POLITICI AGRICOLE

COMUNE

Analiza pietei
orezului

Nume si prenume student: Bonu Daniela-Alexandra

Grupa: 8403

2023-2024
 Cuprins proiect piețe:
Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea pieţei
1. Privire de ansamblu (caracteristici, particularități…)
2. Suprafeţe
3. Nivel producţii
Capitolul 2. Legislaţia în domeniu
2.1. La nivel european
2.2. La nivel naţional
Capitolul 3. Regimul intern
3.1. Preţuri
3.2. Consum
3.3. Subvenţii
3.4. Programe speciale
Capitolul 4. Regimul extern
4.1. Importuri (cantităţi + valori)
4.2. Exporturi (cantităţi + valori)
4.3. Cotația la Bursă

Capitolul 5. Impactul aderării României la Uniunea Europeană

asupra pieţei .......

Capitolul 6. Perspectivele pieţei în perioada următoare (2024 - ....)

Capitolul 7. Bibliografie
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei
⮚ 1.1. Privire de ansamblu (caracteristici,
particularități…)
Capitolul1: Organizarea si functionarea pietei

► Consumul anual de orez a crescut substanțial în democrație, de la 3,3

kg pe locuitor în 1990, până la 4,9 kg pe locuitor în 2021, potrivit
datelor Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, a intervenit o
majorare de 50% în decurs de 31 de ani. Începând din 2018, consumul
mediu anual a avut, de asemenea, o tendinţă ascendentă, în ultimii
doi ani pentru care există date oficiale părând că se stabilizează în
apropierea valorii de 5 kg/locuitor.

În același interval de peste 30 de ani, producția internă de orez a

scăzut sever, de la 66.000 de tone în 1990 până la 15.000 de tone în
2021 şi 17.000 de tone în 2022, dar trebuie să remarcăm evoluţia
puternic fluctuantă a recoltelor, aşa cum se poate observa în graficul
alăturat. Oricum, chiar şi în anii cu producţii ridicate există o
discrepanță între volumul redus al materiei prime interne și consumul
tot mai ridicat; de asemenea, remarcăm că articolele cu valoarea
adăugată ridicată provin în cea mai mare parte din import.
Consecințele acestor stări de lucruri se văd în prețul final suportat de
cumpărător.
Utilitate si utilizare in afara
agriculturii:
► Orezul are o serie de utilizări în afara sectorului agricol, acoperind domenii variate, de la alimentație la
industria cosmetică. Iată câteva dintre utilizările și utilitățile orezului în diferite contexte:
► Alimentație:
► Consum Uman: Orezul este una dintre cele mai importante culturi alimentare la nivel mondial și servește ca aliment
de bază pentru miliarde de oameni. Este consumat în diverse moduri, inclusiv sub formă de orez fiert, pilaf, terci,
orez prăjit (wok), sushi etc.
► Industria Alimentară:
► Ingrediente pentru Produse Alimentare: Orezul poate fi prelucrat și utilizat pentru a produce diverse produse
alimentare, cum ar fi făină de orez, ulei de orez și diverse tipuri de paste.
► Industria Băuturilor:
► Băuturi Spirtoase: Orezul poate fi utilizat în producția de băuturi alcoolice, cum ar fi sake (băutură japoneză
tradițională) și soju (băutură coreeană).
► Industria Cosmetică:
► Produse de Îngrijire a Pielii: Uleiul de orez este adesea utilizat în produsele de îngrijire a pielii datorită proprietăților
sale hidratante și emoliente.
► Industria Farmaceutică:
► Medicamente și Suplimente Alimentare: Unele suplimente alimentare și medicamente pot conține derivate din orez
sau extracte din orez pentru a furniza substanțe nutritive și beneficii pentru sănătate.
► Industria Hârtiei și Textile:
► Hârtie și Textile: Amidonul din orez este adesea folosit în producția de hârtie și textile.
► Folosirea Culmilor de Orez:
► Materiale de Construcție: Culmile de orez pot fi utilizate pentru a produce materiale de construcție, cum ar fi plăcile
de stuf sau paie, care sunt utilizate în construcții ecologice.
► Industria Biotehnologică:
► Biotehnologie: Orezul este subiect de cercetare în biotehnologie pentru îmbunătățirea calității, randamentului și
Suprafete, productii si pret la
nivel mondial:
► La nivel mondial, în jur de 79 de milioane de ha orez sunt
cultivate în condiții de irigare. Deși aceasta reprezintă doar
jumătate din suprafața totală a orezului, reprezintă
aproximativ 75% din producția anuală mondială de orez.
► Productia mondiala de orez a crescut constant de la 200
milioane de tone de orez nedecorticat, in anul 1960, la peste
678 milioane de tone in 2009. Cei mai mari producatori de orez
sunt China (197 milioane de tone), India (131 mil. tone) si
Indonezia (64 mil. tone).
► La nivel mondial, pretul orezului a urcat la cel mai mare nivel
din ultimii 15 ani. Potrivit comerciantilor din New Delhi, inainte
de sezonul musonic – care, de regula, e intre iunie si septembrie
– pretul retail al orezului non-Basmati varia intre 15 si 65 de
rupii, adica 0,18-0,78 dolari kilogramul. Pretul a crescut cu 4
pana la 5 rupii pe kilogram. Guvernul indian a interzis exportul
de orez si a pus pe piata cantitati mari de orez din rezerva tarii.
In India, pe piata interna, preturile par a se fi calmat.
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei
1.2. Suprafeţe / Număr capete de
animale

Tabel 1.1. Suprafețe cultivate la nivel național

/ Efectiv de animale la nivel naționa l
Sursa:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table - AGR108A - Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe forme
de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei

1.3. Nivel producţii

• Producție totală pe ultimii 5 ani este de 879.023 tone.

• Producție medie (randamentul pe unitatea de producție) este de

512.326tone.
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei
1.3. Nivel producţii

Tabel 1.3. Producția agricolă totală la nivel național

Sursa:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table - AGR109A - Productia agricola vegetala la principalele
culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei
1.3. Nivel producţii

Tabel 1.4. Producția agricolă totală la nivel european

2018 2019 2020 2021 2022

Orez 325.023 354.026 452.036 440.326 436.023

Sursa:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/APRO_CPSH1 custom_1308252/default/table?lang=en - APRO_CPSH1
- Crop
production in EU standard humidity
sau:
 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei
1.3. Nivel producţii

Tabel 1.5. Producția agricolă medie la nivel național

2018 2019 2020 2021 2022

orez(t/ha) 254.695 298.326 268.326 302.156 314.695

 Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea
pieţei

►1.3. Nivel producţii

► Tabel 1.6. Producția agricolă medie
la nivel European
Capitolul 2. Legislatia in domeniu

► Reglementarea tehnică „Orez. Crupe de orez”creează cadrul necesar aplicării părţii I a

anexei nr. III şi anexei nr. IV din Regulamentul 2007/1234/CE al Consiliului din 22
octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind
dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP)
(CELEX: 32007R1234), a anexei nr. II din Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 al comisiei
din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în
cadrul schemei de intervenție publică precum şi CODEX STAN 198-1995 cu privire la orez
al Comisiei Codex Alimentarius .
► Este în interesul cumpărătorului de orez să cunoască denumirea fiecărui produs expus în
vînzare, denumirea tratamentului sau prelucrării la care a fost supus acesta în procesul de
obţinere, denumirea formei sub care se prezintă sau denumirea soiului. Obiectivul enunţat
poate fi realizat cel mai bine printr-o descriere a tuturor caracteristicilor produsului.
► Piaţa orezului este în continuă creştere, atît din punct de vedere al volumului, cît şi valoric,
datorită orientării consumatorului spre specialităţile din acest domeniu. Astfel, prin actualul
proiect se urmăreşte prezentarea informaţiei consumatorului în privinţa a ceea ce înseamnă
soi, metodă de prelucrare şi compoziţie pentru a putea face o diferenţiere între oferte.
 Capitolul 3. Regimul intern

3.1. Preţuri

Tabel 1.8. Prețuri la nivel național

2018 2019 2020 2021 2022

Orez 1.56 1.57 1.89 1.36 1.56

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

- PPA102C - Preturile medii de achizitie ale principalelor produse agricole, pe total tara si pe regiuni de dezvoltare, pe

ani, luni si trimestre

 Capitolul 3. Regimul intern
Tabel 1.9. Prețuri la nivel European
3.1. Preţuri

Sursa:
 Capitolul 3. Regimul intern

3.2. Consum

Tabel 1.10. Analiza disponibilului de consum pe piața

orezului
2018 2019 2020 2021 2022
1 Producție 687.326 645.236 600.215 698.655 624.010
orez 2 Cantități importate 789.123 745.326 749.235 802.136 862.032
t/ha) 3 Cantități exportate 578.235 654.123 623.548 626.558 712.023
4 Producție – Exporturi 1.356.956 1.126.658 1.689.326 1.474.235 1.689.623
5 Rând 4 + Importuri 2.125.012 2.032.569 2.326.125 2.189.696 1.998.952

Sursa:
https://www.fao.org/faostat/en/#data/QCL - Productii
http://www.fao.org/faostat/en/#data/TCL – Importuri și Exporturi
 Capitolul 3. Regimul intern

3.2.Consum

Tabel 1.11. Consumul mediu anual pe locuitor

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
- CLV104A - Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare și băuturi
 Capitolul 3. Regimul intern

Sprijin cuplat orez: cuantumuri la hectar Pentru perioada 2023-

2027 suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este
6.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 605 euro/ha în
anul 2023.
Pentru perioada 2023-2027 suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este
6.000 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 605 euro/ha în anul 2023. La
stabilirea suprafeței de referință s-a avut în vedere analiza suprafețelor plătite în
perioada de programare 2015-2020.

● PD-13 – Sprijin cuplat pentru venit – Orez = 605,00 euro/hectar;

 Capitolul 4. Regimul extern
4.1. Importuri (Cantităţi + valori)
Tabel 1.12. Nivel importuri orez exprimate cantitativ (Tone)
Imported Imported Imported Imported Imported
Importers value value value in value value
in in 2020 in 2021 in
2018 2019 2022
European Union (27) 15.002.123 16.258.978 16.789.558 15.789.888 16.897.665

European Union (28) 16.025.369 17.158.659 17.978.666 16.752.668 17.589.655

Austria 89.235 89.125 90.333 90.998

Belgium 88.235 88.245 89.325 89.789 90.325

Bulgaria 89.256 90.256 91.032 92.0125 93.546
Croatia 102.326 105.245 106.981 107.125 107.987

Sursa: http://www.fao.org/faostat/en/#data/TCL
Cyprus 56.123 57.658 58.658 58.999 59.102
Czechia 28.236 30.987 32.003 33.001 330.988
Denmark 45.236 46.987 47.102 47.998 48.008
Estonia 78.265 80.689 80.333 80.789 81.325
Finland 5.326 6.128 7.102 8.045 8.745
France 987.389 995.055 998.351 998.784 999.126
Germany 78.256 79.065 80.325 81.036 81.326
Greece 987.268 989.158 999.326 999.999 1.214.550
Hungary 78.125 80.698 81.356 82.325 83.015
Ireland 556.123 600.987 601.325 602.000 603.548
Italy 71.012 78.088 79.325 79.987 80.222
Latvia 26.123 27.987 28.957 28.669 29.014
Lithuania 44.659 46.987 47.658 48.365 48.666
Luxembourg 65.236 66.325 67.980 69.236 69.245
Malta 12.045 15.324 16.542 17.236 18.236
Netherlands 57.022 58.325 59.658 59.587 60.325
Poland 48.125 50.982 51.987 52.658 52.369
Portugal 58.659 60.366 61.657 62.333 63.121
Romania 809.365 812.245 814.987 815.215 815.249
Slovakia 689.256 670.654 678.568 670.255 678.125
Slovenia 756.125 780.356 780.689 781.022 782.028
Spain 78.128 86.065 87.256 88.125 89.218
Sweden 245.126 246.325 248.598 248.336 249.001
United Kingdom of Great 99.953 100.333 101.648 102.122 120.788
 Tabel 1.13. Nivel importuri orez exprimate valoric (1000 US$)
Imported Imported Imported Imported Imported
Importers value in value in value in value in value
2018 2019 2020 2021 in
2022
European Union (27) 30.254.326 31.025.689 30.987.559 31.028.545 31.987.555
European Union (28) 31.245.999 31.568.478 31.024.232 32.001.005 32.549.998
Austria 124.512 125.326 125.457 126.218 126.589
Belgium 56.254 56.487 57.325 57.982 57.082
Bulgaria 89.125 89.325 90.325 91.219 91.879
Croatia 98.023 97.236 97.654 98.326 98.326
Cyprus 56.125 56.987 57.987 60.355 61.159
Czechia 12.654 12.879 12.326 13.885 13.546
Denmark 106.216 106.952 107.626 107.659 107.945
Estonia 302.326 302.485 302.648 303.299 303.987
Finland 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218
France 57.325 56.254 56.487 57.082 57.982
Germany 90.325 89.125 89.325 91.879 91.219
Greece 97.654 98.023 97.236 98.326 98.326
Hungary 57.987 56.125 56.987 61.159 60.355
Ireland 12.326 12.654 12.879 13.546 13.885
Italy 107.626 106.216 106.952 107.945 107.659
Latvia 302.648 302.326 302.485 303.98 303.299
7
Lithuania 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218
Luxembourg 987.652 987.026 978.665 979.065 980.599
Malta 101.660 101.659 101.546 102.654 103.659
Netherlands 23.215 23.066 23.589 23.078 24.996
Poland 45.026 45.689 45.987 48.236 49.652
Portugal 204.326 204.659 203.659 205.665 204.985
Romania 1.066.236 1.068.655 1.120.699 1.123.0696 1.124.659
Slovakia 102.326 105.245 106.981 107.125 107.987
Slovenia 56.123 57.658 58.658 58.999 59.102
Spain 28.236 30.987 32.003 33.001 330.988
Sweden 45.236 46.987 47.102 47.998 48.008
United Kingdom of Great 78.265 80.689 80.333 80.789 81.325

Sursa: Britain and Northern Ireland

http://www.fao.org/faostat/en/#data/TCL
80.226.616 81.516.656 81.639.656 82.139.698 84.665.533
 Sursa:
4.2. Exporturi (Cantităţi + valori) http://www.fao.org/faostat/en/#data/TCL
Tabel 1.14. Nivel exporturi orez exprimate cantitativ (Tone)
Exporters Exported value Exported value Exported value Exported value Exported value in
in 2018 in 2019 in 2020 in 2021 2022
Austria 326.666 344.335 312.326 346.268 316.326

Belgium 23.256 23.154 24.216 25.145 26.478

Bulgaria 3.734 7.820 9.937 6.363 6.413
Croatia 768.394 1.263.677 1.123.161 1.232.666 1.256.758
Cyprus 219.978 271.575 220.564 208.778 193.302
Czechia 17.096 17.302 24.811 59.081 23.929
Denmark 168.079 81.032 76.166 96.977 145.026
Estonia 240.172 180.148 138.556 88.886 122.685
European Union (27) 10.235.123 10.546.589 10.569.998 11.021.659 11.546.669
European Union (28) 11.021.125 11.125.122 11.987.654 11.548.654 12.212.006
Finland 55.267 41.402 30.541 10.953 12.905
France 4.258.487 3.364.258 2.985.784 4.111.875 4.298.894
Germany 2.427.386 1.935.129 1.618.934 1.159.547 1.235.849
Greece 53.991 151.678 53.580 87.222 75.859
Hungary 371.137 440.008 597.918 445.281 484.524
Ireland 5.431 2.503 3.265 4.828 6.056
Italy 234.296 134.820 169.273 66.849 30.934
Latvia 363.596 388.378 419.930 344.721 499.509
Lithuania 502.433 594.081 591.803 378.260 669.088
Luxembourg 6.179 7.118 5.118 8.515 8.168
Malta 55.267 41.402 30.541 10.953 12.905
Netherlands 556.123 600.987 601.325 602.000 603.548
Poland 71.012 78.088 79.325 79.987 80.222
Portugal 26.123 27.987 28.957 28.669 29.014
Romania 44.659 46.987 47.658 48.365 48.666
Slovakia 65.236 66.325 67.980 69.236 69.245
Slovenia 12.045 15.324 16.542 17.236 18.236
Spain 57.022 58.325 59.658 59.587 60.325
Sweden 48.125 50.982 51.987 52.658 52.369
United Kingdom of Great Britain 58.659 60.366 61.657 62.333 63.121
and Northern Ireland
World 140.325.026 141.329.023 142.022.356 141.026.126 140.266.036
Tabel 1.15. Nivel exporturi orez
exprimate valoric (1000 US$
Exported Exported Exported Exported Exported
Exporters
value in 2018 value in 2019 value in 2020 value in 2021 value in 2022

Austria 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218

Belgium 987.652 987.026 978.665 979.065 980.599
Bulgaria 101.660 101.659 101.546 102.654 103.659
Croatia 23.215 23.066 23.589 23.078 24.996
Cyprus 45.026 45.689 45.987 48.236 49.652
Czechia 204.326 204.659 203.659 205.665 204.985
Denmark 1.066.236 1.068.655 1.120.699 1.123.0696 1.124.659
Estonia 102.326 105.245 106.981 107.125 107.987
European Union (27) 32.012.654 32.125.026 32.256.658 32.458.356 32.458.659
European Union (28) 33.458.125 33.458.326 33.987.899 33.658.659 33.259.654
Finland 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218
France 57.325 56.254 56.487 57.082 57.982
Germany 90.325 89.125 89.325 91.879 91.219
Greece 97.654 98.023 97.236 98.326 98.326
Hungary 57.987 56.125 56.987 61.159 60.355
Ireland 12.326 12.654 12.879 13.546 13.885
Italy 107.626 106.216 106.952 107.945 107.659
Latvia 302.648 302.326 302.485 303.987 303.299
Lithuania 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218
Luxembourg 987.652 987.026 978.665 979.065 980.599
Malta 101.660 101.659 101.546 102.654 103.659
Netherlands 125.457 124.512 125.326 126.589 126.218
Poland 57.325 56.254 56.487 57.082 57.982
Portugal 90.325 89.125 89.325 91.879 91.219
Romania 44.659 46.987 47.658 48.365 48.666
Slovakia 65.236 66.325 67.980 69.236 69.245
Slovenia 12.045 15.324 16.542 17.236 18.236
Spain 57.022 58.325 59.658 59.587 60.325
Sweden 48.125 50.982 51.987 52.658 52.369

United Kingdom of Great Britain 58.659 60.366 61.657 62.333 63.121

and Northern Ireland
World 102.982.326 102.658.554 102.325.689 102.547.659 103.325.688
 Capitolul 5. Impactul aderării României
la Uniunea Europeană
asupra pieţei orezului.
România nu este un producător major de orez și, prin urmare, aderarea la Uniunea Europeană (UE) în 2007 nu a
avut un impact semnificativ asupra pieței orezului în ansamblu. Producția de orez a fost tradițional concentrată
în țări din Asia, precum China, India, Indonezia și Vietnam.
Cu toate acestea, în ceea ce privește consumul intern, aderarea la UE poate fi asociată cu schimbări în
preferințele consumatorilor și accesul la produse alimentare din întreaga Uniune Europeană. Pot exista
oportunități pentru producătorii locali de orez de a se adapta la cerințele pieței europene, însă acest aspect
depinde de capacitățile de producție și de calitatea orezului produs în România.
Alte aspecte care pot influența indirect piața orezului în contextul aderării României la UE includ:
1.Standardele de Calitate și Siguranța Alimentară:
1. Aderarea la UE impune respectarea standardelor de calitate și siguranță alimentară specifice UE.
Aceasta poate influența practicile agricole și procesele de producție, asigurând că orezul produs în
România îndeplinește cerințele UE.
2.Politica Agricolă Comună (PAC):
1. Resursele financiare din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pot influența sprijinul
acordat sectorului agricol, inclusiv cel al producătorilor de orez.
3.Accesul la Piețele Europene:
1. Aderarea la UE facilitează accesul la piețele europene și poate deschide oportunități pentru exportul
de orez, dar este important ca producția românească să fie competitivă în ceea ce privește calitatea
și prețul.
4.Subvențiile și Sprijinul Financiar:
1. Agricultorii români pot beneficia de subvenții și sprijin financiar acordat de UE, contribuind la
dezvoltarea sectorului agricol și îmbunătățirea competitivității.
5.Competiția cu Importurile:
1. Aderarea la UE aduce, de asemenea, provocări, cum ar fi concurența cu importurile de orez din alte
țări UE sau din afara UE. Producătorii români trebuie să fie competitivi pentru a se menține pe
piață.
Capitolul 6. Perspectivele pieţei în
perioada următoare (2024 - ....)
Perspectivele pieței orezului pot fi influențate de o serie de factori, inclusiv evoluțiile economice, schimbările în preferințele
consumatorilor, condițiile meteorologice, politica agricolă și evenimente globale. Iată câteva aspecte care pot afecta perspectiva
pieței orezului în perioada următoare:
1.Cererea Globală:
1. Cererea globală pentru orez este în continuă creștere, dată fiind importanța acestui aliment în dieta multor populații.
Tendințele demografice și economice pot influența cererea la nivel mondial.
2.Comerțul Internațional:
1. Evoluțiile în comerțul internațional pot afecta exporturile și importurile de orez. Acordurile comerciale, tarifele și
politica comercială între țări pot avea un impact semnificativ asupra pieței.
3.Inovații Agricole:
1. Utilizarea tehnologiei moderne în agricultură, cum ar fi sistemele de irigare eficiente, semințe modificate genetic sau
tehnici de cultivare avansate, poate influența producția și eficiența în sectorul orezului.
4.Schimbări în Preferințele Consumatorilor:
1. Schimbările în preferințele consumatorilor, cum ar fi cererea crescută pentru variante de orez integral, organice sau
pentru produse inovatoare pe bază de orez, pot influența producția și comercializarea acestui produs.
5.Evenimente Climatice:
1. Variabilitatea condițiilor meteorologice, cum ar fi seceta sau inundațiile, pot afecta producția globală de orez și pot
avea impact asupra prețurilor.
6.Politica Agricolă și Subvențiile:
1. Schimbările în politica agricolă, inclusiv subvențiile acordate producătorilor, pot influența deciziile de producție și
investițiile în sectorul orezului.
7.Inovații în Lanțul de Aprovizionare:
1. Inovațiile în lanțul de aprovizionare, inclusiv tehnologiile de depozitare și transport, pot influența eficiența și
costurile logistice ale produselor din orez.
8.Sustenabilitate și Certificări:
1. Creșterea preocupărilor legate de mediu și sustenabilitate poate influența deciziile consumatorilor și poate determina
producătorii să adopte practici agricole mai prietenoase cu mediul.
9.Epidemii și Boli Agricole:
1. Eventuale epidemii sau boli care afectează recoltele de orez pot avea un impact semnificativ asupra producției și pot
influența prețurile.
 Bibliografia:
⮚ www.insse.ro
⮚ www.eurostat.eu
⮚ www.fao.org
⮚ D G AGRI –
The Directorate-General for Agriculture and Rural
Development
⮚ www.madr.ro
⮚ www.apia.org.
⮚ http://agrointel.ro
⮚ https://www.gazetadeagricultura.info/subventii-
agricultura.html
⮚ https://eur-lex.europa.eu/browse/summaries.html
⮚ https://www.brm.ro/
⮚ https://www.agroinfo.ro/preturi-si-piete/bursa-
produselor-agricole
⮚ https://agriportal.ro/preturi-si-cotatii/t:bfp