Băncile publice și creșterea economică: experiența a 10 țări în perioada 1950-2017
Această cercetare empirică a folosit metodologia ARDL a seriilor de timp pentru un
eșantion de 10 țări, în scopul de a determina natura relației dintre băncile publice și creșterea economică. În general, rezultatele găsite au fost descurajatoare, în ceea ce privește băncile publice ca factor al creșterii economice pe termen lung. În momentul verificării ipotezei potrivit căreia băncile publice au o influență directă asupra creșterii economice, Republica Dominicană a fost singura țară în care această ipoteză a fost confirmată. În celelalte 9 țări s-a ajuns la concluzia că băncile publice afectează negativ creșterea economică (Chile și Norvegia) sau că modelul econometric respectiv nu poate fi integrat. În cazul ipotezei potrivit căreia există o legătură indirectă, pe termen lung, prin posibilele contribuții ale băncilor publice la investiții, aceasta a fost confirmată doar de 3 din cele 10 țări. Din nefericire, activele băncilor publice au avut o influențat pozitiv semnificativ investițiile doar în Singapore. Rezultatele sunt surprinzătoare, datorită faptului că mai multe bănci publice precum BNDES (Brazilia), KfW (Germania), și KDB (Coreea de Sud) au sau au avut ca obiect principal al activității accelerarea dezvoltării în țările de origine, în timp ce alte câteva bănci publice au deținut un rol important în dezvoltarea propriilor țări. Datorită faptului că majoritatea băncilor publice implicate în acest studiu au fost bine administrate în perioada de referință, este posibil ca o altă cauză, diferită de proasta administrare, să fie motivul lipsei de eficiență a acestor entități. De asemenea în cadrul studiului a mai fost analizată posibilitatea cauzalității inverse pe termen lung, fapt confirmat în 5 din cele 10 țări. În toate țările, cu excepția Norvegiei, mărirea PIB-ului pe cap de locuitor a condus la mărirea activelor băncilor publice, fapt care confirmă trend-ul potrivit căruia, în aceste țări, băncile publice urmăresc circuitul economic. În concluzie, cu toate că numărul țărilor analizate în studiul de față nu este mare, acestea sunt diferite în termeni de nivel democratic, dezvoltare economică și financiară, cultură și calitatea instituțiilor. Cu toate acestea, băncile publice influențează pozitiv creșterea economică doar în două țări. Din acest motiv, implicația politică principală a acestui studiu este aceea că țările care doresc să-și accelereze creșterea economică, ar trebui să fie mult mai precaute atunci când decid crearea unor noi bănci publice sau mărirea activelor băncilor publice existente. Reynaldo Senra Hodelin , Public banking and economic growth: The experiences of 10 countries since the 1950s until 2017, Centro de Investigaciones de la Economia Mundial, Department of International Finance, Calle 22, # 309, e/ 3ra y 5ta, Rpto. Miramar, Playa, La Habana 11300, Cuba