ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA ȘI DE MEDIU

PROIECT DE CERCETARE DESPRE FERMA STELUȚA SRL

PROFESOR,
Conf. Univ. Dobre Iuliana

București 2022
CUPRINS
1. Prezentarea fermei
2. Diagnosticul rezultatelor de producție si economice (analiza pe 3-5 ani, cu
interpretarea indicatorilor)
2.1 Analiza structurii de producție (tabele si grafice, analiza)
2.2 Analiza producțiilor medii si totale, pe ani
2.2 Analiza indicatorilor de producție și economici
2.2.1 Venituri
2.2.2Cheltuieli
2.2.3 Rentabilitate
2.3 Analiza SWOT
3. Proiectarea activității

1. Prezentarea fermei Steluța SRL

Ferma Steluța este una dintre cele mai vechi ferme pomicole din Romania, primii pomi fiind
plantați undeva in jurul anului 1950. Este situata în Cluj-Napoca deasupra cartierului Dâmbu
Rotund și se întinde pe o suprafață de peste 100 hectare.
In forma juridică actuala Ferma Steluța SRL, a fost renăscută in anul 2010 când s-a demarat
un proiect de replantare a suprafețelor vechi cu unele noi , cu soiuri extrem de valoroase cu
tehnologii ultramoderne care pun însă accent in primul rând pe calitatea produselor .Livezile
sunt super-intensive adică au un număr mare de pomi la hectar respectiv 3000 meri / hectar,
1666 cireși/ hectar si 1000/ pruni hectar, dispun de sistem de irigare cu fertirigare
computerizata, plasa anti-grindină si utilaje de ultima generație.
Tot in cadrul fermei există o sera de legume-flori cu suprafața de 0,86 hectare in care
cultivam in stilul tradițional legume la sol folosind doar produse admise in agricultura
ecologică.
FERMA STELUTA SRL este certificata GOLBAL GAP. Pentru a obține această certificare ce se
acordă anual, societatea trebuie sa îndeplinească o serie de condiții deosebit de stricte care
presupun norme de igiena, protecția mediului, siguranța produselor.

Agricultura în județul Cluj este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale
populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând
4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.
Fructele nu sunt importante doar din punct de vedere al alimentației omului, ci și din punct
de vedere social și economic. Astfel, din punctul acesta de vedere, importanța culturii
pomilor poate avea în vedere următoarele aspecte: valorificarea pe piața la nivel intern și
extern; materie de bază pentru industria prelucrătoare; funcție de conservare a solului;
oferă unei părți din populație prilejul de a se ocupa cu activități pomicole.
Românii consumă aproximativ 50 kg de fructe pe an. După recomandarea medicilor, aceștia
ar trebui să consume o cantitate cel puțin dublă.
Ferma Steluța SRL cultivă următoarele soiuri de cireș:

 Kordia
 Regina
 Burlat
 Summit
 Carmen
 Lapis
Soiuri de prun:

 Stanley
 TopEnd
 TopHit
Soiuri de măr:

 Topaz
 Pinova
 Luna
 Golden
Soiuri de roșii:

 Roșii crețe
 Roșii cherry
 Roșii negre
 Roșii de grădină
Alte legume cultivate de ferma Steluța + prețurile tuturor produselor:

Produsul Preț/kg
Cireșe Între 6 si 15 lei
Prune 4 lei
Mere de toamnă 4 lei
Castraveți 6 lei
Roșii de grădină și crețe Între 4 și 12 lei
Roșii cherry 14 lei
Roșii negre 14 lei
Ardei kapia 13 lei
Ardei galben 13 lei
Conopidă 10 lei
Fasole verde 18 lei
Varză 3 lei
Ceapă verde 2 lei
Vinete 6 lei

Sursa: https://www.facebook.com/fermasteluta/
2. Diagnosticul rezultatelor de producție si economice
2.1 Analiza structurii de producție
În perioada analizată, terenul cultivat de care dispune societatea (107ha) a fost repartizat
după cum urmează:

Cultura Suprafața (ha) Pondere (%)

Cireș 60 56,07
Prun 30 28,03
Măr 17 15,9

Suprafața cultivată

15.9

56.07
28.03

Cireș Prun Măr

În diagrama de mai sus se poate observa că cireșul este cultura principala, ocupând mai mult
de jumătate din suprafața totală, având undeva la 1666 cireși pe hectar. Cultura prunilor
este jumătate din cea a cireșilor, având aproximativ 1000 de pruni pe hectar.
Deși ca și suprafață, cultura mărului este cea mai mică, aceasta deține 3000 de meri pe
hectar.
2.2 Analiza producțiilor medii si totale.

Cultura Tone/ha
Cireș 15
Prun 30
Măr 50
 Producția anuală
Tone/ha

50

30

15

Cireș Prun Măr

Cu toate că cultura cireșului are cea mai mare suprafață, putem observa în graficul de mai
sus că producția este la polul opus. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, cultura
cireșului este cea mai profitabilă, cireșele fiind vândute la un preț destul de ridicat.
De asemenea, producția anuală a mărului este cea mai mare, deși ca suprafață, această
cultură înregistra cea mai mică pondere.

2.2 Analiza indicatorilor de producție și economici

2.2.1 Venituri (lei):

2015 2016 2017 2018 2019

2.022.237 2.033.416 2.327.398 2.852.772 3.132.441

Veniturile fermei pe o perioadă de 5 ani

3,500,000
3,132,441
3,000,000 2,852,772

2,500,000 2,327,398
2,022,237 2,033,416
2,000,000

1,500,000

1,000,000

500,000

0
2015 2016 2017 2018 2019
În graficul de mai sus ne sunt prezentate veniturile fermei pe o perioadă de 5 ani și putem
observa o creștere constantă de la un an la altul. Ferma a fost mereu în creștere, iar
diferența dintre anul 2019 și anul 2015 este de peste 1.000.000 de lei.

2.2.2 Cheltuieli (lei):

2015 2016 2017 2018 2019

1.964.424 2.011.193 2.245.345 2.779.627 2.759.346

Cheltuielile fermei pe o perioadă de 5 ani

3,000,000
2,779,627 2,759,346

2,500,000
2,245,345

1,964,424 2,011,193
2,000,000

1,500,000

1,000,000

500,000

0
2015 2016 2017 2018 2019

În graficul de mai sus, putem observa cum nivelul cheltuielilor crește până in anul 2018, între
acest an si 2015 fiind o diferență de aproximativ 800.000 de lei. Cu toate acestea, între anii
2018 și 2019, avem o mică scădere, de 20.281 de lei, ceea ce ne indică un nivel de
profitabilitate mai ridicat pentru anul 2019.

2.2.3 Rentabilitatea (lei):

2015 2016 2017 2018 2019

57.813 22.236 82.053 73.145 373.095
 Rentabilitatea fermei pe o perioadă de 5 ani
400,000
373,095

350,000

300,000

250,000

200,000

150,000

100,000 82,053 73,145

57,813
50,000
22,236

0
2015 2016 2017 2018 2019

În graficul de mai sus, ne este prezentată situație fermei în ceea ce privește rentabilitatea,
unde putem observa diferențe majore între ani. În anul 2016, rentabilitatea a fost la cel mai
mic nivel, doar 22.236 lei. În schimb, anul 2019 se bucură de cea mai ridicată rentabilitate, cu
300.000 mai mult față de anul precedent.

2.3 Analiza Swot:

Puncte tari: Puncte slabe:

- experiență în domeniu
- echipament agricol modern
- suficiente resurse financiare
disponibile
- certificare Global GAP
- raportul calitate-preț
- diversitatea fructelor si legumelor
Oportunități:
- Existența cererii pe piață
- Posibilitatea de extindere si
dezvoltare
- Cunoașterea nevoilor clienților
- este cunoscută doar pe plan local
- lipsa colaborării cu specialiști
agronomi
- lipsa colaborării cu hipermarketuri
sau supermarketuri
Riscuri:
- Criza din cauza Covid-19
- Concurența venită din partea țărilor
europene și nu numai
- Degradarea solului în zonele de
cultură

3. Proiectarea activității
 Producția inițială – varianta 0
Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 60 56,07477 20000 1200000 67,52954 24000 1440000 64,69003 4000 240000 53,45212 20
prun 30 28,03738 13000 390000 21,9471 16000 480000 21,56334 3000 90000 20,04454 23,07692308
măr 17 15,88785 11000 187000 10,52335 18000 306000 13,74663 7000 119000 26,50334 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1777000 100 Total 2226000 100 Total 449000 100 25,26730445

Profit: 25,26%

Varianta 1 – profitul crește cu 3,94%

Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 50 46,72897 20000 1000000 59,4884 24000 1200000 55,24862 4000 200000 40,7332 20
prun 27 25,23364 13000 351000 20,88043 16000 432000 19,8895 3000 81000 16,49695 23,07692308
măr 30 28,03738 11000 330000 19,63117 18000 540000 24,86188 7000 210000 42,76986 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1681000 100 Total 2172000 100 Total 491000 100 29,20880428

Profit: 29,20%

Varianta 2- profitul crește cu 5,13%

Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 20 18,69159 20000 400000 27,08192 24000 480000 24,92212 4000 80000 17,81737 20
prun 60 56,07477 13000 780000 52,80975 16000 960000 49,84424 3000 180000 40,08909 23,07692308
măr 27 25,23364 11000 297000 20,10833 18000 486000 25,23364 7000 189000 42,09354 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1477000 100 Total 1926000 100 Total 449000 100 30,39945836

Profit 30,39%

Varianta 3- profitul crește cu 14,64%

Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 30 28,03738 20000 600000 40,51317 24000 720000 34,74903 4000 120000 20,30457 20
prun 17 15,88785 13000 221000 14,92235 16000 272000 13,12741 3000 51000 8,629442 23,07692308
măr 60 56,07477 11000 660000 44,56448 18000 1080000 52,12355 7000 420000 71,06599 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1481000 100 Total 2072000 100 Total 591000 100 39,90546928

Profit 39,90%

Varianta 4- profitul scade cu 1,27%

Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 80 74,76636 20000 1600000 83,28995 24000 1920000 80,60453 4000 320000 69,41432 20
prun 12 11,21495 13000 156000 8,12077 16000 192000 8,060453 3000 36000 7,809111 23,07692308
măr 15 14,01869 11000 165000 8,589276 18000 270000 11,33501 7000 105000 22,77657 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1921000 100 Total 2382000 100 Total 461000 100 23,99791775

Profit 23,99%

Varianta 5 – profitul scade cu 2,16%

Suprafata Cheltuielile Veniturile Profitul Rata profitului
Cultura ha % lei/ha lei % lei/ha lei % lei/ha lei % %
cireș 50 46,72897 20000 1000000 57,90388 24000 1200000 56,44403 4000 200000 50,12531 20
prun 50 46,72897 13000 650000 37,63752 16000 800000 37,62935 3000 150000 37,59398 23,07692308
măr 7 6,542056 11000 77000 4,458599 18000 126000 5,926623 7000 49000 12,2807 63,63636364
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
Total 107 100 Total 1727000 100 Total 2126000 100 Total 399000 100 23,10364794

Profit 23,10%

Varianta optimă este cea cu numărul 3, unde profitul crește cu 14,64% față de valoarea
inițială. Așadar, cu cât numărul de hectare pentru cultura mărului va fi mai mare, cu atât va
fi mai mare si profitul, această cultură având cheltuieli minime și venituri mediocre.
Cu toate că, cultura cireșului aduce cele mai mare venituri, putem observa în varianta 4,
unde această cultură este majoritară, că profitul a scăzut cu 1,27% față de cel inițial, din
cauza cheltuielilor ridicate, această cultură fiind cea mai costisitoare.
Bibliografie
1. www.wikipedia,org accesat în 16 martie 2021
2. www.static.rfi.fr accesat în 26 martie 2021
3. www.femeiinagricultura.rfi.ro accesat în 26 martie 2021
4. www.risco.ro accesat în 26 martie 2021
5. www.mfinante.gov.ro accesat în 26 martie 2021
6. www.fermasteluta.ro accesat în 29 martie 2021.