UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

Activitatea de comerţ exterior în China

1
 Cuprins

Introducere.............................................................................................................................................3
Creşterea economică în China............................................................................................................3
Factori de stimulare a creșterii economice în China...............................................................................4
1)Investițiile străine directe................................................................................................................4
2) Nivel înalt al ratei economisirii interne..........................................................................................5
3) Comerţul internaţional...................................................................................................................6
Exporturile Chinei..................................................................................................................................7
Exporturile Chinei spre SUA................................................................................................................21
Exporturile Chinei către Asia...............................................................................................................21
Reglementările de export ale Chinei.....................................................................................................23
Taxele de export din China...................................................................................................................23
Afacerile de export din China...............................................................................................................23
Concluzii..............................................................................................................................................25
Bibliografie..........................................................................................................................................26

2
 Introducere

China este, în mod incontestabil, una dintre marile puteri economice ale lumii
contemporane. Ea a reuşit în ultimii 30 de ani o impresionantă performanţă de restructurare,
dezvoltare şi creştere, devenind ţara cu cea mai rapidă ascensiune din lume, ajungând să fie a
treia mare economie a globului, una dintre cei mai mari importanţi producători industriali,
unul dintre cei mai mai consumatori de resurse şi de energie la nivel global, al doilea mare
receptor al fluxurilor investiţionale ale lumii, o uriaşă piaţă de desfacere, o mare putere
comercială şi, nu în ultimul rând, deţinătoarea celei mai mari rezerve valutare din lume. Fie şi
numai menţionarea acestor câteva superlative pune în evidenţă forţa economică pe care şi-a
căpătat-o în economia mondială şi faptul că ea a devenit un partener imortant şi deziderabil
pentru orice stat al lumii.

Dezvoltând în mod constant legăturile economice pe această relaţie, Uniunea

Europeană a devenit principalul partener comercial al Chinei, iar China a ajuns al doilea mare
partener comercial al Uniunii Europene, ambele părţi acordând o importanţă promovării pe
mai departe a acestui parteneriat.

Încă din anul 1970 China a început să îsi pună amprenta asupra economiei mondiale,
ajungând în anul 2010 să fie chiar lider mondial în ceea ce priveşte exporturile lumii.
Reformele în această ţară au început cu eliminarea treptată a agriculturii colectivizate, s-a
realizat o liberalizare a preţurilor, crearea unui sistem bancar diversificat, pecum şi o
deschidere a pieţelor către comerţ exterior şi investiţii.

Creşterea economică în China

La sfârşitul anului 2007, China era considerată ca fiind deja o a treia mare putere
economică a lumii, după SUA şi Japonia, deşivenitul pe locuitor o plasează însă în categoria
ţărilor cu venit mediu scăzut (circa 5.300 USD/loc, tabel 1).

Tabelul 1: SUA, Japonia, China- nivelul PIB şi PIB/loc., în 2007

Ţara PIB nominal PIB la PPP PIB nominal per PIB la PPP per
(mld. USD) (mld. USD) capital capital
SUA 13841 13841 45820 45820
Japonia 4378 4284 34340 33610
China 3242 7328 2450 5380
Sursa: EIU, estimări pe baza datelor de la Banca Mondială

Şi în prima jumătate a anului 2008, în pofida unor situaţii extrem de dificile (o iarnă
deosebit de grea, un cutremur devastator, inundaţii, alunecări de teren, etc) şi a unor prognoze
ceva mai pesimiste, economia chinei a continuat să crească susţinut atingând un ritm de
10,4%. Desigur, olimpiada de la Beijing din vara anului 2008 a contribuit la susţinerea
creşterii economice în această perioadă. Însă, pe baza crizei care a afectat marele puteri

3
economice ale lumii, economia Chinei a înregistrat pentru prima dată în 5 ani o scădere a a
economiei sub 10%.

Datele privind ritmul de creștere a econimiei chinze într-un interval mai îndelungat de
timp, 1960-2008 (tabel 2), permit conturarea unei imagini mai complete asupra evoluției
considerate fară precedent nu atât prin nivelul rimurilor atinse, cât mai ales prin durata și
constanța acestei creșteri accelerate. Totodată, datele relevă efectele reformei asupra creșterii
economice, permițând compararea ritmurilor medii atinse în perioade lungi de timp, anterior
și ulterior aplicării politicilor reformatoare.

Tabelul 2: China – creșterea medie anuală a PIB, 1960-2008

Sursa: Economist Intelligence Unit, date oficiale ale guvernului chinez

Perioada Creștere medie anuală (%)
1960-1978 (înaintea reformei) 5,3
1879-2007( după reformă) 9,8 F
1990 3,8
1991 9,3 a
1992 14,2 ct
1993 14,0
1994 13,1 o
1995 10,9
1996 10,0 ri
1997 9,3
1998 7,8
1999 7,6
2000 8,4
2001 8,3
2002 9,1
2003 10,0
2004 10,1
2005 9,9
2006 11,1
2007 11,4
2008 12,1
de stimulare a creșterii economice în China
1)Investițiile străine directe
China s-a situat sistematic în ultimii șase ani pe primul loc în topul încrederii
investitorilor străini. Această încredere în stabilitatea și perspectivele economiei chineze,
adăugată atracției exercitate asupra investitorilor de dimensiunea pieței interne și de costul
scăzut al forței de muncă, a permis Chinei să devină al doilea mare receptor de investiții
străine ale lumii, după Statele Unite.

Principalii investitori străini ai Chinei din perioada 1979-2007 au fost Hong-Kong,

Japonia, SUA, Taiwan, Rep. Coreea (tabelul 3).
4
 Tabel 3: Principalii investitori străini în China, 1979-2007

Țara ISD cumulat ISD cumulat ISD 2007 ISD 2007 Modificări
1979-2007 1979-2007 (mld $) (%) ISD 2007
(mld $) (%) față de ISD
2006 (%)
Total 760,2 100,0 74,8 100,0 13,4
Hong-Kong 300,0 39,5 20,2 37,1 30,0
Japonia 61,2 8,1 3,6 4,8 -24,6
SUA 56,6 7,4 2,6 3,5 -12,8
Taiwan 45,7 6,0 1,8 2,4 -20,4
Rep. Coreea 38,7 5,1 3,7 4,9 -7,9
Sursa : Invest in China, http:www.fdi.gov.cn

2) Nivel înalt al ratei economisirii interne

în 1979, când au fost inițiate primele reforme, nivelul economisirii interne era de 32%
din PIB, cea mai mare parte a acestor sume fiind generate de profitul companiilor de stat și
fiind folosite de guvernul central pentru investiții interne.

În 2007, investițiile chineze în fonduri fixe au crescut cu 24,8% în industria de

prelucrare, cu 31,1% în agricultură și sivicultură si cu 26,9% în minerit.

În privinţa sectorului serviciilor, cele mai mari creşteri ale investiţiilor în fonduri fixe
s-au produs în zona serviciilor de catering şi închiriere locuinte (41,2%), servicii imobiliare
(32,2%), servicii culturale, sport şi petrecerea timpului liber (31 %), servicii de afaceri şi
leasing (31,5%), comerţ en gros şi en detail (28,9%)1 etc.

În tabelul numărul 4 sunt orezentate câteva din rezultatele remarcabile la care au

condus aceste investiţii:
Tabelul 4: Noi capacităţi create prin investiţii, în anul 2007

Rezultatele unor investiţii Unitatea de măsură Volumul

din 2007
Noi capacităţi de generare a energiei electrice 10000 kilowati 10009
Echipamente de transformare a enegiei
electrice de peste 220 kilowaţi
10000 kilowaţi-amperi 18848
Noi linii de cale ferată pusă în funţiune Km 678
Noi linii duble de cale ferată pusă în funcţiune Km 480
Noi linii de cale fertă electrificate Km 938
Noi autostrăzi Km 143595
Noi capacităşi de manipulare a mărfurilor (nave
de peste 10 mii de tone)
10000 tone 43916
Noi capacităţi centrale telefonice 10000 linii 836
Noi linii de cabluri optice 10000 km 146
Noi capacităţi ale centralelor penru telefonia 10000 abonaţi 24284
mobilă
Sursa: National Bureau of Statistics of China, 28.02.2008

3) Comerţul internaţional
Reformele economice, mărirea capacităţii de producţie industrială, diversificarea
economică şi creşterea productivităţii muncii au constituit fundamentul transformării Chinei
1
Statistical Comunique of the People’s Republic of China on the 2007, National Bureau of Statistics of China,
28.02.2008

5
într-o mare putere comercială. Exporturile au crescut de la circa 1 miliarde USD în 1979, la
1218 miliarde USD în anul 2007, în timp ce importurile au crescut mai lent, de la aproximativ
16 miliarde USD în 1979, la 956 miliarde USD în 2007 (tabelul 5).

Tabelul 5: Comerţul internaţional cu mărfuri ale Chinei, 1979-2007

-miliarde USD-

Anul Exporturi Importuri Balanţa comercială

1979 13,7 15,7 -2,0
1980 18,1 19,5 -1,4
1985 27,3 42,5 -15,3
1990 62,9 53,9 +9,0
1995 148,8 132,1 +16,7
2000 249,2 225,1 +24,1
2001 266,2 243,6 +22,6
2002 325,6 235,2 +30,4
2003 438,4 412,8 +25,6
2004 593,4 561,4 +32,0
2005 762,0 660,1 +101,9
2006 969,1 791,6 +177,5
2007 1218,0 955,8 +298,4
Sursa: IMF, Direction of Trade Statistics, The Wall Street Journal, 11.01.2007, Global
Trade Atlas (folosind date statistice chineze)

În timp ce în relaţia cu UE, SUA sau Hong- Kong, China are excedente comerciale,
în cadrul schimburilor cu Japonia şi ţările ASEAN înregistrează deficite (tabelul 6).

Tabelul 6: Principalii parteneri comerciali ai Chinei în 2007

-miliarde USD-

Ţara Comerţ total Exporturi China Importuri China Balanţa

comercială a
Chinei
UE 356,2 245,2 111,0 134,2
SUA 302,1 232,7 69,4 163,3
Japonia 236,0 102,1 134,0 -31,9
ASEAN 202,5 94,2 108,4 -14,1
Hong Kong 197,2 184,3 12,8 171,6
Sursa: China Monthly Statistics

Balanţa comercială a României pe relaţia China este deficitară, importurile fiind de

circa 10 ori mai scăzute decât exporturile. Deficitul comercial s-a adâncit de la an la an,
de la 335 milioane euro în anul 2003 până la un nivel record de circa 1570 milioane în
2007 defictul a scăzut uşor la 1513 milioane euro pe seama diminuării importului (tabelul
7).

Tabelul 7 : Balanţa comercială a României cu China, 2003-2007

6
 Anul Import Export Balanţă
2003 583 248 -335
2004 854 153 -695
2005 1319 165 -1154
2006 1743 174 -1569
2007 1670 157 -1513
Sursa:Institutul Naţional de Statistică, INS, 2008

Exporturile Chinei

În anul 2010, comerţul exterior al RP Chineze a înregistrat valoarea de 2972,76

miliarde USD, din care 1577,93 miliarde USD exporturi (cu o creştere de 31,3 % faţă de
2009) şi 1394,83 miliarde USD importuri (cu o creştere de 38,7% faţă de 2009).

Pentru relaţiile economice ale Uniunii Europene, RP Chineză reprezintă un partener

deosebit de important. Astfel, conform datelor statistice vamale chineze, disponibile la
31.12.2010, Uniunea Europeană (UE) este principalul partener comercial al RP Chineze cu un
total de 479,713 miliarde USD (în creştere cu 32% faţă de valorile înregistrate în 2009),
urmată de SUA, 385,341 miliarde USD (în creştere cu 29% faţă de valorile înregistrate în
2009), Japonia 297,768 miliarde USD (în creştere cu 30% faţă de valorile înregistrate în
2009), ţările ASEAN 292,776 miliarde USD (în creştere cu 37% faţă de valorile înregistrate
în 2009) şi Hong Kong 230,575 miliarde USD (în creştere cu 32% faţă de valorile înregistrate
în 2008). Volumul total al comerţului dintre RP Chineză şi UE a reprezentat 16 % din totalul
comerţului exterior chinezesc al anului 2010, fiind înregistrată o balanţă comercială favorabilă
RP Chineze de 142,758 miliarde USD. (cu o creştere de peste 36 miliarde USD faţa de 2009).
Comparând cu situaţia înregistrată la finalul anului 2009 se constată că topul partenerilor
comerciali la RP Chineze a rămas neschimbat în anul 2010

TABEL8. Comerţul exterior al ţărilor UE cu RP Chineză în anul 2010

milioane USD

2010

Import % % (1) Export % % (1) TOTAL % % (1) Balanţa(2)

total 2009 total 2009 total 2009 comercială

7
 EU 27* 168,477 100% 32% 311,235 100% 32% 479,713 100% 32% 142,758

Germania 74,342 44% 33% 68,047 22% 36% 142,389 30% 35% -6,295

Olanda 6,477 4% 26% 49,706 16% 36% 56,183 12% 34% 43,228

Marea
Britanie 11,304 7% 43% 38,771 12% 24% 50,075 10% 28% 27,467

Italia 14,011 8% 27% 31,141 10% 54% 45,151 9% 44% 17,130

Franţa 17,144 10% 32% 27,654 9% 29% 44,798 9% 30% 10,510

Spania 6,231 4% 45% 18,175 6% 29% 24,406 5% 33% 11,943

Belgia 7,837 5% 34% 14,304 5% 32% 22,141 5% 32% 6,467

Suedia 5,902 4% 8% 5,710 2% 37% 11,611 2% 21% -192

Polonia 1,696 1% 13% 9,439 3% 25% 11,135 2% 23% 7,744

Finlanda 4,032 2% 23% 5,500 2% 22% 9,532 2% 22% 1,468

Cehia 1,723 1% 52% 7,121 2% 42% 8,844 2% 44% 5,398

Ungaria 2,198 1% 50% 6,519 2% 22% 8,716 2% 28% 4,321

Danemarca 2,646 2% 16% 5,185 2% 23% 7,831 2% 20% 2,539

Austria 4,233 3% 24% 1,854 1% 30% 6,088 1% 26% -2,379

Irlanda 3,410 2% 6% 1,993 1% 1% 5,403 1% 4% -1,417

Grecia 389 0.2% 83% 3,959 1% 14% 4,349 1% 18% 3,570

România 755 0.4% 74% 3,006 1% 26% 3,761 1% 34% 2,251

Slovacia 1,791 1% 100% 1,959 1% 40% 3,750 1% 63% 168

Portugalia 754 0.4% 57% 2,513 1% 31% 3,267 1% 36% 1,759

Malta 569 0.3% 42% 1,845 1% 46% 2,414 1% 45% 1,276

Slovenia 177 0.1% 40% 1,386 0.4% 80% 1,562 0.3% 74% 1,209

Cipru 17 0.01% 11% 1,348 0.4% 12% 1,365 0.3% 12% 1,331

Luxemburg 258 0.2% 26% 987 0.3% -68% 1,245 0.3% -62% 730

Lituania 42 0.03% 11% 982 0.3% 50% 1,025 0.2% 48% 940

Bulgaria 323 0.2% 129.1% 661 0.2% 11% 984 0.2% 33% 338

Estonia 177 0.1% 123% 677 0.2% 87% 854 0.2% 93% 500

Letonia 39 0.02% 48% 794 0.3% 76% 833 0.2% 74% 756

Sursa: www.portaldecomerț.ro

China ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările

din Asia, iar în plan comercial ocupa locul 1 în zona asiatică la total schimburi comerciale
(locul 1 atât la export, cât şi la import). Până în anul 1990, relaţiile economice româno-

8
chineze au fost reglementate de acorduri guvernamentale, care au asigurat un echilibru al
schimburilor economice şi comerciale. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor
noastre ce intrau în cadrul compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea
drastică a exporturilor în anii 90, atingându-se în anul 1998 nivelul de 22,8 milioane USD.
După anul 2000, s-a înregistrat o tendinţă de redresare a schimburilor comerciale bilaterale,
astfel încât la finele anului 2010, exportul românesc în RP Chineză a atins valoarea de 410
milioane USD. În acelaşi timp, datorită expansiunii puternice şi agresive a exportului chinez
pe piaţa internaţională, mai ales datorită oferirii de produse la preţuri foarte mici şi atractive,
importurile din RP Chineză au crescut puternic atingând în anul 2010 valoarea de 3,38
miliarde USD, generând o balanţă comercială negativă, in defavoarea Romaniei. Deşi efectele
crizei economice globale au fost resimţite în perimetrul economic şi social al României,
exporturile româneşti în RP Chineză şi-au continuat trendul ascendent, astfel încât la finalul
anului 2010 s-a înregistrat cea mai mare valoare a exporturilor româneşti pe piaţa chineză.
Datele statistice de la 31 mai 2011, confirmă trendul ascendent al exporturilor româneşti pe
piaţa chineză.

Dinamica schimburilor comerciale româno-chineze

în perioada 1989-2011
ANUL TOTAL EXPORT IMPORT SOLD  BALANŢĂ

1989 704,5 318,7 385,8 -  67,1

2000 258,7 85,0 173,7 -   88,7

2004 1317,5 231,0 1086,5 -855,5

(RASHK) (58,7) (35,7) (23,0)

2005 1890,59 227,64 1662,95 - 1435,31

(RASHK) (50,19) (20,26) (29,93)

2006 2471,30 248,08 2223,22 -1975,14

(RASHK) (67,10) (30,50) (36,60) (-6,10)

2007 2541,55 230,08 2311,47 -2081,39

(43,64)
(RASHK) (16,68) (26,96) (-10,28)

2008 3805,45 270,17 3535,28 -3265,10

(RASHK) (63,07) (32,89) (30,18) (2,71)

2009 3041,72 378,98 2662,74 -2283,76

din care

- RPC 2942,62 296,54 2646,08 -2349,54

- RASHK 99,10 82,44 16,66 65,78

2010 3896,95 499,26 3397,69 -2898,43

9
 din care

-RPC 3791,60 410,08 3381,52 -2971,44

-RASHK 105,35 89,18 16,17 73,01

31 .05.2010 1474,27 205,70 1268,57 -1062,87

din care

- RPC 1432,21 171,01 1261,20 -1090,19

-RASHK 42,06 34,69 7,37 27,32

31 .05.2011 1598,60 254,64 1343,96 -1089,32

din care

-RPC 1543,98 208,93 1335,05 -1126,12

-RASHK2 54,62 45,71 8,91 36,80

Sursa: www.portaldecomerț.ro

China după cum bine ştim face parte din grupul BRICS ( Brazilia, Rusia, India,
China şi Africa de Sud), unde ocupă primul loc în clasamentul ţărilor exportatoare.

China ocupă primul loc în ceea ce priveşte comerţul internaţional cu bunuri în

comparţie cu ţările membre BRICS din perioada 1997-2008 (fig.1).

Figura 1: Chinei în comerţul internaţional cu bunuri, 1997-2008

Sursa: www.wto.org (2009)

2
RPC- Republica Populară Chineză/RASHK- Regiunea Administrativă Specială Hong Kong

10
Sursa: www.wto.org (2009)

China a reuşit să obţină în perioada 1999-2009 excedente remarcabile în ceea ce

priveşte comerţul cu bunuri, iar pe planul comerţului cu servicii, acestea au înregistrat deficite
în creştere, deşi erau mai scăzute în comparaţie cu cel al bunurilor. În anul 2009, China a
reuşit să aibă cel mai mare deficit comercial al balanţei serviciilor în valoare totală de 29,6
miliarde USD (fig.2).

Figura 2: Comerţul Chinei cu bunuri şi servicii în perioada 1999-2009

(în milioane dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

Între anii 1999-2009 China a înregistrat balanţă pozitivă în ceea ce priveşte exporturile
de bunri şi servicii, iar perioada 2005 a constat într-o creştere foarte mare a acestor
ondicatori(aici facem o comparţie între China şi ţările membre BRICS) (fig.3).

11
Figura 3: Balanţa comerţului cu bunuri şi servicii al ţărilor BRIC în perioada 1999-2009 (în milioane
dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

În anul 2009 ponderea grupului BRIC a continuat să crească în ceea ce priveşte

exporturile de bunuri, ajungând la 14,5% în cazul Chinei şi la 12,5% în cazul Braziliei din
totalul mondial. Tot în acelaşi an ponderea Braziliei s-a diminuat în ceea ce priveşte fluxurile
comerciale internaţionale, iar cele ale Rusiei s-au diminuat uşor(fig.4)

Figura 4: Ponderea Chinei în comparaţie cu ţările BRICs în exporturile

internaţionale de bunuri (în %)

Sursa: www.wto.org (2010). Calcule proprii.

În ceea ce priveşte exporturile Chinei de servicii, putem afirma că ele au înregistrat

o continuă creştere în comparţie cu ţările membre BRICS (fig.5).

12
 Figura 5: Ponderea Chinei în comparaţie c ţările BRICs în exporturile internaţionale de
servicii ( în %)

Sursa: www.wto.org (2010). Calcule proprii.

În ceea ce priveşte valoarea exporturile de bunuri în 2009 în ierarhia ţărilor lumii,

ţările BRIC au ocupat următoarele poziţii: China a ocupat prima poziţie cu un total de 9,6%,
Rusia locul 13 cu un total de 2,4%, India locul 21 cu un total de 1,3%, iar Brazilia a ocupat
locul 24 cu un total de 1,2%(fig 6).

Figura 6: Locul Chinei şi a ţărilor BRIC în ierarhia principalilor exportatori

mondiali de bunuri (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org(2010)

În clasamentul principalilor exportatori şi importatori mondiali de servicii, ţările BRIC

au ocupat următoarele locuri în anul 2009: la export, China a ocupat locul 5 cu o pondere de

13
3,8%, India locul 12 cu o pondere de 2,6%, Rusia locul 23 cu o pondere de 1,2%, iar Brazilia
locul 31 cu o pondere de 0,8%(fig 7).

Figura 7: Locul Chinei şi a ţărilor BRIC în ierarhia principalilor exportatori mondiali de servicii
(miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

Datele statistice prezentate anterior reflectă doar fluxurile comerciale ale Chinei pe
ansamblu, fără a oferi o imagine asupra ponderii produselor de tehnologie medie şi ridicată
(HT) în aceste fluxuri. Studii recente (Gryczka, 2010, p. 94) evidenţiază evoluţia cotei
produselor HT3 în exporturile Chinei aproape că s-a triplat în perioada 1995-2008, astfel că în
anul 1995 avea o cotă de 10,5%, iar în anul 2008 a ajuns la o cotă de 28,7%.

În comerţul internaţional cu produse de tehnologie medie şi ridicată, se remarcă

ponderile ridicate deţinute de China la nivel mondial la exporturi (WTO, 2010). Cota ridicată
în importuri se explică prin importul de produse semifabricate, părţi şi piese componente
(provenite cu precădere din ţările asiatice), pe care China le integrează în produsele finite
exportate către restul lumii. Astfel, la categoria de echipamente de birou şi telecomunicaţii,
balanţa comercială a Chinei este excedentară (excedent de 132 miliarde dolari în 2009), în
timp ce balanţa la categoria de circuite integrate (inputuri pentru producţia de echipamente de
birou), balanţa sa comercială este deficitară (deficit de 97 miliarde dolari în 2009).

În ierarhia ţărilor lumii în funcţie de valoarea exporturilor (la nivelul anului 2009), se
evidenţiază următoarele rezultate:

 La categoria de echipamente de birou şi telecomunicaţii, la export, China ocupă

locul 1;

3
Potrivit clasificării industriale standard la nivel internaţional: 24 – produse chimice, 29 – maşini şi
echipamente, 30 – echipamente de birou, 31 – maşini electrice şi aparate, 32 – echipamente radio, TV şi de
telecomunicaţii, 33 – aparate şi echipamente medicale, aparate de precizie şi optice, 34 – autovehicule şi 35 –
alte echipamente de transport (UNIDO, 2009, p. 116)

14
  La echipamente de procesare electronică a datelor şi echipamente de birou, la
export, China ocupă locul 1;
 La categoria de circuite integrate, China ocupă locul 5 la export, însă îşi
adjudecă locul 1 la import.;
 În domeniul echipamentelor de telecomunicaţii, la export, China se află pe locul
2, prima poziţie fiind ocupată de SUA.

China ocupă locul 4 pe plan mondial în ceea ce priveşte exportul de produse farmaceutice
fiind cu mult în urma UE şi a Statelor Unite ale Americii(fig.8)

Figura 8: Locul ocupat de China în ierarhia principalilor 15 exportatori şi

importatori de produse farmaceutice (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

China ocupă primul loc în ceea ce priveşte exporturile de echipamente de birou şi

telecomunicaţii, fiind urmată îndeaproape de Uniunea Europenă (fig.9).

Figura 9: Locul ocupat de China 15 exportatori de echipamente de birou şi

telecomunicaţii (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

15
 China ocupă primul loc în ceea ce priveşte exporturile de echipamente de procesare
electronică, fiind urmată îndeaproape de Uniunea Europeană (fig. 10)

Figura 4: Locul ocupat de China în ierarhia principalilor 15 exportatori de echipamente

de procesare electronică a datelor (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

Ca exportator de circuite integrate China ocupă locul 5 în ierarhia principalilor 15

exportatori, fiind devansată Taiwan, UE, Singapore şi Hong-Kong (fig.11).

Figura 11: Locul ocupat de China în ierarhia principalilor 15 exportatori de circuite

integrate (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

16
 China ocupă locul 2 în ceea ce priveşte exporturile de echipamente de telecomunicaţii
fiind devansată la o mică distanţă de Uniunea Europeană (fig 12).

Figura 12: Locul ocupat de China în ierarhia principalilor 15 exportatori de

echipamente de telecomunicaţii (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

China ocupă locul 7 în ceea ce priveşte exportul de produse ale industriei auto fiind
devansată de Mexic şi Japonia şi alte ţări (fig. 13).

Figura 13: Locul ocupat de China în ierarhia principalilor 15 exportatori de produse ale
industriei auto (în miliarde dolari)

Sursa: www.wto.org (2010)

17
 Produsele manufacturate pe care Chine le exportă a făcut ca acest stat sa fie cunoscut
drept un stat al produselor manufacturate. Guvernul chinez își concentrează activitatea pe
comerțul extern pentru creșterea economică, unde de astfel este evidențiată contribuția
sectorului la exporturi. Această țară este bogată atât în agricultură cât și în minerale,
conducând astfel la dezvoltara unei game variate de companii. Să nu ignorăm fapul ca
resursele minerale din China sunt probabil printre cele mai numeroase din lume.

China fiind una dintre binele cunoscute țări cu dezvoltare a trendului de export
manufacturier de produse minerale și bunuri industriale, iar datorită acestui fapt acest tip de
export a crecut considerabil in ultimii ani, atragând astfel cumpărători străini. China pune un
foarte mare accent pe afacerile de export, datorită procesului de export care a devenit mai
liber.

China exportă marea majoritate de bunuri de înaltă clasă Statelor Unite ale Americii,
dar și Uniunii Europene, iar cererea penru produsele tradiționale chinezești înregistrează
creșteri continue.

18
Sursa: www.wto.org

19
 China este foarte bogată în ceea ce privește produția de produse agricole, și de produse
electronice ș electrocasnice.Pe lângă acest tip de produse , China exportă și altfel de produse
în alte țări din lume4.

Exporturile Chinei în anul 2010

Sursa: www.wto.org

Exporturile Chinei spre SUA

4
Potrivit statisticilor din anul 2010, WWW.WTO.ORG

20
 China deține câteva domenii industriale foarte mari care au contribuit masiv la
economia acestei țări. Politicile externe ale Chinei au permis ca relațiile cu multe țări din Asia
și din restul lumii să devină mult mai puternice. În ceea ce privește importurile din China,
SUA ocupă primul loc la acest capitol, unde au loc tranzacții de milioane de dolari. Cererea
pentru produsele chinezești au făcut ca rata exporturilor din China către SUA să fie una dintre
cele mai mari din lume.

În cazul exporturilor Chinei către SUA trebuie menționat faptul ca produsele care sunt
foarte cerute se exportă și ele în cantități foarte mari, iar produsele electronice și
electrocasnice chinezești sunt foarte căutate pe piața americană. China vinde aceste produse
nu numai Statelor Unite ci întregii lumi, iar companiile chinezești obțin profituri foarte mari
în urma acestor operațiuni, deoarece pentru ei produsele sunt vândute la un preț convenabil.

China mai exportă Statelor Unite și produse textile pe lânga cele electronice, iar
industria textilă are o cerere uriașă pe piața americană, în special mătasea.

Nu este de neglijat și faptul că în ultima vreme artefactele chinezești au început sa fie

foarte cautate în SUA, iar elementele Feng Shui au devenit un trend în SUA, iar cererea
pentru aceste produse începe să devină din ce în ce mai mare. Tot o pondere mare în privința
exporturilor chinezești a început să o aibă și vinurile tradiționale chinezești, precum și
plantele medicinale.

Exporturile Chinei către Asia

Cifra exporturilor chinezești în țările din Asia este foarte ridicată, ajungând astfel ca
cererea de produse manufacturate în China să aibă și ele o mare căutare în țările din Asia.
Rata de export a Chinei către Asia este foarte ridicată ajungând astfel să fie imdeiat după SUA
și continuă să crească constant. Pe piața asiatică a existat întodeauna cerere uriașă pentru
produsele tradiționale chinezești. Recent au început să aibă și cereri semnificative și pentru
produsele electronice și electrocasnice

India, Pakistan, Sri Lanka, Singapore, Thailanda beneficiază acum de produse

electronice chinezești în abundență, deoarece prețul de producție este mai scăzut, iar populația
îl achiziționează la prețuri relativ mici. Ca și în cazul SUA, pe piața din Asia se găsește și
mătasea chinezească, precum și diferite tipuri de ceai șiplante medicale.

Exporturile Chinei către Asia

21
Sursa: www.tradingeconomics.com

22
 Reglementările de export ale Chinei

În ceea ce privește exporturile Chinei, guvernul chinez este foarte strict, deoarece
acestea un impact enorm asupra economiei. Înainte de a trimite bunurile către export trebuie
să fie urmați câțiva pași stabilit de către guvernul chinez. În conformitate cu legislația,
înaintea exporturilor de bunuri, contractantul trebuie sa prezinte detalii despre bunurile care le
exportă, astfel că destinația, tipul de produse, cantitatea, greutatea exactă, calitatea trebuie
înscrisă în detalii. Bunurile sunt inspectate de către autoritatea în cauză și verifică dacă
detaliile corespund sau nu, după care autoritatea dă acordul pentru transport. În cazul în care
produsele reprezintă un risc, producătorul trebuie să trimită produsele pentru a fi inspectate la
autoritatea în cauză.

În cazul Chinei trebuie luat în considerare că exisă legi care pedepsesc comerțul cu
bunuri contrafăcute sau care nu îndeplinesc standardele impuse de autoritățile chinezești.

Taxele de export din China

O dată cu creșterea excesivă a exporturilor chinezești, guvernul a încetat să mai aibă

venituri din acest tip de activități, iar lucrul acesta a afectat funcționarea normală a
companiilor de export. Creșterea exporturilor a dus la falimentarea câtorva companii mici din
China, acest lucru a condus la scăderea competitivității Chinei pe piețele mondiale, precum și
descurajarea eventualelor investiții.

Politica de export a fost implementată pe fundalul reformelor economice, iar taxa

rabatului a fost scăzută după ce reformele au fost aplicate în economia Chinei, concomitent cu
promovarea exporturilor. Reducerea taxelor se așteaptă să fie realizate în metalurgie, textile
cu aproximativ 2%.

În esență, creșterea volumului exporturilor chinezești a contribuit destul de mult la

dezvoltarea economică a Chinei. Pilonii investiționali și comerțul extern au stat la baza
afirmării Chinei ca una din cele mai proeminente surse de export de pe piețele internaționale.

Afacerile de export din China

După cum bine știm, exporturile sunt una dintre cele mai profitabile surse de venit din
lume.În fiecare an, toate economiile dezvoltate din lume câștigă venituri mari din afacerile cu
bunuri pentru export. Globalizarea a permis tuturor statelor, chiar și celor în curs de
dezvoltare sau subdezvoltate să caute puncte de export pentru producția de bunuri în care sunt
specializate, astfel încât să câștige venituri care să le permită o dezvoltare economică
ascendentă.
23
 China este cea mai mare țară exportatoare, cu un numar record de produse care sunt
pregatite pentru export, iar aceste produse sunt electronicile și echipamentele de comunicație,
cipuri și semiconductori. În ceea ce privește producerea și comercializarea de telefoane
mobile China a început să înregistreze creșteri destul de mari în aceste domenii, iar
gadgeturile au câștigat imediat încrederea clienților din toată lumea.

Un număr considerabil de produse electronice chinezești sunt în acest moment

disponibil pe piețele din întreaga lume, acest lucru indică intensitatea exportului de bunuri de
profil din China. În această perioada a globalizării, piețele s-au deschis mai mult ca oricând și
China este unu dintre cei mai importanți piloni, ajungând astfel în anul 2012 lider mondial la
exorturi. Multe state europene și rezidenții lor depind de bunurile care sunt produse în estul
Asiei. Unul dintre motivele care stau la baza acestui fenomen se explică prin faptul că această
țară a atins un nivel financiar la care își permite să plătească toate testele făcute și chiar
efectele negative ale unui export inadecvat.

Sursa: www.wto.org

24
 Concluzii

China a devinit cel mai mare exportator al lumii, în urma exporturilor foarte mari de
produse electronice și electrocasnice, ajuntând astfel economia Chinei să aibă plusuri foarte
mari în dolari americani.

China este cel mai bună țară pentru orice fel de investiție datorită forței de muncă
foarte ieftină, precum și gradul foarte de modernizare a infrastructurilor și a tehnologiilor face
ca principalii investitori în această țară să fie americanii și companiile lor mari precum Apple.

Exporturile Chinei au început să crească o dată cu participarea acesteia la BRICS,

unde a reușit să se impună foarte ușor pe piețele din statele membre (având în vedere datele
statistice de mai sus), precum și prin liberalizarea comerțului la nivel mondial.

China are măsuri foarte severe în ceea ce privește produsele exportate, precum și
calitatea acestora, evitând astfel comerțul cu produse contrafăcute.

25
 Bibliografie

1. Guide to economic indicators, Richad Stutely, 1997, The economist.

2. State of the world, Molly O’Meara Sheehan, Worldwatch Institute, 2007
3. Piața Chinei provocări și oportunități pentru România și UE, Virginia Câmpeanu,
Editura Academia Română , 2009.
4. China Business, Birgit Zinzius, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2006.
5. www.tradingeconomics.com
6. http://www.worldbank.org/
7. http://www.unctad.org/
8. http://www.iccwbo.org/
9. http://www.weforum.org/

26