FIȘĂ DE LUCRU

Identifică trăsăturile personajului Ghiță din nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici, utilizând
fragmentele:
1. „Sâmbătă de cu seară locul se deșerta și Ghiță se punea cu Ana și cu bătrâna să numere banii și
atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi copilași, iară bătrâna privea la
câteșipatru și se simțea întinerită căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni iară
sporul este dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine.”
În fragmentul desprins din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici se face caracterizarea
personajului principal, Ghiță, în mod indirect, prin vorbire indirectă liberă făcută de bătrână, prin
afirmația faptului ca are un „ginere harnic”.

2. Ghiță „cumpără două pistoale și își luă o a doua slugă, pe Marți, un ungur înalt ca un
brad(...). Ca om harnic și sârguitor, Ghiță era mereu așezat și pus pe gânduri, dar el se bucură când o
vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orișice lucru de nimic, nu
mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îți venea să te sperii de el.”
Din fragmentul desprins din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, desprindem o nouă
trăsătură a personajului principal, Ghiță, ilustrată în mod indirect de către narator. Cel din urmă îl
portretizează pe cârciumar ca fiind precaut, prin acțiunile sale în ceea ce privește sigurața lui și a
familiei sale, „cumpără două pistoale […] o a doua slugă”. Caracterizarea personajului se face și în
mod direct, de către narator „harnic și sârguitor”, ilustrând personalitatea inițială a lui Ghiță. În cele din
urmă, cârciumarul devine un om ursuz, iute la mânie, impulsiv, ajungând să fie o persoană
înfricoșătoare chiar și pentru familia lui.

3. „Ghiță întâia oară în viața lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii, pentru ca sa poată zice:
„prea puțin îmi pasă!” se gândea la câștigul pe care l-ar putea face in tovărășie cu Lică, vedea banii
grămadă înaintea sa și i se împăinjeneau ochii: de dragul acestui câștig ar fi fost gata să își pună pe un
an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă si copii și nu putea să facă ce-i plăcea.”
Din fragmentul desprins din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici desprindem o trăsătură a
personajului principal, ilustrată în mod indirect, prin intermediul acțiunilor și comportamentului
acestuia. Indiferența față de familie și atenția îndreptată către bani îl conduce spre un stil de viață plin
de lăcomie și dispreț, „prea puțin îmi pasă”.

4. „Tu poți să mă omori, Lică, tu cu oamenii tăi: eu pot să te duc pe tine la spânzurătoare. Nu te
juca dar cu mine.”
Din fragmentul desprins din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici se evidențiază spiritul
viclean al protagonistului, prin vorbele „Nu te juca dar cu mine.”, având loc caracterizarea în mod
indirect. Ghiță încearcă să întoarcă situația în favoarea lui, dorindu-și să fie superior lui Lică, pentru a
câștiga siguranța lui și a familiei lui.
 5. „Zilele treceau însă, și precum ele treceau, Ana se simțea tot mai părăsită. De când se
împrietenise cu Lică, Ghiță parcă fugea de dânsa, parcă-i ascundea ceva și se ferea sa nu rămâie singur
cu dansa.”
În fragmentul extras din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici are loc caracterizarea
personajul Ghiță, făcută în mod indirect, prin vorbirea indirectă, liberă, a soție sale, în care aceasta
afirmă răceala cu care protagonistul își tratează familie.

6. „Toate gândurile rele se grămădiseră deodată în capul lui și îl cuprinsese o neliniște. (...) Dară
Ghiță nu voia să plece, nu îl lăsa inima să părăsească locul la care în scurt timp putea să se facă om cu
stare. Și iar se gândea la învoiala pe care o făcuse in strâmtorarea sa, la banii săi, la primejdiile ce-l
împresurau.”
Din fragmentul de mai sus reiese o altă trăsătură a lui Ghiță, egocentrismul său față de propria
persoană. Acesta nu se poate îndepărta de locul care a provocat atât de multe rele familiei sale, fiind
absorbit de gândul averii ce crește.

7. „- Așa sunt vremile, grăi bătrâna. Ghiță e om harnic și sârguitor și așa se gândește mereu ca
să adune ceva pentru casa lui. Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul.”
În fragmentul extras din nuvela psihologică „Moara cu noroc” de Ioan Slavici are loc
caracterizarea personajului principal, Ghiță. Aceasta se face în mod direct, de către bătrână, secvență în
care afirmă trăsăturile pozitive, dar și cele negative ale protagonistului. Bătrâna îl consideră pe Ghiță,
ca fiind un om harnic, dar cu vicii, fiind orbit de sumele mari de bani câștigate la cârciumă.

8. „- Sărmanilor mei copii, zise el, voi nu mai aveți, cum avuseseră părinții voștri, un tata om
cinstit(...) Tatăl vostru e un ticălos”. “Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puțin tu, căci eu nu am sa mă iert cât
oi trăi pe fața pământului.”
În fragmentul nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici are loc autocaracterizarea făcută de
Ghiță la propria persoană, acesta numindu-se „un ticălos” pentru lucrurile făcute în defavoarea lui și a
familiei sale.

9. „Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea?! Nici
cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașa în spinare.”
Ghiță acceptă starea în care a ajuns, neacceptând faptul că propriile acțiuni l-au adus în
momentul declinului său total.

10. „Când ușa căzu sfărâmată din țâțâni și Răuț se ivi cu Lică în ea, Ana era întinsă la pământ și
cu pieptul plin de sânge cald, iară Ghiță o ținea sub genunchi și apăsa cuțitul mai adânc spre inima ei.”
Ghiță uită de principiile avute la începutul nuvelei, fiind orbit de lăcomie, egocentrism, gelozie,
neavând puterea să se opună păcatului. Acesta 9ijîși trădează soția, dar și propria persoană prin acea
adâncire a cuțitului în pieptul Anei.