Criza global a statului dirijist 03/10/2008 de Bogdan Enache

mai multe imagini Politicieni, comentatori si experi deopotriv consider actuala criz financiar rezultatul lcomiei si al capitalismului slbatic. n realitate ns, ea nu este dect consecina fireasc a unui lung sir de politici intervenioniste care au subminat economia de pia. La nceputul anului 2007, piaa imobiliar american ddea primele semne de slbiciune. Dup un maxim istoric atins n 2006 si o crestere continu timp de un deceniu, preurile locuinelor au intrat n declin pe tot cuprinsul Statelor Unite. Ca urmare, americanii de rnd - atrasi anterior de ipotecile cu dobnd iniial redus si convinsi c trendul ascendent al preurilor le va garanta pe viitor o investiie profitabil - au nceput s intre n incapacitate de plat, odat cu majorarea dobnzilor de referin. Din acest moment, cderea pieei imobiliare s-a accelerat, intrnd ntr-o spiral care si-a alimentat singur miscarea descendent. Curnd, s-a descoperit c multe dintre creditele ipotecare acordate de bnci - asa-numitele credite subprime - nu ineau seama de riscul real asumat, fiind acordate fr nicio garanie unor persoane cu venituri insuficiente, fr a se face n prealabil o verificare adecvat a bonitii acestora. Si astfel, la sfrsitul anului trecut, a devenit evident c problemele din sectorul imobiliar american sunt extrem de grave, avnd chiar potenialul de a arunca economia SUA n recesiune. Insolvabilitate la pachet Sectorul financiar (si n special bncile de investiii, fondurile speculative sau companiile de reasigurare) a fost prima victim a spargerii bulei locuinelor deoarece, prin intermediul pieei ipotecare secundare, creditele oferite de bncile locale au fost transformate n pachete de obligaiuni garantate de corporaiile ipotecare ale guvernului SUA (Fannie Mae, Freddie Mac, Ginnie Mae etc.) si apoi vndute pe Wall Street. Cum preul locuinelor continua s scad, iar rata de insolvabilitate a ipotecilor s creasc, valoarea de lichidare a deintorilor instituionali de obligaiuni garantate de credite ipotecare s-a diminuat, n timp ce valoarea pasivelor acestora a rmas constant sau a crescut. n acelasi timp, nivelul de ndatorare al deintorilor de astfel de titluri era deja extrem de ridicat, iar rezervele de capital minime. n efortul lor de a rmne solvabile, bncile expuse au apelat la mprumuturi pe piaa financiar pentru a-si acoperi pierderile. Acest fapt a provocat o presiune de crestere a dobnzilor care - mpreun cu incertitudinea legat de soliditatea instituiilor ce deineau un volum mare de obligaiuni ipotecare - a generat, n cele din urm, o criz de lichiditate pe pia. Fed - campioana ingineriilor inovative Desi criticii de stnga acuz acum instituiile financiare c au provocat criza inventnd instrumente mult prea complexe, Federal Reserve s-a dovedit a fi la fel de inovativ n msurile luate cu scopul de a infuza mai muli bani pe pia si a salva de insolvabilitate instituiile financiare expuse. Un prim pas a fost fcut atunci cnd, pentru prima dat n istoria sa, Fed a acceptat n cadrul operaiunilor sale open market alte titluri dect obligaiunile emise de Trezoreria SUA. De asemenea, Fed a a oferit bncilor n dificultate credite lombard, garantate de aceleasi obligaiuni ipotecare toxice. ns adevrata bomb

a fost aruncat de Ben Bernanke, presedintele Fed, n momentul n care a inventat o serie de noi si originale mecanisme de pompare a creditului pe pia, menite s stearg rusinea cu care se confruntau companiile care ajunseser s se mprumute n mod direct de la masina de fcut bani a bncii centrale. Este vorba de Term Auction Facility (TAF), Term Security Lending Facility (TSLF) si Primary Dealer Lending Facility (PDLF). Aceste noi instrumente de politic monetar - structurate sub forma unor licitaii sau a unor linii speciale de credit pentru instituii financiare - aveau scopul de a injecta chirurgical lichiditate pe pia, pentru a preveni un efect de domino n sectorul financiar. Dar, n ciuda interveniilor febrile ale Fed, efectul de domino s-a produs. Rnd pe rnd, bnci considerate odinioar de neclinit au intrat n faliment de o parte si de alta a Atlanticului, fiind prompt naionalizate, mai mult sau mai puin oficial, n cel mai pur stil socialist, de aceleasi guverne care au creat condiiile haosului din prezent si ale degringoladei economice din viitor. Tragedia planificrii monetare centralizate Criza actual - ca orice fluctuaie ciclic, de altfel - se prezint sub forma unui cumul de erori antreprenoriale care au dus la o alocare gresit a unui volum imens de capital la nivelul societii. Acest fapt presupune un scurtcircuit sistemic n mecanismul preurilor si competiiei care de regul coordoneaz activitatea economic a milioane de indivizi. Si care, sub pedeapsa pierderilor, tempereaz chiar si lcomia, rspltind prudena prin profituri si penaliznd excesele prin falimente. Deoarece banii reprezint mijlocul general de schimb n economie, semnalele eronate care genereaz investiii proaste deriv din alterarea si manipularea valorii acestora. n actualul regim monetar, controlul masei bnesti revine exclusiv bncilor centrale, sub tutela crora sunt cartelate bncile comerciale si alte instituii de credit si depozit. Cumulul de erori investiionale care a generat criza din prezent si are originea n expansiunea masei monetare din timpul mandatului lui Alan Greenspan la conducerea Fed. Ca s previn o eventual recesiune dup bula din sectorul IT din 2000 si atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, fostul sef al Fed a redus dobnda de referin de la 6,5% n noiembrie 2000 la 1% n iulie 2003, nivel la care a rmas timp de un an. Banii ieftini injectai astfel pe pia au mers preponderent ctre credite ipotecare, prin intermediul noilor vehicule investiionale structurate (SIV) - cu risc aparent sczut si randamente ridicate - lansate pe piaa financiar de garanii de credite ipotecare asigurai implicit de Trezoreria SUA: Fannie Mae si Freddie Mac. Ageniile de rating, devenite un veritabil oligopol ca urmare a diverselor reglementri guvernamentale care restricioneaz intrarea n brans, au avizat cu calificative maxime toate aceste pachete de obligaiuni. De care bncile sper acum s scape, graie planului Paulson, care vrea s le rs-cumpere la o valoare superioar celei fixate de pia. Statul a ncurajat creditarea subprime O serie de alte agenii guvernamentale, create pentru a ncuraja cumprarea de locuine, au contribuit de asemenea, prin credite subvenionate, la ieftinirea ipotecilor si la explozia pieei imobiliare. Ca urmare, rata economiilor private s-a diminuat drastic, iar nivelul de ndatorare a americanului de rnd a crescut. O serie de reglementri precum Community Reinvestment Act au impus bncilor, sub ameninarea unor contravenii administrative, s creasc volumul creditelor acordat indivizilor cu venituri mici si un risc ridicat de insolvabilitate. Astfel, atunci cnd Alan Greenspan - ngrijorat c expansiunea monetar se va reflecta n inflaie - a ridicat treptat rata dobnzii pn la 5,26% n februarie 2007, dobnda la creditele ipotecare a nceput s creasc, muli debitori au intrat n insolvabilitate, iar preurile locuinelor au sczut dramatic. Desi confruntat cu aceast grea mostenire, Ben Bernanke lupt mpotriva crizei cu aceleasi politici intervenioniste prin care Greenspan a creat dezordinea actual. n loc s lase piaa s corecteze ct mai repede investiiile pguboase din sectorul imobiliar, Bernanke continu s creasc masa monetar pentru a salva instituii financiare ineficiente, diminund si mai mult puterea de cumprare a dolarului si riscnd s pun bazele unui nou bubble. n luna august, nivelul inflaiei n SUA a srit de 5%, somajul a

depsit 6%, producia industrial s-a diminuat cu 1%, iar consumul - n ciuda rabaturilor fiscale - este de asemenea n scdere. La sfrsitul anului, America va intra n recesiune.

Comentarii 1. Gresit | scris de Silviu | 06/10/2008 10:23:47 Desi consider ca este fain sa ai propriile pareri, mai ales cand acestea sfideaza spiritul gregar, aici gresiti... monstruos. Este exact invers. I-au lasat prea liberi, iar Fed nu a intervenit cand a fost cazul. Americanii aveau nevoie de bani, Fed au stimulat creditarea si chiar au lasat o gramada de porcarioare libere. Este o discutie lunga aici. Imi cer scuze, insa nu prea am timp. Daca oi avea ceva timp si mi-oi aduce aminte, voi reveni fie cu argumente, fie cu argumentul lenesului (anume cu niste link-uri). Cred ca ati vorbit prea mult cu cei de la GEA (cu liberarianismul, alea alea)... Hahaha! Numai bine. 2. Mustele | scris de gim | 06/10/2008 23:35:41 Silviu are dreptate..Lupta s-a dat mereu intre stat si piata. Ideea este ca aceasta "victorie" a statului, este un pretext revoltator pentru implicarea in spatiul privat..Miza este uriasa si ajutorul este dat acelor

"manageriate" de top ale institutiilor financiar-bancare, inventatatorii acelor "instrumente financiare sofisticate" create cu scopul de a face cati mai multi bani..Iata cum adevaratii moguli ai lumii moderne, cei din sectorul financiar-bancar primesc, oare ce altceva, un cadou de 700 miliarde dolari (a se citi beneficiul unui jaf din banul public)..Nu degeaba meseria de bancher e considerata o meserie murdara de sociologi..Si cand mai auzi cat de respectabili se cred si vorbesc de responsabilitate corporatista si mai merg si la biserici..Teatru absurd nu alta! 3. liberalism vs socialism | scris de COJOCARU Alexandru | 12/10/2008 10:57:53 In societatea clasica liberala: 1 - Banii nu sunt altceva decat o comoditate unanim acceptata ca madiu de schimb, de exemplu aurul. Hartia (leul, dolarul, euro) nu este decat o unitate de masura pentru o cantitate de aur. Astfel, un dolar reprezinta sa zicem 100 grame aur. Asta este batuta in cuie si nimeni nu poate sa intervina. Astfel, diferitele hartii sunt fixe intre ele. Daca euro reprezinta 50 grame aur, atunci un dolar = 2 euro si asta nu se schimba. Nimeni nu poate specula din fluctuatiile de moneda. Problema aurului este ca nu poate fi creat din aer ca hartia actuala. Statul nu ar putea acumula aur decat prin taxarea directa a populatiei. In prezent statul acorda credite apoi imprima hartie (lichiditati) pentru planurile sale, ceea ce se rasfrange asupra populatiei prin inflatie. Inflatia nu este nimic altceva decat o taxa ascunsa. Daca guvernele ar renunta la monopolul asupra monedei si ar reveni la etalonul aur, o parte din specula ar disparea. Dar guvernele nu vor face niciodata asta pentru ca si-ar pierde principalul instrument al puterii... 2 - In economia clasica creditul fara acoperire nu exista. Un om isi depune aurul in banca, isi ia hartiile (titluri de proprietate pt aur) si le cheltuie. O parte din aur devine astfel proprietatea altora, circula. Banca nu are dreptul sa impumute aurul omului. Daca ar face-o, inseamna ca aceeasi cantitate de moneda ar circula in paralel de mai multe ori, este aberant (dar asa se intampla in prezent). Economia clasica este caracterizata de o foarte mare stabilitate. Cand oamenii vor sa cheltuie in prezent, nu exista economii in banci. Nu exista fond de investitii, economia creste foarte lent. Rata dobanzii este fixata de piata si este mare. cand oamenii vor sa investeasca pe termen lung, isi pun depozitele in banca la termen... un an , doi , cinci. Ei nu recupereaza hartie pe aurul pe care l-au pus in banca, o vor recupera peste un an , doi, cinci cu dobanda respectiva. Acum exista fond de investitii, rata dobanzii scade liber. Abia acum bancile pot sa imprumute banii acestia intreprinderilor care vor trebui sa ii returneze peste un an fara o luna, sau cinci ani fara o luna (cu dobanda de rigoare). Aceste intreprinderi realizeaza studii de piata ca sa vada pentru ce economisesc oamenii. Astfel ele vor investii acesti bani in produsele respective si peste un an sau cinci vor iesi cu ele pe piata. Este o perioada cand oamenii isi realizeaza preferintele pe termen lung, productia creste, economia creste mai rapid. Apoi ciclul se reia. Sunt cicluri foarte lente in timp si in general economia creste incet si sigur : este o economie durabila, statul nu se amesteca. Poate un speculator sa existe intr-o astfel de economie ? Ei bine nu, penrtru ca el nu are ce sa speculeze. Pur si simplu. daca cineva incearca sa creasca artificial preturile, cererea va scadea si atunci el va ramane cu stocuri. Concurenta il va zdrobi. Atunci este obligat sa reajusteze preturile la valoarea pietei. Ce pot sa mai faca speculatorii? Ei pot sa cumpere actiuni la o intreprindere care propune un produs inovant. Astfel, pretul actiunilor creste, capitalul intreprinderii creste . Intreprinderea va avea deci bani mai multi sa investeasca si sa isi realizeze proiectul. Daca proiectul reuseste si produsul sau serviciul se vinde, atunci intreprinderea isi tezaurizeaza o parte din profit (crestere de capital), pretul actiunilor creste si speculatorul initial castiga. Nici macar nu este vorba despre un speculator, este pur si simplu un investitor care a riscat. Daca proiectul este un fiasco, intreprinderea trebuie sa vanda produsul la un pret scazut ca sa recupereze ce se mai poate, pierderea se reflecta in valoarea actiunii si investitorul pierde. Statul nu are sub nici-o forma dreptul sa intervina in economie pentru a acorda credit unei intreprinderi sa investeasca intr-un produs (statul nu are dreptul sa imprumute banii acumulati de la contribuabil prin taxe), nu are nici dreptul sa acorde credit cumparatorilor ca sa cumpere la un pret ridicat aceste produse nereusite. Cererea si oferta este singura care face legea si speculatorii nu au cum sa intervina. Sa cumperi un produs in cantitati enorme ca sa creezi o cerere artificiala si ii cresti pretul? Bun, imediat dupa ce incetezi sa il mai cumperi, pretul se reajusteaza adica scade. Si tu ca speculator ramai cu un stoc pe care va trebui sa il vinzi mai ieftin pentru ca ai creat o oferta. Asadar specula este redusa ca posibilitati si are un impact mic asupra pietei. Sa

revenim insa cu picioarele pe pamant adica in sistemul actual. Ei bine, statul detine monopolul asupra monedei, adica imprima hartie dupa bunul plac. Aceata hartie nu se bazeaza pe nici-o comoditate reala. Astfel, statul are instrumentul numarul unu de interventie in economie, moneda. Apoi rata dobanzii nu este fixata liber de piata ci este fixata de banca centrala. Iata instrulentul numarul doi. Si in cele din urma bancile nu sunt obligate sa detina decat o cantitate infima (10% in sua) de lichiditati din creditul acordat. Iata creditul, instrumentul numarul 3 de manipulare al pietei. Statul din dorinta de a fi popular imprima hartie pe care o da pomana acolo unde are interes (pensionari, clienti economici etc) dar inflatia creata o platesc toti. Aceasta este taxa ascunsa. Si doi, banca centrala vrea sa incurajeze dezvoltarea unui sector si incurajeaza bancile centrale sa acorde credit pentru investitii in prostie, pentru ca in caz ca hartia propriu zisa este ceruta, banca centrala le garanteaza lichiditatile necesare (adica va imprima hartie). Apoi scade artificial rata dobanzii. In acest fel deviem de la cresterea clasica durabila a economiei, statul creeaza o crestere accelerata bazata pe credit si date false care distorsioneaza mecanismul natural al cererii si ofertei. Statul decide apoi sa impusioneze consumul, nimic mai simplu. Incurajeaza bancile private sa acorde credit cu dobanda mica, injectandu-le bineinetels lichiditati (tiparnita merge zi si noapte). Si totul ca sa creeze crestere economica si putere de cumparare artificiale pentru a se propaga la putere. Bineinteles rezultatul este depresiunea, atunci cand lumea economica realizeaza ca s-a dezvoltat pe o baza nereala si cere reajustarea la capitalul fizic existent ca in criza actuala. Acum sa vedem ce este speculatorul. Speculatorul este acel individ care este atat de desptept incat intelege interventia mizerabila al statului in economie si profita de pe urma ei. Speculatorul este acel individ care sta toata ziua cu ochii pe banda de stiri rulante de la Fox News si citeste primul dimineata the Wall Street Journal. El capteaza cele mai mici semnale date de guvern si banca centrala. El afla primul cand banca centrala va emite lichiditati, cand si in ce sector se va facilita sau dimpotriva ingreuna creditul, care este urmatorul sector in care guvernul vrea sa intervina ca sa dea un ajutor. El este cu un pas inaintea economiei si profita de asta cumparand actiuni sau produse in primul moment al interventiei statului si vanzand in primul moment in care statul isi inceteaza respectiva interventie. Cu atat mai monstruos este speculatorul cu pile in lumea politica. El are relatii in interiorul sistemului (guvern, banci) si poate sa afle primul ce miscare urmeaza sa faca banca centrala, profitand la maxim. Bineinteles cel mai monstruos speculator este cel care are o influenta in lumea politica, de obicei clientii economici ai statului. Acestia influenteaza deciziile guvernului si ale bancii centrale in functie de propriile lor investitii si achizitii. Mecanismele create de piata creditului au devenit insa atat de complexe incepand din 1971/1973 (de cand functioneaza sistemul actual) incat speculatorii si-au gasit loc peste tot. Cum aceeasi hartie poate fi depozitata, imprumutata de mai multe ori si cheltuita in acelasi timp (moneda discretionara si creditul circulant, doua instrumente de crestere artificiala a economiei intru popularitatea guvernului) speculatorii s-au transformat in cumparatorii propriilor produse. Mergand pana la simpla specula bazata pe variatiile diverselor modene fluctuante, iata cum statul a creat din dorinta de a controla economia, instrumentele care stau la baza crizei actuale. incercand sa deformeze cursul natural, lent dar durabil al economiei, el a poluat-o introducand prin fiecare interventie distorsiuni care deregleaza mecanismul natural al cererii si ofertei, modificand preferintele oamenilor. Acum exista doua posibilitati. 1 - Revenim la liberalismul clasic rezolvand astfel problema de la radacina. statul isi pierde dreptul de a interveni in economie. El gereaza armata, siguranta publica, diplomatia, educatia elementara, o asigurarea medicala si lucrari publice de interes general - cu banii oferiti transparent prin taxe de catre populatie la nivelul la care populatia este dispusa sa plateasca. Populatia exerseaza un control direct asupra guvernului. 2 - Statul ia masuri de reglementare a anumitor activitati financiare si economice pentru a opri "specula" si "comportamenul imoral al capitalistilor" (a se observa nota pur socialista a discursului care ne duce cu gandul la alte vremuri). Se nationalizeaza bancile private pentru ca banca centrala sa exerseze controlul direct asupra economiei. Pentru ca este greu sa controleze economia cu monopolul asupra monedei, rata dobanzii si creditul, statul intervine direct in stabilirea salariilor, a preturilor si in canalizarea investitiilor. Bineineteles interventia statului creeaza distorsiuni si mai mari in mecanismul pietei (inca dar din ce in ce mai putin) libere, ceea ce va produce noi speculatori de conjuctura, crize noi in urma noilor interventii, care vor cere si mai multa regularizare, pana la controlul la scara mondiala prin intermediul viitoarei Organizatii Mondiale a Finantelor a salariilor,

preturilor si investiilor. Odata intrati in acest mecanism, nu mai exista cale de intoarcere pur si simplu pentru ca nu exista sistem de mijloc. In prezent nu exista dreapta conservatoare, stanga social democrata si centrul liberal. Exista interventionistii de dreapta, interventionistii de stanga si interventionistii de centru. Exista doua sisteme opuse catre care putem sa tindem : economia libera (liberalismul) sau economia dirijata de stat (socialismul fie el de stanga, de dreapta sau de centru). vous de choisir

Criza financiar n dezbatere: cauze monetare si soluii regulatorii 11/04/2008 de Bogdan Enache

Majoritatea analistilor subliniaz importana politicii monetare n declansarea crizei sectorului financiar din SUA ntr-un surprinztor episod de ecumenism economic, o serie de reputai economisti ce acoper tot spectrul ideologic, de la Jeffrey Sachs si Anna Schwartz, pn la Dean Baker si Robert Murphy, sunt de prere c rdcinile crizei financiare din prezent trebuie cutate n politica monetar a Federal Reserve dup 2001, ca rspuns la criza din sectorul IT de la sfrsitul anilor 90 si la temerile recesioniste suscitate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. n opinia acestora, scderea drastic a dobnzii de politic monetar (federal funds rate) de la 3,5% n august 2001 la 1% n iunie 2003 si meninerea ei la acest nivel timp de un an este principala cauz care a dus la avntul creditului imobiliar, la finanarea debitorilor cu grad nalt de risc (subprime) si, n cele din urm, la criza financiar din prezent. Creditul suplimentar generat de intervenia Fed pe piaa interbancar a fost canalizat preponderent ctre achiziia si construcia de locuine noi. Avnd mai muli bani la dispoziie, bncile au relaxat condiiile de creditare si au inventat o serie de noi instrumente financiare care au facilitat cresterea ofertei de credit ipotecar. Cererea din ce n ce mai mare de case a avut ca efect o majorare semnificativ a preurilor n sectorul imobiliar. Acest lucru nu a fcut dect s consolideze avntul creditului ipotecar, bncile si instituiile de credit simindu-se asigurate c, n cazul n care debitorii nu-si vor putea plti ipotecile, trendul ascendent al preurilor imobiliare le va permite s-si recupereze investiia si chiar s scoat profit ca urmare a vnzrii caselor ipotecate. Numai c, la sfrsitul anului 2006, preurile caselor au nceput s scad, n timp ce numrul de debitori care nu si-au mai putut plti ipotecile a crescut, n paralel cu

majorarea dobnzii-cheie a Fed. A urmat o criz de lichiditate care s-a transmis mai apoi ca o reacie n lan n tot sectorul financiar... Aceasta este, pe scurt, geneza crizei financiare din prezent. Ea concord de altfel cu o simulare realizat de John Taylor la sfrsitul anului 2007 (si prezentat n cadrul unei conferine a filialei Fed din Kansas City), care arat c dobnda de politic monetar a Fed a deviat semnificativ si a fost inut prea mult timp sub nivelul cerut de un ritm stabil de crestere economic. Vinovatul nr. 1: politicile monetare discreionare Ideea c actuala criz si are originea n politica monetar lax dus de Fed dup 2001, n timpul mandatului lui Alan Greenspan, pare s ntruneasc n momentul de fa un consens n rndul analistilor ce se ntinde dincolo de scolile de gndire si convingerile ideologice. Dar n timp ce unii dintre acestia, precum Jeffrey Sachs sau chiar Paul Krugman, se rezum la critici punctuale si se arat ngrijorai de o nou stagflaie, alii, precum Anna Schwartz, mama monetarismului, incrimineaz n termeni categorici banca central pentru politica sa discreionar. Fed a esuat n a confrunta ceva ce era evident, crede Schwartz, adugnd c noul grup de la Fed (condus de Ben Bernanke - n.r.) nu se ridic la nlimea problemelor cu care se confrunt. n fine, cei mai vehemeni critici ai Fed, n general adepi ai teoriei austriece a ciclului de afaceri, precum Robert Murphy sau Alvaro Vargas Llosa, consider c actuala criz este doar un simptom al instabilitii financiare si economice generate de controlul bncii centrale asupra masei monetare. Confruntat cu toate aceste critici, Greenspan susine ntr-un comentariu n Financial Times c actuala criz financiar nu are la baz cauze monetare. Desi admite c ratele sczute ale dobnzii n perioada 2001-2006 au generat avntul sectorului imobiliar, Greenspan se apr spunnd c o scdere considerabil a ratelor dobnzilor, acompaniat de o scumpire a imobilelor, a avut loc si n alte cteva zeci de ri, fr ca asta s duc la declansarea vreunei crizei. Ba, mai mult, crede Greenspan, dovezile n favoarea ideii c ratele reduse ale dobnzilor din prima parte a anilor 2000 ar fi alimentat o expansiune semnificativ a creditului sunt fragile, respingnd concluziile modelului Taylor pe motiv c acesta n-a reusit s surprind toate variabilele. n opinia lui Greenspan, criza financiar nu a fost cauzat de politica monetar lax a Fed ori de lipsa de reglementri a sistemului financiar, ci e rezultatul unor erori care au distorsionat deciziile si planurile de investiii la nivelul comunitii financiare, punnd n miscare o reacie n lan care si va gsi ns treptat singur rezolvarea, pe fondul ajustrii si reechilibrrii pieelor financiare la condiiile reale ale economiei. La baza acestor erori investiionale st ceea ce Greenspan numeste euforia investitorilor sau exuberana iraional, generat de optimismul debordant care se naste n perioadele de stabilitate si crestere economic. Desi ideea de exuberan iraional si gseste o anumit justificare n cercetrile din teoria financiar behaviorist, criticii cei mai consecveni ai activitii lui Greenspan la conducerea Fed nu se las convinsi. n opinia acestora, dezechilibrele investiionale de la nivel microeconomic nu pot fi separate de deciziile de politic monetar luate n ultima parte a mandatului lui Greenspan la sefia Fed. Scderea drastic a ratei nominale a dobnzii n aceast perioad a generat, practic, o situaie de hazard moral la nivelul comunitii financiare, care a alimentat cumulul de erori investiionale din sectorul imobiliar si a ncurajat un volum ridicat de mprumuturi ipotecare cu un grad ridicat de risc. Greenspan: reglementrile nu sunt o soluie Cu aceeasi ocazie, Alan Greenspan a criticat planurile recente de crestere a reglementrii sectorului financiar. n opinia fostului presedinte al Fed, reglementrile sectorului financiar sunt ineficace si nu reprezint o soluie la problemele revelate de criza financiar din prezent. Ofierii de credite si ageniile de rating posed o cunoastere a riscului mult superioar celei pe care ageniile guvernamentale ar putea s o aib, privind din exterior trazanciile efectuate pe pia. Aceste agenii, subliniaz Greenspan, acioneaz mai degrab retrospectiv dect prospectiv, fiind extrem de eficace n monitorizarea problemelor care au dus la declansarea crizelor anterioare, dar sunt incapabile s anticipeze problemele cu care se va confrunta piaa n viitor. Asteptrile nerealiste privind reglementrile pieei financiare,

consider Greenspan, au la baz ncrederea iluzorie c guvernul, diversele agenii regulatorii sau banca central pot aciona mpotriva btii vntului, respectiv mpotriva forelor pieei. Criticat pentru afirmaiile sale, Greenspan spune c e firesc ca judecile si explicaiile cauzale ale fenomenelor s difere de la o persoan la alta, important este ca opiniile tuturor s se supun dovezilor acceptabile unui discurs raional. n viziunea fostului sef al Fed, exist o incertitudine autentic inerent n cazul pieei si niciun model de prevenire a riscului nu este perfect. Cu toate acestea, competiia si piaa liber rmn cea mai bun form de organizare a activitii economice, n ciuda episoadelor ocazionale de exuberan iraional, cci experiena istoric demonstreaz c orice form de intervenie, de la simple reglementri la planificare centralizat, nu funcioneaz niciodat. Cauzele crizei Data: 12 May 2008 Criza financiara putea fi contracarata prin imbunatatirea transparentei marilor companii si extinderea cadrului de reglementari, a declarat vineri Daniel Daianu, intr-o conferinta organizata de Banca Nationala a Romaniei (BNR), cu ocazia prezentarii unui studiu privind criza creditelor. Un mare viciu al inovatiei financiare este ca a determinat reducerea transparentei si a provocat o ruptura intre cei care ofera resurse financiare si cei care le folosesc, se arata in studiul Why is financial crysis occuring? How to respond to it?, realizat de europarlamentarul Daniel Daianu si de Laurian Lungu, de la Cardiff Business School. Produsele derivate complexe si un sistem bancar din umbra sunt principalii factori declansatori ai crizei creditelor. Dupa cum arata studiul, sistemul bancar din umbra (shadow banking system) a pornit de la extinderea marilor banci in zone care nu sunt supuse reglementarilor si supravegherii, a explicat Daniel Daianu. Acest lucru a facilitat crearea de instrumente financiare derivate complexe, prin care marile corporatii bancare au incercat sa raspandeasca riscul, dar au provocat astfel riscuri sistemice mai mari. Nevoia de securizare a imprumuturilor a aparut dupa ce creditele s-au ieftinit, au devenit mai disponibile, dar in schimb mai putin transparente. Astfel, bancile si-au securizat imprumuturile prin produse financiare structurate (SPV-uri), diseminand riscurile. Inovatia financiara nu este numai o afacere a Statelor Unite, fiind raspandita in toata lumea financiara, se arata in analiza europarlamentarului. Practic, bancile si-au vandut riscul creditarii grupurilor de investitii, fie prin vanzari directe ale imprumuturilor, fie prin impachetarea imprumuturilor sub forma obligatiunilor. Acest proces, cunoscut sub numele de securizare, permite bancilor sa isi plaseze imprumuturile ipotecare sub forma obligatiunilor cu imprumut colateralizat(CDO-uri). Agentiile de rating au depistat cu intarziere apropierea crizei financiare. In privinta obligatiunilor, agentiile de rating sunt vinovate ca au evaluat instrumentele financiare fara ca investitorul final sa stie ce se ascunde in spatele acestora. Potrivit lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, marile agentii de rating pot evalua doar riscurile de insolvabilitate ale marilor companii, fara sa evalueze si riscurile de lichiditate. Agentiile de rating sunt intr-un conflict de interese, pentru ca vand consultanta si rating in acelasi timp, a explicat Croitoru. Esecul agentiilor de rating de a depista criza creditelor ipotecare cu grad mare de risc din Statele Unite, a determinat Statele Unite si Europa sa faca primii pasi pentru imbunatatirea legislatiei in vederea monitorizarii performantelor agentiilor, astfel incat ele sa devina responsabile legal pentru evaluarile date. http://www.curs-valutar.ro/credite/cauzele-crizei

"Sistemele financiare actuale si cauzele crizelor internationale" "Crizele financiare internaionale: cauze i remedii"

Cauze si solutii ale crizei financiare, discutate la Bruxelles

Pe 27 februarie, grupul Liberal si Democrat din Parlamentul European a organizat un atelier menit sa analizeze cauzele actualei instabilitati financiare internationale si posibilele solutii. Au participat comisarul Charlie McCreevy si eurodeputatul Daniel Daianu. Daniel Daianu, europarlamentar ALDE si fost ministru de Finante, a prezentat o analiza a cauzelor actualei crize, in acelasi timp oferind posibile solutii. Printre factorii structurali, acesta a numit: - o crestere dramatica a instrumentelor financiare globale noi si complexe, insotita de o lipsa de transparenta din ce in ce mai mare; - conflicte de interese intre cei care alcatuiesc piata; - practici imprudente de imprumut in industria serviciilor financiare; - incredere excesiva in autoreglementarea pietelor; - deficiente ale agentiilor de rating; - riscuri nerealist de scazute atribuite anumitor investitii; - deferenta in crestere dintre veniturile mari si costurile scazute ale investitiilor de capital; - incapacitatea de a raspunde la semnalele de avertizare timpurii sau de a invata din lectiile precedentelor crize. "Lipsa de transparenta a produselor financiare si opacitatea manifestata de sectorul bancar "de umbra" este o zona in care se pot aduce cu siguranta imbunatatiri", a spus Daniel Daianu. "Ar trebui sa intarim cerintele legate de dezvaluirea de informatii si monitorizarea finantarilor care nu se regasesc in bilanturi, sa reevaluam mecansimele de estimare a riscului si sa imbunatatim adecvarea la capital a bancilor comerciale." "Raspunsul nostru la actuala criza ar trebui sa produca o mai buna reglementare si monitorizare a acelora care ofera servicii financiare si de investitii. Asa-numitul plan ECOFIN reprezinta o baza rezonabila, dar trebuie sa conduca rapid la o revizuire a directivei cerintelor de capital si la imbunatatiri ale practicilor agentiilor de rating pentru credite inainte de incheierea acestui mandat al Parlamentului," a mai spus Daianu. Si Charlie McCreevy, comisarul pentru piata interna si servicii si-a exprimat increderea in solutiile gasite de consiliul ECOFIN. "Pe masura ce actionam in vederea abordarii multitudinii de probleme care necesita atentia noastra, trebuie sa fim disciplinati in a incerca sa ne asiguram ca evitam interventiile care blocheaza inovatiile responsabile si spiritul antreprenorial. Rolul nostru trebuie sa fie acela de a ne asigura ca pietele functioneaza cum trebuie, intr-un cadru de supervizare si guvernare robust dar incurajator. Actiunile noastre trebuie sa fie completate de supervizarea responsabila a institutiilor financiare de catre boardurile de directori si de catre comitetele de audit, remunerare si risc," a spus McCreevy. Wolf Klinz, coordonatorul ALDE pentru comisia de afaceri economice si monetare din PE, a concluzionat atelierul spunand: "Cetatenii nu si-au pierdut doar increderea in pietele financiare ci si in sistemul ca ansamblu. Este imperativ sa restabilim increderea pentru a asigura stabilitatea in ansamblul economiei." "Raspunsul nostru fata de aceasta criza ar trebuie sa se bazeze pe trei principii - responsabilitate, transparenta si stabilitate. Exista o nevoie clara de cooperare mai multa intre supervizorii nationali si cei

de la nivel UE, ca si de o examinare continua a rolului diversilor jucatori de pe piata. Totusi, inca este prea devreme pentru a trage concluzii precise si ar trebui sa ne abtinem sa dam verdicte aproximative." Surse: ALDE, Comsia Europeana

Dominique Strauss-Kahn: criza financiar nu a luat sfrit

Afaceri economice i monetare - 16-05-2008 - 11:33 Directorul Fondului Monetar Internaional, Dominique Strauss-Kahn, a fost joi la Parlamentul European pentru a discuta cu deputaii europeni despre tulburrile recente de pe piaa financiar. V prezentm opiniile sale despre criza financiar, rolul Fondului Monetar Internaional n reforma supravegherii pieei financiare i criza preurilor la alimente. Strauss-Kahn despre influena crizei financiare n lume Este un tip nou de criz, prin urmare nu tim ce fel de crize vom avea n urmtorii ani. Preul caselor n SUA este nc n scdere. Nu avem nici un semn de stabilizare. Cauzele, dar i consecinele crizei persist nc: datorii, probleme n sistemul financiar i n relaia dintre sistemul financiar i economia real. Nici Europa, nici pieele n curs de dezvoltare nu sunt independente de economia SUA, deci nu pot evita impactul ncetinirii din Statele Unite. n China i India creterea rmne uria, dar mai nceat dect nainte. Ce prevede Strauss-Kahn? A trecut perioada dificil? Dificil pentru cine? Dac ne referim la criza financiar n sine, atunci poate c a trecut. Dar este acest lucru evident? Odat era celebr fraza Este prea devreme s spunem care sunt consecinele Revoluiei Franceze. Acest lucru este valabil i pentru criza financiar. Cu toate acestea, avem motive s credem c partea cea mai rea a trecut, n special n SUA i Europa. Deci am depit vetile rele. Principala problem este legtura dintre criza financiar i economia real. Aceasta e nc prezent, i se repet n influena asupra consumatorilor i investitorilor, restrngerea posibil a creditului n diferite pri ale lumii. O s ne mai confruntm cu aceast problem un timp: optimitii spun c pn la sfritul anului, pesimitii fixeaz limita la jumtatea anului 2009. Nimeni nu tie exact ct. Despre supravegherea pieelor financiare Ce putem face pentru a evita revenirea crizei? Forumul pentru Stabilitate Financiar a redactat un raport complet. Ei recomand consolidarea controlului prudenial i gestionrii riscurilor, mbuntirea transparenei i consolidarea reaciei autoritilor la risc. Dar cum ne putem asigura c aceste recomandri sunt puse n practic? Nu este de ajuns s le punem n practic doar n rile dezvoltate, din cauza globalizrii. Dac nu avem aceeai supraveghere peste tot, nu obinem aproape nimic. Pentru aplicarea acestor practici, este necesar o instituie universal, precum Fondul Monetar

Internaional, de exemplu. Trebuie s diseminm realizrile Forumului pentru Stabilitate Financiar n lume, iar Fondul Monetar Internaional trebuie s ncerce s controleze sau cel puin s supravegheze punerea n practic a acestor recomandri i practici. Despre criza preurilor la alimente i cauzele acesteia Preurile mari la alimente reprezint o problem umanitar uria. Oamenii sunt nfometai, chiar mai ru, copiii care nu au hran suficient sufer consecinele toat viaa. Pe termen lung, cauzele sunt creterea cererii de hran i nu numai, n special n statele n curs de dezvoltare: India, China Toi credem c piaa va rezolva aceast problem la un moment dat, dar care este acest moment? Nu vrem s ateptm prea mult. Trebuie s facem ceva. Un exemplu bun este Malawi, unde producia de alimente s-a dublat n doi ani, graie implementrii unei politici raionale, de exemplu utilizarea fertilizatorilor. Avem nevoie de politici care merg n aceast direcie. Trebuie s implementm corect politica agricol. n dou sptmni, vom publica opiniile deputailor europeni privind criza financiar. Revenii pe site-ul nostru!

Criza 2008: cauze externe si consecinte romanesti

Bancheri de top din Romania, brokeri si investitori pe Bursa de Valori din Bucuresti au raspuns la o intrebare care macina in acest moment intreaga economie: cat va dura criza financiara globala si ce efecte va avea in Romania? Manfred Wimmer, CEO BCR Costul de finantare externa al oricarei entitati din Romania ar putea sa se majoreze usor si e posibil ca pe

termen mediu sa asistam la relocari in Romania ale unor companii straine. Nivelul unor indicatori indica o continuare a cresterii economice in 2008, chiar daca e posibil sa se inregistreze un ritm inferior celui din 2007. La nivelul Europei Centrale si de Est, perspectivele sunt promitatoare, iar o serie de evolutii fluctuante pe termen scurt ar putea fi estompata de evolutiile procesului de convergenta pe termen lung. Romania nu este o exceptie. Consideram ca efectul turbulentelor financiare internationale asupra Romaniei se va estompa in a doua parte a anului 2008. La baza unei evolutii macroeconomice pozitive ar putea sta un an agricol bun si o imbunatatire a performantei anumitor ramuri din industrie. La nivel global, elementul dominant din prezent este reducerea increderii investitorilor in pietele financiare, mai important decat lipsa lichiditatii. Pietele financiare tind sa exagereze turbulentele, reducand astfel semnificatia fundamentelor pe termen lung. Scumpirea finantarii Patrick Gelin, PRESEDINTE.-DIR. GEN. BRD-GSG Un prim efect a fost scumpirea finantarii externe pentru Romania; acest efect a fost urmat de scaderea cursului actiunilor la Bursa din Bucuresti si de deprecierea leului in raport cu euro. Aceste lucruri se datoreaza si fundamentelor macroeconomice locale. Romania cumuleaza, de fapt, mai multe handicapuri, dupa cum arata viziunea analistilor straini. Discutam aici despre efectele directe ale crizei internationale, semnele de intrebare in privinta evolutiei indicatorilor sai economici si lipsa de vizibilitate asupra actiunii Guvernului pe termen mediu. In mod evident, nu stiu cat timp va dura aceasta criza si probabil ca nimeni nu stie acest lucru. O prima indicatie asupra profunzimii crizei va fi data de rezultatele pe 2007 ale marilor banci. Dincolo de acest lucru, durata va depinde de gravitatea recesiunii americane, de amploarea reducerii ofertei de credit, de masurile luate de bancile centrale si de guverne si, de asemenea, de controlul aspectelor emotionale inerente acestui gen de evenimente. Criza nu afecteaza direct Romania Dan Pascariu, PRESEDINTE. CA UNICREDIT TIRIAC Criza subprime din SUA nu afecteaza in mod direct Romania, intrucat, cu exceptia Citibank, niciuna dintre bancile-mama ale principalilor jucatori de pe piata romaneasca nu a fost afectata semnificativ de aceasta criza. Pe de alta parte, insa, sunt convins ca cele mai multe dintre institutiile financiare care opereaza in Romania sub impulsul bancilor-mama vor inaspri politica de administrare a riscurilor si, in acelasi timp, si datorita celorlalti factori economici, creditele vor fi mai scumpe atat in lei, cat si in euro. Este greu de spus, cel putin pana cand piata va considera ca toate institutiile financiare afectate au anuntat toate pierderile posibile si, din punct de vedere al psihologiei pietei, se poate considera ca criza subprime e depasita. Asta nu inseamna ca este sfarsitul tuturor problemelor, pentru ca poate ramane perceptia cu privire la faptul ca economia americana e in recesiune, or, aceasta poate dura si doi ani. Depinde foarte mult de raspunsul pe care piata il va da. Volatilitate monetara perpetuata Mihai Bogza, PRESEDINTE CA BANCPOST Cred ca, pe plan international, efectele crizei subprime vor fi vizibile de-a lungul intregului an, fiind probabil sa isi mai estompeze din efecte in anul care vine. In ceea ce priveste Romania, cred ca bursa a suferit niste corectii fata de nivelurile probabil prea ridicate inregistrate si probabil ca aceasta corectie va fi limitata in viitor, iar volatilitatea monedei nationale s-ar putea perpetua in primul semestru al anului, cu miscari ale cursului in ambele directii. BNR are si capacitatea, si instrumentele de a tine sub control evolutia volatilitatii cursului si, in aceste conditii, impactul asupra sistemului bancar romanesc va fi minim. Credem ca, de fapt, principala provocare din acest an pentru Romania va fi data de efectele crizei internationale a lichiditatii, criza care va face mai limitat si mai scump accesul bancilor romanesti la surse externe de finantare, restrangandu-le capacitatea de continuare a expansiunii.

Piata are sanse sa-si revina Catalin Chelu, INVESTITOR Si eu sunt incurcat, la fel ca toata lumea. Cred ca, in continuare, vor fi fluctuatii, dar nu cred ca se va repeta istoria, cand crizele financiare au avut efecte dezastruoase. Nu cred nici ca ne vom intoarce la valorile din 1998-1999, asa cum se vehiculeaza pe piata. Sunt increzator ca, la sfarsitul anului, piata va inchide pe crestere. Poate nu va fi un avans foarte mare, dar cresterile vor ajunge cel putin la jumatatea avansului de anul trecut. Totul depinde de momentul in care criza din America se va ameliora. Criza de pe piata financiara va da semne mai clare de revenire dupa prima jumatate a acestui an, cand marile companii vor termina de raportat rezultatele financiare. Efectele acesteia sunt destul de mari pentru Romania, insa piata are toate sansele sa isi revina. Pana atunci nu putem decat sa asteptam semne mai clare de revenire. Odata cu terminarea crizei, investitorii straini se vor intoarce pe piata. Citeste articolul "Criza 2008: cauze externe si consecinte romanesti" integral in Cotidianul Sursa: Cotidianul, 28 Ianuarie 2008

Estomparea efectelor in 2008 Manfred Wimmer, CEO BCR Costul de finantare externa al oricarei entitati din Romania ar putea sa se majoreze usor si e posibil ca pe termen mediu sa asistam la relocari in Romania ale unor companii straine. Nivelul unor indicatori indica o continuare a cresterii economice in 2008, chiar daca e posibil sa se inregistreze un ritm inferior celui din 2007. a nivelul Europei Centrale si de Est, perspectivele sunt promitatoare, iar o serie de evolutii fluctuante pe termen scurt ar putea fi estompata de evolutiile procesului de convergenta pe termen lung. Romania nu este o exceptie. Consideram ca efectul turbulentelor financiare internationale asupra Romaniei se va estompa in a doua parte a anului 2008. La baza unei evolutii macroeconomice pozitive ar putea sta un an agricol bun si o imbunatatire a performantei anumitor ramuri din industrie. La nivel global, elementul dominant din prezent este reducerea increderii investitorilor in pietele financiare, mai important decat lipsa lichiditatii. Pietele financiare tind sa exagereze turbulentele, reducand astfel semnificatia fundamentelor pe termen lung. Scumpirea finantarii Patrick Gelin, PRESEDINTE.-DIR. GEN. BRD-GSG Un prim efect a fost scumpirea finantarii externe pentru Romania; acest efect a fost urmat de scaderea cursului actiunilor la Bursa din Bucuresti si de deprecierea leului in raport cu euro. Aceste lucruri se datoreaza si fundamentelor macroeconomice locale. Romania cumuleaza, de fapt, mai multe handicapuri, dupa cum arata viziunea analistilor straini. Discutam aici despre efectele directe ale crizei internationale, semnele de intrebare in privinta evolutiei indicatorilor sai economici si lipsa de vizibilitate asupra actiunii Guvernului pe termen mediu. In mod evident, nu stiu cat timp va dura aceasta criza si probabil ca nimeni nu stie acest lucru. O prima indicatie asupra profunzimii crizei va fi data de rezultatele pe 2007 ale marilor banci. Dincolo de acest lucru, durata va depinde de gravitatea recesiunii americane, de amploarea reducerii ofertei de credit, de masurile luate de bancile centrale si de guverne si, de asemenea, de controlul aspectelor emotionale inerente acestui gen de evenimente. Criza nu afecteaza direct Romania Dan Pascariu, PRESEDINTE. CA UNICREDIT TIRIAC

Criza subprime din SUA nu afecteaza in mod direct Romania, intrucat, cu exceptia Citibank, niciuna dintre bancile-mama ale principalilor jucatori de pe piata romaneasca nu a fost afectata semnificativ de aceasta criza. Pe de alta parte, insa, sunt convins ca cele mai multe dintre institutiile financiare care opereaza in Romania sub impulsul bancilor-mama vor inaspri politica de administrare a riscurilor si, in acelasi timp, si datorita celorlalti factori economici, creditele vor fi mai scumpe atat in lei, cat si in euro. Este greu de spus, cel putin pana cand piata va considera ca toate institutiile financiare afectate au anuntat toate pierderile posibile si, din punct de vedere al psihologiei pietei, se poate considera ca criza subprime e depasita. Asta nu inseamna ca este sfarsitul tuturor problemelor, pentru ca poate ramane perceptia cu privire la faptul ca economia americana e in recesiune, or, aceasta poate dura si doi ani. Depinde foarte mult de raspunsul pe care piata il va da. Volatilitate monetara perpetuata Mihai Bogza, PRESEDINTE CA BANCPOST Cred ca, pe plan international, efectele crizei subprime vor fi vizibile de-a lungul intregului an, fiind probabil sa isi mai estompeze din efecte in anul care vine. In ceea ce priveste Romania, cred ca bursa a suferit niste corectii fata de nivelurile probabil prea ridicate inregistrate si probabil ca aceasta corectie va fi limitata in viitor, iar volatilitatea monedei nationale s-ar putea perpetua in primul semestru al anului, cu miscari ale cursului in ambele directii. BNR are si capacitatea, si instrumentele de a tine sub control evolutia volatilitatii cursului si, in aceste conditii, impactul asupra sistemului bancar romanesc va fi minim. Credem ca, de fapt, principala provocare din acest an pentru Romania va fi data de efectele crizei internationale a lichiditatii, criza care va face mai limitat si mai scump accesul bancilor romanesti la surse externe de finantare, restrangandu-le capacitatea de continuare a expansiunii. Piata are sanse sa-si revina Catalin Chelu, INVESTITOR Si eu sunt incurcat, la fel ca toata lumea. Cred ca, in continuare, vor fi fluctuatii, dar nu cred ca se va repeta istoria, cand crizele financiare au avut efecte dezastruoase. Nu cred nici ca ne vom intoarce la valorile din 1998-1999, asa cum se vehiculeaza pe piata. Sunt increzator ca, la sfarsitul anului, piata va inchide pe crestere. Poate nu va fi un avans foarte mare, dar cresterile vor ajunge cel putin la jumatatea avansului de anul trecut. Totul depinde de momentul in care criza din America se va ameliora. Criza de pe piata financiara va da semne mai clare de revenire dupa prima jumatate a acestui an, cand marile companii vor termina de raportat rezultatele financiare. Efectele acesteia sunt destul de mari pentru Romania, insa piata are toate sansele sa isi revina. Pana atunci nu putem decat sa asteptam semne mai clare de revenire. Odata cu terminarea crizei, investitorii straini se vor intoarce pe piata. Economia SUA afecteaza Europa Andrea Ferancova, DIR. OF EQUITIES WOOD&COMPANY Cred ca nimeni din lume nu stie cat anume va dura criza de pe pietele de capital, insa situatia SUA va fi cu siguranta rezolvata. Nimeni nu stie precis cat de repede vor fi rezolvate problemele Statelor Unite. Economiile tarilor din Europa Centrala si de Est nu ar trebui sa fie afectate semnificativ, pe fondul estimarilor privind mentinerea cresterilor acestora. Spre deosebire de economii, pietele de capital din regiune sunt mai bine intercorelate cu cele internationale. In situatia in care va fi o recesiune in Statele Unite, care sa afecteze semnificativ si tarile din Europa de Vest, atunci aceasta va influenta si tarile din Europa Centrala si de Est, deoarece majoritatea exporturilor tarilor din regiune se indreapta acolo. Cresterea cotatiilor bursiere din ultimele zile se datoreaza nevoii de o revenire pe pietele de capital, dupa scaderi atat de mari. In perioada urmatoare, volatilitatea pe pietele de capital va fi mare, iar directia va fi data de Statale Unite si economiile mari." Perspective macro promitatoare Mihai Caruntu, ANALIST PIETE DE CAPITAL BCR

Criza ar putea continua atat timp cat fluxul de stiri dinspre economia americana va fi negativ, in sensul mentinerii pesimismului in ceea ce priveste intrarea economiei americane in recesiune, ceea ce ar avea un impact negativ direct asupra cresterii economice la nivel global. Desigur ca, in cazul confirmarii unui astfel de scenariu, in urmatoarele luni, pietele financiare nu pot reactiona decat in sens negativ, amplitudinea unor ajustari suplimentare a indicilor pietelor de capital fiind totusi dificil de prognozat. In conditiile in care, foarte probabil se va dovedi ca interpretarile analistilor si investitorilor au fost, totusi, mai pesimiste decat situatia reala, este mult mai predictibil un scenariu de revenire a pietelor de capital incepand cu trimestrul al doilea al acestui an. Modul in care Romania va fi afectata de criza financiara trebuie sa fie privit in primul rand in context regional. Insa la nivelul Europei Centrale si de Est, perspectivele din punct de vedere macroeconomic sunt promitatoare, statele intrate recent in Uniunea Europeana urmand sa beneficieze in continuare de scenariul de convergenta pe termen lung. Consecinte incetinirea cresterii Bogdan Bilaus, MANAGER INVESTII RAIFFEISEN Este, poate, prea devreme sa etichetam starea curenta de lucruri drept criza. Economia mondiala evolueaza in cicluri, iar acum suntem la inceputul unei potentiale recesiuni in SUA. Inca e de vazut daca nu este decat o incetinire a cresterii. Alte zone economice evolueaza bine, deci fenomenul nu e globalizat. Este, insa, evident ca perioada cu un pret redus al riscului a trecut. Investitorii vor cauta remuneratii mai atractive pentru riscurile pe care si le asuma. Pe piata autohtona, investitorii straini vor fi descurajati de datele macroeconomice, deci de riscul mai mare. Daca investitorii romani vor invata sa ia decizii de investitii pe termen mediu si lung, bazate pe analize obiective si nu pe emotii, exista sanse ca piata de capital de la noi sa treaca cu bine peste aceasta perioada. Astfel de corectii au un anume rol in maturizarea pietei. Participantii vor accepta faptul ca aceasta nu evolueaza doar in sus, ca riscul este un aspect cel putin la fel de important ca si randamentul. Promisiunile de randamente spectaculoase trebuie analizate prin perspectiva riscului.

14 comentarii
1 Box 27-Ian-2008 22:47 Toti astia sunt persoane interesate ,nu e in interesul lor sa spuna ce cred cu adevarat ,emitand o opinie poti influenta ,de multe ori obti efecte pe care altfel leai obtine foarte greu ,niciunul nu vorbeste de prostia si incompetenta guvernantilor care probabil ne vor baga in buda ,daca cumva nu au facuto deja ,singura speranta e la BNR. raspunde 2 Lexy 28-Ian-2008 01:43 Administratia Bush a afirmat in repetate randuri, cu fermitate, ca SUA nu este si nu va intra in recesiune. In conditiile in care 2008 este un an electoral, republicanii nu ar risca sa se compromita daca asigurarile lor s-ar dovedi doar tentative de a calma pietele.

Volumul schimburilor comerciale intre Romania si SUA este insignifiant si se bazeaza in special pe importuri romanesti de produse americane. Chiar si in ipoteza pesimista a unei recesiuni in SUA (tara bazata pe consum), aceasta nu ar avea de impact structural, real asupra economiei romanesti. Singura legatura e la nivel emotional, iar aceasta "traieste" inca pentru ca si pe taram mioritic exista instrumente derivate intens tranzactionate in aceste zile, exista interese comerciale si exista "nevoia de criza" intr-un an electoral. Analiza rationala, rece si obiectiva a datelor (inclusiv a nivelului investitiilor straine in Romania pe parcursul anului trecut) ne arata insa ca avem de-a face cu o isterie colectiva. Cui foloseste aceasta strategie? Daca ar fi sa ne referim la doar la bursa romaneasca, e suficient sa observam dinamica raportarilor tranzactiilor persoanelor initiate care CUMPARA zilnic actiuni la diversi emitenti cotati pe piata romaneasca. raspunde 3 Cepeca 28-Ian-2008 09:35 Mda. Sunt in general de acord cu abordarea specialistilor. Ce au prezentat pana in prezent unele institutii media, pe baza "analizelor" bolnaviorului Stolojan si compania de zgomote, a fost doar o politizare nefericita a situatiilor economice in Romania, o iesire la scena deschisa catastrofala. Este destul de dificil sa poti evalua pe termen mediu politica economica a Guvernului Romaniei in conditiile in care principalele partide politice aspirante la fotoliul guvernamental vorbesc de "un nou inceput" - Geoana -, sau despre o regandire a fundamentelor economice - Stolojan. Cine naiba nu isi pune intrebari si nu sta la cutie cu astfel de declaratii ? Si PSD si PD-L au procedat la o adevarata sabotare a intereselor nationale romanesti prin declaratii anapoda, populiste, electorale. Noul inceput al lui Geoana si noile fundamente ale lui Stolojan coroborate cu alte declaratii luate de diferiti ipochimeni politici, inclusiv cei doi, creaza senzatia ca PSD si PD-L se intorc catre economia de comanda renuntand, partial la principiile pietei libere. Nu degeaba ziarele si televiziunile aservite celor doua curente politice (zic asa in speranta ca si PD-L ar reprezenta un curent politic) prezinta cu destula obiedienta avantajele controlului statului asupra preturilor, asupra extractiei si distributiei energiei, asupra consumului, asupra infiintarii sau desfiintarii societatilor comerciale etc. Putiniada si germaniada (mai nou) asezonata cu virulenta sindicala oportunista si distrugatoare (ce vrei mai mult dupa ce liderii sindicali au declarat ca stiu ca actiunile lor duc la inflatie dar "trebuie" sa isi indeplineasca rolul ... !). Vad mai jos un pupin destoinic. Sunt de acord cu @Lexy. Este o isterie la nivelul populistilor romani (PD-L&PSD). raspunde 4 saccsiv 28-Ian-2008 10:08 Cand ii auzi pe oamenii PAPUSARILOR cum se fac ca nu pricep ce se intampla in jurul lor si cand ii vezi cum parca ar cauta saracutii de ei solutii pentru binele maselor , mai ca iti vine sa-i crezi . Ca de inceput , urmariti va rog materialele filmate accesand link-ul de mai jos : http://www.apfn.org/apfn/reserve.htm Toata averea natiunii americane este controlata de Federal Reserve Bank. Opt dintre principalii proprietari ai acestei suprabanci, care stapaneste America, sunt: Bancile Rothschild din Londra si Berlin

Banca Fratii Lazard din Paris, Banca Israel Moses Seif din Italia, Banca Warburg din Hamburg si Amsterdam, Banca Fratii Lehman, Banca Kuhn Loeb, Banca Chase Manhattan si Banca Goldman Sachs toate din New York. Banca Chase Manhattan ii apartine lui Rockefeller, restul apartin celor al caror nume il poarta, adica lui Rothschild, Kuhn, Loeb etc. Aceste banci particulare detin sistemul monetar al Statelor Unite prin actiunile pe care le detin cei aproximativ 300 de actionari, proprietarii bancilor susnumite. Ar putea fi in ordine , daca personajele implicate in Federal Reserve nu ar avea si alte activitati in domenii majore ale economiei si politicii . Colosii care conteaza , Rockefeller , Rothschild , Lazard , Warburg , Lehman , Goldman Sachs , alaturi de JP Morgan , nu controleaza doar sectorul bancifinante . Daca parcurgem rapid presa , citim multe denumiri de banci importante , care creaza iluzia unei mari diversitati . Daca citim ziarele financiare sau site-urile oficiale , constatam ca in spatele lor se afla titanii de mai sus . Controlul lor nu se limiteaza doar la spatiul american ci si la cel european . Iar tendinta de mai mult timp este de extindere la nivel global . raspunde 5 saccsiv 28-Ian-2008 10:09 Ca forta decizionala , conduc detasat doua familii Rothschild si Rockefeller . Cronologic , prima a finantat si inscaunat dinastii financiare ca cea de a doua (monopolul petrolului), Carnegie (monopolul otelului), Harriman (caile ferate). Casatorinduse intre ei, acestia formeaza de acum o unitate atat biologica, cat si financiara. Cand spui Rockefeller , spui si : petrol ( Standard Oil ) , Bilderberg Group , Trilateral Commission , Council on Foreign Relations ( unde iar intalnim J. P. Morgan ) . Deci lucrurile sunt legate intre ele : finante-banci , economic , politic , politica externa . Pentru a vedea de cand se joaca ei de-a bursa , sa urmarim scurta istorioara din timpul razboaielor napoleoniene : Englezii i-au batut pe francezi si s-au pus pe baut. Nu au trimis stirea in Anglia. Atunci, Rothschild care avea o posta privata, si-a trimis un informator in Anglia care a spus ca Anglia a pierdut. Bursa s-a prabusit, Rothschild a cumparat tot, dupa trei-patru zile soldatii englezi s-au trezit din baut si au trimis vestea buna. Rothschild a vindut si a castigat enorm . Desigur , acesta este un eveniment cunoscut publicului , cum a fost si lovitura lui Soros la Bank Of England in 1992 ( si acesta are stranse legaturi cu Rockefeller ) , dar de obicei nu se afla nimic de catre populatie . E domeniul lor , sunt jocurile lor , sunt regulile lor . raspunde 6 saccsiv 28-Ian-2008 10:09 Si pentru a-si vedea linistiti de treaba au nevoie de ajutorul mass-mediei . O confirma chiar ei , caci iata , la 5 iunie 1991, fondatorul David Rockefeller (din partea Council on Foreign Relations pe care

a infiintat-o si-o stapaneste ) declara cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg: "Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala " Despre cele de mai sus se vorbeste din ce in ce mai des . De curand am urmarit un interesant documentar pe canalul History , referitor la fam. Rockefeller , perioada pana dupa primul razboi mondial . Cine l-a urmarit , daca il leaga pe acesta de altul , difuzat tot de ei cu putin timp in urma , referitor la invazia Irakului pe motiv de petrol , incepe sa se dumiresca cum stau lucrurile dar si sa-si puna intrebari in legatura cu declaratiile oficiale . Referitor la ? cei cu ochii oblici ? , personajele lor cu putere de decizie , alaturi de megacompaniile din zona galbena , sunt cuminti si fac parte din sistem . Sa nu uitam ca in forma lor moderna , tigri asiatici au aparut foarte tarziu , in a doua parte a sec. 20 , si nu au avut cum sa se dezvolte decat in cadrul sistemului . Japonia , dupa pierderea razboiului , nu a avut nici ea alta varianta . Singura problema ar fi China . Dar in cazul ei , mai e mult pana departe . Desigur , teoretic pot avea loc in acea zona evadari sau dezertari dar sa nu uitam ca intotdeauna exista planuri de rezerva , de tipul revolutiilor portocalii , Tien an men sau chiar mai drastice . raspunde 7 saccsiv 28-Ian-2008 10:11 In ultimele doua decenii, hotararile decisive pentru agenda mondiala au o ciclicitate anuala ierarhizata: summit-ul Davos ? reuniunea ? summit-ul G8 De fiecare data greii planetei se intalnesc cu mai micii lor slujitori discutand si dand directive . Aceeasi grei , de fiecare data , omniprezenti si omnipotenti . Pentru confirmarea randurilor de mai sus , verificati va rog site-urile oficiale , ziarele financiare , presa sau wikipedia prin cautarea cuvintelor cheie : Bilderberg ? Rockefeller Council for Foreign Relations ? Rockefeller The Trilateral Commission - Rockefeller Desigur , veti gasi si alte nume importante de prieteni sau slujitori de nadejde ai respectabilei familii . Prin cautarea date Rockefeller veti gasi de asemenea mega afecerile din finante-banci , petrol si alte ? maruntisuri ? si ii veti intalni pe distinsii lor prieteni si asociati Rothschild , JPMorgan , Goldman Sachs , Kuhn Loeb . http://saccsiv.weblog.ro/ raspunde 8 vasile cel mic 28-Ian-2008 11:21

Mai tata , mai - strainii sunt pesimisti iar romanii foarte optimisti... Eu mai degraba-i cred pe straini, nu sunt asa de emotivi si manipulatori raspunde 9 eduard schell 28-Ian-2008 11:22 Domnule Turcescu, Explicati-le la specialistii in economie ca Romania are nevoie de valuta pentru a mentine leul constant. Trebuiesc urgent incurajati exportatorii, nu sa se bazeze in continuare pe valuta capsunarilor. raspunde

1 2

castor si polux 28-Ian-2008 12:14 Asa unanimitate de opinii ca totul e roz si merge excelent, cred ca nici la Congresele PCR nu s-a intalnit. Practic egspertii de mai sus par ca recita aceeasi partitura pregatita de acasa cu ceva variatii de dragul diversitatii. Din doua una: ori spiritele inalte se intalnesc in stratosfera analizei economice elitiste, si atunci convergenta opiniilor e explicabila si verosimila, ori se da cu disperare cu parfum ca sa acopere mirosul cadavrului din dulap. Nu sunt specialist si nici amator de scenarii apocaliptice, dar domnii experti consultati sunt angreanti puternic in sistem si ma indoiesc c-ar fi sinceri chiar dac-ar avea inf clare ca se duce naibii sandramaua raspunde AristotelCostache 28-Ian-2008 13:16 Pe fata niciun bancher nu poate semna o previziune economica pesimista!!! Sub anonimat...e altceva... http://financiar-imobiliar.guvernare a.ro/forum/ http://monitor-imobiliar.com http://balonul-imobiliar.blogspot.com http://sgaromania.wordpress.com/ raspunde

1 3

1 4

Lexy 28-Ian-2008 17:54 Cand s-a pus problema inchiderii Arpechim, "analistii" vorbeau despre criza de combustibili si despre colaps energetic. S-a inchis vreodata Arpechim? Ati avut probleme in a gasi benzina la pompa?

Se simt efectele crizei financiare la Bucuresti?

Nu mai incape nicio indoiala, asistam la una dintre cele mai mari crize financiare internationale, eveniment fara precedent de vreo opt decenii (ca amploare). Nu exista zi in care sa nu auzim de nationalizari de banci parca asistam la falimentul capitalismului salbatic de pompari de zeci si sute de miliarde de euro (sau dolari, dupa caz) or de planuri de garantare integrala a depozitelor aflate in institutii financiare. Cnd si cum se va iesi din aceasta situatie de criza nu poate garanta nici cel mai priceput si inNOBELat economist sau analist financiar. Ct si cum va achita si Romnia din aceasta uriasa nota de plata vom afla in urmatoarele luni. Deocamdata putem remarca doar rarefierea si scumpirea creditelor dar si preturile in salturi vertiginoase la produsele de import (ca doar euro si-a

umflat muschii, iar fara sprijinul BNR putea schimba prefixul). Analistii sunt si pesimisti si optimisti. Multi spun ca daca stim sa gestionam bine situatia nu avem de ce sa ne temem prea tare, cel putin la nivel de sistem bancar. Aceasta si datorita faptului ca sofisticarea produselor puse in circulatie in sistemului bancar romnesc este una relativ redusa. In plus, cinele de paza al sistemului bancar, BNR, si-a jucat extrem de bine rolul limitnd un potential dezastru. Abia acum se vede ct de utile sunt rezervele minime obligatorii, att de blamate de cei infometati dupa credite (sau profituri din activitate de creditare). In atare conditii doar panica si isteria deponentilor ar putea conduce la subrezirea echilibrului sistemului bancar romnesc. Pentru a vedea cum se simt institutiile financiare vom trece in revista in urmatoarele rnduri aspecte legate de principalii competitori din piata incercnd sa vedem cum vad ele gestionarea crizei si ce planuri au. Criza financiara internationala se va resimti in Romnia doar pe termen scurt, impactul cel mai puternic fiind asupra creditelor mai scumpe si a finantarilor in sume mari, a declarat presedintele executiv al Bancii Comerciale Romne (BCR), Dominic Bruynseel. <Romnia este izolata de efectele crizei. Majorarea dobnzii cheie de catre banca centrala protejeaza bancile care sunt oricum, ceva mai conservatoare. Impactul crizei se va resimti doar pe termen scurt in special asupra preturilor creditelor care vor fi ceva mai ridicate si a imprumuturilor mari, a declarat Bruynseel. Cea a doua institutie financiara romneasca din punctul de vedere al marimii activelor sufera la capitolul capitalizare datorita conjuncturii nefavorabile in care se afla piata de capital (aliniata la prabusirile regionale in lant). Pe de alta parte agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingurile bancii romnesti BRD-Groupe Societe Generale. Raiffeisen Bank Romnia da asigurari ca banca-mama nu retrage bani din Romnia, ci continua sa investeasca: Grupul Raiffeisen nu a retras niciun euro din banii depunatorilor din Romnia, ci din contra continua sa sustina Raiffeisen Bank Romnia cu euro pentru credite in economia romneasca, a declarat presedintele Raiffeisen Bank Romnia, Steven van Groningen. Demonstratie de forta facuta de cei de la ING. Dupa ce au marit plafonul de garantare cu mult peste cerintele europene, olandezii nu exclud oaresce cumparaturi in aceste vremuri de restriste.

New York Times: Decizia Fed de a salva AIG, cea mai radicala interventie economica din istorie
de George Florea HotNews.ro Miercuri, 17 septembrie 2008, 17:04 Economie | Finane & Bnci Ziarele americane au pe prima pagina ample analize dedicate deciziei Fed (sistemul bancilor centrale americane) de a salva compania de asigurari AIG de la faliment. In timp ce New York Times sustine ca este "cea mai radicala interventie in business-ul privat din istoria Fed", Wall Street Journal scrie ca decizia Fed arata "intensitatea ingrijorarii" fata de un colaps al pietelor financiare. Washington Post scrie ca decizia Fed reprezinta, de facto, "nationalizarea uneia dintre institutiile financiare centrale", iar Forbes constata ca, intr-un an electoral, pragmatismul a triumfat asupra principiilor invocate pina acum de autoritatile americane. That's Business (Miercuri, 17 septembrie 2008, 18:41) Gabbone [anonim] Diabolic ce s-a intamplat. AIG a fost bagata in faliment de un grup de 200 de oameni practic. Angajatii AIG FP(Financial Products) Baietii aia au fost ademeniti ce-i drept sub un management dezastruos sa

investeasca profiturile babane provenite din aripa foarte puternica (si inca puternica) a asigurarilor orbeste in mizeriile alea de mortgage backed securities ( care BTW au fost rated de aceleasi agentii de risc ca avand risc minim). Ce s-a intamplat dupa shtie toata lumea cum a involuat piata de mortgages. Insa planul final gandit de maestrii de ceremonii din FED si Government s-a indeplinit aseara: au pus mana pe 80% din AIG pt 85 miliarde de $. Deci practic FED patroneaza si conduce activitatea AIG de azi incolo. Si mai interesant este ca prin aceasta miscare geniala ei au de fapt control implicit in toate colturile/economiile lumii deoarece AIG este poate cea mai extinsa companie din lume si aproape fiecare economie mondiala depinde intr-un procent mai mic sau mai mare de deciziile ei. raspunde trimite +1 (1 vot) That's Business ... ? (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:51) Marx [anonim] i-a raspuns lui Gabbone Sau cu alte cuvinte, AIG era bine merci, avea influenta in toata lumea, dar a intrat la apa. Cum de a ajuns in aceasta situatie? Raspunsuri se gasesc. Mai simple sau mai complicate. ... Si ca sa mai pluteasca, cineva cumpara pierderile AIG (sau AIG)? ... Da cineva mai mult? Mai este cineva doritor sa aiba "control implicit in toate colturile/economiile lumii deoarece AIG este poate cea mai extinsa companie din lume si aproape fiecare economie mondiala depinde intr-un procent mai mic sau mai mare de deciziile ei." Era inainte de aceasta tranzactie "la mana americana"? Dupa este tot la americani? Daca tot sunt teorii ale conspiratiei pe piata, sa mai adaugam una: cine a dat gaura la AIG? Cumva ca sa o ia din mana americana? Sau macar sa-i faca pe americani sa dea un ban in plus ca sa-si mentina "controlul"? That's Business, Gabbone ... dar trebuie subiect si predicat ... si detalii nu teorii ale conspiratiei ... raspunde trimite 0 (0 voturi) logic frate... (Joi, 18 septembrie 2008, 0:32) Shogun [anonim] i-a raspuns lui Gabbone Vezi ce inseamna sa te uiti prea mult la testoasele Ninja?? Acolo asemenea planuri de dominatie mondiala si de subjugare economica a mapamondului functionau intocmai... Daca ne gandim un pic logic...Ce face o firma de asigurari? Iti ia banul si in cazul in care iti ia casa foc, sau ai accident cu masina sau nu mai poti plati ipoteca, iti repara ei casa, masina sau platesc ipoteca. Cum ar putea influenta AIG productia de telefoane mobile a Finlandei? Sau productia de masini a Japoniei, de televizoare a Coreei, de vapoare a Norvegiei sau de petrol a Kuweitului??Sa le creasca asigurarea? Nu tine, mai sunt si alti asiguratori...sa inventeze elixirul nemuririi si sa-l distribuie secret? N-ar fi o idee rea, ar lua banii pe asigurarea de viata si nu i-ar da niciodata inapoi, ca nu mai moare nimeni... Ce a facut FED nu e decat o japca in toata regula. Se practica oriunde. Au asteptat ca AIG sa ajunga in pragul disperarii, cand a ramas paralizat in fata trenului si ar fi facut orice sa evite impactul. Care e problema? Pretul e mic. 85 de miliarde? sa fim seriosi, au Bill Gates si Warren Buffet la un loc suma asta, si sa n-o aiba Uncle Sam?Pur si simplu a fost un chilipir...Si eu as da 85 de lei

ca sa cumpar o masina care face 1000 de lei, si sa pun soferul meu, si sa iau si 80% din profitul pe care il scoate masina daca face taximetrie...Asta tun financiar mincatzi-as..... raspunde trimite +1 (1 vot) De cati bani e vorba? (Miercuri, 17 septembrie 2008, 18:44) Adrian Buzatu [anonim] Inteleg ca e vorba de 80 de miliarde de dolari pe care guvernul SUA ii da pe AIG pentru a o rascumpera pentru a nu da faliment. Mai mare pasta mult relativ la cei 6 miliarde de euro ce i-au dat 20 de tari timp de 20 de ani pentru acceleratorul LHC de la Geneva? Erau multi care se plangeau ca LHC-ul costa mult, ca mai bine se faceau alte lucruri cu acesti bani. Acum ce ziceti? raspunde trimite 0 (2 voturi) Loooooool (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:24) JohnQ [anonim] i-a raspuns lui Adrian Buzatu FED nu are nici o legatura cu guvernul american. FED este o instituie privata ai carei actionari sunt: - Rothschild Bank of London - Warburg Bank of Hamburg - Rothschild Bank of Berlin - Lehman Brothers of New York - Lazard Brothers of Paris - Kuhn Loeb Bank of New York - Israel Moses Seif Banks of Italy - Goldman, Sachs of New York - Warburg Bank of Amsterdam - Chase Manhattan Bank of New York Noi toti, ca si poporul american, traim cu impresia ca Guvernul a salvat AIG. Bullshit. O mana de banci private au facut asta. FED nu este o institutie guvernamentala americana. Singura legatura este imprumutarea statului american, pe dobanda. raspunde trimite o +1 (1 vot) Educatia, ce bine este cand lipseste ... (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:58) CFG [utilizator] i-a raspuns lui JohnQ Ce bine ca educatia este la pamant ... pentru ca atunci poti sa debitezi orice si sa pretinzi ... Nici o legatura cu Guvernul SUA? Din 1913, cumva? Este mult de atunci ... http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Open_Market_Committee Ce lume nebuna, ce vremuri agitate ... cum spunea cineva : traim vremuri extraordinare traim. raspunde trimite -1 (1 vot) Pt CFG (Joi, 18 septembrie 2008, 1:10) Mircea [anonim] i-a raspuns lui CFG

CFG, ma tem ca John are dreptate. Fed este o institutie partial privata. Am lucrat 1 ani pt Fed ca stagiar pe tax examiner. Nu folosi Wikipedia ca sursa. Oricine poate scrie pe wikipedia. Tocmai de aia se numeste wiki technology...Intra pe siteul oficial al lor si-o sa te lamuresti raspunde trimite 0 (0 voturi) Nici o legatura cu guvernul american?? (Joi, 18 septembrie 2008, 12:45) CFG [utilizator] i-a raspuns lui Mircea http://www.federalreserve.gov/ "FED nu este o institutie guvernamentala americana. Singura legatura este imprumutarea statului american, pe dobanda."?? sau Poate: "albul este tot una cu negrul" ... asta in curind, nu? sau "Albul este tot una cu negrul, pentru ca traim intr-o lume gri ..." raspunde trimite

0 (4 voturi) Nationalizare Pnetru Fraieri (Miercuri, 17 septembrie 2008, 18:47) Marx [anonim] Nu are nici o legatura cu nationalizarea, deoarece FED nu are nici o legatura cu Guvernul American. Da, e greu sa credeti asta, dar asa este. FED este o instituie cu totul PRIVATA, ce are printre actionari: - Rothschild Bank of London - Warburg Bank of Hamburg - Rothschild Bank of Berlin - Lehman Brothers of New York - Lazard Brothers of Paris - Kuhn Loeb Bank of New York - Israel Moses Seif Banks of Italy - Goldman, Sachs of New York - Warburg Bank of Amsterdam - Chase Manhattan Bank of New York Cum numele suna evreiesc, nu va mirati. E chiar asa. Noroc ca vin arabii cu petrodolarii si cumpara tot. Migratia capitalurilor, deh. Deci FED, o institutie privata, sustine contra-cost (dobanda) deficitele americanilor si cand nu mai merge, mai tiparesc niste dolari, fiindca au dreptul, dar nu exclusivitatea. raspunde trimite +1 (1 vot) Intr-adevar pentru Fraieri ... (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:42) CFG [utilizator] i-a raspuns lui Marx F mare de la ... Marx [anonim] Marx, la care FED te referi? Cumva la Federal Reserve System (also the Federal Reserve; informally The Fed) (vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System) Pentru ca acest FED este o entiate GUVERNAMENTALA cu componente private. Mai este, in

acelasi timp, si Banca Centrala a SUA. Vezi si actul de creare, respectiv legea Federal Reserve Act ... http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_Act Daca pentru Marx [anonim] asta inseamna "FED nu are nici o legatura cu Guvernul American", "FED este o instituie cu totul PRIVATA", ma intreb ce este logica sau rationalitatea ... Ma intreb degeaba, nu voi gasi raspuns ... sunt prea lipsit de ratiune ... Sau Marx [anonim], vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Open_Market_Committee care este principalul instrument al politici monetare nationale ale statului SUA ... ... Si apropo, in afara de FED-ul numit mai sus, alta entitate nu are voie sa emita moneda US (dolarul US), deci au exclusivitatea, unul din rolurile unei Banci Centrale ... ... in rest, nationalizare fericita, pentru Fraierii care nu-si platesc (din diverse motive) ratele scadente. raspunde trimite o 0 (0 voturi) Este pe langa (Miercuri, 17 septembrie 2008, 21:40) Marx [anonim] i-a raspuns lui CFG De Liberty Dollar ai auzit? Este o moneda la fel de legala ca si dolarul FED si circula in USA. Mai intereseaza-te. Mai cauta si despre FED. raspunde trimite 0 (0 voturi) liberty fries Da' aia's CARTOFI (Vineri, 19 septembrie 2008, 0:38) nero [anonim] i-a raspuns lui Marx bah, sa ma bata cucu! stau in america si folosesc dolarii aia verzi si n-am auzit ca ar fi si altii!!! De ce culoare? Rosii? Galbeni? raspunde trimite o 0 (0 voturi) actionari FED.... (Miercuri, 17 septembrie 2008, 22:23) hobincu [anonim] i-a raspuns lui CFG Intrebarea cine sunt actionarii FED-ului este una care nu si-a gasit un raspuns 100% correct ci sunt doar diferite teorii. Din cate stiu eu Federal Reserve System cuprinde 12 banci regionale. Una dintre aceste banci este New York FED (cea la care cred sa se refera Marx) care are actionari diferite banci, inclusive din afara SUA. Pentru mai multe detalii accesati link-urile de mai joss au altele pe care le gasiti. http://www.save-a-patriot.org/files/view/whofed.html http://www.libertyunbound.com/archive/2004_10/woolsey-fed.html http://www.usagold.com/federalreserve.html raspunde trimite 0 (0 voturi) atrologia salveaza economia!!! (Vineri, 19 septembrie 2008, 0:36) nero [anonim] i-a raspuns lui Marx bah tu chiar ai o problema?! moara stricata!! Am inteles cu totii teoria ta. Nu cred ca multi o impartasesc. Fed este semi-privata si asta se stie. Ia mai scuteste-ne cu conspiratii, antisemitism, razboi parapsihologic si altele. (apropo, nimeni n-a venit cu razboi parapsihologic! Ce gaaafa!!! hai sa intervievam vreun astrolog, poate ne explica ce si cum!!!) raspunde trimite -1 (1 vot)

The great robbery of the century (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:40) marinelu turmentat [utilizator] Toate bancile pe care le-ai enumerat mai sus sunt actinari FED, deci....O miscare foarte inteligenta. Contribuabilul va trebui sa plateasca oalele sparte, bancherii doar au trecut AIG dintr-o parte in alta scapand insa de datorii si bagand in acelasi timp mana in buzunarul americanilor. Ceea ce au facut ei se chema furt la drumul mare, este exact ca si cum ar intra hotii peste tine in casa si tu stai si te uiti cum iti golesc seiful. Oare cat va mai dura acest joc murdar? chiar asa de abrutizati sunt americanii sa nu-si dea seama ce se intampla? Sunt convins ca marea majoritate cred ca FED-ul le-a salvat economiile cand de fapt nu au facut altceva decat sa le ia si ultimii centi pe care ii mai aveau. raspunde trimite -1 (1 vot) FNI reloaded. (Miercuri, 17 septembrie 2008, 19:50) Alin [anonim] Pai platitorii de taxe americani vad ca joaca rolul pagubitilor FNI si sefii AIG rolul lui SOV. andrei [anonim] 1. La subiect: Chestia cu salvatu nu prea a tinut. Panica e in floare. Actiunile au cazut cu inca 40% azi. finance.google.com si vedeti cam cum sta treaba. Se pregateste Goldman Sachs cu minus 20%, tot azi. 2. Teoria conspiratiei: Multi, foarte, foarte multi bani au disparut in ceatza anu asta (de fapt incepind din 2007, altii zic 2006). Ce vedem noi azi este doar consecinta fireasca a ceea ce s-a intimplat de citiva ani incoace (nu stiu citi). Ceea ce se uita este ca banii aia au intrat totusi in niste buzunare. Nu au fost pusi pe foc, nici nu au fost mincati la prinz in loc de salata. Cineva a profitat de ei. America o sa ramina cu casele, bursele o sa revina la valoarea lor adevarata, nu asta super umflata de diversi speculanti, iar investitorii o sa ramina cu buza umflata. Iar creditele (adica bani care de fapt nu exista si nu au exista niciodata) o sa fie trecute la capitolul pierderi. Ca sa fie si un tzap ispasitor, o banca sau mai multe o sa dea faliment, citeva milioane de oameni o sa ramina pe drumuri, fara casa si fara servici (soarta care ne ameninta si pe noi, unii angajati ai unor firme americane). 3. Pe linga subiect: Ce frumos... Din cind in cind, isi fac mila cite unii si ne spun ce este sau nu este FED. Mda... Multumim... La sfirsit: Chestii dinastea s-au intimplat si o sa se mai intimple. A fost in 2001 9/11, a fost .com bubble, a fost black monday in 1986. America si lumea au supravietuit bine mersi (mai putin citeva milioane de oameni, care au ajuns homeless sau mai rau).

Daca sinteti pe faza, capul la cutie. E timpul sa traiti frugal, sa cheltuiti putin si sa va tineti departe de investitii. Daca ar face toti asa s-ar duce naibi economia, ce-i drept, dar relax, sint destui care cheltuiasca in locul vostru. raspunde trimite

http://milionarulmioritic.com/2008/04/11/banii-scurta-istorie-comentata-de-la-inceputul-istorieicunoscute-pina-in-sec-xvii/ http://www.zf.ro/business-international/bce-si-fed-folosesc-strategii-diferite-pentru-definitivareapoliticilor-monetare-2871113/

Banii: scurta istorie comentata (de la inceputul istoriei cunoscute pina in sec. XVII)
Istoria banilor este o poveste fascinanta. Analizind parcursul banilor de-a lungul timpului, modul in care au aparut, uzul si abuzul lor de catre cei care i-au creat, reprezinta cea mai potrivita metoda de a intelege subtilitatile acestei inventii pe care eu o consider cea mai importanta din istoria omenirii. Pentru a recepta cit mai bine aceasta poveste, va recomand sa va asezati comod, cu o ceasca de ceai sau de cafea in mina si sa cititi cu atentie (pentru a nu varsa lichidul pe tastatura, pe masura ce o sa intelegeti citeva adevaruri socante legate de bani ) de-a lungul istoriei, functia banilor ca instrument de evaluare si schimb a fost realizata de: vite, grine, scoici, pumnale si sabii, bucati de metal (argint mai ales dar si metale nepretioase) 3000-2000 i.C. (inainte de Cristos) apar primele activitati bancare in Mesopotamia 1792-1750 i.C. codul lui Hammurabi in Babilon contine legi ce reglementeaza activitatile bancare monezile metalice (amestec natural de aur si argint) sint inventate de Lidieni in 640-630 i.C. de-a lungul istoriei, in functie de masinatiile celor care avea dreptul sa produca bani, monedele vor fi batute in aur, argint (in perioadele de stabilitate) sau aliaje si metale comune acoperite cu argint sau aur in perioadele de inflatie. In acest fel variaza puternic atit valoarea monedei cit si a metalelor pretioase. Trebuie retinut conceptul de variatie (prin actiunea mecanismelor pietii sau prin influentare voluntara) a valorii monetare sau a valorii bunurilor, concept ce reprezinta esenta procedeelor de acumulare a averii).

dupa atacul galilor asupra Romei, cind gistele au salvat Capitoliul (unde se stocau rezervele de bani ale romanilor) s-a inaltat un templu zeitei atentiei-memoriei, Moneta, de unde vine denumirea de moneda (mai tirziu ea devine Juno Moneta, zeita protectoare a banilor) inainte si dupa Cristos: romanii aduc la maturitate sistemul de taxare. Ei statueaza legatura indisolubila intre bani si taxe si banii ca mod de subjugare a teritoriilor cucerite sau a propriilor cetateni (taxele se platesc in moneda celui care cere taxa, iar acesta poate varia puterea monedei (scaderea ei = inflatie). Deci trebuie sa muncesti mai mult pentru a plati aceleasi taxe pentru ca banii au o valoare mai mica datorita inflatiei. Suna cunoscut, nu? denumirea de banca vine din italianul banca, ce provine din denumirea meselor schimbatorilor de bani (a se vedea pilda lui Isus care distruge mesele schimbatorilor de bani din templu) prima atestare a manipularii masei monetare de catre cel care produce moneda apare in 360-336 cind regele Filip al II-lea al Macedoniei bate o cantitate mare de monede pentru a-si finanta campania militara din Persia in timpul celui de-al doilea razboi punic, pentru a plati trupele romane se emite multa moneda si apare prima inflatie atestata documentar. De fiecare data cind un imparat arunca pe piata mai multa moneda decit e necesar pentru activitatile economice, (din ratiuni de razboi sau de imbogatire proprie) apare inflatia; un exemplu relevant este Nero in timpul caruia a fost o lunga perioada inflationista. Aceste perioade de inflatie sint urmate de stabilizari in care imparatii incearca sa tempereze efectele negative ale inflatiei sau sa reformeze sistemul monetar 305 d.C. imparatul roman Diocletian introduce primul buget anual (vezi urmarirea cheltuielilor personale in Bazele finantelor personale) 410 d.C dupa cucerirea Romei de catre vizigoti sistemul bancar este abandonat si va reapare numai in timpul primelor cruciade monezile inceteaza sa fie folosite in Anglia, dupa invazia anglo-saxona in 435d.C.! 806-821 primii bani de hirtie apar in China in timpul imparatului Hien Tsung, datorita penuriei de cupru din care erau batute monedele. Este cel mai bun exemplu ca banii functioneaza ca unitate de masura a valorii nu prin valoarea lor intrinseca. De-a lungul istoriei banii au tendinta de a sublima, la inceput fiind batuti din metale pretioase apoi din metale comune pentru a deveni bani de hartie si in final banii electronici, fara suport material (prezenti in conturi, carti de credit etc.) in economia viitorului, spre care ne indreptam. Astfel banii ajung la esenta, adica devin o unitate de masura a valorii. Dupa cum ati vazut de-a lungul istoriei chiar unitatea de masura a valorii isi schimba valoarea (proces denumit inflatie) 1032, China; prima atestare a productiei de bani de catre banci particulare. Apare, bineinteles, inflatia, pentru ca manipularea masei monetare reprezinta esenta manipularii economice, prin care atit in trecut cit si in prezent se produc crizele in timpul carora are loc transferul de bogatie in lume. 1086 apare the Doomsday Book, primul registru cadastral (de fapt registru de avere) in Anglia, ce prefigureaza evidenta centralizata a averii personale in scopul impunerii de taxe si impozite (fiscul de azi). In viitor, prin sistemul de urmarire centralizata a populatiei, nu numai evidenta financiara a cetatenilor va fi la indemina statului, ci si datele personale (vezi cardul de identitate electronica), evidenta deplasarii populatiei (si azi poti localiza la nevoie orice persoana ce poarta celular! -vezi noul sistem de urmarire al angajatilor proaspat lansat de marile retele GSM din Romania), starea de sanatate, harta genetica personala (s-a terminat programul de cartografiere a genelor umane in 2002), preferintele de consum (extrase din listingul cheltuielilor ce apar pe cartile de debit/credit) intr-o mare baza de date.

1095-1270, cruciadele au stimulat reaparitia sistemului bancar. Iarasi apare legatura dintre bani si razboi, razboiul fiind unul din mecanismele cele mai facile de imbogatire a sistemului bancar, care imprumuta bani conducatorilor/statului. 1156 primul atestat documentar al schimbului intre doua monede cind doi frati imprumuta 115 lire genoveze si promit riambursarea datoriei in Constantinopole cu 460 bezanti. Adica prima operatiune de forex 1403: traditia crestina condamna imprumutul banilor cu camata (vezi alungarea schimbatorilor de bani de catre Cristos in templu). Schimbarea acestei dogme crestine are loc Italia, unde avocatul si teologul Lorenzo di Antonio Ridolfi cistiga un caz si determina legalizarea imprumutului cu dobinda catre guvernul Florentei. Este inceputul dominatiei bancilor asupra statului. sec XV-XVII - marile descoperiri geografice necesita imprumuturi majore. Bancile se dezvolta, bancherii se imbogatesc. 1526 polonezul Nicolaus Copernicus, cunoscut mai ales ca astronom, are o alta sclipire de geniu. Este primul care isi da seama ca numarul de monede in circulatie, nu cantitatea de aur din monede determina fenomenul inflationist. Aceasta lectie a fost invatata de cei care manipuleaza valoarea monedei in scopul de a produce crize. sec XVII datorita comertului si coloniilor, Olanda devine o mare putere economica. Imprumuturile si camataria sint in voga, speculatia financiara este aproape norma, ducind, prin manipulare financiara, la transfer de bogatie (vezi criza lalelelor care a falimentat o mare parte din populatia olandeza) 1553 prima firma pe actiuni (The Russian company) este infiintata in Anglia 1565 este infiintata the Royal Exchange (bursa regala) cu rol bancar si de schimb monetar (foreign exchange, viitorul forex) 1609 s-a infiintat Bank of Amsterdam, banca publica cu servicii controlate si de calitate superioara, care a servit drept model la infiintarea Bancii Angliei de-a lungul istoriei, nu numai producerea de moneda era un mod de a controla avutia, ci si controlul ratei dobinzilor. Acest drept apartinea regilor, care prin decrete incercau sa controleze acest aspect deosebit de important al finantelor. De exemplu, in 1602, rata dobinzilor este stabilita de coroana la maxim 8% 1633-1672 anumiti aurari englezi, care se ocupau si cu schimburile de moneda straina, au inceput sa furnizeze servicii de stocare a valorilor in seifurile proprii. Aceasta a dus la transformarea lor in bancheri. Ei vor constitui nucleul fortei care va determina aparitia bancilor nationale, banci PRIVATE care ulterior vor furniza statelor bani CU DOBINDA 1634-1637 criza (mania) lalelelor in Olanda. Speculatia cu bulbi de lalele, ce ajung sa fie cotati la bursa, produce un crah financiar enorm, ce duce la falimentarea unei mase largi a populatiei implicata in aceasta speculatie financiara. Asemenea evenimente se intimpla cind populatia lipsita cunostinte economice, condusa de lacomie si ajutata de bancheri prin imprumuturi generoase, ajunge sa piarda la bursa toti banii agonisiti cu greu de-a lungul vietii. Daca te uiti cu atentie, gasesti paralele socante cu evenimentele din ziua de azi. 1642-1651 razboiul civil din Anglia, determinat de lupta dintre Parlament si Charles I, legat de dreptul de a institui taxele. In acest proces se consolideaza averea aurarilor, in seifurile carora se stocheaza bijuterii, monede de aur si metale pretioase 1660 aurarii deveniti bancheri stocheaza averile potentatilor timpului si incep sa emita chitante care certifica existenta valorilor in seifurile lor. Acestea sint primele bancnote. Ele incep sa fie intens folosite in Anglia. 1694 se infiinteaza Banca Angliei, avind ca scop principal finantarea statului in timp de razboi. Pentru prima data se foloseste o metoda novatoare: se imprumuta statului bani pe termen

permanent, pentru care se va plati doar dobinda dar nu se va rambursa imprumutul. Aici se afla simburele actualului sistem in care banca nationala IMPRUMUTA bani statului contra dobinda. Interesant este faptul ca multe banci nationale inclusiv FED-ul american sint banci PRIVATE nu banci publice sau de stat!

Banii: scurta istorie comentata (sec. XVII- sec. XIX)

Incepind cu secolul XVII se cristalizeaza mecanismele prin care bancile reusesc sa influenteze viata economica si politica din statele in care activeaza. Capul de pod al dominatiei lumii bancare apare odata cu constituirea Bancii Angliei, prima banca nationala (in esenta banca cu capital privat ) care are dreptul apoi va detine monopolul emiterii si gestionarii bancnotelor (a banilor). Iata reperele istorice importante ce se desfasoara dupa aparitia Bancii Angliei (Bank of England): 1698: ascensiunea rapida a unor banci (fostii aurari de care am vorbit anterior) ce sint abilitate sa produca bancnote. In aceasta perioada jumatate din masa monetara din Anglia este reprezentata de monede restul fiind bilete si bancnote. Astfel, tot mai mult, dreptul inalienabil al regelui de a bate moneda este transferat bancilor care emit bancnote, ce devin incet dar sigur principala valoare de schimb monetara. Iar aceste banci sint PRIVATE 1704 prin Promissory Notes Act, este declarat legat ca bancnotele emise de aurari au valoare monetara (de plata) in secolul XVIII se intetesc speculatiile financiare publice, in care grupuri restrinse de persoane falimenteaza marea masa a micilor investitori creduli (Criza Missisipi -The Mississippi Bubble si Criza Marilor de Sud - The South Sea Bubble din 1719-1720) 1775-1783 razboiul American de Independenta, declansat (printre altele) de refuzul Angliei de a permite coloniilor americane sa foloseasca bancnote proprii (in dauna bancnotelor produse de Banca Angliei, pe care sa le primeasca contra dobinda) 1783 - zilele noastre; odata cu constituirea Statelor Unite ale Americii, incepe batalia pentru dreptul de a emite bancnote pentru economia americana. Acest drept trece din miinile statului in miinile diverselor banci particulare si inapoi de 8 ori in istoria Statelor Unite pina in 1913 cind, prin constituirea FED si legalizarea lui in timpul presedintelui Wilson ( Federal Reserve Act ), emiterea de bancnote cade in sarcina unui organism privat care da spre folosinta statului american bancnotele, contra dobinda (mecanismul este ceva mai complicat) 1793 The Bank Indemnity Act - prin care banca Angliei primeste imunitate legala in schimbul imprumuturilor catre guvern. Se statueaza influenta lumii bancare private asupra statului (cine detine controlul asupra masei monetare detine controlul asupra economiei) 1798 incepe ascensiunea familiei Rothschild, care se va finaliza prin cvasi-controlul citorva institutii bancare de importanta mondiala 1800 se infiinteaza Banca Nationala a Frantei, banca ce va avea capital privat pina la nationalizarea sa in 1946 (odata cu nationalizarea Bancii Angliei) 1828 a fost ales Andrew Jackson ca presedinte al SUA. A ramas in istorie drept cel mai mare aparator al dreptului statului de a emite bancnote, in detrimentul bancilor private 1844 constituie victoria Bancii Angliei, care isi statueaza suprematia prin legea Bank Charter Act. Din acel moment doar aurul si bancnotele Bancii Angliei (banca privata) sint acceptate ca avind valoare monetara 1848 Banca Nationala a Frantei primeste legal drept de monopol asupra producerii de bancnote 1864 apare US National Bank Act, legea care sta la baza functionarii FED. Prin aceasta, orice grup de cinci sau mai multe persoane are dreptul sa infiinteze o banca, cu un necesar de capital stabilit prin lege. Pentru ca aceste banci sint autorizate federal nu de guvernul statal, ele sint denumite banci federale (de unde confuzia ca ar fi banci de stat). Pentru a li se da voie sa emita bancnote,

ele trebuie sa cumpere obligatiuni guvernamentale. Asa functioneaza sistemul si in ziua de azi, FED fiind organismul ce controleaza tiparirea bancnotelor americane. 1875 Bank of Prussia devine German Reichsbank, singura care are dreptul sa emita bancnote. Bank of Prussia desi controlata de guvern, avea capital obtinut prin subscriptie publica, deci privat. 1859-1914: se realizeaza un transfer fara precedent de capital din marea Britanie catre Statele Unite (mai ales), parti ale imperiului Britanic si Argentina. Aceasta determina pe de o parte cresterea numarului de banci din SUA de 19 ori (ajungind in 1930 la 19.000) in timp ce Anglia cade intr-o criza economica majora, in perioada 1973-1886. Se vede relatia intre masa monetara si prosperitatea economica: banii din belsug produc crestere economica (si inflatie), iar restringerea masei monetare determina criza financiara. Este un model care apare cu regularitate in istoria economica a lumii. sec XIX: apar banci nationale in toate statele moderne: Rusia, Japonia, statele europene Comentarii: FED-ul este partial de stat si partial privat. The Federal Reserve System (also the Federal Reserve; informally The Fed) is the central banking system of the United States. Created in 1913 by the enactment of the Federal Reserve Act, it is a quasipublic (part private, part government) banking system[1] composed of (1) the presidentially-appointed Board of Governors of the Federal Reserve System in Washington, D.C.; (2) the Federal Open Market Committee; (3) 12 regional Federal Reserve Banks located in major cities [...] *** este stilul specific FED de a se folosi de cuvinte in felul in care ii avantajeaza. Fii atent: quasi public - cum adica? uite ce zice site-ul FED: Class B and class C directors are selected to represent the public, with due consideration to the interests of agriculture, commerce, industry, services, labor, and consumers. Class A and class B directors are elected by member banks adica selected to reprezent the public dar are elected by member banks pai daca ii aleg bancile, cum mai reprezinta publicul?! part private: si fii atent ce zice site-ul bancii federale din San Francisco: The 12 regional Reserve BanksLocated around the country, the 12 Federal Reserve Banks are chartered as private corporations. cite banci are FED-ul? sa vedem ce zice site-ul FED: For the purpose of carrying out these day-to-day operations of the Federal Reserve System, the nation has been divided into twelve Federal Reserve Districts fiecare cu banca ei federala recapitulam, sint 12 banci din care 12 sintprivate. pai cum e part public? mai sint si altele, dar comentariul asta devine un articol in sine din pacate lumea face ca tine: deschide la wikipedia, citeste pe diagonala si trage concluziile pe care formatorii de opinie vor sa le tragi. in loc sa sapi dupa adevar. si culmea, adevarul este la vedere. toate citatele din comentariul meu sint din SITURILE OFICIALE FED!
http://www.federalreserve.gov/generalinfo/fract/default.htm

Banii: scurta istorie comentata (sec. XX - zilele noastre)

Secolul XX a reprezentat trecerea de la dominatia sistemului bancar asupra statelor nationale la incercarea de extindere a influentei la nivel mondial, prin intermediul organismelor financiare supranationale. El se caracterizeaza prin repetate perioade de inflorire economica urmate de perioade de

criza acuta. Organizatiile infiintate la nivel national (bancile nationale) sau international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, World Trade Organization), menite a inlatura crizele, au fost neputincioase in a le gestiona sau, conform unor autori independenti sau sustinatori ai teoriilor conspirationiste, au fost chiar motorul acestor crize. Lasind la o parte ipotezele dintr-o tabara sau alta, putem trage citeva concluzii interesante urmarind evolutia istorica a sistemelor financiar-bancare. 1907: cea mai mare criza bancara din SUA, care se pare ca a aparut datorita unor manevre de culise a lui J.P. Morgan (mare bancher american ce sustinea introducerea sistemului bancii centrale americane). Ca urmare a crizei, apar tot mai multe voci ce sustin introducerea unei banci centrale federale. in 1910- intilnirea de la Jekyll Island cind reprezentanti ai marilor consortii bancare (money trust) si politicieni Republicani concep planului Aldrich (dupa numele senatorului care l-a sustinut) . El sta la baza constituirii FED. 1911-1912 negocieri intense intre republicanii care propun planul Aldrich (un sistem de banci federale cu capital privat care sa gestioneze politica monetara a SUA) , democratii progresisti si democratii conservatori. La final s-a ajuns la o formula de compromis care va fi legea de constituire a FED dar, cum spunea , Frank Vanderlip, unul dintre participantii la intrunirea de la Jekyll Island: Desi Planul Aldrich de constituire a Federal Reserve a fost respins cind purta numele de Aldrich, toate punctele sale de baza se regasesc in planul final care a fost adoptat. 1913: s-a votat in Senatul american Federal Reserve Act, actul de constituire a FED, intr-o sedinta de senat cu o zi inainte de Craciun, cind marea majoritate a senatorilor erau deja plecati in vacanta. El a fost ratificat a doua zi de catre presedintele Wilson. Acesta va spune, ani mai tirziu, in legatura cu constituirea FED: I have unwittingly ruined my country (Fara sa-mi dau seama, mi-am dus tara la ruina). Va recomand sa cititi aceasta interesanta istorie. 1914-1918: Primul Razboi Mondial. A fost o perioada in care datoria tarilor beligerante a crescut enorm (datorie catre bancile centrale - banci private) . De asemenea marile grupuri bancare au profitat puternic de pe urma conflictului. Ca de atitea ori in istorie, razboiul ramine cea mai profitabila afacere pentru marile finante. 1922-1923 criza financiara fara precedent in Germania post-belica, cu o inflatie atit de mare incit muncitorii erau platiti chiar de doua ori pe zi, pentru a putea sa-si cumpere cele necesare traiului. 1920-1929 perioada de mare inflorire a speculatiilor, determinata de cresterea masei monetare de catre FED. Apar speculatii cu pamint in Florida, apoi incepe speculatia la bursa: populatia cumpara actiuni; acestea au o crestere constanta, deoarece FED relaxeaza politica creditelor odata cu reducerea ratei dobinzilor de la 4 la 3,5% . Creditele sint folosite la cumpararea de actiuni. 1929-1930 marele crah financiar si de bursa. Un val de falimente afecteaza toate sectoarea economice (micii fermieri isi pierd paminturile, micii afaceristi falimenteaza, falimenteaza marea majoritate a bancilor americane). In loc sa combata criza, FED restringe masa monetara si restrictioneaza acordarea de credite, stimulind falimentele. Productia nationala neta scade la jumatate. 1931 criza financiara americana se propaga mai departe in Europa 1932: presedintele Hoover infiinteaza Reconstruction Finance Corporation, pentru a finanta agricultura, industria si comertul. Acest organism scoate America din criza (nu actiunile FED!), lansind proiecte majore de infrastructura (de exemplu barajul pe riul Colorado care mai tirziu ii va purta numele Hoover Dam), proiecte continuate in timpul presedintelui Roosevelt care implementeaza New Deal - proiectul de iesire a Americii din criza financiara. 1933: se creeaza US Federal Deposit Insurance Corporation, organism care garanteaza depozitele individuale ale cetatenilor in banci (si ii protejeaza de falimentul bancilor). Daca privesti cu atentie, vei vedea un flux-reflux permanent in istorie intre tentativele

bancilor de a manipula economia producind crize si statul care prin legi va incerca sa reglementeze sistemul bancar, pentru a nu permite pe viitor producerea crizelor prin acelasi mecanism. De fiecare data, puterea financiara va gasi noi metode de a-si promova interesele. 1939-1945: al doilea Razboi Mondial, un nou prilej pentru finantele internationale sa se imbogateasca. Datoria publica americana (catre FED) creste de la 16 miliarde US$ in 1930 la 269 miliarde US$ in 1946 1945-1946: nationalizarea bancilor centrale din Marea Britanie si Franta (banci private) dupa ce detinatorii particulari de actiuni sint despagubiti. 1944 acordul de la Bretton Woods . El reprezinta o noua etapa in expansiunea finantelor internationale, deoarece pune bazele Bancii Internationale de reconstructie si dezvoltare si a Fondului Monetar International , organisme supranationale de reglementare monetara. Miscarea anti-globalizare si diferiti autori independenti acuza aceste organisme ca ar fi uneletele prin care se implementeaza planul de dominatie mondiala al finantelor internationale asupra statelor nationale. statele din America Latina se organizeaza intr-o comunitate de interese pentru a se distanta de sistemul financiar impus de IMF si Banca Mondiala (continuatoarea Bancii pentru reconstructie si Dezvoltare), incercind sa se indeparteze de dominatia financiara americana (SUA are cea mai mare contributie in cadrul acestor doua organizatii, deci cea mai mare putere de decizie. SUA, prin FED ) in primii ani de dupa razboi tarile europene sufera o inflatie galopanta. apare planul Marshall, plan de imprumut financiar american pentru reconstructie europeana. Finantele americane cistiga bani atit in timpul razboiului cit si dupa incheierea acestuia. 1948-1958 printr-o serie de acte succesive (Organization for European Economic Cooperation, The European Payments Union, The European Coal and Steel Community) se pun bazele Uniunii Economice Europene, ce va prefigura Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma din 1957). Aceasta tendinta de creare a unor organisme supranationale va restringe libertatea de decizie financiara a statelor membre pina la disparitia monedelor nationale care vor fi inlocuite de Euro. nu fara motiv, Marea Britanie se tine deoparte fata de initiatia financiara europeana, Lira sterlina raminind in circulatie si astazi 1965-1987: expansiunea internationala a bancilor americane care isi cresc prezenta peste granite (de la 13 la 200 banci si de la 200 la 800 de filiale) incet dar sigur, majoritatea tarilor isi intrerup sustinerea monedelor nationale cu depozite de aur. Banii devin pure instrumente de plata. Concomitent apare SDR (Special Drawing Rights), o modalitate de plata inventata de FMI in 1969, ca moneda internationala pentru finantarile tarilor ce fac parte din acest mecanism. 1960-zilele noastre: FMI si Banca Mondiala prin sistemul de finantare catre tarile sarace sau tarile in curs de dezvoltare au dus la crestea astronomica a datoriei acestor tari. Se prefigureaza un nou mod de control asupra tarilor, cu ajutorul datoriei financiare. in ciuda multiplelor sisteme de reglementare, nationale si internationale, economia nordamericana experimenteaza periodic perioade de crestere fulminanta urmata de perioade de parabusire exagerata. Unele crize au fost determinate de factori globali (precum crizele petroliere din 1974 si 1978-1980), altele au fost generate de situatii economico financiare interne ( criza de credit imobiliar din 1985, marea criza bursiera din 1987 care loveste bursa americana si apoi cea engleza, caderea bursiera din 1999-2000 (internet bubble) si ultima in ordine cronologica, criza subprime din SUA declansata in 2007) duc la introducerea de masuri de reglementare de catre statul american (de exemplu US Financial Institutions Reform, Recovery and Enforcement Act), cum s-a intimplat de multe ori in trecut

nu numai SUA beneficiaza de acest mecanism explozie-implozie (boom-bust) ci si alte economii dezvoltate ( colapsul boom-ului imobiliar din Anglia din deceniul al optulea al secolului trecut) Romania se inscrie in aceleasi tendinte mondiale. Astept cu interes caderea dupa boom-ul imobiliar si caderea dupa boom-ul bursier (care e posibil sa fi inceput in 2007, an in care s-a declansat caderea BVB si care se pare ca nu s-a incheiat in momentul de fata)

Concluzii
Din analiza evoluiei istorice a banilor, a sistemelor financiare i bancare, se desprind cteva concluzii care ne explic motivaia i mecanismele care stau n spatele situaiilor economice naionale i internaional. 1 cei care dein controlul banilor dein controlul economiei i politicii deopotriv controlul se realizeaz prin mecanismul modificrii masei monetare i a condiiilor de creditare (prin stabilirea ratei dobnzilor i a condiiilor prin care se pot lua credite) precum i prin alte prghii ce implic tactici de manipulare prin mass-media, influene asupra legislativului, formarea de curente de opinii etc. prin modificarea parametrilor monetari enunai mai sus se poate produce la nevoie att o cretere a activitii economice ct i o criz de proporii una dintre cele mai interesante modaliti de influenare este neintervenia; n prima etap se stimuleaza dezvoltarea economic i se intervine cnd este prea trziu (se atinge pragul psihologic al dezvoltrii, dincolo de care apare prbuirea datorit factorilor psihologici de pia) sau intervenia se face n direcia accenturii prbuirii
aceste

evoluii caracterizeaz economiile naionale i cea mondial chiar dac bncile naionale i organizatiile internaionale financiare au tocmai rolul de a le mpiedica
apare

evident c se realizeaz un ciclu artificial de explozie economic urmat de implozie (criz) denumit de experi ciclul boom-bust
n

perioada de boom se realizeaz o acumulare gradual a averii de ctre populaie n general i afaceri n special
odat

cu declanarea crizelor, aceasta avere este pierdut de cei care au produs-o; ea nu dispare ci este TRANSFERAT celor care beneficiaz de pe urma crizei (fie datorit faptului ca au declanat-o fie prin utilizarea contient a mecanismelor boom-bust)
aceste etape de crete urmate de crize las semne vizibile care pot fi decelate la o analiz atent cine

nelege aceast ciclicitate i recunoate fazele ei poate profita de pe urma ciclului economic Este esenial s nelegei c trebuie s urmai valul economiei. A te mpotrivi micrii flux-reflux este sinucidere garantat. A folosi aceast micare te pune n poziia de a acumula resurse financiare.

Aceste concluzii, pe lnga promisiunea succesului financiar, mi lasa n gur un gust dezagreabil. mi dau seama c noi toi sntem o mare mas de manevr care este la ndemna celor care cunosc legile economice i financiare. Generaie dup generaie, populaia a fost manipulat, n mod repetat. Istoria se rescrie cu aceleai cuvinte chiar n zilele noastre. Numai noi sntem de vin pentru c nu reuim s nvam din istorie: din lene, indolen sau prostie.

PAPIRUSUL CU CITATE

tii c mi plac citatele. Am ales cteva pentru a ilustra concluziile care par s ias la iveal din analiza istoriei banilor. Snt citate ale unor personaliti celebre: senatori i preedini americani, profesori de economie, laureai ai premiului Nobel. mi cer scuze c nu le-am tradus.

Despre manipularea economiei cu ajutorul masei monetare:Whosoever controls the volume of money n any country is absolute master of all industry and commerce And when you realize that the entire system is very easily controlled, one way or another, by a few powerful men at the top, you will not have to be told how periods of inflation and depression originate. US president James Garfield, 1881 On Sept 1st, 1894, we will not renew our loans under any consideration. On Sept 1st we will demand our money. We will foreclose and become mortgagees n possession. We can take twothirds of the farms west of the Mississippi, and thousands of them east of the Mississippi as well, at our own price Then the farmers will become tenants as n England 1891 American Bankers Association as printed n the Congressional Record of April 29, 1913

Despre crearea FED:

The financial system has been turned over to the federal reserve board. The system is private, conducted for the sole purpose of obtaining the greatest possible profits from the use of other peoples money. Rep Charles A. Lindbergh (R-MN)

Most Americans have no real understanding of the operation of the internaional money lenders The accounts of the Federal Reserve System have never been audited. It operates outside the control of Congress and manipulates the credit of the United States. Sen. Barry Goldwater (R-AZ)

Despre controlul marilor finante asupra tuturor zonelor economice i politice din SUA:

These internaional bankers and Rockefeller-Standard Oil interests control the majority of the newspapers and magazines n this country. They use the columns of these papers to club into submission or drive out of office public officials who refuse to do the bidding of the powerful corrupt cliques which compose the invisible government. The warning of Theodore Roosevelt has much timeliness today, for the real menace of our republic is this invisible government which like a giant octopus sprawls its slimy length over City, State, and nation It seizes n its long and powerful tentacles our executive officers, our legislative bodies, our schools, our courts, our newspapers, and every agency created for the public protection To depart from mere generalizations, let me say that at the head of this octopus are the Rockefeller-Standard Oil interest and a small group of powerful banking houses generally referred to as the internaional bankers. The little coterie of powerful internaional bankers virtually run the United States government for their own selfish purposes. They practically control both parties, write political platforms, make cats-paws of party leaders, use the leading men of private organizations, and resort to every device to place n nomination for high public office only such candidates as will be amenable to the dictates of corrupt big business These internaional bankers and Rockefeller-

Creditul - intre pericol si oportunitate

1. Creditul: citeva notiuni introductive

Voi incepe cu definitia creditului (conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane): Relatie (economica) baneasca ce se stabileate ntre o persoana fizica sau juridica (creditor), care acorda un mprumut de bani sau care vinde marfuri sau servicii pe datorie, si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), care primeste mprumutul sau cumpara pe datorie; mprumut acordat (cu titlu rambursabil si conditionat de obicei de plata unei dobnzi); creanta creditorului; obligatia (baneasca),

datoria celui creditat; (concr.) valoarea, suma de bani pe care creditorul o cedeaza cu titlu rambursabil debitorului sau. Desi multi dintre voi cunosc aspectele de baza ale relatiei de credit, le voi prezenta in continuare pe scurt. Creditul presupune doua parti:
1. Creditorul: partea care dispune de bani sau marfuri 2. Debitorul: cel care vrea sa primeasca bani sau marfuri, pentru care va rambursa mai tirziu o suma de bani

Interesant este ca avem de-a face cu o relatie care nu presupune neaparat o suma de bani. Poate fi un obiect care este primit si pentru care, la o data ulterioara, se va plati o suma de bani. Pentru ca in majoritatea cazurilor debitorul are nevoie de bani pentru a achizitiona un bun material, aceasta tranzactie are trei parti:
1. Producatorul (sau vinzatorul) bunului material 2. Creditorul (banca) 3. Debitorul (persoana fizica sau persoana juridica - de exemplu o firma)

Practic tranzactia se desfasoara in modul urmator:

persoana fizica sau juridica merge la creditor pentru a contracta un imprumut pentru bunul material se semneaza un contract intre creditor si persoana fizica sau juridica (ce devine debitor) creditorul plateste bunul material la producator debitorul primeste bunul material de la producator debitorul incepe sa plateasca creditul catre creditor, conform contractului

Analizind procesul mai in adincime si simplificind, avem o parte care are o nevoie (debitorul- are nevoie de ceva care poate fi cumparat cu bani) si alta parte care satisface aceasta nevoie (creditorul - care furnizeaza banii pentru a indeplini nevoia). Punind problema in acest fel, lucrurile sint foarte clare:

avem de-a face cu un serviciu (in cazul nostru financiar) ca orice serviciu, el trebuie remunerat (platit)

Plata serviciului de imprumut financiar (creditare) se numeste dobinda. Istoric vorbind, creditarea a aparut probabil chiar inainte de aparitia banilor, sub forma de imprumut in natura. Aceasta denumire se perpetueaza si azi (ma duc la banca sa fac un imprumut). La inceput se imprumutau, in majoritatea cazurilor, alimente (mai ales grine si animale) sau unelete. Fiecare dintre acestea, prin folosinta, puteau produce o plusvaloare. Grinele putea fi semanate pentru a

creste recolta, animalele puteau fi exploatate pentru produsi secundari (lapte, oua, lina,etc.) sau pentru a se inmulti. Uneltele putea fi folosite (armele la vinat, topoarele la taiat lemne, etc.) La sfirsitul perioadei de imprumut, obiectul imprumutat revenea la proprietarul initial. Dar pe perioada imprumutului obiectul nu producea plusvaloarea (grinele nu putea fi semanate pentru a produce recolta, animalele nu furnizau produsi secundari, etc.) ca urmare, cel care realiza imprumutul trebuia recompensat intr-un fel sau altul pentru pierderea sa. Aceasta recompensa, in plus fata de inapoierea bunului imprumutat, este echivalentul dobinzii din imprumutul financiar. Probabil recompensa era tot sub forma produsilor secundari. La aparitia banilor sistemul s-a mentinut, aducind in plus versatilitate: cu banii imprumutati (sau cu dobinda primita) putea cumparai tot ce doreai. Acelasi avantaj pentru creditor cit si pentru debitor, in plus debitorul isi inmultea insasi sursa de venit: banii. Institutia imprumutului financiar a devenit foarte populara, creind o grupare de oameni care se ocupau cu acest serviciu. De-a lungul timpului, in evolutie istorica, aceasta comunitate s-a transformat in institutii bancare, care alcatuiesc sistemul bancar de azi. Societatea moderna este in asa fel organizata incit aproape ca nu poate functiona fara banci. De la individ la state nationale, toata lumea are nevoie de ele. De aici puterea absoluta pe care o exercita bancile in timpurile moderne, putere despre care se vorbeste atit de putin in mass media actuala. Pentru a intelege mai bine sistemul bancar va recomand sa cititi istoria acestuia, prezenta in ebook-ul Dincolo de bani.

http://milionarulmioritic.com/ibs/

Rdcina tuturor relelor - zice Apostolul - este iubirea de argini. De aici, nenelegerile, dumniile i rzboaiele: de aici, certurile, jignirile, bnuielile , ofensele; de aici, uciderile, tlhriile, profanarea mormintelor. Din pricina lcomiei oraele i satele, drumurile, pustietile, munii, vile, colinele, totul, ntr-un cuvnt, e plin de snge i de crim. Flagelul nu cru nici mrile, lcomia i asupra lor i-a purtat urgia, piraii o populeaz i necontenit pun la cale o nou tlhrie. Prin lcomie, legile firii sunt rsturnate, ndreptarele sunt cltinate, chiar drepturile omului sunt sfiate

http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-lacomie/ Cnd avea o sut de talani, nu simea srcia, nedorind dect o mie; dar cnd a ajuns i are o mie, nu numai de o mie, cum era mai nainte, zice c are nevoie, [...]