Sunteți pe pagina 1din 5

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Importanta politicii fiscale pentru creşterea economică

Paraschiv Marius Alexandru


Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul II
z.alex312@yahoo.com

Coordonatorul lucrării
Lect.univ.dr. Simionescu Liliana Nicoleta

1. Introducere
Prin aceasta lucrare, mi-am propus analiza politicii fiscale, respectiv a rolului pe care
aceasta il joaca in evolutia PIB-ului si a instrumentelor de politica fiscala. Studiul de caz este
facut pe cazul Romaniei, totodata fiind analizate si obiectivele politicii fiscale.
In prezenta lucrare, vom vedea care este factorul principal care duce la cresterea PIB-ului
si cum este influentat de catre modifcarile politicii fiscale, mai bine spus, de felul in care sunt
modificate instrumentele de politica fiscala. Fie ca este vorba de o persoana fizica sau de o
persoana juridica, de un consumator sau de catre un producator, toti suntem afectati de catre
aceste modificari si luam decizii in consecinta; cum ar decizia de a consuma, de a economisi
sau de a investi mai mult.

2. Aspecte teoretice
Prin definitie, politica financiara publica reprezinta metode si mijloace concrete privind
procurarea si dirijarea resurselor financiare, precum si instrumentele, institutiile si
reglementarile financiare utilizate de stat pentru influentarea proceselor economice si a
relatiilor sociale, intr-o etapa determinata.
Aceasta se imparte in doua componente: politica fiscala si politica bugetara.
Politica bugetara se ocupa cu dimensionarea si ierarhizarea cheltuielilor bugetare prin actiuni
si instrumente specifice, iar prin politica fiscala se stabilesc sursele, metodele de prelevare si
de formare a veniturilor bugetare.

2.1 Concepte privind politica fiscala


Politica fiscala desemnează concepția, măsurile și acțiunile statului privind impozitele și
rolul lor în formarea veniturilor bugetare și finanțarea cheltuielilor bugetare, tipurile de
impozite, perceperea și folosirea lor ca instrument de stimulare a creșterii economice.
Politica fiscală reprezintă utilizarea cheltuielilor bugetare și a impozitelor în vederea
influențării economiei naționale.

Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2018-2020


Se mentioneaza ca “obiectivele politicii fiscale şi bugetare pe orizontul de timp 2018-
2020 vizeaza concretizarea eforturilor pe promovare a unor politici macroeconomice
orientate spre stabilitate și reforme care să favorizeze creșterea economic pentru România.
Astfel, sunt stabilește următoarele obiective ale construcției bugetare pentru anul 2018 și
orizontul 2019-2020:

 Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice


inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării

11
Paraschiv Marius Alexandru
Importanta politicii fiscale pentru creşterea economică

unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări


încrederea investitorilor în economia românească;
 Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin
prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii
şi serviciilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, cu efect multiplicator şi aport
direct la formarea brută de capital fix;
 Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și
stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adaugată ridicată, simplificarea
fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri
economice sustenabile;
 Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor
măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității
sociale pentru personae vârstnice, pensionari și categoriile cele mai
vulnerabile ;
 Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei
publice;
 Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea
transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

Semestrul European 2019


Este precizat faptul ca modelul de crestere economica al Romaniei este bazat pe
cheltuielile consumatorilor, iar acest fapt afecteaza capacitatea tarii de a atinge in mod durabil
nivelul de trai din UE.
“Reducerea cu aproape jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, cauzată în mare parte de o
încetinire a cheltuielilor consumatorilor, a scos în evidență limitele modelului de creștere
economică al României.”

Figura 1. Evolutia PIB si Consum -unit: mrd EUR


180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

PIB Consum

Sursa: AMECO
(Din Figura 1 se observa evolutia in acelasi sens a PIB-ului si a consumului.)

12
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019

“În ciuda încetinirii semnificative înregistrate în 2018, creșterea rămâne solidă.


După ce s-a situat la 7 % în 2017, în 2018 creșterea PIB-ului real (ajustată cu inflația) a
încetinit, ajungând la o valoare estimată de 4 %.“
Un motiv de ingrijorare il reprezinta si inegalitatea dintre venituri. “Inegalitatea
veniturilor se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, reflectând în parte
capacitatea redusă de redistribuire a sistemului fiscal și de securitate socială. “
“Structura fiscală este caracterizată de un nivel scăzut al veniturilor și se bazează în
mare măsură pe impozitele pe consum.”
In urmatorul tabel se observa ca procentul din PIB reprezentat de taxele indirecte este mai
mare decat cel reprezentat de catre taxele directe.

Tabel 1. Procentul in PIB reprezentat de diferite tipuri de impozite si taxe – Romania


Impozite Impozite Impozit pe Impozit pe Contributii
An indirecte TVA directe venit profit sociale
2004 11.7 6.6 6.4 2.9 3.2 9.2
2005 12.8 8 5.3 2.3 2.7 9.6
2006 12.7 7.9 6 2.8 2.8 9.7
2007 12.5 8 6.7 3.2 3 9.8
2008 11.8 7.8 6.6 3.3 2.9 9.3
2009 10.8 6.5 6.2 3.4 2.4 9.3
2010 11.8 7.5 5.7 3.2 2 8.6
2011 13 8.6 6 3.3 2.3 9
2012 13.2 8.2 5.8 3.4 1.9 8.7
2013 12.7 8.1 5.9 3.4 2 8.6
2014 12.8 7.6 6.2 3.5 2.1 8.5
2015 13.4 8.1 6.6 3.7 2.3 8.1
2016 11.4 6.5 6.5 3.7 2.2 8
Sursa: Taxation Trends 2018.

“Nivelul de respectare a normelor fiscale rămâne scăzut, așa cum o demonstrează


rata ridicată de neîncasare a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Deficitul de încasare a
TVA este definit ca diferența dintre obligația de plată a TVA datorată teoretic și TVA efectiv
colectată.”

Tabel 2. Cote de TVA – Romania

Cota Standard de
An TVA
2004 19
2005 19
2006 19
2007 19
2008 19
2009 19
2010 24
2011 24

13
Paraschiv Marius Alexandru
Importanta politicii fiscale pentru creşterea economică

2012 24
2013 24
2014 24
2015 24
2016 20
2017 19
2018 19
Sursa: Taxation Trends 2018.

Instrumente de politica fiscala


Cele mai cunoscute instrumente de politica fiscala sunt impozitele si taxele. Acestea pot
fi directe sau indirecte. Taxele si impozitele asigura banii folositi pentru plati de care toata
comunitatea are nevoie. Reprezinta o contributie comuna si sunt platite de catre persoanele
fizice, indiferent de sex, varsta, nationalitate, rasa si profesie. Exista pe toate continentele si
sunt platite de toata lumea.
Toata lumea plateste taxe si impozite, chiar si cei care nu castiga bani sau care nu detin
proprietati.
De exemplu: atunci cand cumparam benzina, platim o taxa speciala, denumita acciza sau,
in cazul unei sticle de apa, platim taxa pe valoare adaugata sau TVA, care este inclusa in
pretul produsului.
Taxele si impozitele sunt instituite si colectate de stat pentru a finanta furnizarea de
bunuri si servicii publice, care satisfac necesitatile publice.
Bunurile de lux sunt de obicei impozitate mai mult (si, uneori, includ taxe si impozite
suplimentare, cum ar fi acciza.)
Bunurile pentru necesitati de baza sunt impozitate mai putin, ceea ce le face mai
accesibile pentru toata lumea.
Putem defini impozitul ca o plata obligatorie efectuata catre stat, care nu are un beneficiu
direct si imediat pentru platitor, dar care, in schimb, este utilizata pentru a satisfice necesitatile
publice.

Caracteristici
Caracteristici ale impozitelor directe:
 obiectul impozabil este uşor de identificat şi clar definit;
 flexibilitatea (veniturile fiscale cresc relativ repede odată cu trecerea contribuabililor
într-o altă categorie de venit);
 nu produc distorsiuni ale preţurilor;
 bun stabilizator macroeconomic;
 pot afecta negativ creșterea economică.

Caracteristici ale impozitelor indirecte:


 necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciziei de instituire a
impozitelor;
 reclamă cheltuieli modice de aşezare, percepere şi urmărire;
 sunt mai voalate, fiind cuprinse în preţul de vânzare al produselor sau tariful
serviciilor prestate;
 cotele nu sunt diferenţiate în funcţie de mărimea venitului sau averii contribuabililor
şi nici în funcţie de situaţia personală a acestora;

14
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019

 afectează, în mod deosebit, pe cei cu venituri mici;


 nu afectează în mod direct venitul disponibil, ci puterea de cumpărare a
contribuabililor (au un caracter regresiv);
 au incidenţă asupra preţurilor produselor;
 nu influențează negativ creșterea economică.

3. Concluzii
O politica fiscala adecvata poate duce la cresterea economica, adica a nivelului de
trai si a bunastarii populatiei. Toti suntem afectati de catre aceste modificari si luam decizii
in consecinta; cum ar fi decizia de a consuma, de a economisi sau de a investi mai mult.
Cresterea economica a Romaniei este bazata pe consum, cheltuielile bugetare sunt finantate,
in cea mai mare parte, din impozitele pe consum, insa acest fapt „afecteaza capacitatea tarii de
a atinge in mod durabil nivelul de trai din UE.”

Bibliografie
Baghestani, H. and McNown, R. (1994), Do revenueor expenditure respond to budgetary
disequilibria, Southern Economic Journal, 61, 311–22
Case, K., Fair, R., Oster, S. (2012), Principles of Macroeconomics, Prentice Hall
Comisia Europeană (2019), Semestrul european 2019. Evaluarea progreselor înregistrate în
ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 1176/2011
Academia Romana, Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX)
Dobrotă, N. (coordonator) (1999), Dicționar de economie, Editura Economică
Friedman, M. (1978), The limitations of tax limitations, Policy Review, Summer, 7–14
Gaspar, V., Eyraud, L. L., (2017), Five Keys to a Smart Fiscal Policy, IMF,
https://blogs.imf.org/2017/04/19/five-keys-to-a-smart-fiscal-policy/
Horton, M., El-Ganaini, A. (2009), Back to Basics: What Is Fiscal Policy?, Finance and
Development, June 2009, IMF
http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2009/06/pdf/basics.pdf
McConnell, C.R., Brue, S.L. (1996), Economics –Principles, Problems and Policies,
McGraw-Hill, Inc. Thirteenth Edition
Meltzer, A. H., Richard, S. F. (1981), A rational theoryof the size of the government, Journal
of PoliticalEconomy, 89, 914–27
Musgrave, R. A. (1966), Principles of budget determination, in Public Finance: Selected
Readings (Eds) A. H. Cameron and W. Henderson, Random House,New York, pp. 15–27
Peacock, A. T., Wiseman, J. (1961), The Growth ofPublic Expenditure in the United
Kingdom, Princeton University Press for the National Bureau of Economic Research,
Princeton, NJ.
Peacock, A. T., Wiseman, J. (1979), Approaches to the analysis of government expenditure
growth, Public Finance Quarterly, Volume 7, issue1, 3-23

15

S-ar putea să vă placă și