Ce este o bula economica si cum o recunoastem?

Este o himeră economică, în limba engleză, economic bubble (sau termeni

similari, speculative bubble, market bubble, price bubble, financial bubble, ori
speculative mania), a cărui traducere corectă este un balon de săpun economic.
Reprezintă un grup de tranzacții bursiere la volume ridicate și care diferă considerabil
de valoarea intrinsecă sau reală a acestora.
Deși unii economiștii contestă existența acestor baloane de săpun economice, cauza
sau cauzele reale ale acestor himere economice rămân un permanent semn de întrebare pentru
aceia care sunt convinși că prețurile bunurilor fixe pot adesea devia considerabil față de
valoarea lor intrinsecă.
O bulă speculativă există în condițiile în care un instrument financiar este evaluat
la suprapreț de-a lungul unei perioade îndelungate. Prezența clienților care cumpără un
produs financiar cu speranță că îl vor putea re-vinde mai târziu pentru o sumă mai mare este
un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o bulă
economică pe piața, atunci există riscul de „prăbușire” a valorii instrumentului financiar
respectiv: clienții vor continua să cumpere atâta timp cât consideră că există și alți
cumpărători pe piață, astfel încât când mulți decid să vândă, prețul va cădea. Din păcate, este
dificil de ghicit când prețul unui produs financiar reprezintă corect valoarea fundamentală a
acestuia, astfel încât bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economiști insistă că
bulele economice nu apar niciodată (sau aproape niciodată).
Desi cele mai cunoscute crize declanșate de o bula economica sunt : Tulipomania
din secolul al XVII-lea, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia
din anii 1980, bula dot.com (bula internetului) din 2000–2001, și mai nou criza
imobiliară din Statele Unite ale Americii (care însă dă semne de revenire). În anii 2000 a
început o bulă imobiliară prin care prețul caselor a crescut semnificativ.

Cauzele posibile a unei bule :

*Factori social psihologici
*Teoria prostului mai mare (oricât de prost ești, cu siguranță vei găsi un prost mai
mare sau in termeni investitionali atunci cand cumperi active neproductive, contezi doar pe
faptul ca urmatoarea persoana iti va plati mai mult)
*Lăcomie
*Psihologia de turmă
* Lichiditati-mai exact lipsa lor.

În 2008, criza financiară a zguduit economia globală. După zece ani, oamenii se
întreabă cum s-au schimbat regulile și, mai important, cum poate fi evitat acest tip de criză
economică în viitor.
Ceea ce a început ca o criză a pieței creditelor ipotecare subprime s-a transformat
ulterior într-o criză și recesiune financiară globală la scară largă.
Denumită cel mai grav dezastru economic de la Marea Depresiune, criza financiară din
2008 a devastat economia mondială. Acest lucru a dus la ceea ce este cunoscut sub numele de
Marea Recesiune, care a cauzat scăderea prețurilor locuințelor și creșterea bruscă a șomajului.
Repercusiunile asociate au fost enorme și continuă să influențeze sistemele financiare.
În SUA, peste opt milioane de cetățeni și-au pierdut locul de muncă, aproximativ 2,5
milioane de afaceri au intrat în faliment și aproape patru milioane de case au fost executate
silit în mai puțin de doi ani. De la insecuritatea alimentară la inegalitatea veniturilor, mulți și-
au pierdut încrederea în sistem.
 Recesiunea s-a încheiat oficial în 2009, dar mulți au continuat să sufere mult timp
după aceea, mai ales în SUA. Rata șomajului a ajuns la 10% în 2009 și a fost restabilită la
nivelurile de dinaintea crizei abia în 2016.
Adevărata cauză a crizei financiare din 2008 este extrem de complexă, dar piața
imobiliară din America a fost cea care a inițiat o reacție în lanț - una care scoate la iveală
fisurile din sistemul financiar. Aceasta a fost urmată de falimentul firmei Lehman Brothers,
care a avut un efect paralizant asupra economiei americane și europene. La rândul său,
episodul a făcut publicul conștient de potențialele slăbiciuni ale băncilor. De asemenea, a
provocat perturbări semnificative în întreaga lume, din cauza modului în care este
interconectată economia globală.
Piața bursieră din Statele Unite ale Americii pare să se afle într-o nouă bulă financiară.
Nu a trecut mult după masiva bulă din perioada pandemiei, aprilie 2020-ianuarie 2022, în care
valorile financiare au fost umflate pe toate clasele importante de active (obligațiuni, acțiuni și
real estate), că am intrat într-o nouă epocă: „moartea inflației” și isteria AI care a cuprins
investitorii au reaprins mania speculativă din piața bursieră și au reumflat bula.
În general, bulele speculative sunt relativ ușor de reperat. Mania lalelelor, bula bursieră
din 1929, bula dot-com şi bula imobiliară din Statele Unite au toate caracteristici similare.
Multe se regăsesc și pe piața bursieră americană din prezent.
În cele mai multe cazuri, bulele bursiere se dezvoltă în contextul apariției unor noi
tehnologii. În anii ‘20, adopția largă a radioului, aviației, automobilelor și dezvoltarea rețelelor
electrice au creat condițiile perfecte pentru crahul bursier din 1929 și pentru Marea
Depresiune economică din SUA. La fel, în anii ‘90, apariția internetului și a primelor servicii
de e-commerce (Amazon a fost un exemplu de succes) au creat bula dot-com.
Bula bursieră actuală a luat naștere din comportamentul ultra-speculativ al
investitorilor și adoptarea largă a contractelor de opțiuni, instrumente financiare derivate cu
scop speculativ.
Apariția tehnologiei Generative AI (GenAI) și perspectiva de scădere a ratei anuale a
inflației către ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), banca centrală din Statele Unite, sunt alți
doi factori care au împins așteptările pieței spre extrem, în ultimele luni.
Prin comparație, în perioada post-Covid – aprilie 2020 – ianuarie 2022 – am avut
o super-bulă umflată chiar de către bancherii centrali, care au fost dependenți de existența ei
pentru readucerea economiilor pe linia de plutire.
În acea perioadă, investitorii au fost inundați cu banii emiși de băncile centrale,
pentru susținerea revenirii, iar prețurile tuturor activelor financiare au explodat, la fel
ca prețurile de consum din economia reală.
Acea bulă financiară s-a dezumflat în 2022, în urma ciclului mondial de majorare de
dobânzi, după ce inflația s-a dovedit a fi nu chiar atât de tranzitorie pe cât se așteptau bancherii
centrali.

Datorită mecanismelor economiei financiare și a unor intervenții punctuale din partea

băncilor centrale, (în criza fondurilor de pensii din Marea Britanie sau în criza bancară din
SUA), spargerea bulei nu a produs volatilitate masivă, pierderi extraordinare, ca în 2008, sau
recesiuni în marile economii din Vest.
Lipsa manifestării unor recesiuni în acești ultimi doi ani, cuplată cu temperarea ciclică a
inflației, a creat așteptări imense în piețe, cu privire la noi stimulente monetare din partea
bancherilor centrali.

Astfel că petrecerea de pe Wall Street s-a reluat.

 La momentul actual, zonele cele mai supraevaluate din piață sunt întocmai cele mai
performante acțiuni ale lui 2023 și cele din zona de inteligență artificială, respectiv din
sectorul de tehnologie. Acțiunile AI manifestă o fervoare speculativă întâlnită doar în timpul
maniei Gamestop (GME), iar per total indicele S&P 500 are un așa-numit multiplu de evaluare
Shiller P/E dublu față de media istorică.
P/E (price to earnings) este cel mai popular indicator folosit pentru a vedea dacă o
companie este supraevaluată sau subevaluată. Este calculat prin împărțirea prețului unei acțiuni
la profitul per acțiune.

Așa-numitele acțiuni Magnificent 7 (companiile Microsoft, Apple, Alphabet/Google,

Amazon, Nvidia, Meta Platforms/Facebook și Tesla) au ajuns la o pondere extraordinară, de
aproape 30% din capitalizarea S&P 500, indicele principal al bursei americane.
Cumulat, aceste 7 acțiuni se tranzacționează la o medie a multiplului Price-to-
Earnings (P/E) de 45x , pe când o medie normală pentru piața americană este între 20-25x.
Totodată, expunerea investitorilor pe sectoare ciclice a atins minimul ultimilor cel puțin 5 ani.
Cele 7 acțiuni sunt responsabile pentru aproape trei sferturi din creșterea S&P 500 din
2023 și aproape întreg „raliul” din ultimele 13 luni al indicelui SPY, în timp ce celelalte 493
acțiuni au înregistrat o dinamică mult mai redusă (+6% la nivel cumulat în 2023). Singurul
sector care beneficiază de intrări de capital de la participanții la piață este sectorul tech.
Îmbulzeala pe acest sector se datorează faptului că grupul acțiunilor Magnificent
7 adună 11% din veniturile totale la nivel de S&P 500 și peste un sfert din profituri.
În ciuda faptului că această creștere bursieră este tot mai îngustă, iar riscul
de concentrare la nivel de indice e tot mai mare, S&P 500 a atins noi maxime istorice în
februarie și început de martie. În toată această perioadă, mai bine de 40% din acțiunile ce
compun indicele au fost într-o relativă stagnare, prețul lor fiind sub media ultimelor 50 de
ședințe de tranzacționare.
În același timp, în ianuarie Russell 2000, indicele bursier al companiilor mici și mijlocii,
a înregistrat un declin de circa 5% față de debutul anului, o divergență majoră față de avansul de
4% al S&P 500.
Bulele financiare, între băncile centrale și iluziile investitorilor
Piețele financiare și economiile sunt sisteme în care convingerile indivizilor stau la baza
conduitei lor.

Deciziile individuale produc la nivel colectiv rezultate care, la rândul lor, hrănesc mai
departe convingerile respective. Bias-urile emoționale și cognitive ale investitorilor produc
bulele, iar investitorii caută mereu să găsească motive raționale pentru prețurile ridicate, astfel
încât să nu fie împotriva mulțimii și a tendinței.
De multe ori, în zilele noastre, investitorii reacționează la planurile băncilor centrale ce
vizează nivelul dobânzilor și cantitatea de bani din economie, „materia primă” pentru achiziția
de titluri financiare.

Isaac Newton este protagonistul unei anecdote populare în istoria bulelor. Faimosul om
de știință ar fi reușit pe parcursul anilor 1711-1720 să facă un profit semnificativ, prin achiziția
și deținerea de acțiuni ale South Sea Company, ale cărei acțiuni au crescut irațional în 1720, în
doar câteva luni, de la 100 la aproape 1.000 de lire.
Evoluția prețului acțiunilor South Sea Company. Sursa: Journal of Financial Economics.

Pe fondul maniei din ce în ce mai accentuate, Newton și-a lichidat întreaga deținere de
acțiuni în primăvara anului 1720. Împins însă de natura speculativă a momentului și de
profiturile anterioare, Newton a reintrat în piață după câteva luni, la un preț mult mai mare,
chiar aproape de vârful isteriei. Rezultatul a fost o pierdere care, în banii de astăzi, ar bate
spre câteva milioane de dolari.
În prezent, cea mai puternică convingere a curentului ce împinge evaluările la
niveluri record este că inflația a fost deja înfrântă, iar economia americană se pregătește
de o aterizare lină (eng. soft landing). Adică, inflația va reveni sub rata țintă de 2%, fără șomaj
în creștere și recesiune.
Convingerea aceasta duce către alta: că dobânzile de referință urmează să scadă,
pentru a oferi aer vital economiei, ceea ce va sprijini evaluările bursiere pe termen mediu.
Ca exemplu, avem banca de investiții Morgan Stanley, una din cele mai mari din SUA,
care și-a upgradat în debutul anului „perspectiva” de afaceri pentru sectorul băncilor mari, din
care ea însăși face parte. Titlul notei de upgrade a fost: „Viitorul este atât de luminos, încât
trebuie să facem upgrade”.
De ce este așa de importantă scăderea dobânzilor? În primul rând, pentru că guvernele
și sectoarele private din marile economii sunt atât de îndatorate, încât rata dobânzii la care
sistemul economic global funcționează la parametrii optimi a scăzut în ultimele decenii.
În al doilea rând, în mod logic, pentru că dobânzile scăzute reprezintă un
stimulent pentru piețele financiare și economie.
 În piețe, scăderea dobânzilor este sinonimă cu „sprijin din partea Fed”. Iar în ziua de
astăzi, două cuvinte simple precum „sprijinul Fed” țin loc de strategie de investiție,
inclusiv pe Wall Street.