Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Norvegia

Îndrumător: Asist. dr. Sava Valentin Studentă: Stoian Alina

Specializarea: Afaceri Internaționale , An I

2018
 Prezentare Generala

Capitala: Oslo
Limba oficiala:  norvegiana (cu variantele bokmal şi nynorsk)
Suprafata: 385.155 Km2, incluzând Insulele Svalbard şi Jan Mayen
Forma de guvernamant: monarhie constituţională
Moneda: coroana norvegiană (NOK)
Stat membru al ONU: 27 Noiembrie 1945

Populație

Populatia: 5,232,929 (2016) Eurostat

Tabel 1
2000 4,490,967
1999 4,461,913
1998 4,431,464
1997 4,405,157
1996 4,381.336
1995 4,359,184
1994 4,336,613
1993 4,311,991
https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?
end=2016&locations=NO&start=1960&view=chart

Sistemul Politic

Norvegia este o monarhie constitutionala cu un sistem de guvernare parlamentar.

confirmat de Parlament iar numirea de către rege este o formalitate. Parlamentul Norvegiei,
Stortinget, are în prezent 169 de membri, aleși din cele 19 județe pentru un mandat de patru
ani, în conformitate cu un sistem de reprezentare proporțională.
 Norvegia si Uniunea Europeana

Relațiile Norvegiei cu Uniunea Europeană (UE) sunt gestionate în cea mai mare parte
prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Acordul SEE a fost semnat la 1
ianuarie 1994 și extinde piața unică a UE la Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Politicile
agricole și de pescuit nu fac parte din Acordul SEE. Relațiile cu Norvegia prin cooperarea
SEE, precum și contactele bilaterale, sunt apropiate și, de obicei, necomplicate. Norvegia a
semnat Acordul Schengen cu UE, care permite norvegienilor să călătorească fără pașaport în
spațiul Schengen.
Deși Norvegia a respins aderarea la UE în referendumurile din 1972 și 1994, acestea au încă
o relație strânsă cu UE prin Acordul SEE și alte câteva acorduri bilaterale. Norvegia este
membră a tuturor organizațiilor multilaterale relevante, printre care Consiliul Nordic,
Consiliul Euroartic Barents, Consiliul Baltic, AELS, OCDE, OMC, Consiliul Europei și
OSSE.

Apartenenta la ONU

Norvegia a fost numita de catre Organizatia Natiunilor Unite tara cu cea mai buna
calitate a vietii pentru al optulea an la rand. Norvegia, bogata in petrol, cu o speranta de viata
de 81 de ani, cu un venit mediu anual de 58.810 dolari si 12.6 ani de scolarizare are, cu
exceptia a doi ani, cel mai bun Indice al Dezvoltarii Umane (IDU) din 2001 incoace. Nu este
tara cu cele mai bune rezultate din nicio categorie luata individual – venitul mediu in
Liechtenstein, de exemplu, atinge nivelul record de 81.011 de dolari – dar performanta per
total a Norvegiei i-a oferit o superioritate zdrobitoare in clasamentul anual a Programului
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
 Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor
( US $, miliarde)

Tabel 2

Anul PIB ( US $, milioane) PIB pe cap de loc.( US $, mii)

1990 119,792 28,245
1991 121,872 28,596
1992 130,838 30,523
1993 120,579 27,963
1994 127,131 29,315
1995 152,027 34,875
1996 163,518 37,321
1997 161,354 37,628
1998 154,165 34,788
https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=NO
Fig 1

PIB ( US $, milioane)
180,000
160,000
140,000
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Produsul intern brut (PIB) din Norvegia a fost în valoare de 370,56 miliarde de dolari
SUA în 2016. Valoarea PIB-ului Norvegiei reprezintă 0,60% din economia mondială. PIB-ul
din Norvegia a fost în medie de 152,72 miliarde de dolari din 1960 până în 2016, atingând un
maxim de 522,75 miliarde de dolari în 2013 și un record record de 5,16 miliarde de dolari în
1960.
 Somaj

Tabel 3
https://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS?locations=NO

Fig 2

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 2017

Șomaj
total
(% din 5,4 5,9 6 5,3 6,3 5 4,7 4,5
forța de
muncă
totală)

Somaj
20 19
19 17 91
97 12 14
12 % % 19
% 92
19
96 12
12 %
19
% 19
19 93
95 94 14
14 12 %
% %

Procentul de 4,3% someri poate fi mic comparativ cu cel din alte state europene, dar se
dovedeste unul record pentru economia Norvegiei din ultimul deceniu. In plus, reducerea
nivelului de investitii in industria petroliera anunta o reducere a 20.000 de locuri de munca,
iar acesta pare sa fie doar primul val de noi someri din tara. Somajul din aceasta tara scade in
mod constant de aproape 13 luni, desi Norvegia numara doar 50.200 de persoane apte pentru
munca, din cei 4,6 milioane de locuitori.
Dacă ordonăm țările în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, Norvegia este foarte bine
poziționată în ceea ce privește nivelul de trai al populației.

Inflatia
Tabel 4

Anul Inflație, prețurile de consum

(anual %)
1991 3,421
1992 2,342
1993 2,271
1994 1,399
1995 2,456
1996 1,259
2000 3,086
2016 3,55
https://data.worldbank.org/indicator/FP.CPI.TOTL.ZG?locations=NO

Fig 3

Relații Comerciale Bilaterale România – Norvegia

 Schimburile comerciale ale României cu Norvegia se derulează, în principal, în cadrul
Acordului de liber schimb între România şi statele membre AELS’’, semnat la 01.02.1993 şi
intrat în vigoare la 01.05.1993.
La 31 mai 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de 176,84 milioane de euro.
Valoarea exporturilor s-a ridicat la 142,85 milioane de euro, iar valoarea importurilor a fost
de 33,99 milioane de euro.

Investiţii norvegiene în România

La 31 iulie 2015 erau înregistrate în România 339 societăţi cu capital norvegian de

aproximativ 78 milioane euro (locul 30 în topul investitorilor străini din România).
La 23 aprilie 2010, la Oslo, a avut loc inaugurarea Camerei de Comerţ şi Industrie româno-
norvegiană.

Datoria Publică Generală

Tabelul 5

Datorie publică generală

Data
(milioane euro)
1990 28,385
1991 38,483
1992 44,126
1993 52,615
1994 49,665
1995 32,106
2000 27,981
2001 27,055
2002 33,807
2014 30,124
Fig 4
 Datorie publică generală (milioane euro)
60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

0
1990 1995 2000 2005 2010

Deficitul Bugetar

Tabel 6

Data Deficit Deficit(%GDP)

1990 2,369 1.98%

1991 140 -0,12%

1992 -2,723 -2,08%

1993 -1,989 -1,65%

1994 59 0,05%

1995 4,552 3,20%

1996 9,924 6,20%

1997 11,983 7,50%

1998 4,780 3,30%

2000 25,925 15,10%

2016 14,847 4,00%

https://countryeconomy.com/deficit/norway
 Norvegia, principal exportator de hidrocarburi din Europa de Vest, nu a mai afişat un
deficit comercial din decembrie 1998, notează institutul de statistică al ţării. Această evoluţie
se explică prin creşterea cu 24,6% a importurilor, mult mai rapidă decât cea de 9,8% a
exporturilor.
Pe ansamblul primului semestru, balanţa comercială a ţării rămâne excedentară, la 92,6
miliarde de coroane, cu 41,2% mai mult decât în perioada similară a anului 2016.

Criza Economica

In ultimii 10 ani, cea mai importanta problema care a fost discutata tripartit a fost
incluziunea pe piata muncii. Dorim sa reducem perioadele de inactivitate din motive
medicale, de exemplu, care sunt o problema importanta in Norvegia. Dorim de asemenea ca
oamenii cu varsta de peste 50 de ani sa doreasca sa lucreze mai mult timp, deoarece avem
probleme cu lipsa fortei de munca. Dorim ca persoanele cu dizabilitati sa fie mai implicate pe
piata muncii, iar toate aceste lucruri au reprezentat probleme dificile. Totusi, in ultimii ani am
inregistrat progrese: de exemplu, perioadele de inactivitate din motive medicale au scazut,
multumita activitatii tuturor partenerilor sociali. Dialogul este activ, iar partenerii chiar
lucreaza impreuna pentru a rezolva problemele pe care le avem. Avem de asemenea
programe de cooperare cu partenerii sociali la nivelul diferitelor sectoare economice,
incepand cu anul 2011.
Când criza financiară globală a pus economiile lumii în genunchi, Norvegia a scăpat
aproape neatinsă. unt trei motive pentru care Norvegia recepţionează într-atât de dur şocul. În
prim rând, ţara este puternic dependentă de producţia sa petrolieră din zăcămintele maritime.
A fost acest sector cel care a permis menţinerea economiei în răstimpul unei crize fcare a
răvăşit lumea. Problema nu este numai că industria petrolieră este principalul motor de
creştere, dar şi faptul că sunt puţine alte domenii care să poată să-i preia rolul. Sectorul
petrolier însumează 500 miliarde coroane norvegiene, fiind urmat de producţia
manufacturieră cu mai puţinde 350 miliarde coroane norvegiene, în timp ce toate celelalte
domenii, incluzând aici extracţia de cărbune, agricultura, industria forestieră, pescuitul şi
altele, abia totalizează 50 miliarde coroane norvegiene.
Totuși, criza nu a fost total absentă: a afectat în special sectorul industrial, dar șomajul a
rămas scăzut, fiind de 3,3% în august 2011 (adică 86.000 de persoane). Una peste alta,
Norvegia se numără printre țările cele mai puțin afectate de criza economică, salariile medii
pe oră fiind printre cele mai mari din lume. Norvegienii au al doilea venit pe cap de locuitor
din lume, după Luxemburg, și cea mai mare rezervă de capital pe cap de locuitor la nivel
mondial. Potrivit Foreign Policy Magazine, Norvegia a fost desemnată în 2009 drept statul
cel mai stabil din lume și care funcționează totodată cel mai bine. In loc sa-si risipeasca
averea, norvegienii au votat o legislatie care prevede ca veniturile obtinute din industria
petroliera sa fie transferate in fondul suveran de investitii, bani pe care statul ii foloseste
pentru a face investitii in intreaga lume.
 Acum fondul suveran al Norvegiei este cel mai mare investitor din lume, in ciuda faptului
ca anul trecut portofoliul acestuia a scazut cu 23% din cauza crizei.

Bibliografie

https://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS
http://www.zf.ro/business-international/cum-a-ajuns-norvegia-sa-fie-o-oaza-de-stabilitate-in-
plina-furtuna-economica-mondiala-4472100/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pe-scurt-despre-norvegia
https://countryeconomy.com/deficit/norway