INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

STATISTICA ACTIVITĂŢILOR DIN SILVICULTURĂ

ÎN ANUL 2020

2021
 Cuprins

Pagina

Introducere ................................................................................................................ 5

Fondul forestier naţional la sfârșitul anului 2020 .................................................. 6

Masa lemnoasǎ recoltată în anul 2020 .................................................................. 10

Produsele forestiere realizate în anul 2020 .......................................................... 16

Regenerarea pădurilor în anul 2020 ...................................................................... 19

Tabele generale și note metodologice .................................................................. 24

5.1. Tabele generale ............................................................................................................. 24

5.2. Note metodologice ........................................................................................................ 27
5.2.1. Sursa datelor ............................................................................................................... 27
5.2.2. Definiţii ...................................................................................................................... 27
5.2.3. Simboluri folosite ....................................................................................................... 30
 STATISTICA ACTIVITĂŢILOR DIN SILVICULTURĂ

Introducere
Silvicultura este ramura economiei naţionale care include activităţi de cultură,
amenajare, întreţinere şi protecţie a pădurilor, atât timp cât procesul biologic continuă, până în
faza de exploatare.
Pădurea furnizează lemnul, cea mai importantă materie primă regenerabilă care se
utilizează în majoritatea activităţilor economice. În afara lemnului, există o serie de produse
oferite de pădure care întregesc zestrea acesteia. Printre acestea amintim: puieţii forestieri şi
ornamentali din pepinierele silvice, arborii şi arbuştii ornamentali, pomii de Crăciun, răchita,
seminţele forestiere, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele
medicinale şi aromatice, răşina, vânatul, peştele şi mierea de albine colectate de pe cuprinsul
fondului forestier.
Produsele lemnoase au ponderea cea mai mare în economia forestieră. Produsele
nelemnoase, deşi au o pondere mai mică în economia forestieră, sunt importante prin valoarea
lor alimentară şi farmaceutică.
Necesitatea de a acţiona pentru asigurarea şi garantarea gestionării durabile a
pădurilor în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, creează cerinţe speciale
de colectare şi prelucrare a datelor statistice.
Statisticile privind silvicultura sunt utilizate pentru diferite scopuri, precum asigurarea
integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurilor; extinderea suprafeţei terenurilor
ocupate cu păduri; fundamentarea politicilor forestiere prin promovarea tipului natural
fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii; prevenirea degradării
ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori.
Cadrul legal al producerii statisticilor privind silvicultura în perioada analizată este
asigurat de Legea nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare,
Hotărârea Guvernului nr. 877 din 9 noiembrie 2018 privind adoptarea Strategiei naţionale
pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; Strategia UE pentru păduri şi sectorul forestier
COM (2018) 811 final Bruxelles, 07.12.2018; Pactul Ecologic European COM (2019) 640 final
Bruxelles, 11.12.2019 şi Ordinul Preşedintelui INS nr. 1810 din 02.12.2010 privind aprobarea
Metodologiei cercetărilor statistice din silvicultură.

Publicaţia este organizată în patru capitole: Fondul forestier naţional la sfârşitul anului
2020; Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2020; Produsele forestiere realizate, în anul 2020;
Regenerarea pădurilor, în anul 2020. Publicaţia prezintă date statistice referitoare la suprafaţa
şi structura fondului forestier, volumul de masă lemnoasă recoltată pe principalele specii şi
destinaţii, suprafaţa parcursă cu tăieri, structura vânzărilor de produse forestiere şi suprafeţele
de păduri regenerate pe specii şi categorii de terenuri.

5
 1 Fondul forestier național

Fondul forestier naţional la sfârșitul anului 2020

Fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2020, o suprafaţă de 6604 mii
hectare, care reprezenta 27,7% din suprafaţa ţării. La sfârșitul anului 2011, fondul forestier
național ocupa o suprafață de 6522 mii hectare, care reprezenta 27,4% din suprafața ţării. În
perioada 2011 – 2020, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă.

Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2020, comparativ cu aceeaşi dată a anului

2019, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,2%, în timp ce față de începutul perioadei
analizate, respectiv anul 2011, a înregistrat o creștere de cca 1,3% datorată în principal unor
reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate,
conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare.

Tabelul 1.1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă, în perioada

2011 - 2020 - mii hectare -

Categorii de

folosință 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Fondul forestier – 6522 6529 6539 6545 6555 6559 6565 6583 6592 6604
total
Suprafaţa pădurilor 6365 6373 6381 6387 6399 6404 6406 6418 6427 6449
– Răşinoase 1949 1945 1937 1930 1931 1929 1924 1917 1915 1916
– Foioase 4416 4428 4444 4457 4468 4475 4482 4501 4512 4533
Alte terenuri (din 157 156 158 158 156 155 159 165 165 155
fondul forestier)

Pe întreaga perioada analizată tendința suprafeţei pădurilor este ușor crescătoare de

la an la an. În anul 2020, comparativ cu anul 2019 suprafața pădurilor a crescut cu 22 de mii
hectare (+0,3%), atât speciile de răşinoase cât și cele de foioase înregistrând creșteri cu o mie
hectare, respectiv cu 21 de mii hectare, modificări datorate în principal reîncadrărilor în
amenajamentele silvice, în timp ce față de 2011 a crescut cu 84 de mii hectare (+1,3%).

6
 1 Fondul forestier național

Graficul 1.1. Suprafaţa pădurilor, pe grupe de specii forestiere, în perioada 2011 - 2020
- mii hectare -

În anul 2020, suprafaţa pădurilor a fost de 6449 mii hectare, speciile de răşinoase
acoperind 1916 mii hectare (respectiv 29,7%), iar speciile de foioase 4533 mii hectare
(respectiv 70,3%), iar în anul 2011 suprafața pădurilor a fost de 6365 mii hectare, speciile de
rășinoase acoperind 1949 mii hectare (respectiv 30,6%), iar speciile de foioase 4416 mii
hectare (respectiv 69,4%).

Graficul 1.2. Structura suprafeţei pădurilor, pe principalele specii forestiere

- 2011 - - 2020 -

7
 1 Fondul forestier național

În anul 2020, proprietatea publică reprezenta 64,2% din suprafaţa totală a fondului
forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor –
Romsilva, iar proprietatea privată reprezenta 35,8%, fiind administrată în cea mai mare parte
de structurile silvice private. În anul 2011, proprietatea publică reprezenta 66,1%, iar
proprietatea privată reprezenta 33,9%, încă de atunci având aceeași administrare majoritară
în cazul ambelor categorii. Suprafaţa fondului forestier în proprietate privată are o tendinţă
crescătoare, în defavoarea suprafeţei în proprietate publică, datorită continuării procesului de
retrocedare a pădurilor.

Graficul 1.3. Structura suprafeţei fondului forestier, pe forme de proprietate

- 2011 - - 2020 -

Repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este

neuniformă, în funcţie de condiţiile fizico-geografice şi dezvoltarea economico-socialǎ a zonei.

8
 1 Fondul forestier național

În anul 2020, fondul forestier era concentrat într-o proporţie însemnată în regiunile de
dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord–Est (18,2%), urmate de
regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord–Vest (15,3%), Sud–Vest–Oltenia (12,3%), Sud–
Muntenia (10,0%), Sud–Est (8,4%) şi Bucureşti–Ilfov (0,4%).

Figura 1.1. Suprafaţa fondului forestier pe judeţe, la sfârşitul anului 2020

- mii hectare -

Suprafeţe mai mari de fond forestier se înregistrau, în anul 2020, în judeţele: Suceava
(438 mii hectare), Caraş–Severin (433 mii hectare), Hunedoara (318 mii hectare), Argeş (277
mii hectare), Bacău (273 mii hectare), Vâlcea (272 mii hectare), Harghita (264 mii hectare),
Neamţ (262 mii hectare) şi Maramureş (260 mii hectare).

9
 2 Masa lemnoasă recoltată

Masa lemnoasǎ recoltată în anul 2020

În anul 2020, s-au recoltat 19652 mii m3 (volum brut) de lemn, cu 748 mii m3 mai mult
faţă de anul 2019.

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 42,0% din volumul total de masă lemnoasă
recoltată, fagul 31,1%, stejarul 9,6%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,7%
şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 6,6%.

Tabelul 2.1 Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele specii,

în perioada 2011 - 2020
- mii m3 -

Principalele
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
specii Anul

Volumul de masă
lemnoasă 18705 19081 19282 17889 18133 17198 18316 19462 18904 19652
recoltată – total
Răşinoase 7521 7615 7922 7225 6782 6268 6531 7128 6962 8261
Fag 6175 6332 6226 5836 6215 5799 6212 6584 6431 6110
Stejar 1747 1687 1742 1664 1769 1688 1788 2041 1927 1894
Diverse specii tari 1946 2014 1969 1876 1951 2008 2228 2191 2163 2096
Diverse specii moi 1316 1433 1423 1288 1416 1435 1557 1518 1421 1291

Evoluția recoltării de masă lemnoasă are tendință oscilantă față de primul an al seriei,
fiind mai mică cu 8,1% în anul 2016 și mai mare cu 5,1% în anul 2020.

Graficul 2.1. Evoluția masei lemnoase recoltată, în perioada 2011 - 2020

-%-

10
 2 Masa lemonoasă recoltată

Lemnul recoltat în anul 2020, a fost destinat în proporţie de 95,9% persoanelor juridice
atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,1% persoanelor fizice care
pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate. În anul 2011 proporţia a fost de
96,9% (cu un punct procentual mai mare), respectiv de 3,1% (cu un punct procentual mai mic).

Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare,

exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără
atestare, un volum de maxim 20 m3/an din pădurile pe care le au în proprietate.

Tabelul 2.2. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele destinaţii,

în perioada 2011 - 2020
- mii m3 -
Principalele

destinații 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Volumul de masă
lemnoasă recoltată – 18705 19081 19282 17889 18133 17198 18316 19462 18904 19652
total

– pentru persoanele
juridice atestate 18122 18441 18654 17335 17552 16571 17460 18561 18055 18840

– pentru persoanele
fizice proprietari de
583 640 628 554 581 627 856 901 849 812
păduri

În anul 2020, s-au recoltat 12589 mii m3 de lemn din pădurile proprietate publică
reprezentând 64,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din
pădurile proprietate privată (32,3%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara
fondului forestier (3,6%). Între primul și ultimul an al seriei analizate se păstrează aproximativ
aceeași structură a volumului de masă lemnoasă recoltată pe forme de proprietate, astfel în
anul 2020 s-au recoltat 12589 mii m3 de lemn din pădurile proprietate publică, ponderea în
total lemn recoltat fiind mai mică cu 5,0 puncte procentuale decât în anul 2011 când s-au
recoltat 12915 mii m3.

11
 2 Masa lemnoasă recoltată

Graficul 2.2 Structura volumului de masă lemnoasă recoltată pe forme de proprietate

- 2011 - - 2020 -

În anul 2020 comparativ cu anul 2019 volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră
situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 3,0%, din păduri proprietate publică
a statului a scăzut cu 2,3%, iar din pǎdurile proprietate privatǎ a crescut cu 13,7% şi din păduri
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale a crescut cu 7,6% .

În anul 2020 produsele lemnoase principale au reprezentat 71,8% din volumul total de
masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 20,3% şi produsele lemnoase de
igienă 7,9%.

Graficul 2.3. Structura produselor lemnoase, în volumul total de masă lemnoasă

recoltată, în perioada 2011 - 2020
-%-

12
 2 Masa lemonoasă recoltată

În anul 2020 comparativ cu anul 2019 volumul de masă lemnoasă recoltată din produse
de igienă a scăzut cu 3,5%, iar din produse principale a crescut cu 5,5% şi din produse
secundare a crescut cu 1,7%. În anul 2020 comparativ cu anul 2011 se păstrează aproximativ
aceeași structură a produselor lemnoase în volumul total de masă lemnoasă recoltată,
înregistrându-se creșteri la produsele secundare cu 11,3%, produsele principale cu 7,2% și
scăderi la produsele de igienă cu 20,8%,

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,8% din volumul total de masă lemnoasă s-a
recoltat din regiunea Nord–Est, 25,7% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Nord–Vest,
11,9% din regiunea Vest, 10,6% din regiunea Sud–Muntenia, 6,8% din regiunea Sud–Vest
Oltenia, 6,4% din regiunea Sud–Est şi 0,3% din regiunea Bucureşti–Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă

astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunea de dezvoltare
Centru (59,4%), în Bucureşti-Ilfov stejarul (43,6%), diverse specii tari (31,8%) și diverse specii
moi (24,7%) și fagul în Vest (47,2%).

Graficul 2.4. Structura speciilor de masă lemnoasă recoltată, pe regiuni de dezvoltare,

în anul 2020 -%-

Recoltarea masei lemnoase corespunde atât distribuţiei suprafeţei cu păduri cât şi

amenajamentelor silvice elaborate de silvicultori, care conţin fundamentarea necesară.

13
 2 Masa lemnoasă recoltată

Figura 2.1. Distribuţia masei lemnoase recoltate, pe judeţe, în anul 2020

- mii hectare -

La nivel de judeţe, în anul 2020, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat
în judeţul Suceava (11,0%), urmat de Harghita (10,6%), Neamţ (6,4%) şi Bacău (5,1%), iar
cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,5%), Olt, Ialomiţa şi Brăila
(aproximativ 0,4%),Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru

asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea
de tăieri. În anul 2020, s-au efectuat tăieri de conservare pe 60,5% din suprafaţa totală
parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 37,1%, tăieri de regenerare în crâng pe
1,9% şi tăieri de substituiri–refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,5%.

14
 2 Masa lemonoasă recoltată

Tabelul 2.3 Suprafaţa parcursǎ cu tăieri, pe tipuri de tratamente,

în perioada 2011 - 2020 - hectare -
Tipuri de

tăieri 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Suprafaţa
parcursă cu 107690 109615 109738 100981 98453 137218 177296 181561 190610 185339
tăieri – total
Tăieri de
regenerare 78536 78528 78618 71914 69791 65127 70321 64507 74258 68724
în codru
– Tăieri 5315 3958 3657 3568 2920 2405 2542 2044 1924 1835
succesive
– Tăieri 63905 64560 64421 57371 56792 54905 60620 54235 64022 59955
progresive
– Tăieri 4863 5441 5648 6035 5137 3733 3446 4793 4794 4161
grădinărite
– Tăieri rase 4453 4569 4892 4940 4942 4084 3713 3435 3518 2773

Tăieri de
4565 4318 4054 3642 3665 3229 3212 3573 4022 3499
regenerare
în crâng
Tăieri de 1088 958 1133 1002 776 755 728 867 576 872
substituire
Tăieri de 23501 25811 25933 24423 24221 68107 103035 112614 111754 112244
conservare

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tǎieri rase (4,0%
din suprafaţa parcursǎ cu tǎieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective sǎ
fie reîmpǎdurite sau utilizate în alte scopuri silvice.

Graficul 2.5. Structura executării tăierilor de regenerare în codru

- 2011 - - 2020 -

15
 3 Produsele forestiere realizate

Produsele forestiere realizate în anul 2020

Cantităţile vândute la principalele produse forestiere în anul 2020 au înregistrat,

faţă de anul 2019, creșteri la miere (16,1%), la puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere
silvice (+12,2%) şi la masa lemnoasă pe picior (8,6%) și scăderi la restul produselor forestiere,
cele mai mari înregistrându-se la fructe de pădure (-38,1%), semințe forestiere (-34,3%), carne
de vânat (-24,8%) și trufe și alte ciuperci comestibile din flora spontană (-23,1%).

Tabelul 3.1 Venituri din vânzări de produse forestiere, servicii prestate şi alte venituri,
în anii 2019 și 2020

2019 2020

Valoare Valoare
Denumirea indicatorilor U.M. - mii lei - - mii lei -
Cantitate Cantitate
prețuri prețuri
curente curente

Cifra de afaceri a unităţilor silvice – ~ 2608047.40 ~ 2493770.39

mii lei
total
Masa lemnoasă (în volum brut) – mii m3 12069.77 2202957.64 12487.40 2067760.53
total
– masa lemnoasă pe picior mii m3 8404.37 1418126.39 9127.76 1373493.82

– masa lemnoasă fasonată mii m3 3623.10 762844.15 3324.64 674892.80

– cherestea şi alte semifabricate mii m3 42.30 21987.10 35.00 19373.91

Puieţi forestieri şi ornamentali din mii 8948.83 9622.57 10037.19 10710.58

pepiniere silvice buc
Alte produse lemnoase – total mii lei - 971.01 - 701.39

Seminţe forestiere tone 9.60 753.07 6.31 803.58

Fructe de pădure tone 2205.20 12753.45 1365.18 8405.12

Trufe şi alte ciuperci comestibile din 435.60 1116.95 334.95 732.51

tone
flora spontană
Alte produse nelemnoase – total mii lei - 5006.31 - 4279.48

Produse vânătoreşti – total mii lei - 5456.89 - 4449.34

– carne de vânat tone 342.70 2764.63 257.67 2289.65

Produse piscicole mii lei - 11477.43 - 10722.84

Miere de albine tone 5.60 136.76 6.50 117.68

Alte valorificări mii lei - 5841.88 - 7742.92

Prestări servicii silvice – total mii lei - 262849.44 - 282275.08

– pază mii lei - 173263.30 - 194410.06

– alte servicii mii lei - 89586.14 - 87865.02

Autorizaţii, despăgubiri, tarife mii lei - 89104.00 - 95069.34

16
 3 Produsele forestiere realizate

Volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost în anul 2011 de 8989,4 mii m3 şi
de 9127,8 mii m3 în anul 2020, înregistrând o creștere de 1,5%, iar volumul de masă lemnoasă
fasonată a fost în anul 2011 de 3623,0 mii m3, respectiv 3324,6 mii m3 în anul 2020,
înregistrând o scădere de 8,2%, fiind reprezentate în graficul de mai jos pe prima axă. Volumul
de cherestea și alte semifabricate, reprezentat în același grafic pe axa a II-a a fost în anul 2011
de 86,81 mii m3 şi de 35,0 mii m3 în anul 2020, având o scădere de 59,7% .

Graficul 3.1. Evoluţia vânzărilor pe principalele sortimente de masă lemnoasă,

în perioada 2011 - 2020
3
- mii m - - mii m3 -

Notă: Cherestea și alte semifabricate sunt reprezentate pe axa a II-a

Graficul 3.2. Evoluţia vânzărilor pe principalele sortimente de masă lemnoasă,

în perioada 2011 - 2020

-%-

17
 3 Produsele forestiere realizate

Preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 85,89 lei/m3 în anul 2011,
respectiv 150,47 lei/m3 în anul 2020 şi de 120,24 lei/m3 în anul 2011, respectiv 203,0 lei/m3 în
anul 2020 pentru masa lemnoasă fasonată.

Pentru masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă fasonată și cherestea și alte

semifabricate au fost înregistrate creșteri accentuate ale prețului, în anul 2020 fiind cu 75,2%,
68,8% și respectiv 41,4% mai mari față de anul 2011.

Graficul 3.3. Evoluția preţului mediu al masei lemnoase vândute, pe sortimente,

în perioada 2011 - 2020
-%-

Valoarea vânzărilor la principalul sortiment de masă lemnoasă (masa lemnoasă pe

picior) a crescut în anul 2020 faţă de anul 2011 cu 77,9%.

În anul 2020 din volumul de masă lemnoasă vândută (în volum brut), 73,1% reprezintă
masă lemnoasă pe picior, 26,6% masă lemnoasă fasonată şi numai 0,3% cherestea şi alte
semifabricate.

Graficul 3.4. Structura masei lemnoase vândute (în volum brut)

- 2011 - - 2020 -

0,7% 0,3%

Masa lemnoasă pe
picior 26,6%
28,5%

Masa lemnoasă
fasonată
70,8% 73,1%

Cherestea şi alte
semifabricate

18
 4 Regenerarea pădurilor

Regenerarea pădurilor în anul 2020

În anul 2020 s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 25189 hectare, cu 189
hectare mai mult faţă de anul 2011.

Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 17162 hectare (68,1%) au

fost regenerări naturale, cu 1146 hectare mai mult decât în anul 2019, în timp ce 8027 hectare
(31,9%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 416 hectare mai puţin faţă de anul
precedent.

Tabelul 4.1 Suprafeţele regenerate, pe tipuri de regenerări şi pe categorii de terenuri,

în perioada 2011 - 2020
- hectare -
Categorii de

terenuri 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Regenerări – total 25000 25727 26285 29505 28750 28456 28032 27043 24459 25189
Regenerări naturale 13501 14701 15848 16997 16904 16841 17296 17972 16016 17162
Regenerări naturale în
fond forestier 13501 14618 15848 16997 16903 16841 17281 17970 16016 17162

Regenerări naturale în
terenuri preluate în - 65 - - 1 - - 2 - -
fond forestier
Regenerări naturale în
terenuri din afara - 18 - - - - 15 - - -
fondului forestier
Regenerări artificiale 11499 11026 10437 12508 11846 11615 10736 9071 8443 8027
Regenerări artificiale
în fond forestier 10331 10088 9902 10077 11260 11004 10508 9001 8242 7921

Regenerări artificiale
în terenuri preluate în 425 106 33 76 61 1 8 28 72 20
fond forestier
Regenerări artificiale
în terenuri din afara 743 832 502 2355 525 610 220 42 129 86
fondului forestier

Pe întreaga perioadă analizată regenerările artificiale au avut o pondere mai mică în

totalul suprafeţei regenerate decât regenerările naturale. Între primul şi ultimul an al seriei
analizate se observă o creştere a proporţiei suprafeţei regenerate natural în detrimentul
regenerării artificiale, în anul 2011 ponderea regenerării naturale fiind de cca 54% iar în anul
2020 de cca 68%, cu 14 puncte procentuale mai mare.

19
 4 Regenerarea pădurilor

Graficul 4.1. Evoluția suprafeţelor regenerate, pe tipuri de regenerări,

în perioada 2011 - 2020 -%-

În anul 2020, cea mai mare parte din regenerări, respectiv 99,6% s-au efectuat pe
terenuri în fondul forestier, 0,3% pe terenuri din afara fondului forestier şi 0,1% pe terenuri
preluate în fondul forestier.

Tabelul 4.2 Suprafeţele regenerate, pe categorii de terenuri, în perioada 2011 - 2020

hectare--
- -hectare

Categorii de

Terenuri 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Regenerări – total 25000 25727 26285 29505 28750 28456 28032 27043 24459 25189
În fond forestier 23832 24706 25750 27074 28163 27845 27789 26971 24258 25083
– pe suprafeţe 21367 22250 22957 24410 25378 24780 24712 24764 22352 23065
parcurse cu tăieri de
– substituiri şi refaceri
regenerare 1040 1044 1329 1369 1390 1195 1098 940 981 1288
de arborete slab
– poieni şi goluri
productive 1328 1406 1438 1251 1309 1805 1942 1258 911 723
neregenerate
– terenuri degradate 97 6 26 44 86 61 37 9 14 4
din fondul forestier
– perdele forestiere - - - - - 4 - - - 3
de protecţie
În terenuri preluate 425 171 33 76 62 1 8 30 72 20
în fond forestier
– terenuri degradate 425 171 33 53 62 1 8 23 4 3
preluate
–perdele forestiere de - - - 23 - - - 7 68 17
protecţie
În terenuri din afara 743 850 502 2355 525 610 235 42 129 86
fondului forestier
– perdele de protecţie 33 173 96 104 - - - - - -
a câmpului
– împăduriri 46 1 1 - 37 - - 2 - -
antierozionale
– terenuri degradate 664 676 405 2251 488 610 235 40 129 86
în afara fondului
forestier
20
 4 Regenerarea pădurilor

În anul 2020, suprafaţa regenerată a crescut comparativ cu anul 2019 la speciile de

răşinoase (+832 hectare) şi a scăzut la speciile de foioase (-102 hectare).

Graficul 4.2. Suprafeţele regenerate, pe specii, în perioada 2011 - 2020

- hectare -

Din totalul suprafeţei regenerate artificial în anul 2020, ponderea cea mai mare de
99,8%, o reprezintă regenerarea realizată prin plantaţii, din care cu puieţi din specii de
răşinoase pe 4417 hectare şi cu puieţi din specii de foioase pe 3592 hectare, fiind reprezentate
în graficul de mai jos pe prima axă. Semănăturile directe cu seminţe forestiere reprezentate în
același grafic pe axa a II-a au fost de 50 hectare în anul 2011 şi de 18 hectare în anul 2020.

Graficul 4.3. Suprafeţele regenerate artificial, pe tipuri de regenerări artificiale,

în perioada 2011 - 2020
- hectare - - hectare -

Notă: Semănături directe cu semințe forestiere sunt reprezentate pe axa a II-a

-

21
 4 Regenerarea pădurilor

În anul 2020 s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului pe o suprafaţă de 2251

hectare, cu 230 hectare mai puțin faţă de anul 2019, lucrări de pregătire a solului pe o suprafaţă
de 1545 hectare, cu 299 hectare mai mult faţă de anul 2019 şi lucrări de îngrijire a culturilor
tinere pe 65101 hectare, cu 7512 hectare mai puţin, comparativ cu anul 2019.

Totodată, s-au mai efectuat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 17451

hectare, cu 957 hectare mai puţin decât în anul 2019.

Între primul şi ultimul an al seriei analizate se observă o scădere a suprafeţelor cu

lucrări de pregătire a terenului şi o creştere a lucrărilor de ajutorare a regenerărilor naturale,
în timp ce lucrările de îngrijire a culturilor tinere şi regenerărilor naturale s-au păstrat
aproximativ la acelaşi nivel.

Tabelul 4.3. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere şi

ajutorarea regenerării naturale, în perioada 2011 - 2020
- hectare -

Denumirea

lucrărilor 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Anul

Pregătirea
73982) 36832) 2761 25225) 2977 3023 2981 2224 2481 2251
terenului

Pregătirea solului ... ... 2614 2222 1943 1816 1549 1379 1246 1545

Împrejmuire
plantații și
- - - - - - 79371) 11911) 7841) 5391)
regenerări naturale
instalate

Lucrări de îngrijire
a culturilor tinere si
86942 85308 84951 88379 81378 83730 85299 83027 72613 65101
regenerarilor
naturale

Lucrări de
ajutorare a
12859 16321 17598 20353 18482 18134 19044 20662 18408 17451
regenerării
naturale – total

– lucrări pentru
instalarea
3839 5429 5840 4966 5311 5417 5979 6327 4262 4959
semintişului
natural

– semănături şi
99 395 342 224 306 711 698 259 363 248
plantaţii sub masiv

– lucrări de
8921 10497 11416 15163 12865 12006 12367 14076 13783 12244
întreţinere

1) indicator introdus începând cu anul 2017

2) conține şi pregătirea solului

22
 4 Regenerarea pădurilor

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28,8% din suprafaţa totală regenerată în anul 2020
a fost realizată în regiunea Nord–Est, 17,2% în regiunea Centru, 13,6% în regiunea Nord–
Vest, 12,8% în regiunea Sud–Est, 10,3% în regiunea Sud–Muntenia, 8,7% în regiunea Vest,
8,0% în regiunea Sud–Vest Oltenia şi 0,6% în regiunea Bucureşti–Ilfov.

Figura 4.1. Distribuţia suprafeţelor regenerate, pe judeţe, în anul 2020

- hectare -

Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele: Suceava (2910
hectare), Bacău (1351 hectare), Vrancea (1284 hectare), Harghita (1182 hectare), Vaslui
(1017 hectare), Cluj (924 hectare), Neamț (885 hectare), Caraş-Severin (877 hectare),
Maramureş (854 hectare), Iaşi (843 hectare), Bihor (807 hectare), Dâmbovița (737 hectare) şi
Mureş (721 hectare).

23
 Tabele generale și note metodologice
5
Tabele generale și note metodologice
5.1. Tabele generale
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe,
categorii de folosinţă şi specii, la sfârşitul anului 2020
- hectare -
din care: Alte
Macroregiuni/
terenuri
Regiuni de dezvoltare/ Total Păduri
din fondul
Judeţe Răşinoase Foioase
forestier
TOTAL 6604206 6449417 1916031 4533386 154789
MACROREGIUNEA UNU 2280389 2242271 858837 1383434 38118
- NORD-VEST 1010505 990023 306397 683626 20482
BIHOR 211187 206953 33561 173392 4234
BISTRIȚA-NĂSĂUD 192576 188011 81240 106771 4565
CLUJ 178318 176034 76566 99468 2284
MARAMUREȘ 259951 253679 107108 146571 6272
SATU MARE 72597 70964 2598 68366 1633
SĂLAJ 95876 94382 5324 89058 1494
- CENTRU 1269884 1252248 552440 699808 17636
ALBA 207339 202750 69446 133304 4589
BRAȘOV 205317 202491 70154 132337 2826
COVASNA 171694 170065 64932 105133 1629
HARGHITA 264121 260122 189173 70949 3999
MUREȘ 219395 217231 84393 132838 2164
SIBIU 202018 199589 74342 125247 2429
MACROREGIUNEA DOI 1754850 1700667 663272 1037395 54183
- NORD-EST 1200858 1173737 554770 618967 27121
BACĂU 272860 267500 88713 178787 5360
BOTOȘANI 57017 55896 380 55516 1121
IAȘI 97978 95171 1830 93341 2807
NEAMȚ 262435 257964 139833 118131 4471
SUCEAVA 437768 425653 323624 102029 12115
VASLUI 72800 71553 390 71163 1247
- SUD-EST 553992 526930 108502 418428 27062
BRĂILA 28221 25272 1 25271 2949
BUZĂU 161280 158720 48081 110639 2560
CONSTANȚA 39505 34837 1482 33355 4668
GALAȚI 37167 35467 121 35346 1700
TULCEA 105022 93717 939 92778 11305
VRANCEA 182797 178917 57878 121039 3880
MACROREGIUNEA TREI 685419 667098 132188 534910 18321
- SUD-MUNTENIA 658750 641954 132094 509860 16796
ARGEȘ 276634 271684 84173 187511 4950
CĂLĂRAȘI 22275 21084 48 21036 1191
DÂMBOVIȚA 118954 116284 14655 101629 2670
GIURGIU 38891 36838 176 36662 2053
IALOMIȚA 26132 24796 38 24758 1336
PRAHOVA 146546 144222 32793 111429 2324
TELEORMAN 29318 27046 211 26835 2272
- BUCUREȘTI-ILFOV 26669 25144 94 25050 1525
ILFOV 26057 24561 92 24469 1496
MUN.BUCUREȘTI 612 583 2 581 29
MACROREGIUNEA PATRU 1883548 1839381 261734 1577647 44167
- SUD-VEST-OLTENIA 813831 790068 122353 667715 23763
DOLJ 88543 81501 705 80796 7042
GORJ 249467 243909 26117 217792 5558
MEHEDINȚI 149390 146277 6480 139797 3113
OLT 53969 51208 208 51000 2761
VÂLCEA 272462 267173 88843 178330 5289
- VEST 1069717 1049313 139381 909932 20404
ARAD 211734 207312 11492 195820 4422
CARAȘ-SEVERIN 433262 424989 43103 381886 8273
HUNEDOARA 317650 311959 79845 232114 5691
TIMIȘ 107071 105053 4941 100112 2018

24
 Tabele generale și note metodologice
5
Tabelul 2. Volumul de masă lemnoasă recoltată pe specii, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare şi judeţe, în anul 2020 3
- mii m -

Macroregiuni/ Diverse Diverse

Regiuni de dezvoltare/ Total Răşinoase Fag Stejar specii specii
Judeţe tari moi

TOTAL 19652.0 8261.1 6109.8 1894.2 2096.0 1290.9

MACROREGIUNEA UNU 7516.5 3898.3 2261.6 644.1 593.0 119.5
- NORD-VEST 2461.1 896.8 920.1 341.0 253.1 50.1
BIHOR 577.2 152.3 236.4 108.3 68.9 11.3
BISTRIȚA-NĂSĂUD 623.6 390.6 176.9 17.7 30.5 7.9
CLUJ 257.1 127.0 49.7 34.8 36.5 9.1
MARAMUREȘ 628.3 217.7 336.0 27.2 37.2 10.2
SATU MARE 152.3 3.9 44.8 68.1 32.1 3.4
SĂLAJ 222.6 5.3 76.3 84.9 47.9 8.2
- CENTRU 5055.4 3001.5 1341.5 303.1 339.9 69.4
ALBA 506.2 238.3 180.3 47.8 36.0 3.8
BRAȘOV 690.4 203.1 337.7 75.7 63.0 10.9
COVASNA 569.5 279.0 197.8 33.0 41.8 17.9
HARGHITA 2090.8 1746.8 273.5 12.9 36.6 21.0
MUREȘ 767.7 375.7 230.9 59.5 90.6 11.0
SIBIU 430.8 158.6 121.3 74.2 71.9 4.8
MACROREGIUNEA DOI 6331.4 3196.7 1583.0 249.7 688.9 613.1
- NORD-EST 5071.8 2834.9 1224.3 190.4 505.3 316.9
BACĂU 1005.2 363.2 438.2 49.1 95.8 58.9
BOTOȘANI 206.9 0.4 31.7 46.3 78.8 49.7
IAȘI 300.6 9.1 36.5 39.6 120.7 94.7
NEAMȚ 1250.2 734.2 384.5 23.5 72.6 35.4
SUCEAVA 2152.9 1728.0 322.8 11.5 61.3 29.3
VASLUI 156.0 - 10.6 20.4 76.1 48.9
- SUD-EST 1259.6 361.8 358.7 59.3 183.6 296.2
BRĂILA 73.8 - - 0.3 8.6 64.9
BUZĂU 389.2 150.0 147.6 14.5 37.3 39.8
CONSTANȚA 62.4 0.2 - 1.7 25.0 35.5
GALAȚI 61.0 0.5 0.1 5.8 34.2 20.4
TULCEA 153.5 0.2 - 7.6 39.7 106.0
VRANCEA 519.7 210.9 211.0 29.4 38.8 29.6
MACROREGIUNEA TREI 2145.0 681.8 635.3 256.0 281.3 290.6
- SUD-MUNTENIA 2087.4 681.8 635.3 230.9 263.0 276.4
ARGEȘ 854.9 313.0 400.6 59.1 60.0 22.2
CĂLĂRAȘI 125.2 - - 6.9 27.5 90.8
DÂMBOVIȚA 285.3 47.2 62.8 90.4 54.8 30.1
GIURGIU 96.4 0.1 - 31.0 29.1 36.2
IALOMIȚA 86.6 - - 3.9 31.5 51.2
PRAHOVA 578.1 321.1 171.9 21.7 39.3 24.1
TELEORMAN 60.9 0.4 - 17.9 20.8 21.8
- BUCUREȘTI-ILFOV 57.6 0.0 0.0 25.1 18.3 14.2
ILFOV 57.0 - - 24.6 18.2 14.2
MUN.BUCUREȘTI 0.6 - - 0.5 0.1 -
MACROREGIUNEA PATRU 3659.1 484.3 1629.9 744.4 532.8 267.7
- SUD-VEST-OLTENIA 1331.6 179.9 530.8 284.8 189.6 146.5
DOLJ 154.1 0.3 0.5 52.7 29.4 71.2
GORJ 396.7 19.1 235.4 85.5 41.1 15.6
MEHEDINȚI 186.9 0.8 71.6 54.4 36.1 24.0
OLT 85.5 0.2 0.7 42.3 21.5 20.8
VÂLCEA 508.4 159.5 222.6 49.9 61.5 14.9
- VEST 2327.5 304.4 1099.1 459.6 343.2 121.2
ARAD 753.5 36.5 258.5 247.5 156.2 54.8
CARAȘ-SEVERIN 577.9 45.0 385.8 42.6 63.8 40.7
HUNEDOARA 697.9 215.4 348.5 53.6 66.8 13.6
TIMIȘ 298.2 7.5 106.3 115.9 56.4 12.1

25
 Tabele generale și note metodologice
5
Tabelul 3. Suprafaţa lucrărilor de regenerare a pădurilor pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare, judeţe, tipuri de regenerări şi specii, în anul 2020
- hectare -
Regenerări artificiale Regenerări artificiale
Macroregiuni/ Regenerări
Regiuni de dezvoltare/ Total Total Foioase Răşinoase Total Foioase Răşinoase
Judeţe
TOTAL 25189 8027 3610 4417 17162 13377 3785
MACROREGIUNEA UNU 7754 3015 864 2151 4739 3194 1545
– NORD–VEST 3419 1184 447 737 2235 1481 754
BIHOR 807 258 144 114 549 521 28
BISTRIŢA–NĂSĂUD 466 184 51 133 282 199 83
CLUJ 924 373 110 263 551 60 491
MARAMUREŞ 854 302 81 221 552 400 152
SATU MARE 309 52 46 6 257 257 -
SĂLAJ 59 15 15 - 44 44 -
– CENTRU 4335 1831 417 1414 2504 1713 791
ALBA 560 173 11 162 387 261 126
BRAŞOV 645 244 84 160 401 344 57
COVASNA 601 230 54 176 371 283 88
HARGHITA 1182 622 34 588 560 221 339
MUREŞ 721 258 103 155 463 313 150
SIBIU 626 304 131 173 322 291 31
MACROREGIUNEA DOI 10461 3203 1430 1773 7258 5636 1622
– NORD–EST 7248 2372 684 1688 4876 3720 1156
BACĂU 1351 314 136 178 1037 777 260
BOTOŞANI 242 61 61 - 181 181 -
IAŞI 843 175 175 - 668 668 -
NEAMŢ 885 237 66 171 648 467 181
SUCEAVA 2910 1485 146 1339 1425 710 715
VASLUI 1017 100 100 - 917 917 -
– SUD–EST 3213 831 746 85 2382 1916 466
BRĂILA 301 190 190 - 111 111 -
BUZĂU 480 45 15 30 435 318 117
CONSTANŢA 277 78 78 - 199 199 -
GALAŢI 462 186 186 - 276 276 -
TULCEA 409 229 229 - 180 180 -
VRANCEA 1284 103 48 55 1181 832 349
MACROREGIUNEA TREI 2758 679 527 152 2079 1659 420
– SUD–MUNTENIA 2595 639 487 152 1956 1536 420
ARGEŞ 691 217 75 142 474 415 59
CĂLĂRAŞI 256 139 139 - 117 117 -
DÂMBOVIŢA 737 61 54 7 676 320 356
GIURGIU 216 53 53 - 163 163 -
IALOMIŢA 229 71 71 - 158 158 -
PRAHOVA 248 14 11 3 234 229 5
TELEORMAN 218 84 84 - 134 134 -
– BUCUREŞTI–ILFOV 163 40 40 - 123 123 -
ILFOV 163 40 40 - 123 123 -
MACROREGIUNEA PATRU 4216 1130 789 341 3086 2888 198
– SUD–VEST–OLTENIA 2017 709 536 173 1308 1282 26
DOLJ 676 334 334 - 342 342 -
GORJ 320 75 44 31 245 243 2
MEHEDINŢI 440 57 57 - 383 383 -
OLT 156 71 71 - 85 85 -
VÂLCEA 425 172 30 142 253 229 24
– VEST 2199 421 253 168 1778 1606 172
ARAD 412 148 136 12 264 264 -
CARAŞ–SEVERIN 877 101 78 23 776 649 127
HUNEDOARA 666 137 10 127 529 495 34
TIMIŞ 244 35 29 6 209 198 11

26
 Tabele generale și note metodologice
5
5.2. Note metodologice

5.2.1. Sursa datelor

Cercetările statistice: Fondul forestier naţional (Silv.1), Activitatea economică a

unităţilor silvice (Silv.2), Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri (Silv.3),
Lucrări de regenerare a pădurilor (Silv.4), Aceste cercetǎri sunt exhaustive şi se adreseazǎ
tuturor structurilor silvice care administreazǎ terenuri din cadrul fondului forestier naţional
şi/sau asigură servicii silvice.

5.2.2. Definiţii

Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate

împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a
iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive cuprinse în
amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă,
conform operaţiilor de intrări-ieşiri, efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de
proprietate.

Suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite
cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale
de vegetaţie.

Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag,
cvercinee (stejari), gorun, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie, plop etc.).

Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină (molid, brad, duglas, larice,
pin etc).

Amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu

conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic.

Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din
partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat
până la data de 31 decembrie a anului respectiv, Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa
lemnoasă rămasă pe picior.

Produse principale reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma
tăierilor de regenerare, potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea
tratamentelor.

27
 Tabele generale și note metodologice
5
Produse secundare reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma
lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, în conformitate cu prevederile normelor
tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor.

Produse de igienă reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă din
procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte).

Produse accidentale reprezintă produse lemnoase rezultate în urma acţiunii factorilor

biotici şi abiotici sau din defrişări legale.

Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au

executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea
pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării
acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport functional.

Tăieri rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere,
regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri.

Tăieri de substituire – operaţia de refacere a arboretelor slab productive şi degradate

prin extragerea integrală a arboretului printr-o singură tăiere, în scopul refacerii sau înlocuirii
cu alte specii mai bine adaptate condiţiilor staţionale şi de vegetaţie.

Cifra de afaceri a unităţii silvice reprezintă veniturile realizate din valorificarea

produselor specifice fondului forestier, din serviciile de specialitate silvică (fără TVA) pe care
le desfăşoară în cadrul structurilor silvice, precum şi din despăgubiri, autorizaţii, tarife.

Masa lemnoasă recoltată valorificată reprezintă volumul total de masă lemnoasă

valorificat la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară până la sfârşitul anului de referinţă cu
respectarea legislaţiei în vigoare, Masa lemnoasă poate fi valorificată pe picior, sub formă de
sortimente de lemn fasonat sau sub formă de cherestele şi alte semifabricate.

Puieţi forestieri şi ornamentali valorificaţi reprezintă puieţii forestieri şi ornamentali

produşi în pepinierele silvice, valorificaţi la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară.

Seminţe forestiere valorificate reprezintă materialul forestier de reproducere

valorificat la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară.

Alte valorificări cuprind veniturile provenite din: comercializarea mangalului de bocşă,

confiscări de material lemnos la valoarea încasată, exclusiv „premii/stimulente” potrivit
legislaţiei în vigoare, încasări din activitatea hipică, produse agricole destinate livrării la diverşi
beneficiari, hrană granulate.

28
 Tabele generale și note metodologice
5
Regenerare reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori
forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau
artificială.

Regenerare naturală – procesul de instalare a unei noi generaţii de arbori, care se

realizează natural din lăstari ori drajoni sau prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural
pe sol.
Regenerare artificială reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de puieţi, butaşi şi
sade sau de însămânţare a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât
pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de
vegetaţie forestieră.
Poieni şi goluri neregenerate – suprafeţe goale din fondul forestier, lipsite de seminţiş
utilizabil, dar care potrivit amenajamentelor silvice sunt destinate împăduririi.

Terenuri degradate din fondul forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului

forestier care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial capacitatea de a produce masă
lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea
de a fi împădurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă.

Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră amplasate la o

anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva
efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-
sanitară a terenurilor.

Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie (stepă

şi silvostepă) care au rolul de a proteja suprafeţele cu culturi agricole şi silvice împotriva
factorilor climatici dăunători (vânturi puternice, viscol etc).

Împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea

solului pe coaste, formarea torenţilor şi a alunecărilor de teren, precum şi cele destinate
protecţiei căilor de comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte.

Semănături directe reprezintă ansamblul de lucrări ce constau în încorporarea

seminţelor direct în solul terenului pe care se doreşte instalarea noii generaţii de arbori, puieţii
răsărind şi crescând în locul definitive.

Pregătirea (integrală sau parţială) a terenului – ansamblul de lucrări prin care se

realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de câmpie, stepă şi
silvostepă sau instalării culturilor de plop şi salcie, cazuri în care tehnologia de cultură a

29
 Tabele generale și note metodologice
5
speciilor forestiere folosite prevede efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor pe întreaga
suprafaţă plantată sau pe o parte din suprafaţă.

Pregătirea (integrală sau parţială) a solului – ansamblul de operaţii tehnice prin

aplicarea cărora se modifică pozitiv unele însuşiri ale solului şi se ameliorează regimul
factorilor ecologici în stratul de pământ cultivat.

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – lucrările care se realizează în plantaţiile şi

regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile
necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp
cât mai scurt.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – lucrările care se realizează în arborete

cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile
necesare instalării pe cale naturală a regenerării.

5.2.3. Simboluri folosite

- nu este cazul;
~ date neînsumabile.

30