Endowment effect- efectul nzestrrii

Efectul nzestrrii (endowment effect) este un fenomen observat pentru prima dat de Richard
Thaler i care presupune c posesiunea unui bun ii schimb acestuia din urm valoarea n ochii
deintorului. Departe de a fi un truism, acest lucru infirm asumpii ale modelelor economice
bazate pe raionalitate, n care Profesorul R, de exemplu, ar fi cumprat o sticl de vin la un pre
x+z (s presupunem) i ar fi vndut-o la (x+z)+y (y este orice adaos). Ceea ce a observat Thaler
este c diferena ntre y i z este mare, n favoarea lui y. Cu alte cuvinte, faptul c Profesorul R
deine sticla de vin l face s valorizeze diferit produsul, departe de modelele economice
existente, n care Profesorul R ar fi vndut sticla pentru orice y>x.
Teoria clasic asum c Prof. R are o funcie de utilitate unic n deinerea sticlei de vin.
Prospect theory asum, pe de alt parte, c exist mai multe funcii de utilitate ale lui R cu
privire la sticla de vin, dependente de momentul (punct de referin) ales. Una dintre ele descrie
utilitatea atunci cnd R nu deine sticla i include plcerea, satisfacia de a o avea, iar cealalt
descrie utilitatea atunci cnd R deine sticla i ia n calcul paguba, pierderea suferit n
renunarea la sticl. Cele dou aciuni sunt inegale ca impact, n consecin i utilitile aduse:
utilitatea adus de cumprarea sticlei este mai mic dect cea a vnzrii sticlei; dobndirea sticlei
este mai puin important dect nstrinarea ei.
Acest efect, de supravalorizare a pierderii, nu este universal. Nu se poate spune c schimbarea
unor bancnote provoac pierderi schimbtorului. Aceasta deoarece efectul nzestrrii nu apare n
cazul bunurilor destinate schimbului, ci celor destinate altor scopuri dect schimbului sau
consumului. De asemenea, efectul nzestrrii dispare odat cu obinuina schimbului: valoarea
pierderii devine mai mult sau mai puin egal cu cea a ctigului. De asemenea, punctul de
referin al individului poate fi schimbat de sracie. Avnd n vedere nevoile constante impuse de
o asemenea stare, indivizii privesc micile ctiguri drept pierderi mai mici (o uoar cretere spre
punctul de referin i aa deasupra poziiei, adic alegerea unui ru mai mic).