UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

CADRUL ECONOMIC ȘI SOCIAL, COMUNA LEU

Student: Licurici Doina- Manuela

Specializarea: GEOGRAFIE, Anul II
SEMESTRUL II

ANUL UNIVERSITAR 2020-2021

1
 CUPRINS:

1. CADRUL ECONOMIC
1.1 Industria
1.2 Serviciile
1.3 Agricultura (Structura fondului funciar, cultura plantelor- culturi predominante,
producții, creșterea animalelor- efective, mecanizarea agriculturii).
1.4 Transporturile și principalele căi de comunicație
1.5 Turismul
1.5.1 Patrimoniul turistic al localității
1.5.2 Infrastructura specific turistică
1.5.3 Circulația turistică
2. CADRUL SOCIAL
2.1 Învățământul
2.2 Ocrotirea sănătății

Bibliografie:

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

http://apmdjold.anpm.ro/upload/68125_PUG%20comuna%20Leu_Prima%20varianta.pdf

2
 1.1 Industria

ACTIVITĂȚI DE TIP INDUSTRIAL – existente Activitatile de tip industrial se

desfasoara in cadrul unitatilor existente in: localitatea Leu – depozite produse
agricole ; depozite materiale de constructii; moara sat Zanoaga - moara Activitatile
industriale ce se desfasoara in comuna nu constituie surse de poluare a mediului
inconjurator si nu se incadreaza in activitati ce pot avea efecte semnificative asupra
mediului.
CONDITII DE DEZVOLTARE A ACTIVITATILOR INDUSTRIALE
Dezvoltarea activitatilor industriale la nivelul comunei este posibila în baza prelucrarii
produselor agricole:
- productie legumicola
- productie pomicola
- productie verticala
- tutun, plante tehnice
sau a prelucrarii produselor animaliere.
Pentru zonele rezervate dezvoltarilor de unitati industriale/ depozitare/ servicii, situate
in vecinatatea zonelor de locuinte si functiuni complementare, precizam: prevederea
zonelor de plantatii de protectie fata de zone de locuit; distante fata de constructii de
locuinte – se vor respecta raze de protectie de 50 m, cu plantatii de protectie; aceste
plantatii de protectie se vor realiza in incintele viitoarelor unitati economice.

1.2 Serviciile
Volumul fortelor de munca este reprezentat într-o localitate de ponderea grupei de vârsta
de 15 - 59 ani, care în cadrul comunei Leu, înregistrata la recensamântul din ianuarie
2002, aproximativ 53% din populatia totala.
Conform datelor expuse in “Strategia de dezvoltare a comunei 2007-2013 “, piata muncii in
comuna Leu, inregistreaza:
38 someri,
16 salariati in agricultura,
12 salariati in industrie,
12 salariati in industria prelucratoare,

3
27 salariati in comert,
27 salariati in activitati de transport, depozitare, comunicatii, posta.
3 salariati in activitati financiar-bancare.
50 salariati in administratia publica
15 salariati in sanatate si asistenta sociala.

1.3 Agricultura
Structura fondului funciar:
Analizând graficul din (Fig.1) se poate observa că cea mai mare suprafață din fondul funciar
este folosită și ocupată cu suprafața agricolă, iar rata de folosință se menține în creștere pe
toată perioada (1990-2014). După suprafața agricolă care a fost cea mai utilizată urmează
suprafața arabilă care se menține într-o rată de folosință stabilă pe toată perioada anilor.
În această localitate din perioada (1990-2014) au fost reprezentate cele mai mici suprafețe de
fânețe, pășuni și vii pepiniere.

Agricola
Anul 2014 Anul 1990
4%Anul 20134% Anul 1991
Anul 2012 4% 4%
Anul 1992
4% 4%
Anul 2011 Anul 1993
4% 4%
Anul 2010 Anul 1994
4% 4%
Anul 2009 Anul 1995
4% 4%
Anul 2008 Anul 1996
4% 4%
Anul 2007 Anul 1997
4% 4%1998
Anul 2006 Anul
4% 4%
Anul 2005 Anul 1999
4% 4%
Anul 2004 Anul 2000
4% Anul 2003 Anul 2002
Anul 2001 4%
4% 4% 4%

Fig. 1 Suprafața fondului funciar după modul de folosință în Comuna Leu.

În graficul din (Fig. 2) se observă că cea mai mare suprafață cultivată din perioada ( 1990-
2003) este ocupată de principalele culturi de grâu, secară și porumb, iar în anul 2001 a fost
înregistrată cea mai mare cantitate cutivată de grâu și secară, pe când în anul 1996 a fost

4
cultivată cea mai puțină cantitate de grâu și secară, dominând în acel an producția de porumb
boabe. Cea mai mare suprafață cutivată de porumb a fost în anul 1998 spre deosebire de anii
următori în care suprafața cultivată cu porumb a scăzut considerabil, mai ales în anul 2001
când producția dominantă a culturilor a fost de grâu și secară. Spre deosebire de celelalte
culturi cultivate pe suprafețe mai mari, o parte mai mică din suprafața cultivată este ocupată și
de floarea soarelui, iar în anul 1996 a fost înregistrată cea mai mare suprafață cultivată de
floarea soarelui din această perioadă. Iar dintre cele mai mici suprafețe cultivate sunt culturile
de sfeclă de zahăr, legume, cartofi.

6000

5000
H
E 4000
C
T Grau si secara
A Porumb boabe
R 3000
E Floarea soarelui
Sfecla de zahar
2000 Cartofi
Legume

1000

0
9 0 991 992 993 99 4 995 99 6 99 7 99 8 99 9 000 001 002 00 3
19 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2

Fig. 2 Suprafața cultivată cu principalele culturi din Comuna Leu

Producții:

Producția totală de struguri din perioada 1990-2003 a fost de aproximativ de 2400 de tone, iar
cea mai mare producție a fost înregistrată în anul 2000, urmând o scădere a producției de
struguri în anii următori până în anul 2003 când producția de struguri crește.
În anul 1990 a fost înregistrată cea mai slabă producție de struguri reprezentată de o cantitate
foarte mică de struguri.

5
 2500

2000

1500
T
O
N 1000
E

500

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Producția totală de struguri

Fig. 3 Producția totală de struguri din Comuna Leu.

- Cea mai mare producție de fructe a fost înregistrată în anul 1996, respectiv 1997 după care
în anii următori s-a înregistrat o scădere a producției de fructe.
În anii 1991, 1993, 1994 și 2002 au fost înregistrate cele mai slabe producții de fructe.

600

500

400

T 300
O
N
E 200

100

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Producția de fructe

Fig. 4 Producția de fructe din Comuna Leu

6
Creșterea animalelor- efective:

Cel mai mare efectiv de animale dintre principalele categorii este ocupat de păsări pe toată
perioada (1990-2003), iar anii cei mai reprezentativi sunt din începutul și sfârșitul perioadei.
A doua categorie de animale dominantă în această localitate sunt ocupate de porcine,
reprezentativ fiind anul 1991, iar din categoria ovine este reprezentativ anul 1990 cu cel mai
mare efectiv de animale. Din efectivul cel mai redus de animale fac parte bovinele, doar în
anul 1990 a fost reprezentativ cu un efectiv de bovine mai mare spre deosebire de anii
următori.

60000

50000
Bovine
Porcine
40000
Linear
(Porcin
30000 e)
Ovine
Linear
20000 (Ovine)
Pasari
10000 Linear
(Pasari)
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 5 Efectivele de animale pe principalele categorii de animale în Comuna Leu.

- În comuna Leu cea mai mare producție agricolă animală este producția de lapte de vacă și
bivoliță, dar și consumul vițeilor. Anul cel mai reprezentativ în care s-a înregistrat cea mai
mare producție agricolă animală a fost 1992. Iar producția de lână ocupă 2 ca și număr de
productivitate în această perioadă. Dar spre sfârșitul perioadei, în anii 2002, 2003
productivitatea de ouă întrece producția de lână. Iar cea mai mică producție din această
perioadă este reprezentată de sacrificarea animalelor destinate pentru consum.

7
 30000

25000

20000
Greutatea in viu a animalelor
destinate sacrificarii pentru
consum
15000 Productia de lapte de vaca si
bivolita (inclusiv consumul
viteilor)
10000 Productia de lana
Linear (Productia de lana)
Productia de oua
5000 Linear (Productia de oua)

0
90 91 9 2 93 94 9 5 9 6 97 98 9 9 0 0 0 1 02 0 3
l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An

Fig. 6 Producția agricolă animală din Comuna Leu.

Mecanizarea agriculturii.
In satele Leu si Zanoaga sunt 130 tractoare, 27 combine pentru treierat grau, 20 semanatori
grau, 25 semanatori porumb, 30 discuri, 50 pluguri, 7 instalatii de ierbicidat, 27 cultivatoare si
alte utilaje.

1.4 Transporturile și principalele căi de comunicație

Principalele retele de transport si circulatie existente
Teritoriul administrativ al comunei este traversat de traseul drumului national - DN 6 si
traseul drumului judetean (DJ 604 care asigura legatura comunei cu localitatile din judet).
Legaturile între satele componente ale comunei se realizeaza prin intermediul drumului
national DN6. Drumul judetean (DJ 604) ce strabate satul Leu pe directia sud, asigura
legatura cu localitatile comunelor limitrofe, respectiv cu localitatile judetului.
Cele doua sate ale comunei, sunt situate astfel: Leu - satul resedinta de comuna - este situat în
partea centrala a teritoriului administrativ si satul Zanoaga sat component, se situeaza în
partea estica a teritoriului administrativ.
Satele: Leu si Zanoaga sunt strabatute de traseul DN6 (Craiova - Caracal - Bucuresti).
Transportul interurban de calatori este asigurat pe caile de transport rutier existente.

8
Transportul de marfuri se realizeaza prin intermediul retelei rutiere formata din drumurile
nationale , judetene si comunale, ce asigura legatura între localitatile comunei si celelalte
localitati din comunele învecinate.
Totodata, mentionam traseul CF Craiova - Caracal - Bucuresti, care asigura transportul de
calatori si marfuri.
CĂI DE COMUNICATIE:

Modernizare traseu DN6 - E70 – tronson Craiova –Caracal - Alexandria – Bucuresti.

Organizarea circulatiei si a transportului in teritoriul administrativ - cuprinde traseele de drum
national DN 6 ( E70), drum judetean DJ 604 si drumuri comunale - ce asigura legatura intre
localitatile comunei , a acestora cu localitatile judetului, cat si cu localitatile judetului Olt.
Teritoriul administrativ al comunei este traversat pe directia Est - vest de linia CF Caracal -
Craiova.
CĂI FEROVIARE:
Teritoriul administrativ al comunei este traversat pe directia Est - vest de linia CF Caracal -
Craiova.
În teritoriile intravilane ale satelor componente ale comunei sunt cuprinse statiile CF,
respectiv:
- Statie CF - Leu
- Statie CF - Jianca - Sat Zanoaga
Importanta traversarii teritoriului de catre linia CF este relevanta pentru dezvoltarea comunei
din punct de vedere al:
- transportului CF - calatori
- transportului - marfuri
- relatiilor în teritoriul intercomunal, judetean si cu judetul vecin - Olt.
- dezvoltarii economice - privind activitatile de depozitare a produselor agricole.
Cu exceptia drumurilor – national si judetean - ce asigura legatura resedintei de comuna cu
localitatile judetului si care sunt asfaltate, restul circulatiilor interioare în cadrul localitatilor,
cât si în afara acestora necesita modernizari: corectari de trasee, panta, curbe, îmbracaminti,
elemente geometrice .
Salariatii angajati în activitati de productie în afara teritoriului administrativ al comunei, se
deplaseaza cu mijloacele de transport în comun.

9
 Fig. 7 Infrastructura rutieră.

1.5 Turismul
1.5.1 Patrimoniul turistic al localității
1.5.2 Infrastructura specific turistică
1.5.3 Circulația turistică
Zona de parcuri, recreere si sport
Aceasta zona este foarte putin reprezentata in intravilanul localitatilor comunei. La capitolul
"Disfunctionalitati - Prioritati" a fost evidentiata ponderea mica a zonelor verzi amenajate si
propuse ca masuri rezervarea unor terenuri pentru aceasta functiune.
Satul LEU
Planul urbanistic general prevede mentinerea si intretinerea zonelor existente, realizarea si
amenajarea unui parc comunal, cat si introducerea in intravilan a terenurilor rezervate
dezvoltarii zonei de agrement –BALTA LEUL MIC
•zone verzi – parc comunal.
•intretinerea terenului de sport, existent
•realizarea bazei sportive
•ZONA DE AGREMENT din care:

10
 − zona parcuri, recreere, agrement, turism-cazare
din care, plantatii spatii verzi
•TOTAL ZONA SPATII VERZI , SPORT, AGREMENT, PLANTATII DE PROTECTIE
ZONE NATURALE PROTEJATE
Teritoriul comunei nu prezinta zone naturale protejate.
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
Teritoriul comunei se inscrie intr-o zona caracterizata prin PATN Sectiunea a III-a drept
"zona cu concentrare mica" a patrimoniului construit,
Conform listei M.C. ea detine monumente de arhitectura identificate in teritoriu, - cuprinse in
Lista Monumentelor Istorice , actualizata in 2010, propunandu-le "zone protejate".
SITURI ARHEOLOGICE
SITUL ARHEOLOGIC DE LA LEU
“ Leul Mic”, Albota”, “ Modruz”, “ Balta Lunga”
SATUL LEU, COMUNA LEU
ASEZARE “Leul Mic” - la 1,3 km V de sat, in doua sectoare, asezate la 500 m unul de
celalalt – SEC. III – IV p. Chr.
SATUL LEU, COMUNA LEU
ASEZARE “Albota” - la 6,2km NE de sat, – SEC. I-II p. Chr., Latene
SATUL LEU, COMUNA LEU
ASEZAREA DACO-ROMANA DE LA ZANOAGA - SEC. II p. Chr.
La 500m de iesirea din sat, la 200 m S de DN6; suprafata ocupata 22160mp
SATUL ZANOAGA, COMUNA LEU
MONUMENTE ISTORICE-
RUINELE BISERICII “ SF. NICOLAE” - SEC.XVIII
SAT LEU, COMUNA LEU
BISERICA “ SF. DUMITRU” – 1825, refacuta 1872
BISERICA “ SF. GHEORGHE” - 1810, refacuta 1825, 1861-1871
BISERICA “ SF. NICOLAE” - 1814, refacuta 1894
SAT ZANOAGA, COMUNA LEU

11
 Muzee și colecții publice
1.2

0.8

Muzee LEU
0.6

0.4

0.2

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 8 Muzeul din Comuna Leu

BIBLIOTECI
3.5

2.5

2
BIBLIOTECI
1.5

0.5

0
95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19
l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An

Fig. 9 Bibliotecile din Comuna LEU

In localitatea Leu erau înregistrate 3 biblioteci active în perioada (1995-2011), iar în anii
1999, 2007, și continund cu anul 2013 până în 2019 au mai rămas doar 2 biblioteci active.

12
 2. CADRUL SOCIAL
2.1 Învățământul

Unitățile școlare dominante în comuna Leu sunt cele din învățământul Preșcolar, Primar și
gimnazial, inclusiv învățământul special. Iar din anul 2006 până în 2019 învățământul primar
și gimnazial devine mai redus în comparație cu anii anteriori când se aflau mult mai mulți
copii. Învățământul primar și gimnazial rămâne activ pe toată perioada anilor. Iar din anul
2010 se înființează școala cu învățământ profesional care pe parcursul anilor devine inactivă.

4.5

3.5
Prescolar
3

2.5 Primar si gimnazial (in-

clusiv invatamantul spe-
2 cial)

1.5
Primar si gimnazial

0.5 Profesional

0
92 94 9 6 9 8 0 0 02 04 06 08 1 0 1 2 1 4 16 18
l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An

Fig. 10 Unitățile școlare pe niveluri de educație

Analizând (Fig. 11) care reprezintă populația școlară pe niveluri de educație, putem spune că
cei mai mulți copii sunt înscriși în învățământul primar și gimnazial, dar și în învățământul
preuniversitar. Iar cei mai puțini dintre copii sunt înscriți doar în învățământul primar și la
grădiniță. În perioada 1992-1994 au fost înscriși copii doar în învățământul primar și
gimnazial, inclusiv în îvățământul special.

13
500
Copii inscrisi in gradinite
450
Elevi inscrisi in invatamantul
preuniversitar
400
Elevi inscrisi in invatamantul
350 primar si gimnazial (inclusiv
invatamantul special)
300 Elevi inscrisi in invatamantul
primar (inclusiv invatamantul
250 special)
200 Elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial (inclusiv invataman-
tul special)
150
Elevi inscrisi in invatamantul
100 primar si gimnazial
Elevi inscrisi in invatamantul
50 primar
0 Elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial
2 4 6 8 0 2 4 6 8 0 2 4 6 8
1 99 199 19 9 19 9 20 0 200 200 20 0 20 0 201 201 201 201 20 1 Elevi inscrisi in invatamantul
ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul profesional
An An An An An An An An An An An An An An

Fig. 11 Populția școlară pe niveluri de educație

40

35

30
Invatamant prescolar
25 Invatamant primar si gimnazial
(inclusiv invatamantul special)
20 Invatamant primar (inclusiv
invatamantul special)
Invatamant gimnazial (inclusiv
15 invatamantul special)
Invatamant primar si gimnazial
10 Invatamant primar
Invatamant gimnazial
Invatamant profesional
5

0
9 2 94 9 6 9 8 0 0 02 0 4 0 6 08 10 1 2 14 16 18
l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An

Fig. 12 Personalul didactic pe niveluri de educație

14
Personalul didactic este cel mai numeros în învățământul primar și gimnazial în perioada
1992-2012. Iar cel mai puțin personal didactic este în învățământul preșcolar și profesional.
25

20

15
Invatamant prescolar
Invatamant primar si gimnazial
(inclusiv invatamantul special)
10
Invatamant primar si gimnazial

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 13 Săli de clasă pe niveluri de educație

Cele mai multe săli de clase sunt în învățământul primar și gimnazial, dar și în învățământul
special pentru că sunt cei mai mulți copii. În învățământul preșcolar sunt cele mai puține săli
de clase pentru că sunt copii tot mai puțini.
4.5

3.5

2.5
Invatamant primar si gimnazial
2 (inclusiv invatamantul special)
Invatamant primar si gimnazial
1.5

0.5

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 14 Laboratoare școlare pe niveluri de educație

15
Laboratorele din învățământul primar și gimnazial sunt egale pentru că în aceste forme de
învățământ sunt înregistrați cei mai mulți copii.
2.5

1.5

Invatamant primar si gimnazial

(inclusiv invatamantul special)
1 Invatamant primar si gimnazial

0.5

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 15 Săli de gimnastică pe niveluri de educație.

De asemenea și sălile de gimnstică sunt cele mai multe în învățământul primar și gimnazial
pentru că sunt cei mai mulți elevi.
3.5

2.5

2
Invatamant primar si gimnazial
(inclusiv invatamantul special)
1.5
Invatamant primar si gimnazial

0.5

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 16 Terenuri de sport pe niveluri de educație.

La fel și terenurile de sport se află tot în învățământul primar și gimnazial, dar din 2015 rămân
doar 2 terenuri de sport disponibile.

16
 24.5
24
23.5
23 Invatamant primar si gim-
nazial (inclusiv invataman-
22.5 tul special)

22
21.5
Invatamant primar si
21 gimnazial

20.5
20
19.5
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 17 Pc-uri pe niveluri de educație.

Din anul 2019 în învățământul primar și gimnazial au fost înregistrate cele mai multe pc-uri,
fiind-ule necesare copiilor pentru o învățare mai ușoară și mai performantă.

60

50

Primar si gimnazial
40 (inclusiv invatamantul
special)

30

Gimnazial
20

10

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Fig. 18 Absolvenți.
În anii 2010 și 2011 cei mai mulți absolvenți au fost din învățământul primar și gimnazial,
urmând ca până în anul 2014 absolvenții de la școala primară și gimnazială să se egaleze cu
absolvenții doar de la școala gimnazială.

17
 2.2 Ocrotirea sănătății
Cele mai multe unități sanitare din Comuna Leu din perioada (1995-2014) au fost cabinetele
medicale de familie, urmate de numărul cabinetelor stomatologice. La începutul acestei
perioade de timp până în anul 1998 au fost prezente doar dispensarele medicale.
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1995 1996 1997 1998 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Dispensare medicale Cabinete medicale de familie Cabinete stomatologice

Fig. 19 Unități sanitare

9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An An

Medici din total medici: medici de familie

Stomatologi Personal sanitar mediu

Fig. 20 Personalul medico-sanitar

Cel mai mult personal medico-sanitar din această perioadă a fost în anul 1992, personal
sanitar mediu, medici, iar în anul 1997 au fost cei mai mulți medici stomatologi, urmând ca în
perioada următoare să rămână cel mai mult personal medical mediu.

18