Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diviziunea muncii apare spontan fără a necesita înțelepciunea umană, planificarea sau
intervenția.
Observația psihologică a lui Adam Smith referitoare la înclinația omului către schimb
este următoarea:
“Omul nu are mijloace de a-i determina pe confrații săi să acționeze potrivit dorințelor lui,
acesta încearcă prin atitudine servila sa le cucerească bunăvoința. Omul nu are timp însă
să facă de fiecare dată acest lucru. În societatea civilizată el are mare nevoie de cooperare
și de ajutor în timp ce întreaga sa viață îi ajunge doar câștigarea prieteniei a puține
persoane.”
Conceptia lui Adam Smith
despre diviziunea muncii
Diviziunea muncii, consideră el, derivă din înclinaţia omului de a schimba unele
mărfuri cu altele, deci de a face troc, ea reprezintă instituţia prin care se efectuează fără
forţare şi în mod natural, cooperarea tuturor membrilor societăţii în vederea satisfacerii,
pe cît posibil, a nevoilor fiecăruia, este adevăratul izvor al progresului şi bunăstării.
Importanţa diviziunii muncii, consideră Smith, derivă din: abilitatea lucrătorului lăsat
mereu să producă acelaşi fel de lucru; timpul de lucru redus, ca urmare a evitării
trecerii de la o ocupaţie la alta şi investiţiile şi perfecţionările pe care, faptul de a fi
absorbit într-o singură muncă oarecare le sugerează în mod natural celor ce o execută
zilnic.
Conceptia lui Adam Smith
despre diviziunea muncii
Diviziunea muncii are şi o serie de limite scrie Smith, limitele acesteia sunt extinderea
pieţei şi acumularea prealabilă a capitalului.
Când piaţa este prea mică, scrie Adam Smith, nimeni nu-i încurajat să se consacre în
întregime unei ocupaţii, din cauza imposibilităţii de a schimba tot ceea ce, în produsul
muncii sale, întrece propria lui consumaţie, contra produselor altor oameni de care are
nevoie.
Din această perspectivă, aprecia Smith, numai comerţul cu străinătatea şi coloniile sunt în
stare să sporească avuţia, deoarece vor determina o extindere a pieţei produselor
industriale.
Conceptia lui Adam Smith
despre diviziunea muncii
Smith relevă munca drept adevăratul izvor de bogăţie, şi cum bogăţia este alcătuită
dintr-o serie de mărfuri menite a satisface nevoile de consum ale societăţii, rezultă că,
la baza valorii oricărei mărfi se află munca. Măsura muncii încorporate în marfa este
plătită prin intermediul banilor.