Universitatea de Științe Agronomice și Mecicină Veterinară din București

Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală

Ingineria si Managementul afacerilor agricole

Organizarea
comună a piețelor în
sectorul prunelor

Profesor: Asist. univ. Dr. Flugeanu Denisa

Student: Păuna Ana Cristina
 Cuprins
◦Capitolul 1.Organizarea şi funcţionarea pieţei prunelor
◦1.1. Privire de ansamblu
◦1.2. Suprafeţe
◦1.3. Nivel producţii
◦Capitolul 2. Legislaţia în domeniu
◦2.1. La nivel european
◦2.2. La nivel naţional
◦Capitolul 3.Regimul intern
◦3.1. Preţuri
◦3.2. Consum
◦3.3. Subvenţii
◦3.4. Programe speciale
◦Capitolul 4. Regimul extern
◦4.1. Importuri
◦4.2. Exporturi
◦4.3. Cotația la Bursă
◦Capitolul 5. Impactul aderării României la Uniunea Europeană
asupra pieței prunelor
◦Capitolul 6. Perspectivele pieţei (2023 - ....)
◦ Bibliografie
 Prunul este originar din Europa şi Asia, iar în prezent se cultivă pe scară largă
pe toate continentele. Este cunoscut şi luat în cultură din vremuri străvechi şi se
consideră că a fost răspândit în lume din zona Caucazului. Producția mondială de
prune este de circa 9 000 000 t, din care în Asia se produc peste 5 000 000 t, în
Europa peste 2 500 000 t, în America de Nord peste 650 000 t. Dintre țările mari
producătoare de prune din Europa se amintesc în ordine descrescătoare: ţările din
fosta Iugoslavie, Rusia, România, Germania, Ungaria, Bulgaria, Franța, Italia,
Polonia
Prunul ocupă locul 10 în economia pomicolă mondială. Fructele prunului au
multiple utilizări, dintre care se amintesc: consumul în stare proaspătă şi deshidratate,
prepararea gemurilor, dulcețurilor, compoturilor, jeleurilor, 

Prunele sunt fructele cu un conținut ridicat de vitamine și minerale care aduc

multiple beneficii sănătății. Consumate în stare proaspătă sau în diverse rețete
sănătoase, prunele sunt recomandate pentru:
• Boli de inimă, stimularea memoriei, constipație, diabet,îmbunătățește vederea și
stimulează mirosul, afecțiuni biliare, reglarea tranzitului intestinal.
 1. Suprafețe cultivate
Suprafețele cultivate cu pruni la nivel național au crescut dar nu semnificativ,
respectiv cu 0,7% în anul 2021 față de anul 2017. Suprafețele cultivate cu pruni au
înregistrat fluctuații în perioada analizată, astfel că cea mai mare suprafață la 1000 ha
a fost în anul 2020 când valoarea acestora a ajuns la 67,01 ha, iar cea mai mică a fost
în anul 2019 cu 65,58 ha.
Tabel 1.1. Suprafețe cultivate la nivel national (ha)

Pruni 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

(1000 ha) 66,68 65,91 65,58 67,01 66,73 100,07%

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/apro_cpsh1/default/table?lang=en - [apro_cpsh1] -
Crop production in EU standard humidity

Totalul suprafețelor cu pruni de la nivel european a crescut cu 2,06% în anul 2021

  față de anul de bază.Remarcăm faptul că suprafețele cultivate cu pruni au au înregistrat
creșteri până în anul 2020, după care în anul 2021 s-au diminuat cu 1,84% față de anul
anterior.
Tabel 1.2. Suprafețe cultivate la nivel European(ha)

Pruni 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

(1000 ha) 154,48 154,05 155,11 159,51 157,67 102,06%

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/apro_cpsh1/default/table?lang=en - [apro_cpsh1] -
Crop production in EU standard humidity
 1. Nivel producţii
Producția agricolă totală de prune de la nivel național a înregistrat fluctuații în
perioada analizată, astfel că de la 434,39 t în anul 2017 a ajuns la 807,17 t, reprezentând o
creștere cu până la cca. 86%.

Tabel 1.3. Producția agricolă totală la nivel național(tone)

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017
(1000 t) 434,39 830,06 692,67 757,88 807,17 185,81%

Conform tabelului nr. 1. 3 putem afirma că producția agricolă totală de prune de

la nivelul Uniunii Europene a fluctuat în perioada analizată. Cea mai mare producție de
prune a înregistrat un trend de scădere începând cu anul 2019până în anul 2021.
Raportând anul 2021 la anul de bază se remarcă o creștere cu 21,11%.

Tabel 1.4. Producția agricolă totală la nivel european(tone)

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017
(1000 t) 1.297,52 1.772,44 1.632,40 1.614,79 1.571,54 121,11%
 Producția medie

Producția agricolă medie a prunelor de la nivel național a înregistrat fluctuații în perioada

analizată. Raportând anul 2021 la anul 2017 se remarcă o creștere cu 85,68%.
Tabel 1.5. Producția agricolă medie de prune la nivel național

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

(t/ha)
185,68%
6,51 12,59 10,56 11,31 12,10

Producția agricolă medie a prunelor de la nivel european a înregistrat cea mai mare producție
medie în anul 2018 de 11,51 t/ha. Raportând anul 2021 la anul 2017 se remarcă o cre1tere cu 18,67%.
Tabel 1.6. Producția agricolă medie de prune la nivel european

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

(t/ha)
118,67%
8,40 11,51 10,52 10,12 9,97
 La nivel european  La nivel național
1. Direcția Consiliului CE nr. 98/56 privind comercializarea
materialului de înmulțire al plantelor ornamentale din 18 iunie 2003. 1. ORDIN nr. 1.268 din 2005 pentru aprobarea normelor tehnice de producere,
2.  Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului, prelucrare, controlul calității și/sau comercializare a materialului de înmulțire a
sau, cu excepția celor prevăzute în Directiva 98/56/CE sau pe baza
acesteia, a regulilor sănătății plantelor. plantelor medicinale și aromatice.
  2. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea
3. Directiva 2000/29/CE din 8 mai 2000 referitoare la măsuri de
calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și
protecție împotriva introducerii în Comunitate a organismelor
dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva diseminarii înregistrarea soiurilor de plante.
acestora în interiorul Comunității. 3. Directiva Consiliului nr. 98/56/CE privind comercializarea materialului de
4. Directiva de implementare 2014/21/UE în ceea ce privește
organismele dăunătoare plantelor prezente pe semințe și pe alte înmulțire al plantelor medicinale și aromatice, publicată în Jurnalul Oficial al
materiale de reproducere a plantelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. L226, 13/08/1998.
Uniunii Europene nr. L41 din 13 februarie 2020.
  4. Directivei Comisiei 92/105/CEEB cerințele privind etichetarea pot fi reduse la
5. Directivei 98/56/EC nu vor fi aplicate la semințele anumitor specii un minim de informații adaptate produsului respectiv. Cerințele privind ambalarea
sau grupuri de plante destinate numai producerii de material de
înmulțire și în cazurile în care nu exista nici o legătură semnificativă materialului de înmulțire pot fi adoptate în conformitate cu procedurile
între calitatea seminței și calitatea materialului de înmulțire provenit Comunității.
din aceasta.
   
 Capitolul 3. Regimul intern
 

3.1. Preţuri
Analizând prețurile de la nivel național la kilogramul de prune putem observa o
creștere de la an la an, astfel anul 2021 se remarca printr-o creștere cu 28,27 % fata de
anul de bază. Creșterea prețurilor fiind influențată în mod direct de criza economică care a
condus la creșterea costurilor de producție.
3.2. Consum
Analizând producția de prune din perioada analizată putem
afirma că țara noastră deține cantități relativ bune care pot fi valorificate
prin export. Având în vedere că exporturile cu prune sunt atât de scăzute
în comparație cu producția și importurile putem spune că românii sunt
mari consumatori de astfel de fructe.

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

Analiza consumului pe piața prunelor
(USD/ha)
128,27%
3,36 2,85 3,55 3,75 4,31 Prune total   2016 2017 2018 2019
(tone) 1.Producție 512975 444922 830060 692670
2.Cantități importate 6927 9473 11822 15005
Consumul mediu anual 3.Cantități exportate 574 661 153 120
4.Producție-Exporturi 512401 444261 829907 692550
Analizând consmul mediu anual de prune din țara noastră remarcăm faptul că 5. 4+Importuri 519328 453734 841729 707555
acesta a înregistrat creșteri pe tot parcursul perioadei analizate ceea ce denotă faptul
că prunele sunt printre fructele preferate de către români. Raportând anul 2020 la
anul 2017 se observăm că a avut loc o creștere cu 58%.

Prune 2017 2018 2019 2020 2021 2021/2017

(kg/cap)
158 %
5 4,8 7,1 7,8 7,9
 Prețuri

Analizând prețurile la prune de la nivel național remarcăm faptul că Danemarca, Austria

Letonia și Belgia dețin cele mai mari prețuri. Se remarcă o creștere a prețurilor la tona de prune
în marea majoritate a statelor membre.
Observăm faptul că România se clasează pe poziția 7 în clasament cu prețuri scăzute în
anul 2020 cu 6,47% față de anul 2017. Creșterile prețurilor au fost influențate de criza
econoică care a consus la creșterea costurilor, scăderea producțiilor pe fondul micșorării
suprafețelor cultivate sau a bolilor.
Tabel 1.11. Prețuri la nivel european(UDS/tona)
Țara 2017 2018 2019 2020 2020/2017
Denmark 2265,40 1760.2 1728 1144,30 50,51
Austria 1829,00 2536.7 2291.6 2664,70 145,69
Latvia 1528,50 1738.4 1709.4 1906,10 124,70
Germany 1432,60 714.4 886.5 * *
Belgium 1114,20 1385.7 1012.8 2822,90 253,36
Slovenia 907,10 1009.6 872.7 972,80 107,24
Romania 723,00 575.9 660.7 676,30 93,54
Czechia 656,30 431.7 469.9 507,90 77,39
Portugal 602,90 1103.4 1291.4 1313,10 217,80
Serbia 565,80 574.4 384.1 518,90 91,71
Spain 550,80 728.9 482.9 538,10 97,69
Greece 542,30 472.4 582.1 * *
Slovakia 530,50 567.4 544.6 653,20 123,13
Belarus 521,50 363.2 445.5 636,40 122,03
Croatia 453,50 487.8 430.4 507,80 111,97
Ukraine 276,60 209.6 226.4 334,40 120,90
 3.3. Subvenţii

A. SCHEME DE PLĂŢI DIRECTE: C. AJUTOARE NAŢIONALE TRANZITORII

Sursa de finanţare: FEGA (euro)
•Schema de plată unică pe suprafaţă SAPS – 95,47 euro/ha. Sursa de finanţare: BN (euro)
•Schema de plată redistributivă  
Primul interval 1-5 ha = 5 euro/ha;  ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi în teren
Al doilea interval mai mare de 5 până la 30 ha = 48,14 euro/ha
•Schema de plată pentru înverzire = 57,89 euro/ha; arabil – 13,32 euro/ha.
•Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu – 57,82 euro/ha.
•Schema de plată pentru tinerii fermieri – 40,45 euro/ha.  ANT - Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal - 742.000
de euro pentru pepinierele de pomi fructiferi – pruni și cireși
B. MĂSURI DE PIAŢĂ ŞI COMERŢ EXTERIOR:
pentru industrializare
Măsura / Schema Sursa de Măsura / Schema Sursa de
finanţare finanţare
Reconversie /  
  I
Restructurare  
   nstituirea de noi arii na  
 
FEGA turale protejate
+ BN (euro)
Asigurare Controlul și certificarea
.
(euro) calității, comercializarea
  semințelor și a materialului
săditor
 
  Sprijin pentru conversia la
metodele de agricultură
ecologică
D. MĂSURI DELEGATE DE AFIR CĂTRE APIA

Sursa de finanţare: FEADR + BN (euro)

Măsura 10 - Agro-mediu şi climă
Submăsura 10.1 - Agro-mediu și climă:
Pachetul 4, culturi verzi =128 euro/ha/an.
Pachetul 5, adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 euro/ha/an.
Măsura 11 - Agricultura ecologică
Submăsura 11.1- Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultura ecologică:
Pachetul 1- Culturi agricole pe terenuri arabile =293 euro/ha/an.
Submăsura11.2.5 -Sprijin pentru menținerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică:
Pachetul 1 – Culturi ecologice pentru terenuri arabile certificate în agricultura ecologică = 218 euro/ha/an.

E. AJUTOARE DE STAT
 Sursa de finanţare: BN (euro)
 Ajutor de minim pentru pomi fructiferi 2021 – subvenție în cuantum de 150 euro/ha și maxim 3400 euro/ha.
3.4. Programe speciale

◦ Proiectul „Grădina din fereastră” își propune să implice un

număr mare de copii și tineri în plantarea și îngrijirea pomilor
fructiferi, încurajându-i să dezvolte Programul internațional
Eco-Schools prin activități desfășurate în familie.Perioada de
desfășurare:  septembrie - iunie. Ediția 2022-2023.

◦ „ Ne distrăm și iubim natura ” – Proiect implementat de

echipa LIDL România în lun mai a anului 2022.
  Capitolul 4. Regimul extern
4.1. Importuri

Privind situatia importurilor de prune la nivel european putem afirma ca Germania și Olanda sunt liderii pe piața prunelor; ambii
prezentând în anul 2020 ușoare scăderi: Germania - 7,45% , Olanda – 3,16%.
Observăm că și Romania a importat cantitati semnificative, care au crescut în anul 2020 cu cca. 114% mai mult decat în anul 2016.

Nivel importuri de prune exprimat cantitativ (t)

Țara 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2016
Germany 56635 61174 43466 43771 52413 92,55 70000
2016 2017 2018 2019 2020
Netherlands 42324 41657 44196 38869 40987 96,84
France 16698 15292 16190 11933 14186 84,96
Belgium 12814 13156 10257 11107 10439 81,47 60000
Czechia 11708 7619 7563 7444 7709 65,84
Austria 11691 10816 9701 9123 12098 103,48
Portugal 8915 7423 10615 6527 9158 102,73 50000
Italy 8783 10819 9335 10055 14217 161,87
Spain 7123 6996 8109 6177 4284 60,14
Romania 6927 9473 11822 15005 14795 213,58 40000
Belarus 5788 5007 2373 4768 3361 58,07
Denmark 5604 5033 4728 4641 3728 66,52
Sweden 4723 4646 4004 4315 4128 87,40 30000
Slovenia 4397 6327 4814 5044 6509 148,03
Lithuania 3371 3577 2629 3846 3634 107,80
Finland 2797 2708 3470 3085 2582 92,31 20000
Croatia 2714 2446 5611 2557 7109 261,94
Slovakia 2660 2176 2135 2702 3205 120,49
Ireland 2596 3243 2624 2150 1397 53,81 10000
Latvia 2228 2396 2955 2854 3094 138,87
Ukraine 2221 992 979 3718 3514 158,22
Bulgaria 1556 608 1932 1871 1135 72,94 0
Estonia 1489 1363 1525 1345 1296 87,04 y e ia al s a a e
ain laru eden ani oati land ain oni eec
a e
alt
a
Luxembourg 756 724 699 839 784 103,70 an ranc ech tug p u e r t r
m r S r M
er F C z Po B e Sw th C Ir k Es G
Li U
Greece 571 629 501 674 606 106,13 G
Serbia 532 706 3029 299 1101 206,95
Malta 469 454 325 425 306 65,25
Iceland 138 178 117 139 130 94,20
 
Observăm Olanda și Germania au înregistrat cele mai mari costuri cu
Nivel importuri de prune exprimate valoric (1000 US$)
importul prunelor. În ansamblu se remarcă faptul că valorile importurilor
Țara 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2016 au crescut în majoritatea statelor membre. Față de anul de bază, piața
Netherlands 82167 71764 93628 67117 70215 85,45 olandeză s-a bucurat de o scădere cu 14,55%, iar nemții au avut parte de o
Germany 66733 76254 64238 54301 79887 119,71
France 22521 19868 21990 12942 18434
creștere cu cca. 20%.
81,85
Belgium 22004 22024 20425 16301 17779 80,80 Piața românească, clasată pe locul 14 a înregistrat în 2020 o
Italy 13609 15250 15893 13494 19721 144,91 creștere cu 106,22% față de anul de bază.
Spain 11838 11326 14371 9657 6291 53,14
Austria 11471 12708 11003 9724 14187 123,68
Portugal 8543 6773 10646 5602 8896 104,13 100000
Denmark 7125 6817 7422 5715 6199 87,00 90000 2016 2017 2018 2019 2020
Sweden 6426 6232 6230 5025 6840 106,44
Belarus 6399 5293 2279 4076 2629 41,08 80000
Czechia 5368 5805 4618 4314 5155 96,03 70000
Ireland 4740 5434 5100 3903 3277 69,14
Romania 3842 6089 5406 6163 7923 206,22 60000
Finland 3470 3954 4910 4051 4364 125,76 50000
Slovenia 3417 5179 3033 3297 4732 138,48
Lithuania 2079 3109 2579 3326 3640 175,08 40000
Slovakia 1952 2080 1948 1940 2530 129,61 30000
Latvia 1728 2146 2006 1952 2612 151,16
Luxembourg 1491 1491 1606 1608 1648 110,53 20000
Estonia 1384 1462 1334 1215 1305 94,29 10000
Croatia 1338 1550 2149 1620 4396 328,55
Greece 1245 978 1104 1160 1149 92,29 0
Ukraine 1187 904 751 2421 3082 259,65 n ds nce taly tria ark rus and and nia tvia nia ece alta rbia
Malta 696 692 581 569 530 76,15 erla
F ra I us nm ela Irel inl hua La sto Gre M Se
th A e B F it E
Bulgaria 495 371 599 696 443 89,49 e D L
Serbia 297 341 559 254 486 163,64 N
Iceland 264 402 293 284 298 112,88
 4.2. Exporturi

În urma analizei tabelului alăturat putem afirma că cei mai mari trei producători
Nivel exporturi prune exprimate cantitativ (tone) de prune sunt Spania, Italia și Olanda. Efectuând o analiză de ansamblu putem remarca
Țara 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2016% faptul că statele membre UE nu excelează la exporturile cu prune.
Spain 109328 99617 72898 94778 90016 82,34 România se poziționează pe locul 18 cu exporturi în valori de destul de reduse.
Italy 58481 57380 45198 55360 21350 36,51 Observăm că exporturile cu prune ale țării noastre au scăzut foarte mult în anul 2020, cu
Netherlands 29648 37456 34988 33556 36617 123,51 74,74% față de anul 2016.
Serbia 23658 15450 19162 20430 27544 116,43
France 12633 16044 8264 9821 8309 65,77
Greece 7673 4326 8366 4957 8561 111,57
Portugal 6112 7446 3097 7801 6931 113,40 120000
Germany 4897 4883 5813 4847 4596 93,85
Austria 3603 5332 4753 4098 6965 193,31 100000
Slovenia 2611 4644 2838 2697 4242 162,47
Belgium 2507 3082 1217 1368 1366 54,49 80000
Belarus 2318 1472 259 315 187 8,07
Lithuania 1947 2036 499 986 848 43,55 60000
Croatia 1138 2025 1223 845 3315 291,30
Bulgaria 906 2017 567 590 660 72,85 40000
Latvia 786 873 1138 921 1346 171,25
Czechia 779 979 396 399 309 39,67 20000
Romania 574 661 153 120 145 25,26
Denmark 540 522 387 362 257 47,59
0
Slovakia 169 84 178 134 69 40,83 s a e e l a a s a a a a a a a a e
p ain Italy and rbi anc eec uga any stri eni ium aru ani oati ari atvi chi ani ark aki ourg eden land land oni ain
Luxembourg 98 75 86 100 150 153,06 S r l S e
F r G
r
ort rm u ov elg el hu r ulg L ze m nm ov b w Ire in st kr
e P G e A Sl B B Lit C B C Ro De Sl em S F E U
Sweden 55 29 18 24 16 29,09 eth x
N Lu
Ireland 15 45 14 26 23 153,33
Finland 4 8 11 20 10 250,00 2016 2017 2018 2019 2020
Estonia 1 3 3 9 9 900,00
Ukraine 1 8054 133 165 259 25900,00
 4.2. Exporturi

Nivel exporturi prune exprimate valoric (1000 US$) Analizând situația importurilor valorice din tabelul alăturtat putem observa
că Spania, Italia și Olanda au înregistrat cele mai mari venituri din exporturile cu
Țara 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2016
prune. Spania(1,40%) și Italia(39,46%) au înregistrat scăderi în anul 2020 față de
Spain 123801 113359 104392 102180 122063 98,60 anul de bază, pe când Olanda a înregistrat o creștere a veniturilor cu 20,51%.
Italy 57361 62021 59049 50169 34725 60,54 Remarcăm faptul că România se numără printre ultimele țări care au
Netherlands 54417 68537 73454 57634 65576 120,51 înregistrat venituri din exportul cu prune; de asemenea observăm o scădere a
France 24738 25438 17806 15162 17130 69,25 veniturilor cu 64,34%.
Serbia 11658 10629 8462 8499 14844 127,33
Portugal 7619 7978 4667 7411 7134 93,63 140000
Germany 6533 7331 7366 6474 7103 108,72
Belgium 4803 5717 2756 2193 2822 58,75 120000
Greece 4288 2948 5279 2967 5921 138,08
Austria 3996 6107 4057 4675 7590 189,94 100000
Slovenia 2102 3884 1950 1905 3521 167,51
Denmark 1021 1023 909 654 629 61,61 80000
Lithuania 831 1173 700 1049 1039 125,03
Bulgaria 790 1468 559 573 564 60000
71,39
Latvia 733 949 849 644 1148 156,62
Croatia 693 1728 721 596 2663 40000
384,27
Czechia 653 890 422 355 351 53,75
20000
Belarus 629 451 77 98 76 12,08
Romania 435 620 135 103 155 35,63 0
Luxembourg 159 164 156 190 338 s ia y e ia ia ia a ia ia
212,58 ain nd rb an ec en an tv hi an ed
en
lan
d
on
Sweden 119 74 42 48 36 Sp rla Se rm re o v u La zec m re s t
30,25 e e G Sl th Ro Sw I E
eth G Li C
Slovakia 97 32 156 150 83 85,57 N
Ireland 27 88 27 51 50 185,19
2016 2017 2018 2019 2020
Finland 16 23 31 33 24 150,00
Estonia 2 5 6 18 12 600,00
Ukraine 2 6240 77 132 175 8750,00
 Capitolul 5. Impactul aderării României la UE asupra pieţei prunelor

Putem observa că exporturile cu prune ale României către țările membre UE

Remarcăm faptul că importurile cu prune au înregistrat creșteri au fluctuat în perioada analizată. Putem remarca că cea mai mare cantitate de
semnificative după aderarea României la Uniunea Europeană, astfel în anul 2008 prune a fost exportată în anul 2002 fiind de 82 tone. De asemenea vedem că în
cantitatea de prune importate se ridică la 466 tone. În anul următor importurile cu anul 2007 România nu a exportat deloc prune către piețele europene, de altfel
prune scad, dar începând cu 2012 acestea se reprind ajungând ca în anul 2020 să nici în anii 2012, 2015 și 2020. În ansamblu putem afirma că românii nu
fie de 1820 tone. Raportând anul 2020 din post-aderare la anul 2007, momentul excelează în sectorul producției de prune astfel încât să își permită exporturi.
de aderare ca membru UE, observăm că a avut loc o creștere a importurilor cu Cantități exportate de prune
prune cu 1702 tone.
Cantități importate de prune
2000
90
1820
82
1800
80 75
1600 1520 69
1424 70
1400 1355
60
1193 60
1200 1105
1000 50
1000 44
850
800 40
686 722 34 33
31
600 30
466 433
21
400 334 18
20 17
12 11
200 99 122 128 118
30 48 25 10 6 7 6
17
0 0 1 0 0 1
200020012002200320042005200620072008200920102011201220132014201520162017201820192020 0
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
 Capitolul 5. Impactul aderării României la UE asupra pieţei prunelor

5 Analizând situația prețurilor la kilogramul de prune de pe

4.5
piața românească din perioada 2000-2021 din figura alăturată
4.31 putem observa faptul prețurile au înregistrat o creștere
4 continuă.Astfel că cel mai mare preț înregistrat la kilogramul
3.55
3.75
de prune a fost în anul 2021 de 4,31 lei/kg.
3.5
3.36 Raportând anul 2021 din la anul de bază remarcăm o
3 creștere cu 3,79 lei față de anul de referință, respectiv anul
2.85
2.59
2000.
2.5 2.5 2.54 2.52
2.32 2.34
2 2.08 2.08 2.12
1.92
1.63
1.5 1.44
1.3 1.33
1 1.03
0.71
0.5 0.52

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
 Capitolul 6. Perspectivele pieţei prunelor
 Preturile oferite în Romania sunt mai avantajoase
decat ale altor țări memre ale Uniunii Europene.
Acesta este unul dintre motivele pentru care mulți
fermieri si comercianți de plante medicinale si
aromatice din UE, în special țările sudice precum
Bulgaria se orientează spre piata românească.
 Consider că, cultivarea pomilor fructiferi, reprezintă o
ramură cu mari perspective pentru țara noastră.
 Pentru a înțelege de ce această ramură trebuie dezvoltată, e de
ajuns să enumerăm câteva dintre avantajele cultivării prunilor.
- rezistența la secetă;
- sunt potrivite pentru agricultura ecologică;
- investiții benefice pentru viitor.
 Cererea pe piața externă pentru prune este în creștere, în special pentru cele
ecologice, iar țara noastră ar putea deveni un actor important al acestui sector.
România beneficiază de condiții favorabile în ceea ce privește solul și clima,
varietatea condițiilor naturale imprimând o diversitate a speciilor, care reprezintă o
sursă importantă de fructi provenite din pomi.
 Cum poate fi dezvoltată această ramură în România
Consider că prin unificarea eforturilor producătorilor și facilitarea accesului la piețele
externe ar putea constitui un aport ridicat în dezvoltarea acestei ramuri. Factori precum:
insuficiența forței de muncă, lipsa sortimentului și a tehnologiilor limitate trag în jos această
ramură care ar putea aduce un mare aport economic României, mai ales în timp de
pandemie/criză.
Prin majorarea subvențiilor în agricultură, în special, la înființarea unei pepiniere de
producere a materialului săditor, precum și pentru sporirea competitivității produsului autohton,
producătorii români se vor preocupa cu adevărat de această ramură a pomilor fructiferi.
 BIBLIOGRAFIE

1. www.afir.info (site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

2. http://www.fao.org/faostat/en/#data/TCL (site-ul Food and Agriculture Organization of the United Nations)
3. https://insse.ro/cms/ro/tags/anuarul-statistic-al-romaniei (site-ul INSSE)
4. https://ec.europa.eu/info/ (Site Comisia Europeană)
5. https://www.unica.ro/culinar/prunele-ce-nutrienti-contin-si-ce-beneficii-au-pentru-organism-397218 (site-ul Revista Unica)

 
Vă mulțumesc pentru atenție!