Analiză care evidențiază relațiile cauzale dintre

rata șomajului, pe de o parte, și rata inflației și

performanța unei economii

Aplicații a legii lui Okun și a curbei lui Philips pentru a determina

relațiile de cauzalitate cerute

Realizat de Lupașcu Marina, grupa GIG12

 1. ȘOMAJUL
Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de
muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. O parte din
șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale
pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest
"șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă,
costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă disponibile
la un moment dat, etc.Rata șomajului din SUA a ajuns la 4,4% în martie 2020,
cea mai ridicată valoare din august 2017 în coace și mult peste așteptările pieței
de 3,8%, întrucât criza Covid-19 a împiedicat milioane de oameni să-și
găsească un loc de muncă. Numărul șomerilor a crescut cu 1,35 milioane, până
la 7,14 milioane, în timp ce numărul de angajați a scăzut cu 2,99 milioane la
155,77 milioane. Se estimează că numerele vor fi și mai grave în aprilie,
deoarece guvernul a examinat întreprinderile și gospodăriile pentru raportul de
la mijlocul lunii martie, înainte ca majoritatea oamenilor să fi fost sub o formă
de blocaj.
Tabelul următor prezintă rata șomajului, în procente, pe fiecare lună din
anii 2010-2020:
Year Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
2010 9,8 9,8 9,9 9,9 9,6 9,4 9,4 9,5 9,5 9,4 9,8 9,3
2011 9,1 9,0 9,0 9,1 9,0 9,1 9,0 9,0 9,0 8,8 8,6 8,5
2012 8,3 8,3 8,2 8,2 8,2 8,2 8,2 8,1 7,8 7,8 7,7 7,9
2013 8,0 7,7 7,5 7,6 7,5 7,5 7,3 7,2 7,2 7,2 6,9 6,7
2014 6,6 6,7 6,7 6,2 6,3 6,1 6,2 6,1 5,9 5,7 5,8 5,6
2015 5,7 5,5 5,4 5,4 5,6 5,3 5,2 5,1 5,0 5,0 5,1 5,0
2016 4,9 4,9 5,0 5,0 4,8 4,9 4,8 4,9 5,0 4,9 4,7 4,7
2017 4,7 4,6 4,4 4,4 4,4 4,3 4,3 4,4 4,2 4,1 4,2 4,1
2018 4,1 4,1 4,0 4,0 3,8 4,0 3,8 3,8 3,7 3,8 3,7 3,9
2019 4,0 3,8 3,8 3,6 3,6 3,7 3,7 3,7 3,5 3,6 3,5 3,5
2020 3,6 3,5 4,4

Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe

piața economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra
pierderile provocate prin reducea vânzărilor. In SUA această politică este mai
flexibilă în comparație cu Europa, dacă această politică este aplicată rațional va
exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall Street SUA la data
de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la
falimentarea băncilor, devalorizarea valutei.
În ţările dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Franţa sau Statele Unite, procedeul
principal de obţinere a datelor statistice privind şomajul îl constituie anchetele
prin sondaj. n S.U.A., de exemplu, în fiecare lună, Biroul de Statistică a Muncii
din cadrul Departamentului de Muncă al Statelor Unite calculează şi publică

2
numărul şomerilor, al populaţiei ocupate şi al celor din afara forţei de muncă.
Pentru aceasta se realizează un sondaj având ca perioadă de referinţă săptămâna
care conţine ziua a douăsprezecea din fiecare lună. Se alege aleator un eşantion
reprezentativ de 59.500 gospodării, din 729 localităţi diferite, astfel în cât să se
asigure reprezentativitate din punct de vedere al repartiţiei geografice şi
demografice a populaţiei.

2. INFLAȚIA
Inflaţia din SUA este cea mai importantă variabilă economică din lume. De
creşterea sau scăderea preţurilor din cea mai mare economie a lumii depind
dobânzi cu efecte pe pieţele internaţionale şi puterea dolarului. În ultimul
deceniu, bursele de acţiuni din SUA au trecut printr-un boom fără precedent,
însă caracterizat de o ciudăţenie: absenţa inexplicabilă a inflaţiei. Acum, când
economia americană duduie, în psihologia investitorilor îşi face loc teama că
inflaţia va împinge în sus costurile pentru companii şi le va eroda profiturile.
Inflaţia anualizată a preţurilor de consum la nuvelul anului 2018 din SUA a
fost de 2,3% în septembrie, potrivit datelor guvernului american. Inflaţia de
bază, care exclude elementele volatile cum sunt preţurile alimentelor şi energiei,
este de 2,2%, peste ţinta Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Cu rata
şomajului la 3,7%, cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, creşterea anualizată
a salariilor s-a situat la 2,9% în septembrie, cel mai rapid ritm din ultimii nouă
ani.
Ratele inflației pentru ultimii 20 de ani sunt prezentate în tabelele
următoare:
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Rata 3,4% 1,6% 2,4% 1,9% 3,3% 3,4 2,5% 4,1% 0,1% 2,7% 1,5%
inflatiei
%

Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata 3,0% 1,7% 1,5% 0,8% 0,7% 2,1% 2,1% 1,9% 2,3% 1,9%
inflației

3. PRODUSUL INTERN BRUT

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care
reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor
private și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru

3
investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și
câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
Produsul intern brut nominal al SUA în anul 2019 este de 20.494.050
milioane de dolari, conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional,
având cea mai mare valoare la nivel global. Drept referință, în anul 1980
valoarea PIB-ului nominal a fost de 2.795,6 dolari, în 1990 a fost 5.803,3 dolari,
în anul 2000 valoarea acestuia a fost de 9.824,7 iar în 2003 valoarea a fost de
10.857,2 dolari. Este de remarcat faptul că rate de creștere diferite se pot realiza
și prin schimbări ale cursului de schimb.
Produsul intern brut real, o măsură atât a producției, cât și a veniturilor, a
crescut cu 2,3% în 2017, față de 1,5% în 2016 și 2,9% în 2015. PIB-ul real a
crescut cu o rată anuală trimestrială de 2,2% în primul trimestru al anului 2018,
4,2% în T2 2018, 3,4% în T3 2018 și 2,2% în T4 2018 sub președintele Trump;
rata T2 a fost cea mai bună rată de creștere din trimestrul 3 2014, iar creșterea
globală anuală a PIB-ului de 2,9% în 2018 a fost cea mai bună performanță a
economiei într-un deceniu.

4. LEGEA LUI OKUN

În economie , Legea lui Okun descrie relația dintre producția de producție
și ocuparea forței de muncă. Pentru ca producătorii să producă mai multe bunuri,
acestea trebuie să angajeze mai mulți oameni. Inversul este de asemenea
adevărat. Legea lui Okun este numit pentru omul care a descris-o mai întâi,
Arthur Okun (28 noiembrie 1928-23 martie 1980). Un susținător al politicilor
economice keynesiste, Okun a fost un credincios ferm în utilizarea politicii
fiscale pentru a controla inflația și de a stimula ocuparea forței de muncă.
Studiile sale de ratele șomajului pe termen lung a dus la publicarea în 1962 a
ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Legea lui Okun.
O versiune modernă a legii lui Okun poate fi redată prin relația: Rata
șomajului = Rata naturală a șomajului – (0,5 X Decalajul PIB), unde
decalajul PIB este egal cu PIB real – PIB potential.
Relația dintre șomaj și PNB sau PIB variază în funcție de țară. În Statele
Unite, coeficientul Okun estimează că, atunci când șomajul scade cu 1%, PNB
va crește cu 3%, iar PIB-ul va crește cu 2%. Când șomajul va crește cu 1%,
atunci se estimează că PNB va scădea cu 3%, iar PIB va scădea cu 2%.
Națiunile industrializate cu piețe ale muncii mai puțin flexibile decât cele ale
Statelor Unite, precum Franța și Germania, tind să aibă coeficienți mai mari de

4
Okun. În aceste țări, aceeași modificare procentuală a PNB are un efect mai mic
asupra ratei șomajului decât în SUA.
Economiștii susțin în mare parte legea lui Okun, dar este considerată
inexactă. Aceasta vine în condițiile în care numeroase variabile sunt implicate cu
modificări ale PNB și PIB. Economiștii susțin o relație inversă între șomaj și
producție, considerând că atunci când șomajul va crește, PNB și PIB vor scădea
simultan, iar când șomajul va scădea, PNP și PIB vor crește, dar suma exactă
variază.
Legea lui Okun este un ghid util pentru politica monetară, deoarece
sugerează posibilitatea ca factorii de decizie să îmbunătățească producția totală
prin reducerea în continuare a șomajului. Cu toate acestea, în ciuda popularității
sale, stabilitatea și utilitatea legii lui Okun au fost contestate.

Logica din spatele legii lui Okun este simplă. Producția depinde de
cantitatea de muncă folosită în procesul de producție, astfel încât există o relație
pozitivă între producție și angajare. Totalul forței de muncă este egal cu forța de
muncă minus șomerii, astfel încât există o relație negativă între producție și
șomaj (condiționată de forța de muncă). Cu toate acestea, stabilitatea și
semnificația legii lui Okun depind de modul în care sunt definite tendințele pe
termen lung pentru PIB și rata șomajului. Când tendința HP este utilizată ca
tendință pe termen lung (ca în panoul din stânga sus), legea lui Okun pare să fie
foarte stabilă și semnificativă în timp, chiar dacă estimarea se bazează doar pe
eșantioane mai recente, inclusiv în perioada de criză financiară.
De-a lungul anilor, economiștii au studiat legea lui Okun sub diferite forme
folosind diferite modele, date diferite și diferite eșantioane de timp. Una dintre
motivațiile lor a fost să stabilească dacă legea lui Okun s-a schimbat de-a lungul
timpului. Astfel, cercetarea legii lui
Okun la nivel național arată că relația s-
a menținut într-o formă asemănătoare de
peste 50 de ani.
În concluzie, poate fi de multe ori
util să privim legea lui Okun ca pe o
verificare a estimărilor producției
potențiale derivate din abordarea
contabilității de creștere. Relația este
relativ robustă pe perioade mai lungi, iar

5
o abatere persistentă a ratei șomajului de cea prevăzută de legea lui Okun ar
putea pune în discuție tendințele estimate în una sau mai multe dintre
componentele sale.
Cu alte cuvinte, pentru a răspunde la întrebarea noastră inițială: Legea lui
Okun este un ghid util pentru politica monetară? Răspunsul poate fi „da”, dar
numai în măsura în care rata naturală a șomajului este măsurată în mod
corespunzător.
5. CURBA LUI PHILIPS
Până spre sfârşitul anilor '60, o opinie larg împărtăşită de majoritatea
economiştilor era aceea că, în explicarea ciclurilor de afaceri, curba Phillips
ocupă locul central, rolul său fiind, în consecinţă, indispensabil. În 1958, A.W.
Phillips studiase existenţa unei relaţii între rata de creştere a salariilor nominale
şi creşterea ratei şomajului în Marea Britanie, arătând că între aceste două
variabile există o relaţie negativă (Phillips, 1958). În baza studiului lui Phillips,
analizele ulterioare s-au concentrat asupra relaţiei dintre modificarea unui indice
cuprinzător al preţurilor – respectiv rata inflaţiei – şi modificarea produsului
naţional brut, evidenţiind, şi în acest caz, o legătură inversă între cele două
mărimi. Foarte important în acest context a fost faptul că descoperirea unei
astfel de relaţii stabile are implicaţii imediate de politică economică: ea
sugerează că autorităţile monetare pot contribui la reducerea permanentă a
şomajului, prin simpla acceptare a unei doze suplimentare de inflaţie; similar,
autorităţile pot reduce rata inflaţiei, suportând costurile induse de un şomaj mai
ridicat.
Acest aparent consens nu avea să supravieţuiască însă prea mult timp: în
1968, Milton Friedman şi Edmund Phelps au adus argumente teoretice solide
împotriva unor asemenea recomandări de politică economică (Friedman, 1968,
Phelps, 1968). La sfârşitul anilor '60, cei doi economişti au argumentat, plecând
de la fundamente microeconomice, că această relaţie empirică între inflaţie şi
şomaj se va prăbuşi în cazul în care autorităţile publice vor încerca să o
exploateze. În primul rând, ei au argumentat că, în conformitate cu postulatele
teoretice, o inflaţie întreţinută nu poate avea niciun efect asupra producţiei şi
ratei şomajului, deoarece oamenii ţin cont, în primul rând, de variabilele reale
din economie, şi nu de cele nominale.
Identificarea curbei Phillips, ce postulează o relaţie negativă între inflaţie şi
şomaj, prezintă o importanţă sporită pentru decidenţii de politică
macroeconomică. Întrucât şomajul este anticiclic, relaţia dintre inflaţie şi
decalajul de producţie este una pozitivă. Curba Phillips este luată în calcul

6
atunci când se concep măsurile de politică macroeconomică cu privire la inflaţie
şi output. În ultimii ani, estimarea curbei Phillips a fost aplicată în economii
precum SUA, Australia, Marea Britanie, Turcia şi China.

În ceea ce priveşte SUA şi alte economii industrializate, Debelle şi Laxton

(1997), printre alţii, sugerează că forma specifică curbei Phillips este cea
convexă, în timp ce Gordon (1997) pledează în favoarea unei curbe liniare, iar
Stiglitz (1997) chiar în favoarea unei forme concave. În primii ani prezentați în
graficul de mai jos, inflația a fost de obicei mai mare atunci când șomajul avea
tendință de scădere, iar inflația a fost de obicei mai scăzută când șomajul era în
creștere. În anii mai recenți, însă, relația dintre cele două variabile pare mai
puțin clară.

7
 Începând cu 2012, în timp ce rata șomajului a scăzut la niveluri care nu au
fost văzute în 50 de ani, inflația a rămas scăzută - chiar sub ținta de 2% pentru
cea mai mare parte a perioadei prezentate în grafic. Acest lucru sugerează că
curba Phillips s-a „aplatizat” sau că relația s-ar putea să nu fie la fel de puternică
precum a fost odată.
Președintele Sistemului federal de rezervă monetară din St. Louis, James
Bullard, a discutat anterior despre aplatizarea curbei empirice a Phillips, inclusiv
în timpul unui interviu NPR din octombrie 2018. „Dacă ați pus-o într-un cadru
de mister al crimei -„ Cine a omorât curba Phillips? ”- a fost Banca Cental
Națională cea care a ucis curba Phillips ”, a spus Bullard. "Sistemul federal de
rezervă a fost mult mai atent cu privire la țintirea inflației în ultimii 20 de ani".
Acesta a dus la o inflație mai mică și mai stabilă în SUA, a spus el, adăugând
„astfel încât nu mai există o relație între performanța pieței muncii și inflația”.
Există dezbateri între factorii politici cu privire la cât de utilă este curba
Phillips ca un indicator fiabil al inflației - o dezbatere care nu se limitează la
ultimii ani. Și după cum a spus președintele Powell în timpul mărturiei sale din
iulie 2019, „Cred că am învățat cu adevărat, deși economia poate menține
șomajul mult mai mic decât am crezut, fără niveluri tulburătoare ale inflației.”
„O altă evoluție esențială din ultimele decenii este aceea că inflația
prețurilor pare mai puțin sensibilă la pierderea resurselor. Adică, curba Phillips a
prețurilor pe termen scurt - dacă nu curba de salariu Phillips - pare să se
aplatizeze, ceea ce implică o schimbare a relației dinamice dintre inflație și
angajare. " a afirmat vicepreședintele Rezervei Federale, Richard Clarida în
septembrie 2019. Președintele Federatiei din San Francisco, Mary Daly, a spus,

8
în august 2019: „În ceea ce privește curba Phillips… cele mai multe argumente
se concentrează astăzi dacă este mort sau doar grav bolnav. În orice caz, relația
dintre șomaj și inflație a devenit foarte dificil de observat. ”
Din toate aceste date și afirmații putem observa faptul că, deși începând cu
anii `60 curba lui Phillips a reprezentat un indicator important în economia
SUA, aceasta a devenit din ce în ce mai nereprezentativă, indicând faptul că în
ultimii 20 de ani evoluția ratei inflației nu mai depinde de rata șomajului. În
concluzie, curba lui Phillips, indicator macroeconomic, nu se mai poate aplica
cu certitudine în cadrul economiei Statelor Unite ale Americii.

 BIBLIOGRAFIE
 https://www.greelane.com/ro/%C8%99tiin%C8%9B%C4%83-tehnologie-math/stiinte-
sociale/overview-of-okuns-law-1148111/
 https://www.zf.ro/business-international/inflatia-indicator-da-batai-cap-sua-investitorii-tem-
devenit-prea-mare-sufoca-businessul-timp-zona-euro-bce-spere-inflatie-puternica-17605941
 https://data.bls.gov/timeseries/LNS14000000
 https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omaj
 https://ro.moneycash4u.com/okuns-law
 http://store.ectap.ro/articole/566_ro.pdf
 https://www.thebalance.com/u-s-inflation-rate-history-by-year-and-forecast-3306093
 https://www.stlouisfed.org/open-vault/2020/january/what-is-phillips-curve-why-flattened
 https://fraser.stlouisfed.org/title/statements-speeches-frederic-s-mishkin-919/estimating-
potential-output-35633
 https://www.stlouisfed.org/publications/regional-economist/october-2013/output-and-
unemployment-how-do-they-relate-today
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut