Stanciu Ion Daniel

IMAA-Grupa 5 Seria 2 ID An 1

Publicitatea Agricola

Pentru analiza şi elaborarea politicilor agricole, statistica oficială oferă un set de indicatori importanţi
cum ar fi ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB), ponderea populaţiei ocupate în
agricultură în totalul populaţiei ocupate şi valoarea producţiei agricole.

La aceşti indicatori care ne oferă o descriere globală a locului ocupat de agricultură în ansamblul
economiei naţionale se adaugă şi indicatorii care descriu situaţia pe activităţi agricole: exploataţiile
agricole, dotarea cu utilaje agricole, producţia vegetată, efectivele de animale. Indicatorii din
domeniul statisticii agriculturii sunt elaboraţi pe baza datelor rezultate din cercetările statistice
operative, periodice, anuale, o dată la cinci ani în perioadele intercensitare (anchetele structurale în
agricultură) şi o dată la zece ani (recensămintele agricole).

În anul 2017, ponderea agriculturii în PIB a fost de 4,4%, în scădere de la 21% cât era în anul
1990. Ca pondere în PIB, agricultura plasează România peste media UE, în care acest sector
economic deţine 1,5% din PIB. Populaţia ocupată în agricultura, silvicultura şi pescuitul din România
a fost de 23,6%, faţă de 5% populaţia ocupată în agricultura în UE în total populaţie ocupată. Din
totalul de 8407,5 mii de personae ocupate în România, 1759,5 mii de persoane erau ocupate în
domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, la nivelul anului 2018. Valoarea producţiei agricole în
România anului 2018 a fost de 86349291 mii lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu anul precedent.
Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile
agricole au avut o pondere de 1,4%. Chiar dacă ponderea agriculturii în PIB este mică în comparaţie
cu ponderea serviciilor, industriei şi construcţiilor, acest domeniu economic este important mai ales
din perspectiva securităţii alimentare a unui stat. Asigurarea hranei este una din nevoile plasate la
baza piramidei lui Maslow, alături de apă, aer şi alte nevoi fiziologice. Agricultura este importantă şi
din perspectiva comerţului, mărfurile alimentare deţinând 33% din comerţul cu mărfuri în România.
Agroturismul este un domeniu în dezvoltare, care combină activităţile agricole valorificate în cadrul
turismului rural prin furnizarea de servicii de cazare, masă, agrement de către gospodăriile
populaţiei de la ţară.

Cercetări statistice anuale în domeniul agriculturii Pentru fundamentarea politicilor în domeniul

agriculturii şi dezvoltării rurale, Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară pe parcursul unui an
calendaristic o serie de cercetări având ca scop cunoaşterea/ descrierea cantitativă a producţiei
vegetale la principalele culturi, efectivele de animale existente, utilajele şi instalaţiile agricole,
mijloacele de transport şi construcţiile agricole existente în cadrul exploataţiilor agricole după cum
figurează în registrele agricole (RA) ale primăriilor, valoarea producţiei ramurii agricole, consumul
intermediar şi valoarea adăugată brută, balanţele principalelor produse agricole la producători,
disponibilităţile de consum ale populaţiei, bilanţurile de aprovizionare pentru principalele produse
agroalimentare, conturile economice din agricultură, utilizarea pesticidelor în agricultură şi altele.
Toate aceste cercetări statistice sunt realizate pe bază de eşantioane reprezentative la nivel naţional,
sunt prevăzute în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) elaborat în baza unor directive,
regulamente şi decizii ale Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale care reglementează domeniul
statisticii oficiale. Din cercetările statistice operative (lunare), aflăm de pildă că, în luna iunie 2020,
faţă de luna mai 2020, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine, a scăzut la
bovine, iar la păsări a rămas aproape constant; greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la
păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut. Din cercetarea statistică anuală „Efectivele şi
producţia animală” (EPA) aflăm că efectivele de porcine, ovine şi caprine şi efectivele de păsări au
Stanciu Ion Daniel
IMAA-Grupa 5 Seria 2 ID An 1

crescut în anul 2019, comparativ cu anul 2018. În schimb, efectivele de bovine au scăzut. România a
ocupat locul trei în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene, în anul 2019, la efectivele de
ovine şi caprine. Ancheta Structurală în Agricultură Pentru politicile pe termen mediu în domeniul
agriculturii şi dezvoltării rurale, o dată la cinci ani, în perioada intercensitară, INS desfăşoară o
cercetare statistică cuprinzătoare, numită Ancheta Structurală în Agricultură (ASA). Ultima ASA a fost
realizată în anul 2016, având ca obiectiv general obţinerea de informaţii privind structura
exploataţiilor agricole: numărul exploataţiilor agricole, mărimea medie a unei exploataţii agricole,
suprafaţa agricolă utilizată, practicile de gestionare a solului şi a gunoiului de grajd, efectivele de
animale, irigaţiile, agricultura ecologică, persoanele care desfăşoară activităţi agricole, dezvoltarea
rurală etc. Această cercetare statistică furnizează date comparabile la nivel internaţional, pentru
fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, în concordanţă cu acquis-ul statistic
european, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună. În linii mari,
ASA este asemănătoare din punct de vedere metodologic cu recensământul general agricol, având
ca bază de eşantionare Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA) utilizat în toate cercetările
statistice din domeniul agricol. Ca si la RGA, unitatea observaţie statistică de la ASA este exploataţia
agricolă, definită ca unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi care
desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau creşterea animalelor, sau
activităţi de menţinere a suprafeţelor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate
principală, fie ca activitate secundară. Ancheta Structurală în Agricultură 2016 a cuprins
atât exploataţiile agricole fără personalitate juridică cuprinse în eşantion, cât şi toate exploataţiile
agricole cu personalitate juridică, care au desfăşurat activităţi agricole, fie ca activitate principală, fie
ca activitate secundară, indiferent de mărimea şi aportul lor la producţia agricolă, de pe întreg
teritoriul ţării, atât din mediul rural, cât şi din cel urban. Eşantionul de la ASA-2016 cuprinde circa
303 mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, extrase din totalul de 3.828 de mii de
exploataţii agricole fără personalitate juridică, înregistrate la Recensământul General
Agricol 2010 şi cuprinse în REXA, actualizat cu înregistrările de la ASA-2013 şi toate exploataţiile
agricole cu personalitate juridică (circa 28 de mii). Gradul de încredere a fost de 95%, cu o marjă de
eroare relativă standard de ±5%. Din ASA-2016 aflăm că, la nivel naţional, avem un total de 3395925
de exploataţii agricole fără personalitate juridică, din care 2486736 de exploataţii agricole care
utilizează teren şi efective de animale, 829799 exploataţii agricole care utilizează numai cu teren,
79389 exploataţii agricole care utilizează numai animale. Exploataţiile agricole cu personalitate
juridică sunt în număr de 26101, din care 2723 exploataţii agricole care utilizează teren şi animale,
22927 exploataţii agricole care utilizează numai teren, 429 de exploataţii agricole care utilizează
numai efective de animale. Din totalul de 26101 de exploataţii agricole cu personalitate juridică, 60
sunt deţinite de regii autonome, 1147 de societăţi/ asociaţii agricole, 13308 de societăţi comerciale
cu capital majoritar de stat, 163 de institute/ staţiuni de cercetare/ unităţi şcolare cu profil agricol,
2854 de primării, 166 de alte instituţii publice, 50 de unităţi cooperatiste, 8303 de fundaţii,
aşezăminte religioase, şcoli şi altele. Exploataţiile agricole fără personalitate juridică utilizează
6926256,09 hectare, media pe exploataţia fără personalitate juridică fiind de 2,04 hectare.
Exploataţiile agricole individuale utilizează în medie 1,88 hectare, în timp ce persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale utilizează în medie 36,63 hectare.
Exploataţiile agricole cu personalitate juridică utilizează 5576279,4 hectare, media pe exploataţia
agricolă din această categorie fiind de 213,64 hectare. Din ASA-2016 aflăm şi alte date statistice
interesante referitoare la activităţile agricole: cultivarea plantelor permanente, înmulţirea plantelor,
cultivarea ciupercilor, creşterea animalelor, cultivarea plantelor combinată cu creşterea animalelor.
Aspecte privind pregătirea şi desfăşurarea RGA – runda 2020 Recensământul General Agricol (RGA)
constituie cercetarea statistică „regală” (exhaustivă) în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale,
desfăşurată o dată la zece ani, care cuprinde toate exploataţiile agricole care utilizează teren şi/sau
Stanciu Ion Daniel
IMAA-Grupa 5 Seria 2 ID An 1

animale, la nivel naţional. După anul 1990, în România s-au organizat două runde de recensământ
general agricol, în perioada 2002-2003, respectiv în anul 2010, datele rezultate din aceste cercetări
statistice fiind disponibile în format electronic pe site-ul INS. Scopul RGA – runda 2020 este de a oferi
date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii, precum şi pentru
Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european. Această cercetare
statistică exhaustivă este atât de importantă încât, pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor
stabilite prin legislaţia UE, Comisia Europeană poate activa procedura de infrigement pentru un stat
membru. Totodată, RGA – runda 2020 va furniza informaţii necesare pentru accesarea fondurilor
europene nerambursabile în domeniul agriculturii. În ceea ce priveşte procesul de culegere a datelor
de pe teren, perioadele şi momentele de referinţă ale RGA – runda 2020 sunt următoarele: anul
agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020, pentru variabilele privind
terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea
dejecţiilor animaliere; ziua de 31 decembrie 2020, pentru efectivele de animale şi adăposturile
pentru animale; ultimii trei ani (2018-2020), pentru măsurile de dezvoltare rurală. O noutate privind
RGA – runda 2020 este constituită de faptul că operatorii statistici (recenzorii) vor culege datele pe
baza unor tablete electronice, reducând semnificativ perioada de procesare, analiză, validare şi
diseminare a datelor statistice comparativ cu rundele recensămintelor anterioare. Perioada efectivă
de colectare a datelor este prevăzută pentru intervalul 1 februarie 2021 – 30 aprilie 2021, care poate
fi modificată conform legislaţiei în vigoare în funcţie de evoluţia crizei sanitare generată de
pandemia de COVID-19. Instituţiile co-organizatoare ale RGA – runda 2020 sunt Institutul Naţional
de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne, cu structurile
teritoriale aferente, beneficiind de suportul oferit de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS),
Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Agenţia Naţională pentru Cadastru şi
Publicitate Imobiliară (ANCPI), Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSVSA). În procesul de pregătire a RGA – runda 2020, un rol important este îndeplinit de primăriile
din toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT), prin funcţionarii de specialitate care gestionează
Registrele Agricole (în format electronic şi/ sau pe suport de hârtie) care întocmesc listele cu
exploataţiile agricole care fac obiectivul recenzării. De calitatea întocmirii listelor cu exploataţiile
agricole depinde sectorizarea teritoriului. Procesul de sectorizare constă în împărţirea suprafeţei
UAT-urilor în zone bine delimitate, numite sectoare şi secţii de recensământ, definite exclusiv în
scopul organizării activităţii de colectare a datelor în teren. Un sector de recensământ, alocat unui
operator statistic (recenzor), este constituit din 180-200 de exploataţii agricole, de regulă, comasate
într-o localitate sau într-o zonă dintr-o localitate. Se poate constitui un sector de recensământ şi din
mai multe localităţi mai mici ca număr de exploataţii agricole. Secţia de recensământ se constituie
din 7-9 sectoare de recensământ alăturate şi este încredinţată, pentru îndrumare şi control, unui
recenzor-şef. Rolul INS şi al structurilor sale teritoriale este extrem de important în succesul RGA.
Practic, INS elaborează metodologia, instrumentarul statistic şi alte materiale pentru recensământ.
De asemenea, INS asigură selecţia, instruirea personalului suplimentar angajat, asigură selecţia
personalului de recenzare, monitorizează activitatea acestuia şi avizează documentele care reflectă
activitatea personalului implicat în procesul de recenzare. În final, INS va prelucra şi disemina
rezultatele provizorii şi finale ale RGA şi va transmite la Eurostat datele, metadatele şi raportul de
calitate, la termenele şi în formatele solicitate de oficiul de statistică al UE. Prin anvergura
organizatorică, a resurselor umane şi materiale mobilizate, prin complexitatea metodologiei şi a
instrumentelor inovatoare utilizate, RGA – runda 2020 reprezintă un veritabil test profesional pentru
toţi statisticienii şi personalul implicat în organizarea şi desfăşurarea efectivă a acestei cercetări
statistice (coordonatori, recenzori-şefi, recenzori/ operatori statistici). Recensământul Populaţiei şi
Locuinţelor (RPL), organizat exclusiv de INS, reprezintă de asemenea o altă provocare profesională
importantă pentru lucrătorii din domeniul statisticii oficiale despre care vom discuta cu altă ocazie.
Stanciu Ion Daniel
IMAA-Grupa 5 Seria 2 ID An 1

Schimbările climatice ȋn agricultură

Schimbările climatice sunt schimbări ale caracteristicilor climatice ȋntr-o anumită perioadă, faţă de
cele medii ȋnregistrate pe termen lung;

Ȋncălzirea globală este una dintre schimbările majore din ultimii ani cauzată de acţiunea omului ȋn
epoca industrială, dar şi de posibilele evoluţii astronomice;

Creşterea temperaturilor diurne duce la pierderea apei prin evaporaţie şi transpiraţie, modificând
major evoluţia ecosistemelor, mai ales a celor ȋn care se face agricultură;

Reducerea temperaturilor nocturne determinată de radiaţia terestră mai puternică modifică de

asemenea manifestările organismelor din ecosistem;

Scăderea umidităţii atmosferice ȋn cursul zilei la valori care duc la deshidratarea celulelor/ţesuturilor
până la limita letală, mai ales ȋn organele de reproducere (polen, stigmat etc);

Dezvoltarea puternică a curenţilor de convecţie şi advecţie determină apariţia furtunilor, tornadelor,

descărcarea bruscă a norilor, formarea norilor cu gheaţă etc;

Creşterile majore ale radiaţiei solare afectează puternic culturile agricole; ȋn ultimii ani, practic toate
culturile de pe glob au fost afectate ȋn diferite grade de arsurile solare.

Ȋnţelegerea modificărilor majore la nivelul solului şi plantelor din cauza schimbărilor climatice

Ȋn plantă:

Seceta pedologică prelungită poate să ȋmpiedice răsărirea plantelor sau poate să ducă la moartea
plantelor ȋn cursul vegetaţiei;

Temperaturile externe (ȋngheţuri târzii la ȋnceputul vegetaţiei, temperaturi foarte ridicate corelate cu
secetă sau ȋngheţuri timpurii ȋnaintea recoltării) pot distruge complet culturile;

Plantele stresate devin din consumatoare de bioxid de carbon (cum este normal) ȋn plante
producătoare de bioxid de carbon (aspect mai puţin relevat când se vorbeşte despre emisiile de
CO2);

Plantele supuse radiaţiilor solare din ce ȋn ce mai puternice suferă arsuri pe fondul cărora se
instalează boli sau continuă procesul de deshidratare (alterare a ţesuturilor şi organelor), ducând la
pierderi importante de recoltă sau la moartea plantelor;

Seceta atmosferică afectează major culturile, mai ales ȋn zonele cu climat temperat-continental (cum
este şi România), acţionând ȋn mod deosebit asupra organelor de reproducere sau deteminând
pierderea rapidă a apei prin evapotranspiraţie;
Stanciu Ion Daniel
IMAA-Grupa 5 Seria 2 ID An 1

Vânturile puternice şi furtunile, pe lângă faptul că deplasează masele de aer foarte rapid (putând
avea efecte dezastruoase) sunt şi principalele surse de infestări cu agenţi de dăunare posibil de
transferat de la mii de kilometri.

Ȋn sol:

Numărul şi spectrul macro şi microorganismelor este influenţat major de evoluţia climatică, ex: ȋn
perioadele cu amplitudini mari ȋntre zi şi noapte se dezvoltă mai mult ciupercile parazite;

Ȋn perioadele cu secetă pedologică pronunţată, mor majoritatea bacteriilor care sunt responsabile
pentru disponibilizarea elementelor nutritive pentru plante;

Procesul de mineralizare a resturilor organice solicită suficiente rezerve de apă şi aer ȋn sol;

Temperaturile foarte ridicate la suprafaţa solului pot duce la apariţia arsurilor pe plante la zona de
contact cu solul;

Majoritatea agenţilor de dăunare pentru culturi (buruieni, boli, insecte, acarieni ş.a.) se ȋnmulţesc
mai repede şi sunt mai virulente ȋn condiţiile schimbărilor climatice;

Perioadele lungi de secetă pedologică pot duce până la pierderea totală a producţiei şi dacă
perioadele de secetă se prelungesc pe mai mulţi ani, apare fenomenul de “deşertificare”.