See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/340127639

Criza financiara internationala: cauze si solutii

Presentation · May 2013

CITATIONS READS

0 2,740

1 author:

Florin Georgescu
Bucharest Academy of Economic Studies
107 PUBLICATIONS   55 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

BIOSCIENCES AND BIOTECHNOLOGY View project

Strategia de dezvoltare a Romaniei in urmatorii 20 de ani View project

All content following this page was uploaded by Florin Georgescu on 24 March 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

1
CUPRINS

 1. ….................3

 2. …..18

 3. …......…………...34

 4. ….40

 5.
………………………………………....45

……………………………………………….…59

2
3
 Ciclurile economice
 Ciclul economic reprezintă fluctuaţii ale activităţii
economice (expansiune, stagnare, recesiune) la nivelul
întregii economii, întinse pe durate relativ lungi de timp

 Cauzele ciclurilor economice sunt controversate:

• Neo-keynesiștii susţin că acestea îşi au originea în însăşi esenţa
sistemului economic capitalist din cauza necorelărilor dintre
cerere şi ofertă (J.M. Keynes) sau/şi ale salariilor cu
productivitatea (demand side) sau/şi prin fluctuaţii excesive ale
cantităţii de credit din economie şi ale ratelor de dobândă (H.
Minsky – ipoteza instabilităţii financiare);

• Economiştii neo-clasici susţin că alte cauze, exterioare sistemului

economic, generează fluctuaţiile PIB, de tipul şocurilor
tehnologice (supply side) şi resping posibilitatea ca şocurile
monetare să genereze recesiune susţinând neutralitatea banilor.

4
 Cauzele crizei economice actuale
 Este o criză a actualului sistem economic demonstrată
de extinderea şi severitatea sa → se manifestă în toate
statele dezvoltate şi în întreaga lume.
 Criza îşi are originea în sectorul financiar şi a
contaminat rapid economia în plan mondial.
 Criza economică actuală nu are o singură cauză ci este
rezultatul unei combinaţii de factori acţionând concomitent
(the perfect storm):
A. acumularea unor dezechilibre ale balanţelor de plăţi în multe ţări
(deficite/surplusuri cronice) precum şi
B. suprafinancializarea economiilor → volumul global de credite
excesiv în raport cu dinamica economiei reale, fenomen realizat
prin relaxarea masivă a standardelor de bonitate ale debitorilor …
• … ca efect al dereglementării pieţelor financiare …
• … totul cauzat de comportamentul imoral al operatorilor din economia
financiară – dorinţa de profit mult şi rapid, cu capital investit cât mai
mic.

5
A. Acumularea dezechilibrelor macroeconomice (1)
Evoluţia mai rapidă a nivelului salarizării comparativ cu
dinamica productivităţii muncii, precum şi inechitatea în
distribuţia salarii – profit → apariţia deficitului contului curent al
balanţei de plăţi.

Asupra decalajului cerere – ofertă s-a acţionat pe două căi:

• adecvarea cererii interne deficitare (ex: SUA) prin reducerea

amplă a ratelor dobânzilor şi relaxarea normelor de creditare →
creşterea preţurilor activelor (locuinţelor);
sau
• adaptarea excedentului de cerere internă prin corectarea
mixului politicilor economice şi găsirea surselor de finanţare
externă pentru acoperirea deficitului de cont curent.

6
A. Acumularea dezechilibrelor macroeconomice (2)
Redistribuirea avuţiei de la salarii spre profituri % din PIB
60% 60% 60%
SUA Marea Britanie
Germania
55% 55% 55%

50% 50% 50%

Profitul brut Profitul brut Profitul brut
45% 45% 45%
Remunerarea salariaţilor Remunerarea salariaţilor Remunerarea salariaţilor
40% 40% 40%
35% 35% 35%
30% 30%
30%
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p

1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p

1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p
60% 60% 60%
Grecia Irlanda Spania
55% 55% 55%
50%
50% 50%
Profitul brut
45%
45% 45%
Remunerarea salariaţilor
40%
40% 40%
Profitul brut Profitul brut
35%
35% 35%
Remunerarea salariaţilor Remunerarea salariaţilor
30%
30% 30%
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p

1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p

1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014 p
Sursa datelor: OECD

7
A. Acumularea dezechilibrelor macroeconomice (3)
Inegalitatea veniturilor şi avuţiei a crescut
Coeficientul Gini
0.39
SUA
0.37

0.35

0.33

0.31

0.29

0.27
1985 1990 1995 2000 2005 2010

0.39 0.39
Grecia România
0.37
0.36
0.35

0.33 0.33

0.31
0.30
0.29

0.27 0.27
1995 2000 2005 2010 2000 2002 2004 2006 2008 2010

Sursa datelor: OECD, Eurostat

8
B. Suprafinancializarea (1)
Suprafinancializarea constă în dezvoltarea rapidă şi peste
nevoile economiei a sectorului financiar.

Indicatori ai suprafinancializării

Subdimensionarea
Creşterea ponderii
capitalului
creditului Majorarea rapidă a
instituţiilor
neguvernamental tranzacţiilor cu
financiare în raport
în PIB şi a instrumente
cu activele în
preţurilor activelor financiare derivate;
sistemul financiar
imobiliare;
(supraîndatorarea).

9
B. Suprafinancializarea (2)
Factori determinanţi ai suprafinancializării:

Dereglementare Insuficientă
Inovaţie reglementare Dezvoltarea
financiară unui sistem
(Glass- necontrolată bancar paralel
Steagall Act) (derivative)

Creşterea
concentrării
Contagiune în instituţiilor Excese
condiţiile financiare financiare
globalizării
(too big to
fail)

10
B. Suprafinancializarea (3)
Ponderea în PIB a creditului către sectorul privat s-a majorat…
350 Cipru

300
Irlanda

250
Spania
200 SUA

150 Marea
Britanie
100

Grecia
50

România
0
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Sursa datelor: Banca Mondială

11
B. Suprafinancializarea (4)
…iar preţurile bunurilor imobiliare au înregistrat o dinamică
nesustenabilă.

400 120
Imobile rezidenţiale Imobile rezidenţiale
350
vechi 100
noi

300 80

250 60

200 40

150 20

100 0
Mar-80
Mar-83
Mar-86
Mar-89
Mar-92
Mar-95
Mar-98
Mar-01
Mar-04
Mar-07
Mar-10
Mar-13

Mar-80

Mar-83

Mar-86

Mar-89

Mar-92

Mar-95

Mar-98

Mar-01

Mar-04

Mar-07

Mar-10

Mar-13
Indice SUA, 1980 T1 = 100 (Unităţi) Indice SUA, 2005 T1 = 100 (Unităţi)
Sursa datelor: Banca Reglementelor Internaţionale

12
 B. Suprafinancializarea (5)
Volumul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate a
crescut exponenţial …
 Evoluţia intermedierii financiare
700
trilioane USD
s-a detaşat în timp de la
Contracte pe cursul de schimb
îndeplinirea rolului său
Contracte pe rata dobânzii
fundamental de creditare a
600

Alte derivative (CDS, acţiuni, mărfuri)

500 economiei reale;
400  Dezvoltarea alertă a tranzacţiilor cu
instrumente financiare derivate
(operaţiuni “tip cazinou” –
300

200 pariuri pe evoluţia cursului de

100
schimb, a ratelor de dobândă
etc.) a multiplicat dimensiunile
0
angajamentelor extra-contabile şi a
Jun.1998

Jun.2000

Jun.2002

Jun.2004

Jun.2006

Jun.2008

Jun.2010

Jun.2012

denaturat structura bilanţului

băncilor, făcând mai vulnerabilă
poziţia de capital a instituţiilor de
credit la fluctuaţiile pieţei
Sursa datelor: BRI financiare.
13
B. Suprafinancializarea (6)
Raportul active/capital (leverage) a crescut rapid (iar calculul
are în vedere doar activul bilanţier fără instrumentele financiare
derivate reflectate în afara bilanţului).

Raportul active pe capital calculat pe baza bilanţului

Bănci Europa w MB
Bănci comerciale SUA
Bănci Marea Britanie
Bănci de investiţii SUA
Bănci Japonia
Bănci top 50 mondial

Sursa datelor: BRI, Bankscope

14
B. Suprafinancializarea (7a)
Modelul de afaceri originează şi distribuie a favorizat
finanţarea creditării ipotecare cu risc ridicat.

 Runde succesive de securitizări, cu ratinguri foarte bune

la acea vreme, ale unor pachete de împrumuturi bancare cu
destinaţie imobiliară au asigurat finanţarea a tot mai multe
credite ipotecare cu risc ridicat, creând iluzia continuării
tendinţei de creştere economică iniţiată la mijlocul anilor
1980 în spaţiul american.

 În acelaşi timp, apariţia titlurilor rezultate din această

inovaţie financiară a oferit satisfacţia unor profituri facile şi
rapide pentru investitori globali, aflaţi în căutarea unor
posibilităţi de valorificare a excesului de lichiditate ce
caracteriza piaţa financiară mondială în urma cu numai
câţiva ani.
15
B. Suprafinancializarea (7b)

2
plată rate credit 6 Pachete
credite Vehicole de
Cumpărători de ipotecare investiţii
Plată
bunuri Dezvoltatori financiare titluri
imobiliare
imobiliari Instituţii structurate
(NINJA - de creditLichiditate 4
No Income, No 1
Job or Assets) credite 5
Agenţii de
Dobânzi Garanţii
reduse rating
AAA
Bănci Mecanisme
Titluri de
centrale de garantare valoare cu
3 randamente
atractive
Freddie Fannie
Mac Mae Investitori
(fonduri de investiţii,
fonduri private de pensii,
bănci de investiţii)
16
B. Suprafinancializarea (7c)
 Agenţiile de rating şi auditorii au evaluat
necorespunzător calitatea pachetelor de împrumuturi
ipotecare securitizate
• ratinguri optimiste
• înţelegere insuficientă a instrumentelor financiare aferente
securitizării din partea investitorilor
• evaluările acordate de agenţiile de rating au fost subminate de
lipsa unor norme profesionale minime şi de inexistenţa
supravegherii acestor agenţii, precum şi de remunerarea fiecărei
noi runde de securitizare
• … au supraestimat ratingurile de ţară …

 … şi au subestimat totodată riscul de insolvabilitate în

cazul unor importante instituţii financiare (ex: Lehman
Brothers – de la rating AAA la rating “junk” peste weekend;
evaluare la AAA a activelor toxice - subprime)
17
18
 Structura pe ramuri a economiei relevă
un aport de VAB foarte redus

Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice  Primele locuri

• Norvegia
(92 300 EUR)
• Luxemburg
(91 600 EUR)
• Belgia (68 500 EUR)
mii EUR
1,000.0
• Franţa (63 500 EUR)
900.0 • Germania
800.0 (52 400 EUR)
700.0
600.0
 România
500.0 (11 600 EUR) –
400.0
300.0
penultima poziţie
200.0 • Agricultură slab
100.0 dotată
0.0 • Industrie cu grad
modest de prelucrare
• Supraterţializare, în
raport cu industria
manufacturieră, cu o
contribuţie mică de
VAB pe salariat a
sectorului serviciilor
0.0-100.0 100.0-200.0 200.0-300.0 300.0-400.0 400.0-500.0 500.0-600.0 600.0-700.0 700.0-800.0 800.0-900.0 900.0-1,000.0

Sursa datelor: Eurostat

19
 Economia a evoluat peste potenţial…

PIB real

8,5
7,9
7,3
6,3
5,7
5,1 5,2
4,2

2,4 2,2 1,6

0,7

-1,1

-6,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013p
*) date provizorii (2)
p) prognoză
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză

20
iar decalajul dintre absorbţia internă şi PIB s-a mărit…

21
 determinând adâncirea deficitului de cont curent…
Soldul contului curent
procente în PIB

-3,3
-3,7 -3,9 -3,9
-4,2 -4,4 -4,5
-5,5 -5,8

-8,4
-8,6

-10,4
-11,6

-13,4

2000 2001 2002 2003* 2004* 2005* 2006* 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*p
*) include profitul reinvestit p) prognoză
Notă: În ian.-feb. 2013, contul curent a consemnat un surplus de 327,4 milioane EUR comparativ cu un deficit de 657,3 milioane EUR
în ian.-feb. 2012.
Sursa: INS, BNR, CNP, CE, FMI

22
 cu o structură defavorabilă a comerţului exterior.
Comerţul exterior pe grupe de mărfuri
Export Import
procente procente
100 100
textile, confecţii,
încălţăminte

80 metale comune 80

produse
60 minerale 60

maşini, aparate,
echipamente şi
40 mijloace de 40
transport
materiale
plastice şi
chimice
20 20
altele

0 0
2012
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2013*

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică *Ianuarie
23
 Deficitul structural – concept (1)

 Nivelul deficitului bugetar este puternic influenţat de poziţia

economiei în raport cu ciclul economic
 Un deficit redus poate ascunde dezechilibre serioase ale poziţiei
fiscale, în măsura în care se datorează unor creşteri de venituri
bugetare obţinute pe fondul supraîncălzirii economiei
 Determinarea deficitului structural implică ajustarea ciclică a
veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de
excesul/deficitul de cerere
 Rezultatul ajustării oferă o măsură a sustenabilităţii/
nesustenabilităţii nivelului total al cheltuielilor publice
 Analiza dinamicii deficitului structural în corelaţie cu poziţia
economiei faţă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în
care politica fiscală acţionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în
sensul exacerbării dezechilibrelor

24
 Deficitul structural – concept (2)
Exemplu:
 În anii 2007 şi 2008, economia României a crescut cu 6,3% şi
respectiv, 7,3%, niveluri superioare ritmului de creştere de
echilibru (situat în jur de 5%)  lărgirea excesului de cerere
 creştere nesustenabilă a veniturilor
 Nivelurile efective ale deficitului BGC au fost de 2,9% în 2007 şi,
respectiv, 5,7% din PIB în 2008
 Eliminarea componentei ciclice a veniturilor relevă adevărata
magnitudine a dezechilibrului fiscal  deficite structurale de
4,9% (+2 pp) în 2007 şi 7,9% (+2,2 pp) din PIB în 2008 situate
cu mult deasupra celor efective
 Existenţa unui impuls fiscal pozitiv (1,4 și respectiv 3,0
procente din PIB în 2007 și 2008) în prezenţa unei lărgiri a
excesului de cerere relevă caracterul prociclic al politicii
fiscale (impulsul fiscal reprezintă diferenţa dintre soldul
structural al anului anterior şi cel al anului curent)
25
Politica bugetară prociclică a deteriorat finanţele publice
Deficit BGC efectiv şi deficit structural
procente în PIB
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013p 2014p 2015p 2016p
10
-1

-0.8
8

-0.9
-1.0
-1.0
-1.2
-1.2

-1.2
-1.5

-1.5
-1.6

-1.6

-1.6

-1.8

-1.8

-1.8
-2.0

-2.0

-2.0

-2.0
6

-2.2
-3
-2.2

-2.3

-2.3
-2.4
-2.5

-2.5
-2.5
-2.5

-2.7
-2.9
-2.9
-3.1
-3.2

4
-3.2

-3.5

-3.5
-4.0

-4.0
-5

-4.3
2
-4.7

-4.8
-4.9

-5.2
0

-5.7
-7

-6.2
sold bugetar (metodologie

-6.4
naţională) -2

-6.8
sold bugetar (ESA95)
-7.3
sold structural (ESA95) -4
-7.9

-9
exces de cerere (scala din
dreapta)
-9.0

-6
impuls fiscal (scala din
-9.5

dreapta)
-11 -8
Sursa: Comisia Europeană, CNP, MFP (Strategia Fiscal Bugetară și Programul de convergență in perioada 2013-2016 )
p - prognoză

26
…iar politica veniturilor a afectat competitivitatea externă
Câştigurile salariale şi productivitatea muncii în industrie
indice 2007=100

150 productivitatea muncii

castiguri salariale brute reale (pe baza IPPI)

130

110

90

70

50
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României;
Pentru a asigura continuitatea variabilelor pe intervalul 2000-2009 seriile cu baza 2005 si baza
2010 au fost racordate avand ca elemente comune observatiile din anul 2005.

27
 Finanţarea deficitului de cont curent a fost
dependentă de surse temporare…
mld. EUR
20

15
(4,8%
din PIB)

10

(4,5%
(6,7% din PIB) (2,1% din PIB)
5 (1,2% din PIB) (2,5% din PIB)
din PIB)
(3,0% (1,3% din PIB)
(1,3% din PIB)
din PIB) (1,8% din PIB) (1,4% din PIB)
0
-4,9 -5,5 -5,9 (-2,3% din PIB)
(-4,2% (-4,4% (-4,5%
din PIB) din PIB) din PIB) -5,2
-5 (-3,9%
din PIB)
-16,2
(-11,6%
-10 din PIB)
transferuri de capital ISD
investiţii de portofoliu alte investiţii de capital
-15
deficit

-20
2008 2009 2010 2011 2012

Sursa: BNR, INS, CNP 28

 …iar datora externă a crescut rapid.
Datoria externă totală Datoria externă TM&L
miliarde EUR miliarde EUR
100 100
pe termen scurt datoria publică şi public garantată*
90 (datorie majoritar privată) datoria privată 90
22,8 20,5
pe termen mediu şi lung 19,5 depozite ale nerezidenţilor
80 80
împrumuturi FMI (exclusiv MFP)**
15,6
70 70
20,6 17,9 21,1 25,0
60 13,5 60

50 19,9 50
10,7
40 78,7 40
12,6 72,9 75,9 37,7 36,1 37,3
65,6 10,2 39,2
30 6,3
30
51,8
10,7 35,5
20 3,2 38,7 11,3 20
2,0 25,3 8,5
24,6 28,6 9,7
10,0 8,2 7,8
10 15,9 18,3 10
12,4 17,0 7,2
6,0 7,9 9,1 10,2 8,7
1,0 3,2 5,5 5,7
0 0,2 0,4 0,9 0
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012
*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele
conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI;

**) împrumuturi de la FMI în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.

Sursa: Banca Naţională a României

29
 Structura ISD a favorizat sectoarele cu VAB redus
Volumul şi destinaţia investiţilor străine directe
mld. EUR
60 100%

alte sectoare 90%

50
80%

intermedieri
financiare şi 70%
40 asigurări
60%
tehnologia
informaţiei şi
30 comunicaţii 50%

construcţii şi 40%
tranzacţii
20 imobiliare
30%
comerţ
20%
10
10%
industrie

0 0%

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Sursa: BNR

30
 Supraîncălzirea economiei a fost alimentată şi de
evoluţia rapidă a creditului acordat sectorului privat…
Creditul acordat sectorului privat
- stoc -
variaţie anuală reală* (%) variaţie anuală reală* (%)
140 140
credite în lei gospodării ale populaţiei
120 120
total total
credite în valută
100 societăţi nefinanciare şi instituţii 100
financiare nemonetare
80 80

60 60

40 40

20 20

0 0

-20 -20
iul.06

iul.07

iul.08

iul.09

iul.10

iul.11

iul.12
iul.06

iul.07

iul.08

iul.09

iul.10

iul.11

iul.12

ian.06

ian.07

ian.08

ian.09

ian.10

ian.11

ian.12
ian.06

ian.07

ian.08

ian.09

ian.10

ian.11

ian.12

*) pe baza IPC
Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

31
 … în special pe componenta finanţării populaţiei
mld. lei variaţie anuală procentuală*
120 180

160
100 140

120
80
100

80
60
60

40
40
20

20 0

-20

0 -40
feb.08

oct.09
ian.06
iun.06

ian.11
iun.11
mar.10
aug.10
nov.06

sep.07

dec.08

nov.11

sep.12
mai.09
iul.08
apr.07

apr.12

iun.06

iun.07

iun.08

iun.09

iun.10

iun.11

iun.12
dec.05

dec.06

dec.07

dec.08

dec.09

dec.10

dec.11

dec.12
credit ipotecar credit de consum altele total credite ale gospodăriilor populaţiei
* deflatat cu IPC
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

32
 Criza economică s-a propagat indirect în România
printr-o diversitate de canale
• prin dependenţa producţiei autohtone de pieţele
Comercial externe (export/import) ale României

• prin restrângerea accesului la finanţare externă a

Financiar rezidenţilor din cauza condiţiilor nefavorabile de pe
pieţele de capital;
• prin intermediul ISD ce-şi reduc volumul ca urmare a
Încrederii scăderii apetitului pentru investiţii în ţări riscante;

Cursului de schimb • în sensul deprecierii cursului de schimb;

Efectelor de avuţie • prin deteriorarea activului net al sectorului privat

generat de deprecierea cursului şi reducerea
şi bilanţ preţurilor activelor de pe piaţă

Modul de manifestare a crizei a depins de starea echilibrelor

macroeconomice la momentul propagării crizei în ţara respectivă, deci al
vulnerabilităţilor economiei în cauză şi de forţa ei de reacţie în faţa efectelor
adverse induse de criză.
33
34
 Fluxurile nete de capital au înregistrat o diminuare
semnificativă, ulterior declanşării crizei financiare…
miliarde EUR
16
împrumuturi externe TML*
14
investiţii de portofoliu
12
investiţii străine directe
10

-2

-4
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral UE-FMI-IFI
Sursa: BNR

35
 compensată doar în mică măsură de îmbunătăţirea
absorbţiei de fonduri europene…
miliarde EUR miliarde EUR
16 16
împrumuturi externe TML*
14 14
investiţii de portofoliu
12 investiţii străine directe 12

10 10

8 8
fluxuri nete cu UE
6 6

4 4
Evoluţie relativ stabilă
2 2
1,3 1,5 1,3 2,0
1,1
0 0

-2 -2

-4 -4
2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012

* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral

UE-FMI-IFI
Sursa: BNR Sursa: MFP

36
fapt ce a impus apelul la finanţarea UE-FMI-IFI pentru a
evita ajustarea dezordonată şi brutală a economiei…
miliarde EUR miliarde EUR
16 16
fluxuri nete conform acordului multilateral UE-FMI-IFI
14 14
fluxuri nete cu UE
12 12
împrumuturi externe TML*
10 10
investiţii de portofoliu
8 investiţii străine directe 8

6 8,9 6
7,1
4 4
3,0
2 2
1,5 1,1 1,3 2,0
1,3
0 0
-1,6
-2 -2

-4 -4
2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012
* cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral
UE-FMI-IFI
Sursa: BNR Sursa: MFP, BNR

37
 Intrările nete de fonduri nerambursabile de la UE sunt
absorbite, în special de sectorul agricol
procente

milioane EUR 9,4 mld. EUR 3,8 mld. EUR 6,7 mld. EUR 8 mld. EUR 6,6 mld. EUR 0,2 mld. EUR
4 000 100
3 389,0
2 895,5 90
3 000 2 615,5 2 583,6
2 258,2 80
1 961,2 70
2 000 1 578,2
1 531,0
1 099,3
60
Intrări

1 346,6 1 287,3
1 000 50
427,3 40
0
30
Ieşiri

40,5 52,7
20 8,7 9,3
-1 000 14,0

-1 150,9
10
-1 268,9 -1 158,9 13,0 12,5 14,0
-1 364,4 -1 296,2 -1 427,8 8,8 7,0
-2 000 0
Fondul European de Fondul Social Fondul de Coeziune Fondul European Fondul European pt. Fondul pt. Pescuit
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Dezvoltare European Agricol pt. Garantare Agricolă
Regională Dezvoltare Rurală
fonduri pre-aderare fonduri structurale şi de coeziune
avansuri 2007-2012 rambursări 2007- 2012 alocări neabsorbite 2007-2013
fonduri de agricultură, dezvoltare rurală, pescuit alte fonduri
contribuţia României la bugetul UE alte contribuţii
fluxuri nete cu UE

Sursa: MFP

38
 concomitent cu o majorare a finanţării atrase de
sectorul public.
Datoria publică
(conform metodologiei SEC95)
procente în PIB
45

datoria publică internă 38,7

40 37,8
datoria publică externă 34,7
35
30,5
30
25,7 18,60
24,9 23,6 17,62
25 22,5
21,5 15,61
9,76 8,72 18,7
20 6,86 6,10 15,8 12,17
5,28 13,4
15 12,4 12,8
4,74
2,56 4,05 5,72
10 19,20
15,59 15,99 16,15 15,39 17,07
13,46 14,85
5 11,05 9,80 11,46
8,75 7,69

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013f p
p) prognoză - Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, 2013-2015

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică
39
40
 Noua legislaţie aplicabilă sectorului fiscal
Latura preventivă:
• monitorizarea de către Consiliul
European a îndeplinirii obiectivelor
politicii fiscale pe termen mediu
(obiectivele sunt nivelul deficitului
structural specificat ca MTO şi o viteză
de ajustare a deficitului structural mai
mare de 0,5pp anual dacă ţintele nu
sunt atinse deja potrivit programului);
• supravegherea de către Consiliu a
respectării regulii de creştere mai
lentă a cheltuielilor bugetare în raport
cu nivelul de echilibru al PIB nominal;
• verificarea încorporării în Programul
de convergenţă/stabilitate al fiecărei
ţări a regulilor stabilite la nivel
european;
Latura corectivă:
• în cazul unor deviaţii considerate
semnificative, Comisia Europeană
poate emite o recomandare în sensul
luării de măsuri pentru corectare;
• obligaţia de a constitui un depozit
purtător de dobândă (0,2% din PIB)
când consolidarea bugetară nu este
considerată suficientă;
• intrarea în procedura de deficit
excesiv presupune constituirea unui
alt depozit neremunerat;
• depozitul neremunerat se poate
transforma în amendă dacă statul
membru nu respectă recomandările
Consiliului European.
41
Noua legislaţie ce priveşte corectarea dezechilibrelor
macroeconomice
Latura preventivă:
• construcţia unor tabele centralizatoare
(eng. scoreboard) pentru detectarea
dezechilibrelor la nivel
macroeconomic, pornind de la
abaterile de la tendinţele pe termen
mediu, urmând să fie specificate atât
nivelul minim cât şi cel maxim al
indicatorilor, în cazul fiecărei ţări;
• deviaţiile de la limitele stabilite nu vor
determina aplicarea automată a părţii
corective; doar coroborarea acestor
semnale cu o analiză detaliată a
economiei respective, precum şi
misiuni tehnice care să faciliteze
dialogul cu statul membru pot conduce
la aplicarea măsurilor corective;
Latura corectivă:
• Consiliul European poate emite
recomandări/avertismente pentru
corectarea dezechilibrelor identificate;
• aplicarea de amenzi (în fiecare an)
dacă statul membru nu respectă
recomandările Consiliului şi/sau nu are
un plan propriu, naţional de corectare
a acestora;
• aplicarea amenzilor (între 0,1 şi 0,5%
din PIB) este automată (majoritate
inversă), fără posibilitatea intervenţiei
factorului politic asupra cuantumului
sau a deciziei în privinţa oportunităţii
aplicării acestora;
• amenzile vor majora capitalul
Mecanismului European de Stabilitate.
42
 Cadru integrat de identificare a dezechilibrelor
Poziţia
Cursul Costul Fluxul
inves- Cota de piaţă Total
Soldul de schimb unitar Indicele Datoria creditelor Datoria
tiţională a expor-turilor Rata şoma- pasive
contului real efectiv nominal cu preţurilor sectorului acordate sectorului
inter- de bunuri şi jului sector
curent pe baza forţa de locuinţelor privat sectorului public
naţională servicii financiar
IAPC muncă privat
netă
% din PIB, variaţie % variaţie % variaţie % variaţie % %, medie variație
% din PIB % din PIB % din PIB % din PIB
medie pe 3 ani pe 3 ani pe 5 ani pe 3 ani anuală pe 3 ani anuală (%)
±5% (EA) +9% (EA)
-4%/+6% -35% 160% +15% 60%
±11% -6% +12% 6% 10% 16.5%
din PIB din PIB din PIB din PIB din PIB
(non-EA) (non-EA)
2011 -0.2 65.7 -0.5 -10.1 6.3 0.9 237.8 13.8 97.8 7.8 4.7
Belgia
2012 -0.2 -15.6 6.1 -0.4 241.3 9.4 99.6 7.7
2011 -3.4 -85.8 3.1 17.2 22.6 -9.7 146.0 -6.7 16.3 9.4 5.6
Bulgaria
2012 -0.9 5.1 9.0 -5.3 18.5 11.3
Republica 2011 -3.0 -47.3 0.3 6.9 3.3 -0.5 78.1 2.5 40.8 6.9 3.8
Cehă 2012 -3.0 -3.7 4.7 -3.6 45.8 7.0
2011 5.0 27.1 -1.7 -16.9 4.7 -3.5 237.6 -2.2 46.4 7.0 4.7
Danemarca
2012 5.6 -18.7 0.0 -4.9 45.8 7.5
2011 6.1 32.6 -3.9 -6.9 5.9 1.4 127.8 4.8 80.4 6.9 2.1
Germania
2012 6.5 -12.6 3.1 81.9 6.2
2011 2.8 -57.8 0.8 11.0 -6.2 3.3 132.9 6.8 6.2 14.4 -4.4
Estonia
2012 1.3 0.0 6.9 -2.3 3.7 10.1 13.2
2011 0.0 -96.0 -9.1 -12.2 -13.0 -15.1 309.5 4.0 106.4 13.5 -0.6
Irlanda
2012 2.4 -15.6 -9.4 -12.8 117.6 14.4
2011 -10.4 -86.1 3.1 -18.7 4.1 -5.1 130.0 -3.4 170.3 13.2 -3.4
Grecia
2012 -7.7 -26.9 -8.1 130.3 -6.4 156.9 18.2
2011 -4.3 -91.3 -1.3 -7.7 -2.1 -10.0 218.1 -4.1 69.3 19.9 3.7
Spania
2012 -3.1 -14.1 -6.7 -15.8 84.2 22.3
2011 -1.6 -15.9 -3.2 -11.2 6.0 3.7 160.4 4.0 85.8 9.6 7.3
Franţa
2012 -1.9 -14.1 4.2 -2.2 90.2 9.9
2011 -2.9 -20.7 -2.1 -18.3 4.9 -2.0 128.6 2.6 120.8 8.2 3.8
Italia
2012 -2.4 -23.3 3.0 -5.3 127.0 9.2
2011 -8.4 -71.3 -0.9 -16.4 8.5 -8.5 289.4 19.9 71.1 6.6 -0.2
Cipru
2012 -8.8 -26.2 4.2 0.0 85.8 8.7
2011 3.1 -73.3 -0.6 23.6 -15.7 4.7 125.1 -2.5 41.9 18.1 -4.5
Letonia
2012 -0.3 12.1 -5.9 0.7 40.7 17.0
2011 0.0 -52.6 3.6 25.1 -8.4 2.4 70.1 -0.8 38.5 15.6 8.9
Lituania
2012 -1.4 30.1 -5.3 -3.4 40.7 15.5
2011 7.5 107.8 0.8 -10.1 12.5 1.5 326.3 2.5 18.3 4.8 11.3
Luxemburg
2012 7.0 -19.7 8.3 3.0 20.8 4.8
2011 0.6 -106.3 -3.3 -2.6 3.7 -7.6 167.7 6.6 81.4 10.7 -2.6
Ungaria
2012 1.2 -16.5 7.4 -8.5 150.1 -7.8 79.2 11.0
2011 -4.1 7.5 -3.0 10.9 8.0 -2.2 209.9 2.2 70.3 6.8 1.4
Malta
2012 -1.5 2.7 5.1 0.3 72.1 6.6
2011 7.7 36.2 -1.6 -8.3 5.8 -4.0 224.6 0.7 65.5 4.2 7.2
Olanda
2012 9.3 -11.6 2.4 -8.5 71.2 4.7
2011 2.5 -0.5 -1.0 -12.7 5.9 -7.9 160.7 4.1 72.5 4.4 -0.3
Austria
2012 2.2 -20.4 4.3 73.4 4.3
2011 -4.6 -63.5 -10.9 12.8 4.1 -5.8 79.5 7.1 56.2 9.2 4.4
Polonia
2012 -4.5 0.7 3.1 55.6 9.8
2011 -9.5 -104.9 -1.9 -8.7 1.0 -5.3 253.6 1.5 108.3 11.9 -0.7
Portugalia
2012 -6.4 -15.4 -5.8 -9.1 255.6 -6.1 123.6 13.6
2011 -4.4 -62.4 -2.4 23.4 1.3 -17.7 71.8 1.8 34.7 7.2 4.3
România
2012 -4.3 -62.4 -0.1 5.0 4.7 -9.2 37.8 7.2
2011 -0.4 -41.2 -0.3 -6.1 8.3 1.0 128.3 1.9 46.9 7.1 -1.3
Slovenia
2012 0.6 -19.5 0.5 -8.6 125.2 -4.1 54.1 8.1
2011 -2.8 -64.4 4.3 22.0 4.4 -5.2 76.3 3.3 43.3 13.4 1.2
Slovacia
2012 -1.2 4.8 -1.2 -5.7 52.1 14.0
2011 0.6 15.7 -1.3 -23.5 9.1 -0.3 178.8 4.6 49.0 8.1 30.8
Finlanda
2012 -0.6 -31.2 3.7 -0.3 53.0 8.0
2011 6.9 -6.9 3.9 -11.7 1.5 1.0 256.4 10.9 38.4 8.2 3.6
Suedia
2012 7.0 -17.3 -0.3 -0.2 254.8 0.1 38.2 8.1
2011 -2.0 -17.0 -7.1 -24.2 8.2 -5.3 206.4 1.7 85.5 7.8 8.5
Regatul Unit
2012 -2.8 -19.4 5.9 -1.0 206.1 2.9 90.0 7.9
indicatorii nu se încadrează în nivelurile de referinţă 43
Sursa: Eurostat, BNR
Implicaţiile noului cadru economic pentru România
 Necesitatea continuării consolidării fiscale → deficit structural de
1% din PIB pe termen mediu, menţinând nivelul deficitului
bugetar la mai puţin de 3% din PIB (conform metodologiei
ESA95);
 Realizarea unei ajustări fiscale sustenabile, cu accent pe latura
calitativă a acesteia;
 Întărirea rolului instituţiilor independente (Consiliul fiscal) de
monitorizare a sectorului fiscal, pentru a facilita astfel
îndeplinirea prevederilor directivei europene privind cadrul fiscal-
bugetar;
 O politică macroeconomică judicioasă care să evite deviaţiile de
la echilibrul intern sau extern;
 Respectarea cu stricteţe a etapizării induse de noua legislaţie
europeană – Semestrul European;
 Realizarea obiectivelor asumate prin Programul de Convergenţă
şi prin Planul Naţional de Reformă; 44
45
46
 Arhitectura europeanǎ de supraveghere financiarǎ
Structura Sistemului European de Supraveghere Financiară

Supraveghere
Comitetul European pentru Risc Sistemic
macroprudenţială

Informaţii privind evoluţiile la nivel

Avertizare timpurie privind riscurile
micro-prudenţial

Comitet director
Supraveghere
microprudenţială Autoritatea Autoritatea europeană de Autoritatea europeană pentru
bancară asigurări şi pensii titluri de valoare şi pieţe
europeană (EBA) profesionale (EIOPA) (ESMA)

Autorităţile naţionale Autorităţile naţionale

Autorităţile naţionale
de supraveghere a de supraveghere a
de supraveghere
asigurărilor valorilor mobiliare
bancară

47
 Rolul Uniunii Bancare
 Întreruperea spiralei vicioase dintre riscul de ţară şi
instabilitatea bancară, în condiţiile formării unei corelaţii
ridicate între costul finanţării băncilor şi cel al datoriei
publice
• Datorie publică majorată în cazul statelor care au furnizat sprijin de
capital bancilor în dificultate → randamente cerute de investitori
mai ridicate → preţuri de piaţă ale obligaţiunilor suverane mai
scăzute → valoare mai mică a portofoliilor de titluri de stat →
solvabilitate bancară diminuată → nevoie de recapitalizare →
sprijin de capital din fonduri publice → intrarea într-o nouă rundă a
spiralei datorie publică – recapitalizare bancară

Scheme de
garantare a
Mecanismul depozitelor Uniunea
Cadrul unic
unic de mai bine
supraveghere
de rezoluţie armonizate şi
suficient de
bancară
robuste

48
49
 Modificarea şi completarea cadrului prudenţial
Revizuirea cadrului prudenţial s-a impus pe fondul:
evidenţierii importanţei riscului sistemic, insuficient tratat în pachetul de
reglementări prudenţiale din perioada care a precedat criza financiară
supraestimării capacităţii instituţiilor de credit de a măsura cu precizie riscuri
majore şi a caracterului fidel al evaluărilor acordate de agenţiile de rating
reflectării necorespunzătoare în cerinţele prudenţiale a riscului de lichiditate, atât
pe componenta de finanţare, cât şi pe cea de valorificare a activelor
Creşterea gradului de acoperire cu capital reglementat a riscului
din operaţiuni aferente portofoliului de tranzacţionare, inclusiv pentru securitizări
de credit al contrapartidei
Introducerea unor rezerve de capital în scop macroprudenţial
Rezervă variabilă de capital
Suplimentul de capital pentru instituţiile de importanţă sistemică

Schimbarea filozofiei de remunerare

doar o mică parte din valoarea compensaţiilor se oferă sub formă de numerar
partea dominantă se acordă sub formă de acţiuni ce nu pot fi vândute decât
după o anumită perioadă de timp sau sub forma unor opţiuni de cumpărare
50
51
 Ce trebuie îmbunătăţit la mecanismul de protecţie
a sistemului bancar?
 Pentru a evita hazardul moral, orice instituţie insolvabilă
ar trebui să fie în măsură să iasă de pe piaţă, indiferent
de mărimea şi de gradul său de interconectare, fără a
provoca perturbări sistemice
 Întrucât interferenţa cu evoluţia sustenabilă a pieţei trebuie
să fie minimă, decizia privind asumarea costurilor de
rezoluţie trebuie precedată de analizarea variantei
lichidării instituţiei insolvabile prin intermediul procedurii
obişnuite de insolvenţă
• însă această abordare ar putea să pună în pericol stabilitatea
financiară prin durata îndelungată de finalizare
 Soluţia este declanşarea timpurie a procedurii de
restructurare asistată, înainte ca insolvabilitatea
instituţiei de credit să se reflecte în bilanţ, iar întregul
capital propriu să fi fost erodat
52
 Ce reprezintă rezoluţia bancară?
 Rezoluţia bancară înseamnă restructurarea asistată de
stat a unei instituţii de credit în vederea asigurării
continuităţii funcţiilor sale esenţiale pentru economie
• funcţiile esenţiale/critice sunt acele activităţi, servicii şi operaţiuni
a căror întrerupere ar putea conduce la perturbări ale economiei
sau pieţelor financiare din unul sau mai multe state membre
• restructurarea administrativă a activităţii se poate finaliza prin:
 lichidarea ordonată a instituţiei, după transferul componentelor
critice, sau
 continuarea activităţii, ulterior recapitalizării interne

Restructurare
administrativă

Lichidare prin procedura

obişnuită de insolvenţă

53
 Ce instrumente sunt folosite în rezoluţie?

Instrumente de
restructurare
administrativă

Tranzacţiile de tip
achiziţie de active Separarea Recapitalizarea
Banca-punte
cu asumare de activelor internă (bail-in)
pasive

54
Atribute ale unui mecanism robust de protecţie a
sistemului bancar
 Mecanismul de rezoluţie reprezintă un element
complementar schemei de garantare a depozitelor în
efortul de prevenire a efectelor de contagiune în cadrul
sistemului bancar
• inclusiv în vederea tratării ameninţărilor provenind din
deteriorarea situaţiei grupurilor din care entităţile supravegheate
fac parte
 Spre deosebire, însă, de schema de garantare a
depozitelor regimul de rezoluţie acţionează inclusiv în
direcţia limitării hazardului moral pe piaţa bancară

55
 Structura mecanismului de protecţie după criză

Mecanismul de protecţie a sistemului bancar

Fonduri
temporare la
Împrumuturi nivel naţional
pentru
Scheme de situaţii de Fonduri de
garantare a urgenţă restructurare
depozitelor bancară
(ELA de la
banca centrală)
Achiziţia
Acordare
activelor-
de garanţii
problemă

56
 Acţiunea politicii monetare
Principalele bănci centrale au injectat masiv lichiditate … prin
metode neortodoxe

Sursa datelor: Site-urile băncilor centrale 57

Abordări multiple pentru un sistem financiar robust

Măsuri de
reglementare
Măsuri de microprudenţială şi
reglementare îmbunătăţirea
macroprudenţială standardelor
şi cadrul de privind guvernanţa
administrare a corporatistă
crizelor bancare
Iniţiative stratificate
Noua pentru a reduce
arhitectură de
supraveghere probabilitatea
la nivel
european apariţiei unei crize,
impactul şi costurile
acesteia

Impact limitat

58
 Concluzii (1)
 Păcatul originar nu este consumul pe datorie, ci
disparităţile crescânde în procesul de distribuţie a valorii
între profit şi salarii (Etienne Davignon – Preşedintele
Institutului Egmont) => determină angajaţii să apeleze tot
mai mult la credite de la bănci care îşi obţin sursele de
împrumut tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de
distribuire;
 Ţările care au realizat creşteri de PIB în condiţii costisitoare
prin sporirea accentuată a datoriei publice şi private externe ar
trebui să numească rezultatul activităţii lor economice nu Gross
Domestic Product ci Gross Debt Product, conform
profesorului ceh Tomas Sedlacek;
 Toţi doresc un stat mic când e vorba de taxe, dar când e
vorba de bunuri publice şi alocaţii sociale se doreşte un stat
puternic financiar;
59
 Concluzii (2)

 Criza confirmă valabilitatea ideii keynesiene potrivit căreia

trebuie acumulate resurse în vremurile de avânt economic
pentru finanţarea stimulilor fiscali guvernamentali necesari
în perioadele de recesiune => competenţă şi înţelepciune
din partea factorilor de decizie => mix cu un dozaj corect al
componentelor politicii macroeconomice;

 Activitatea economică nu este numai o operaţiune

tehnică fără legătură cu moralitatea => în trecut etica şi
economia erau unite, iar acum cele două sunt separate =>
situaţia economică gravă la nivel mondial;

60
 Concluzii (3)
 Pentru evitarea efectelor nocive determinate de
funcţionarea liberă a pieţelor, se impune intervenţia
statului prin reglementări adecvate, care să prevină
excesele, abuzurile şi pagubele suportate de toţi
cetăţenii (marea majoritate fără nici o vină în manifestarea
disfuncţiilor pieţei) => a crede în autoreglementarea
pieţelor este ca şi când ai considera că un cazinou poate
fi lăsat pe mâna jucătorilor cu speranţa că aceştia se
vor autodisciplina;

 Când vorbim de actuala criză financiară şi economică a

capitalismului nu se doreşte întoarcerea la comunism, ci
identificarea unui sistem capitalist eficient, care să
îmbine sustenabil virtuţile pieţei şi ale statului în condiţii
de echilibru între eficienţa economică şi echitatea
socială;
61
 Concluzii (4)

 Cuvintele cheie ale viitorului sunt, după opinia noastră,

echilibrul, cumpătarea şi economisirea. De aceea
considerăm că paradigma economică compromisă de actuala
criză “individualism, profit cu orice preţ şi indiferenţă faţă
de valorile morale” se impune a fi înlocuită cu paradigma
viitorului “spirit de solidaritate, profitabilitate în condiţii de
stabilitate şi respect faţă de morala socială”.

62
“Sensul înţelepciunii este ca din cele văzute sau
auzite a adulmeca pe cele nevăzute şi neauzite şi
a socoti cele viitoare din cele trecute”
Dimitrie Cantemir
„În cumpătare stă forţa sufletului”
Pitagora
„Să uzezi, dar să nu abuzezi” (Lat.: Uti, non abuti)
Proverb roman
„Prudenţa în acţiune depinde de cunoaştere”
Sofocle
„Prudenţa dă sfaturi înţelepciunii”
Victor Hugo

Vă mulţumesc !
View publication stats
63