebuia sa fie adaugata la cel elalte informatii achizitionate ntre timp. ... Scudi, pe care Avata o ndrageste. ntoarse privirea spre profilul iubitei conturat clar n lumina palida a panoului de bord. Ori de cte ori se gndea la ea, o caldura placuta i umplea pieptul. Mi-e drag a mi-e draga mi-e draga... Dublul sir al luminilor albastre, care marca intrarea n portul principal al Vasho n-ului aparu n fata lor. Scudi reduse viteza si aparatul ncepu sa pluteasca pe apa . ? O echipa de medici este gata sa se ocupe de Bushka imediat cum sosim, anunta ea . Transportati-l spre sasul principal. ? Bine. Auzira pasii Sirenei Ale ndepartndu-se. ? Ceea ce se vede dincolo de Insula este pamnt? ntreba Bickel. Brett tresari. Navigatorii-Cloni vorbeau att de tare! ? Da, este pamnt, raspunse Scudi. ? Cred ca are cel putin doua sute de metri naltime, rosti Brett. Apoi si dadu seama ca nici Scudi si nici barbatul de lnga ei nu distingeau foarte clar detaliile. Hidropterul intra n port. Brett deschise trapa de urgenta si lasa vntul sa-i dezmi erde obrajii, bucurndu-se de rentlnirea cu contururile familiare ale acestui loc pe care-l cunoscuse att de intim. Parca trecusera eoni de cnd valul seismic l daduse prada oceanului. Pozitia pe care o ocupa n cabina de comanda i permitea sa zareasc a totul ? tarmul, Insularii care se grabeau sa prinda parmele aparatului n timp ce Scudi actionase reversoarele de jet... Suierul nceta aproape imediat. Dupa cteva o scilatii usoare, hidropterul se lipi de materialul organic al cheiului. Scudi ap rinse luminile n interior. Figuri cunoscute priveau silueta lui Brett... Insulari pe care-i remarcase de mu lte ori n plimbarile pe tarm. mpreuna cu ei venira si miasmele. ? Phhuahhhh! facu Bickel. Locul asta pute! Baiatul simti bratul lui Scudi cuprinzndu-i pe dupa gt, apoi capul ei lipindu-i-se de umar. ? Pe mine nu ma deranjeaza mirosul, iubitule, i sopti ea. ? O sa facem curat dupa ce ne mutam pe pamnt, promise Brett. nalta ochii spre blocul masiv de stnca ce domina cerul n spatele Vashon-ului. Lumin ite micute scnteiau pe peretele negru, reflectnd stralucirea primita de la stele. A colo va merge mpreuna cu Scudi? Sau se va ntoarce n adncuri pentru a ajuta la ridica rea continentelor? O voce striga spre el: ? Brett Norton, tu esti? ? Da! ? Vezi ca ai tai abia asteapta sa te revada. i gasesti la Galeriile de Arta. ? Fii bun si spune-le sa vina la Asul de Cupa! Am acolo niste prieteni cu care v reau neaparat sa ma ntlnesc! ? Iisuse! exclama Bickel. Ia te uita la diformitatile lor! Cum naiba pot trai oa menii astia? ? Traiesc foarte fericiti, veni replica lui Brett. Ar fi bine sa te obisnuiesti cu ei, Navigatorule-Clon. Mie mi se par minunati! Se apleca spre Scudi, dndu-i de nteles ca ar vrea sa paraseasca hidropterul. Se rid icara mpreuna din fata panoului de bord si se apropiara de silueta nalta a lui Bic kel. ? Cum mi-ai spus? ntreba acesta. ? Navigator-Clon. Toate fiintele umane aduse de Nava pe Pandora sunt Cloni. ? Mmmmdah... Da. Bickel si freca barbia si ntoarse capul spre multimea adunata pe chei. NavigatoriiCloni erau cu cel putin un cap mai nalti dect Insularii. ? Iisus sa ne ajute, sopti el. Atunci cnd am creat Nava... n-am banuit niciodata. .. Dadu din cap fara a termina fraza. ? Ai grija cui povestesti despre originile Navei, l povatui Brett. Unora dintre A

doratori s-ar putea sa nu le placa. ? Nu-mi pasa, mormai Bickel. Nava a fost creata de oameni ca mine. Scopul nostru a fost sa cream o constiinta mecanica. ? Iar atunci cnd ati obtinut aceasta... aceasta constiinta, l iscodi Scudi, ea a.. . ? A preluat controlul. Ne-a comunicat ca este dumnezeul nostru si ca trebuie sa ne hotarm asupra modalitatii n care o vom adora. ? Ce ciudat, murmura Sirena. ? Ai face bine sa ma crezi. Are careva vreo idee ct timp am stat n hibernare? ? Ce importanta are? ntreba Brett. Traiesti acum, aici, si trebuie sa te descurci n conditiile existente. ? Hei, pustiule! (Era vocea lui Twisp, strigndu-l de pe coridor.) Haide! Te-am ast eptat pe chei. Multe lucruri s-au ntmplat ntre timp. Echipe de Tritoni patruleaza n a dncuri, prajindu-i pe Nemilosi. Demonii si reclama si ei dreptul de a trai pe usca t. ? Venim acum! Baiatul o prinse de mna pe Scudi si pornira spre iesire. ? Vata si Duque au disparut, i anunta Twisp. Cineva a rupt Piscina Vata. Cnd s-au adunat primii curiosi, cei doi nu mai erau acolo. Brett simti transpiratia acoperindu-i deodata palmele. Gallow? Nu... Gallow pier ise. Atunci, cine? Unul dintre oamenii lui? Grabi pasul. Un sunet aspru veni dinspre chei. ? Ce-a fost asta? ntreba Scudi. ? N-ati auzit niciodata cocosi cntnd? ntreba Bickel, care i ajunsese din urma. ? I-a adus un aerostat, le explica Twisp. Se numesc gaini. Seamana cu pasarile d e pe luntrea mea.

n existenta fizica veti avea de suferit; nsa nu va pierdeti curajul, caci eu am de pasit existenta fizica. ? Cartea Crestina a Mortilor VATA SE LEGANA pe un pat format din frunze de alge, tinnd capul usor ridicat pent ru a-l privi pe Duque care dormea pe imensul ei brat stng. Micul Soare abia rasar ise si arunca o lumina cruda asupra scenei. Oceanul ridica ritmic valuri usoare ale caror creste erau netezite de frunzele verzi. Atunci cnd Vata sau Duque se simteau ncoltiti de foame, cili minusculi provenind d e la alge se insinuau n venele lor si substantele nutritive ncepeau sa curga ? din spre alge spre Vata... dinspre alge spre Duque. Iar dinspre Vata curgea informat ia genetica stocata n celule, sub forma ei cea mai pura: Vata spre Avata. Ce trezire minunata! gndi ea. Algele se trsera pna la marginea piscinei, n centrul Vashon-ului, aducnd n acelasi tim p un mare val de apa care maturase toti supraveghetorii, n frunte cu Preoteasa-ps ihiatru. Tentaculele i nvelisera pe amndoi si i dusesera la tarm. Un curent iute i nde parta apoi de trupul zdrelit al Insulei. La o oarecare distanta de Insula, fura luati de aerostate si adusi n zona aceasta , unde nu exista altceva dect ocean si alge. La contactul cu tentaculele aerostatelor, Vata cunoscu trezirea deplina. Ce minunat... toate acele vieti pastrate... vocile... Minunat! Foarte ciudat, da r unele voci protestau mpotriva includerii n constiinta globala. De exemplu, auzis e schimbul de replici dintre Avata si cineva pe nume Keel. ? Mi-ai adus modificari! (Acesta fusese Keel.) Vocea mea era plina de imperfecti uni si le sesizam ntotdeauna. Faceau parte din mine! ? Acum traiesti n Avata. Ce vibratie atotcuprinzatoare, ce calm! ? Mi-ai dat o voce perfecta. N-o vreau! Cnd auzi din nou glasul lui Keel, descoperi ca avea un ton diferit, ntrerupt mereu

de hrituri si accese de tuse. ? Ai impresia ca vorbesti limba semenilor mei! l acuza Keel. Ce absurditate! ? Avata vorbeste toate limbile. Bine i-a zis-o! gndi Vata. nsa Duque, a carui constienta nregistra si ea aceasta di scutie, era de acord cu Keel. ? Fiecare planeta are propriul ei limbaj, propriile mijloace subtile de comunica re. ? Tu nu-l ntelegi pe Avata? ? A, ba da! Vad ca ai nvatat bine cuvintele. Si cunosti modalitati de exprimare p rin actiune. Dar nu ai patruns pna n inima mea. Altfel nu ai fi ncercat sa ma modif ici, sa ma ameliorezi. ? Ce doresti de la Avata? ? Sa ma lasi n pace! ? Nu vrei sa fii pastrat n Avata? ? Ba da, curiozitatea ma mpinge sa accept. Mi-ai aratat efectul Lazar si ma bucur ca am scapat de durerile trupului. ? Asta nu-i o ameliorare? De ce ai acceptat-o? ? Nu ma poti ameliora! Doar eu pot face asta. Tu si cu Nava luati-va miracolele si spalati-va pe cap cu ele. Poftim! Ai de-a face cu unul dintre secretele limba jului meu. ? Mi se pare un pic cam brutal, dar am prins sensul. ? Limbajul acesta s-a nascut pe planeta unde Lazar a trait, a murit si a nviat. A colo au nvatat semenii mei sa vorbeasca. Primul Lazar ? cel original ? m-ar fi nte les la perfectie. Asa sa stii! Cnd Vata l trezi pe Duque pentru a-i mpartasi nedumerirea, acesta rse. ? Ai vazut? striga el. Pentru noi conteaza foarte mult sa stim cine ne impune pr opriile visuri! -------------------------