UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

POLITICI AGRICOLE

STUDENT: Buzaeanu Madalin

Grupa 8314

PIATA OREZULUI
Cuprins

I. Organizarea si fuctionarea
II. Legislatia
III. Regim intern
IV. Regin extern
V. Impactul aderarii la UE
VI. Perspective
I Organizarea si fuctionarea
Funcţionarea şi dezvoltarea pieţei comune a produselor agricole trebuie să fie însoţite de stabilirea unei
politici agricole comune care trebuie să includă, în special, o organizare comună a pieţelor agricole care
poate lua diferite forme în funcţie de produse.
 Regulamentul (CE) nr. 3072/95 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind organizarea comună a
pieţelor în sectorul orezului4 a făcut obiectul mai multor modificări substanţiale. Deoarece sunt
preconizate şi alte modificări, este necesar, pentru mai multă claritate, ca acesta să fie înlocuit.
Regulamentul (CE) nr. 3072/95 trebuie, prin urmare, abrogat.
 Piaţa europeană a orezului este grav dezechilibrată. Cantitatea de orez depozitată în cadrul regimului
intervenţiei publice este foarte mare, aceasta este aproximativ egală cu un sfert din producţia comunitară
şi ar trebui să crească pe termen lung. Dezechilibrul a fost cauzat de efectul combinat al unei creşteri a
producţiei interne, care s-a stabilizat în cursul ultimilor ani de comercializare, al unei creşteri constante a
importurilor şi restricţiilor al căror obiect sunt exporturile cu restituiri, în conformitate cu acordul privind
agricultura. Dezechilibrul actual s-ar putea agrava şi va atinge probabil un nivel greu de susţinut în cursul
anilor următori ca urmare a creşterii importurilor provenind din ţările terţe după punerea în aplicare a
Acordului "Totul, cu excepţia armelor".

II Legislatie
Forme de sprijin
- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);
- plata naţională directă complementară (CNDP);
- subvenţia primelor de asigurare;`
Legislaţia naţională
- Ordonanţa nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate
producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată prin Legea nr.74/2010;
- Hotărârea nr.756/2010 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de
stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare;
- Ordonanţa de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale
directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2
din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specific şi a criteriilor de
eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în
sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, cu
modificările şi completările ulterioare.
Legislaţia comunitară
- Regulamentul CE nr. 73/2009 privind stabilirea normelor comune pentru sistemele de ajutor direct
pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru
agricultori;
- Regulamentul (CE) nr.1234/2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole şi privind
dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (,, Regulamentul unic OCP”);
- Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013;
- Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi
88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul.

III Regiem intern

Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
Suprafaţa mii ha 8,4 9,9 13,3 12,4 12,7 11,3
Producţie Kg/ha 4966 5149 5148
3263 4933 5426
medie
Producţie mii to 6,6 6,9 5,3
2,5 4,9 7,4
totală
Pentru a se asigura stabilitatea pieţelor şi un nivel de trai satisfăcător pentru comunitatea agricolă, a fost
pus în aplicare un mecanism de sprijinire a preţurilor, în paralel cu introducerea regimurilor de sprijin
direct.
Mecanismul de sprijinire a preţurilor ia în considerare nevoile fiecărui sector agricol, precum şi
interdependenţa lor. Măsurile iau forma următoarelor:
Plata de ajutoare pentru depozitarea privată a cerealelor, a orezului, a zahărului, a uleiului de măsline şi
a măslinelor de masă, a cărnii de vită şi de mânzat, a laptelui şi a produselor lactate, a cărnii de porc, de
oaie şi de capră.
Măsuri speciale de intervenţie
Uniunea Europeană poate lua măsuri excepţionale pentru a sprijini pieţele în criză. Aceste măsuri sunt,
de exemplu, necesare în caz de propagare a bolii animale sau de calamitate naturală ale cărei efecte se
manifestă pe pieţele agricole.

Regimul de cote
Cotele naţionale de fabricare pentru zahăr şi lapte sunt stabilite. Statele membre le repartizează apoi
între întreprinderile producătoare. Prezentul regulament defineşte în special modalităţile de transferare
a cotelor între mai multe întreprinderi şi gestionarea producţiei excedentare. Aceasta cuprinde, între
altele, taxe aplicate producătorilor de către statele membre.
Regimul de ajutor financiar
De asemenea, sunt prevăzute ajutoare pentru sectoarele următoare:
-zahărul (măsuri de restituire la producţie);
-laptele şi produsele lactate, uleiul de măsline şi măslinele de masă, fructele şi legumele, precum şi
produsele apicole;
-programele în favoarea consumului de fructe sau de lapte la şcoală;
-sectorul vitivinicol şi sectorul hameiului;
-creşterea viermilor de mătase.
COMERCIALIZARE ŞI PRODUCŢIE
Comisia poate să impună standarde de comercializare pentru anumite produse agricole. Aceste
standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul acestora, la stocare sau la
transport.
Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producţia şi comercializarea produselor care
beneficiază de o marcă de protecţie în sectorul vinului. Aceste mărci sunt denumirile de origine
controlate, indicaţiile geografice şi menţiunile tradiţionale. Regulamentul descrie procedura prin care
producătorii care doresc să beneficieze de o astfel de marcă trebuie să îşi depună cererea.
Organizaţiile de producători sau interprofesionale
Prezentul regulament stabileşte normele cu privire la recunoaşterea şi la funcţionarea organizaţiilor de
producători şi interprofesionale.
Organizaţiile de producători trebuie în special să permită elaborarea unei programări comune a
producţiei şi să poată să o adapteze în funcţie de cerere.
În ceea ce le priveşte, organizaţiile interprofesionale nu sunt alcătuite în principal din producători. Ele
pot reuni reprezentanţi ai activităţilor economice asociate producţiei, comerţului sau transformării
produselor agricole. Organizaţiile interprofesionale au ca obiectiv în special optimizarea costurilor de
producţie şi de transformare a produselor.

IV Regim extern
Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de orez în perioada 2007-2012
Anul Cant_ IMP(to) Val_IMP Cant_EXP(to) Val_EXP
(mii euro) (mii euro)
2007 539.623 168.542 19.954 11.409
2008 577.892 327.837 37.741 27.911
2009 456.358 237.667 126.536 67.053
2010 496.378 221.792 494.018 173.599
2011 1.147.209 459.217 546.135 197.246
2012 433.580 206.886 287.270 128.548

Importuri
Comisia poate solicita prezentarea de licenţe de import pentru produsele din anumite sectoare: cereale,
orez, zahăr, seminţe, ulei de măsline şi măsline de masă, in şi cânepă, fructe şi legume proaspete şi
transformate, banane, vin, plante vii, carne de vită şi mânzat, carne de porc, carne de oaie şi de capră,
carne de pasăre de curte, lapte şi produse lactate, ouă şi alcool etilic de origine agricolă.
Taxele la import din Tariful vamal comun se aplică acestor produse, deşi pentru unele dintre ele sunt
prevăzute dispoziţii particulare. În anumite cazuri, taxele la import pot fi suspendate sau se pot aplica
taxe suplimentare.
Aceste dispoziţii particulare se aplică în special importurilor de amestecuri de cereale, de orez sau de
cereale şi de orez şi taxa la import este stabilită în funcţie de compoziţia amestecului. În plus, pentru
zahăr este stabilit un regim preferenţial, iar pentru cânepă şi hamei sunt fixate anumite condiţii de
import.
De altfel, Comisia poate să prevadă contingente tarifare de import, adică limite privind volumele de
mărfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt gestionate de Comisie şi
administrate astfel încât să se evite orice discriminare.
Exporturile
Comisia poate cere prezentarea unor licenţe de export pentru produsele din sectorul cerealelor, al
orezului, zahărului, uleiului de măsline şi măslinelor de masă, al fructelor şi legumelor proaspete sau
transformate, al vinului şi al cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de oaie şi de capră, al cărnii de pasăre de
curte, al laptelui şi produselor lactate, al ouălor şi al alcoolului etilic de origine agricolă.
Exportul anumitor produse poate fi susţinut prin restituiri la export care acoperă diferenţa dintre
preţurile de pe piaţa globală şi cele din UE. Acestea pot fi diferenţiate în funcţie de destinaţie şi sunt
fixate de către Comisie periodic, ţinând cont de evoluţia pieţelor Uniunii şi de pieţele mondiale.
Restituirile la export pentru malţul aflat în stoc, pentru cereale şi carnea de vită şi mânzat sunt
reglementate prin dispoziţii specifice.
Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui şi al produselor lactate şi tratamentul
special la import în ţările terţe sunt, de asemenea, reglementate.
Concurenţa
Se aplică dreptul comunitar al concurenţei. Există totuşi excepţii, prevăzute în articolul 176 al
regulamentului, pentru care Comisia tolerează acorduri sau practici concertate. De asemenea,
regulamentul prevede acest gen de excepţii în sectorul fructelor şi al legumelor, precum şi în cel al
tutunului.
De altfel, regimul european în materie de ajutor de stat se aplică din principiu sectoarelor agricole.
Regulamentul prevede totuşi dispoziţii particulare pentru ajutoarele de stat în sectorul laptelui şi al
vinului.
Înainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o organizare comună a
pieţei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de organizaţii ale pieţelor agricole.
Prezentul cadru juridic simplifică şi unifică diferitele reglementări care existau înainte.

V Impactul aderarii
În laborioasele, complexele şi dificilele negocieri privind aderarea României la
Uniunea Europeană, agricultura şi piaţa rurală în special agricultura au constituit cel
mai vast capitol de negocieri, din domeniul agriculturii, la nivelul
Uniunii Europene, fiind cel mai extins reprezentând 40% din legislaţia Uniunii
implicând eforturi deosebite în direcţia armonizării legislative. Negocierile referitoare la
acest capitol au acoperit şapte importante domenii, respectiv: aspectele orizontale ale
dezvoltării, organizarea pieţei comune, culturile specializate, produsele alimentare,
dezvoltarea rurală, legislaţia în domeniul veterinar şi legislaţia în domeniul fitosanitar.
- În ceea ce priveşte aspectele orizontale ale dezvoltării s-a insistat pe noile
orientări cărora trebuie să le facă faţă agricultura românească şi garanţiile
de integrare, perfecţionarea şi adaptarea mecanismelor de schimb la
exigenţele Pieţei unice, îmbunătăţirea şi asigurarea rigurozităţii politicilor
în domeniul calităţii, promovarea agriculturii organice; crearea unei reţele
funcţionale de date contabile specifice, precum şi în ceea ce priveşte
condiţiile în care mai pot interveni subvenţiile de stat.
- Referitor la organizarea pieţei comune au fost avute în vedere şi negociate
principalele aspecte privind terenurile arabile, cerealele, seminţele
oleaginoase şi culturile proteice, cerealele nealimentare prelucrate,
amidonul din cartofi, substituenţii cerealieri, orezul, zahărul, culturile de
plante pentru producţia de fibre.

VI Perspective
Romania are un mare potential", spune Jean-Pierre Brun, seful asociatiei brokerilor de orez din Londra.
"Pentru cultivarea orezului ai nevoie de teren plat, o sursa facila de apa, precum Dunarea, si vreme
calda. Aceste conditii fiind indeplinite, Romania are un potential foarte bun pentru cultivarea orezului".
Si Bulgaria, Ucraina sau Ungaria beneficiaza de conditii similare, dar la o scara mai mica.
Fluviul Dunarea, cu resurse de apa de 20 de ori mai mari decat raul Po, care alimenteaza orezariile
italiene, ofera Romaniei avantaje competitive in fata Spaniei si Italiei. "Vom produce la costuri scazute",
declara Angelo Dario Scotti, director executiv al Riso Scotti, cel mai mare producator de orez din Europa.