EPOCA LUMINILOR

DEFINIȚIE:
A fost un curent filosofic şi social-politic, ai cărui reprezentanţi doreau:  asigurarea
drepturilor politice şi cetăţeneşti pentru toţi oamenii, a libertăţii şi egalităţii tuturor, încă de la
naştere;  luminarea oamenilor prin ştiinţă şi cultură;  explicarea lumii cu ajutorul
raţiunii;toleranţă religioasă. Curentul a fost ideologia burgheziei şi a avut un caracter
antiabsolutist.
Se remarcă: David Hume, Jonathan Swift, Daniel Defoe, J. J. Rousseau, Denis Diderot,
Montesquieu, Voltaire, etc.
PREGĂTIREA LUMINILOR:
- Progresele din economia europeană a sec. al XVII-lea,
- Burghezia devine o clasă activă și bogată și dorea și conducerea politică, după
modelul Olandei și Angliei,
- Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea precum cele ale lui
Isaac Newton, René Descartes, Benedict de Spinoza ( Dumnezeu e Natura), Francis
Bacon și John Locke, au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală,
precum și încrederea în rațiunea ființei umane și în abilitățile inovatoare ale acesteia
care au reușit să influențeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea.
CARACTERIZAREA EPOCII LUMINILOR:
-Filosofii examinează critic societatea,
- Apar noi principii și valori în societate, cum ar fi cele despre credință și despre fericirea omului
(ateism, deism, religia necesară totuși oamenilor de rând): Diderot afirma ,,nu există decât o
singură datorie a omului, aceea de a fi fericit”.
- Noi modele de organizare politică:
a). moharhie:
- constituțional-parlamentară: teoretizată de Montesquieu în Despre spiritul legilor, vorbește
de spre principiul separării puterilor în stat, regele are puterile limitate de parlament.
- Despotismul luminat: Voltaire, cel mai influent scriitor iluminist, chiar a crezut în alianța
monarhilor absoluți cu filosofii, unii cu puterea, ceilalți cu principii noi; dorea libertate pentru
presă, egalitate în fața legilor, desființarea servituților feudale.
b). republica: J. J. Rousseau, Contractul social, punea accentul pe egalitate, democrație
directă, considera că oamenii se nasc liberi și egali dar societatea și proprietatea îi schimbă, prin
urmare cea din urmă ar trebui îngrădită; susţine că între monarh şi popor se încheie un contract
care garantează fiecărui individ drepturile, libertăţile şi egalitatea. Dacă monarhia nu respectă
contractul, poporul are dreptul să-l rezilieze ( era legitimată astfel revoluția).
- în economie: apar modele noi cum ar fi cel propus de fiziocrați, cert este că toți filosofii
secolului al XVIII-lea considerau că munca este sursa bogăției și a progresului economic.
Considerau că agricultura ar avea cel mai important rol în ceea ce privește activitățile
economice. Adam Smith în Avuția Națiunilor considera că cele trei domenii agricultura,
industria și comerțul sunt interconectate, criticau mercantilismul.
Vincent de Gournay lansează formula laissez faire, laissez passer ( lăsați să se facă, lăsați să
meargă) – deplina libertate în viața economică.
- literatura iluministă: mulți dintre filosofii luminilor au fost și excelenți scriitori, opere
reprezentative ale iluminismului Pierre Beaumarchais – Bărbierul din Sevilia; Daniel Defoe –
Robinson Crusoe; Henry Fielding – Tom Jones; Carlo Goldoni – Gondolierul; Louis de
Montesquieu – Scrisori Persane; Jean-Jacques Rousseau – Noua Eloiză; Jonathan Swift –
Călătoriile lui Gulliver; François Voltaire – Candid.

RĂSPÂNDIREA ILUMINISMULUI
Curentul se răspândește mai ales după 1750, deși se manifestă din partea autorităților
cenzura asupra creațiilor literare sau filosofice.
Un rol important:
- Enciclopedia, 33 de volume, Denis Diderot, D Alembert,
- Prin cărți, presă, societăți științifice, literare și artistice, saloane de lectură, loji
masonice.

ABSOLUTISMUL LUMINAT
Reprezenta un regim bazat pe alianța dintre puterea monarhilor și înțelepciunea
filosofilor.
Frederic al II-lea al Prusiei ( 1740-1786): relații bune cu Voltaire,
- Se interesează de îmbunătățirea situației din agricultură: asanări, introduce noi
culturi, dezvoltă industria, construiește noi drumuri și canale,
- Un cod civil întemeiat pe egalitatea tuturor, abolește pe domeniile sale iobăgia,
interzice tortura,
- Libertate religioasă și libertatea presei, susține învățământul,
- Armata rămâne un obiectiv: ajunge cea mai bună din Europa,
- La moartea sa, Prusia era cel mai puternic stat german.
Maria Tereza (1740-1780) și Iosif al II-lea ( 1780-1790) Austria
- Susține mercantilismul, acordă privilegii nobililor maghiari, se dezvoltă industria,
- Dezvoltă învățământul, susține catolicismul, reformele sunt continuate de fiul său
Iosif al II-lea:
-își propune să realizeze o unitatea administrativă și lingvistică pentru
statele sale,
- 1781: Patenta de toleranță religioasă, dorea și o supraveghere riguroasă
a clerului catolic,
- 1785: desființează iobăgia pe domeniile sale.
 Ecaterina cea Mare ( 1762-1796) Rusia
- Corespondență cu Voltaire, Denis Diderot
- Favorizează învățământul, dovedește toleranță religioasă, dar aceste reforme sunt de
fațadă, în timpul domniei sale situația țărănimii se agravează, ea dorea să edifice o
Rusie puternică cu deschidere spre vest și sud, ceea ce s-a și întâmplat.

Iluminismul românesc
Iluminismul românesc se identifică cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei
transcarpatine. Iluminismul a stat în serviciul idealului național și a contribuit în mod
fundamental hotărâtor prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Școala Ardeleană
a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea. Cea mai
reprezentativă operă literară realizată în spirit iluminist este epopeea Țiganiada de Ioan Budai-
Deleanu. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de
cărți. Între 1700 și 1800 s-au tipărit în Țara Românească 799 de cărți dintre care 617 în
românește, iar 182 în grecește, latinește, slavă.
Dinicu Golescu răspândește și el idei iluministe printr-un jurnal de călătorie. În
„Însemnare a călătoriei mele”, poetul surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și
realitățile triste din patria sa. În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon
Gheuca au răspândit idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din
Enciclopedia lui Denis Diderot.
Absolutismul luminat în spațiul românesc:
În această perioadă au fost realizate și reforme, considerate iluministe. Se remarcă
Constantin Mavrocordat (1730-1769) în Moldova și în Țara Românească acumulând 25 de
ani de domnie (10 domnii: 6 în Țara Românească și 4 în Moldova). Reforme elaborate de el:
 Reforma fiscală: cumularea tuturor impozitelor într-o singura taxă care putea fi plătită
în 4 rate. Până atunci existau tot felul de impozite şi taxe pe diverse produse: văcărit,
porcărit, vinărit etc. Cea mai importantă era fumăritul, care era un impozit pe coşul
casei (de fapt pe familie; acolo unde erau mai multe fumuri, era o familie mai mare)
 Reforma juridică: înființarea tribunalelor în județe;
 Reforma administrativă: numește câte doi ispravnici domnești plătiți la conducerea
fiecărui județ (ținut în Moldova a făcut cărţi de identitate pentru locuitori.
 Redactează un proiect de Constituție publicat în Franța;
 Reforma socială: desființarea șerbiei/ a legării de glie, (1746 în Țara Românească și
1749 în Moldova). Pentru că ţăranii nu au primit pământ, majoritatea au rămas să
muncească în continuare pământul boierilor, prestând munci agricole în schimbul
loturilor primite. Aceştia s-au numit ţărani clăcaşi (de la clacă, muncă gratuită).
Alți domnitori fanarioți care s-au remarcat prin reforme au fost: Alexandru Ipsilanti:
1780-Pravilniceasca Condică, Scarlat Calimachi- Codul lui Calimachi 1817 și Ioan
Caragea- Legiuirea Caragea- 1818, mai ales prin noi coduri de legi.
https://view.livresq.com/view/5ef8401d7bb39b11404425a2/

Fișă de lucru
Iluminism
Citeşte documentul de mai jos, apoi răspunde cerinţelor.
,,În cazul în care aceeaşi persoană are atât puterea legislativă, cât şi pe cea executivă, nu
există libertate. (...) Dacă acelaşi om ar avea aceste trei puteri, totul ar fi pierdut, căci el ar
face şi legile, ar duce la îndeplinire hotărârile luate şi tot el ar judeca infracţiunile sau
neînţelegerile dintre oameni. Puterea executivă să fie în mâinile unui monarh, pentru că este
mai bine administrată de una şi nu de mai multe persoane.
(Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748)
1. Menţionează forma de guvernământ pe care o dorea
Montesquieu. ...................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...................................

2. Precizează dacă ideea separării puterilor în stat îşi păstrează importanţa şi

astăzi. .....................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..................................
II. Scrie sub imagini câte o idee iluministă susţinută de acești filosofi:

Montesquieu
J.J.Rousseau ...........................................
........................................... ...........................................
...........................................