Cuprinsul prezentării:

Problema 1: Cuvinte cheie

Problema 2: Obiectivele
studiului

Problema 3: Partea
teoretica

Problema 4: Partea
practica
Problema 1: Cuvinte
cheie
• Masa monetara
• Indicatori monetari
• Agregate monetare
• Contrapartidele
masei monetare
• Produs intern brut
 Problema 2: Obiectivele studiului

Obiectivele propuse:
• Insusirea de notiuni-cheie: masa
monetara, indicatori monetari,
agregate monetare, contrapartidele
masei monetare, produs intern brut;
• Intelegerea exacta a conceptului de
masa monetara;
• Cunoasterea rolului masei monetare, a
indicatorilor si agregatelor monetare in
economie si importanta acestora;
• Perceperea modului de calcul al masei
monetare;
• Perceperea legaturii dintre masa
monetara si PIB.
 INTRODUCERE
ACTUALITATEA TEMEI

Prezenta lucrare este realizată în vederea prezentăzii cât mai detaliată a

masei monetare si modul de desfăşurare a acesteia pe teritoriul romanesc .
Acest proiect conţine date referitoare la masa monetara, la indicatori
agregate si contrapartidele masei monetare.
Proiectului îi sunt anexate câteva documente, având rolul de a completa
datele studiului. In ceea ce priveste masa monetara există preocupări
privind disfuncţionalităţile care pot să apară în interiorul ei şi, de aceea, se
studiază indicatorii, agregatele şi manifestări a acestora, consecinţele lor.
Economiştii analizează masa monetara după criterii specifice,
atribuindu-i numeroase caracteristici.
Asadar masa monetara joacă un rol decisiv, dar în egală măsură detine
o
pozitie privilegiată și în analizele decidentilor de politici economice.
 Problema 3: Partea teoretica
3.1. Notiuni introductive - Conceptul de masa monetara
Masa monetara este o marime eterogena, reprezentand totalitatea
mijloacelor banesti existente in economie la un moment dat, adica
toate activele financiare care pot fi folosite pentru achizitia de
bunuri si servicii si pentru plata datoriilor.
Statistic, masa monetara se poate determina pe baza bilantului
centralizat al intregului sistem bancar, din care se scad transferurile
intre banci.
Masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua
modalitati:
1) prin insumarea cantitatilor de moneda: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A
2) prin insumarea datoriilor : Mm = 1P + 2P + 3P + 4P
3.2. Structurarea masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se

recurge la structurarea acesteia.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se
realizeaza
dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara
internationala.
A. Sfera pe care o serveste masa monetara;
B. Natura social economica a detinatorilor de moneda;
C. Rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare;
D. Gradul de lichiditate al diferitelor componente.
Majoritatea monetaristilor au apreciat ca in structura acesteia pot fi
incluse urmatoarele active, potrivit gradului de lichiditate al acestora:
- moneda efectiva sau numerarul;
- moneda de cont, respectiv disponibilitatile in conturi curente curente;
- depunerile la termen si in vederea economisirii;
- alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
3.3. Agregatele monetare
Agregatele monetare  (monetary aggregates) reprezinta integrarea
succesiva a
tuturor activelor monetare si financiare, in scopul obtinerii totalului masei
monetare. Reprezinta un instrument modern de analiza a structurii masei
monetare
si a circulatiei banesti.
banesti
La modul general, se poate aprecia ca agregatele monetare se clasifica in trei
grupe:
a) moneda primara (baza monetara, moneda de rezerva) care cuprinde bani
creati
de Banca Centrala.
b) moneda mijloc de plata (masa monetara in sens restrans – M1) care cuprinde
instrumenetele de plata create de Banca Centrala si de celelalte institutii financiar
bancare.
c) moneda ca avutie neta (masa mijloacelor de detinere a averii), care cuprinde
pe
langa instrumentele de plata, instrumentele financiare lichide care nu se folosec
ca
atare in plati .
 In raport cu gradul de lichiditate a diferitelor active cuprinse in structura masei
monetare s-au construit agregatele monetare, simbolizate cu M1, M2, M3, L:
 agregatul M1 (masa monetare in sens restrans, lichiditate primara) – este formata din
moneda efectiva (bilete de banca) si disponibilitati la vedere din conturile de la banca:
M1 = Numerar + Depozite la vedere si in conturi curente
 agregatul M2 (masa monetara standard, cvasimoneda sau lichiditate secundara) este
mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea
economisirii.
M2 = M1 + cvasi-moneda sau M2 = M1 + depozite la termen si in vederea
economisirii
 agregatul M3 - include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in
structura
carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa.
M3 = M2 + Alte active monetare
 agregatul L (agregatul monetar al masei monetare cel mai larg) – inglobeaza toate
celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung,
care
pot fi transformate mai lent in lichiditati.
L = M3 + Alte active financiare
3.4. Masa monetară în România

În cazul României, analiza masei monetare este realizată prin utilizarea

următoarelor agregate:
 masa monetară în sensul larg (M2)
 masa monetară în sensul restrâns (M1)
 cvasi-bani
Tot pentru analiza masei monetare se determină şi indicatorul baza
monetară
M0, calculate ca medie zilnică şi la sfârşitul perioadei.

3.5. Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma

valorii
de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final,
produse în
toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.
3.5. Relaţia dintre masa monetară şi PIB

1. Trecerea de la economia reală la cea monetară - se face prin obţinerea

dimensiunii valorice a PIB cu ajutorul preţurilor, iar valoarea reală din bunuri
este exprimată prin intermediul etalonului monetar.
2. Viteza de circulaţie a monedei - creşterea nivelului masei monetare reflectă
sporirea dimensiunilor economice şi monetare ale activităţii. Pentru a evidenţia
importanţa acestui indicator, masa monetară trebuie corelată cu PIB (ca
indicator
care reflectă evoluţia tranzacţiilor). Astfel, se măsoară un raport PIB/Mm (unde
Mm reprezintă media cantităţii de monedă din fiecare lună) şi este denumit
generic,
viteza de circulaţie a monedei.
3. Gradul de monetizare al economiei - indicatorul grad de monetizare al
economiei
reprezintă raportul dintre masa monetară şi PIB, exprimând nivelul
intermedierii
financiare într-o ţară, şi se calculează ca raport între masa monetară în sens larg
şi
PIB (M2/PIB).
 Problema 4: Partea practica

STUDIU DE CAZ
Produsul Intern Brut
(P.I.B.) si Masa monetara
4.1. Produsul Intern Brut (P.I.B.)
Primul PIB al României a fost calculat la ceva mai mult de 2
miliarde de dolari la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste
Realizarea
3 miliarde dolari si a trecut de 6 miliarde dolari la sfârsitul secolului
României
XIX. Mari a
adus în 1920 o PIB (mld. USD)
crestere a PIB cu 250
circa 50%, până 200
la aproape 12
PIB
miliarde dolari. 150
(mld.
Astfel, în 2012, 100 USD)

PIB-ul a fost de 50
circa 180
miliarde dolari, 0

cu valoarea lor la
zi, si un PIB pe Sursa: ”Produsul Intern Brut al României 1862- 2000 Serii statistice
locuitor de circa seculare și argumente metodologice”.
Variatia creşterii PIB (2005-
2013)
P.I.B .
663,7
700
593,3 587,4
600
503,9 513,6
491,3
500
404,7
400
342,4
287,2 P.I.B.
300
200

100
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de

majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a
valorii adăugate brute din informaţii şi comunicaţii şi
din activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
Factori de influenţă ai creşterii PIB în 2005-
2013 pe categorii de resurse
60
50 PIB
40
30
20 Impozite nete pe produs
10
0
-10 Servicii
-20
-30
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Constructii

PIB 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 5,8 5,7 5,7
Impozite nete pe 9,4 7,5 4 5,5 5 4,8 4,8 4,7 4,7 Agricultura, silvicultura,
produs piscicultura, exploatare
forestiera
Servicii 9,4 7,3 6,6 6,5 6 5,8 5,8 5,7 5,7
Industrie
Constructii 9,8 19,4 17,2 11 10,5 10,5 9,8 9,7 9,4
Agricultura, silvicultura, -18,7 3,3 3 3,2 3,5 3,5 2,5 2 1,6
piscicultura, exploatare
forestiera

Sursa: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Factori de influenţă ai creşterii PIB în 2005-
2013 pe categorii de utilizatori
40 Modificarea stocurilor
35
30 Consumul colectiv efectiv al
adm. publice
25
Cheltuiala de consum
20 individual al adm.publice
15 Export net
10
5 Formarea bruta a
capitalului fix
0
P.I.B.
-5
-10
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Modificarea stocurilor -2,2 0,3 0 0 0,1 0 0,1 0 0

Consumul colectiv 13,5 2,7 4,2 3,7 2,7 2,5 2 3 2,3
efectiv al adm. publice
Cheltuiala de consum 4,9 2,7 4 3,5 3 3 2,5 3,7 2,3
individual al adm.publice
Export net -4,5 -6,4 -5,7 -4,5 -4 -3,2 -2,6 -2,7 -2,5
Formarea bruta a 12,6 16,1 15,7 13 11,5 11 10,5 10 10
capitalului fix
P.I.B. 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 5,8 5,7 5,7

Sursa: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

 Impozite nete pe produs 4,7

Factori de Servicii 5,7

influenţă ai Constructii 9,7

creşterii PIB în Agricultura, silvicultura, piscicultura 2

2012 pe categorii Industrie 5,3

de resurse P.I.B. 5,7

0 2 4 6 8 10 12

Sursa: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

0 Modificarea stocurilor

3 Consumul colectiv efectiv al adm. publice Factori de

3,7
Cheltuiala de consum individual al
adm.publice
influentă ai
-2,7 Export net
cresterii PIB în
10 Formarea bruta a capitalului fix
2012 pe categorii
5,7 P.I.B.
de utilizatori
-4 -2 0 2 4 6 8 10 12

Sursa: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

 4.2. Masa monetara in România
Agregat Evolutia agregatului monetar
Milioane lei
monetar 35.000 32.357 31.877

30.000 26.960 25.617 28.253

M0 31.876,7 25.000
23.058

20.000 14.670
M1 88.222,1 15.000 M0-milioane lei

10.000
M2 220.506,6 5.000

0
M3 220.767,2 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sursa:
www.bnr.ro

Agregatul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
monetar
M0-milioane lei 14.670 23.058 26.960 25.617 28.253 32.357 31.877
% față de anul
27% 57% 17% -5% 10% 15% -2%
anterior
Sursa:
www.bnr.ro
 4.3. Relaţia dintre masa monetară şi PIB
Evolutia principalelor agregate monetare in perioada 2008-
2012 (mil. lei)
Anul 2008 2009 2010 2011 2012
M3 174,0 189,6 202,8 216,2 279,1
M2 173,6 188,0 199,6 212,1 251,8
M3(%PIB) 33,8 38,1 38,2 37,4 37,4
M1 92,5 79,4 81,6 85,8 92,3
Numerar in circulatie 25,3 24 26,8 30,6 35
Depozite la vedere 67,2 55,4 54,8 55,2 69,3
Sursa:
www.bnr.ro
Contrar opiniilor exprimate destul de frecvent, masa monetară în sens
restrâns, s-a diminuat odată cu recesiunea. Ea a revenit lent spre valoarea
de plecare din anul 2008, fără a atinge, însă, nivelul de referintă al celui
mai bun an economic de până acum prin prisma nivelului PIB.
Numerarul aflat în circulatie a preluat treptat o parte din diminuarea
depozitelor .
Stopare a tendinţei de creştere a adâncimii financiare

%, sfarsitul perioadei

50
40
30
20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Credit sector privat/PIB 27 36 38 40 40 39 42
Masa monetara/PIB 32 36 34 38 39 38 37

Credit sector privat/PIB Masa monetara/PIB

Sursa:
www.bnr.ro
Dinamica anuală reală a M3 scade rapid din 2008 şi
intră în teritoriul negativ în 2009, pe fondul deteriorării
evoluţiei activităţii economice şi al derulării unui proces
de dezintermediere pe plan global şi local, cu implicaţii
asupra evoluţiei creditului intern.
60
50
40
30
M1
20
M3
10
PIB
0
-10
-20
-30
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sursa:
%, termeni reali, sfarsitul perioadei www.bnr.ro
 Concluzii
Politica monetara si implicit masa monetara, ca
parte componenta a politicii la nivel macroeconomic,
trebuie sa asigure atingerea echilibrului pe piata
monetara. Trebuie, insa, sa mentionam ca politica
monetara nu dispune de un scop independent, ci, in
activitatea sa, Banca Centrala utilizeaza anumite
instrumente de interventie directa pe piata monetara
si isi stabileste obiectivele politicii monetare in stransa
corelatie cu obiectivele politicii economice generale.
Se impune in acest context identificarea masurii in
care Banca Centrala reuseste sa controleze oferta
propriei sale monede, respectiv daca baza monetara
este complet sau partial exogena, ceea ce presupune,
printre altele, ca finantarea deficitului bugetului de
stat prin creatie monetara sa fie strict limitata .
- Nicolae Dardac,Bibliografie
Teodora Barbu: Moneda, banci
si politici monetare, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2005;
- Vasile Turluc: Moneda si credit, Editura
Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 2006;
- Violeta Elena Dragoi, Madalina Antoneta Radoi:
Moneda, Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti,
2010;
- Frederic Mishkin: The Economics of Money,
Manking and Financial Markets, Pearson Addison
Weslley, 8th Edition, 2007;
- www.bnr.ro – Site-ul Bancii Nationale a
Romaniei;
- www.insse.ro - Site-ul Institutului National de
Va multumesc!