UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I

MEDICINA VETERINAR BUCURESTI

Facultatea de Management , Inginerie Economic n Agricultura i
Dezvoltare Rural
Specializarea: Inginerie i management n alimentaie public i
agroturism

PIAA ZAHRULUI

NUME:IU SORIN DUMITRU

GRUPA: 8314

Capitolul 1.Organizarea i funcionarea pieei zaharului n

Romnia i Uniunea European-Privire de ansamblu
Productia mondiala de zahr depete 115 milioane de tone i e
localizat n zonele de cultura a materilor prime: sfecla si trestia de zahar.
Aria productiei de sfecla, cultura specifica zonei temperate, este localizata
in cea mai mare parte in emisfera nordica , intre 30 si 60 grade , in Europa si
America de Nord , dar si in tari din emisfera australa cum ar fi Chile si Uruguay.
Productia cea mai mare o detine Europa, randamentele la hectar fiind de circa 3
ori mai mari n zona Vestica fata de cea Estica.
Zahrul poate fi fabricat n urmtorul sortiment:
-Zahr tos, cu mrimea cristalelor 0,5 - 2,5mm;
-Zahr pulbere, cu mrimea cristalelor <0,5mm;
-Zahr pudr (farin), cu mrimea cristalelor <0,1mm;
-Zahr buci rafinat, buci de diferite dimensiuni;
-Zahr tos rafinat;
-Zahr pudr rafinat.
Avnd n vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea
European, la data aderrii, Romania va avea calitatea de contribuitor la bugetul
Uniuni Europene.
Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuia asupra
produciei de zahr i izoglucoz. n consecin, Romnia are obligaia de a
institui un sistem de calcul, colectare i control asupra acestei contribuii.
Pentru funcionarea corect a politici agricole comune, a fost necesar
organizarea comun a pieei n sectorul zahrului i a izoglucozei.
n cazul acestei organizri este introdus un sistem de cote pentru
producia de zahr i izoglucoz, care permite asigurarea de o manier corect i
eficient a pli integrale a costurilor de lichidare, a surplusurilor rezultate din
raportul dintre producia comunitar i consum, chiar de ctre productori i
respectarea obligaiilor asumate de Comunitate n temeiul acordurilor ncheiate
cu Organizaia Mondial a Comerului.
Gestionarea cotelor de producie a zahrului este o atribuie determinat n
Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind organizarea comun a pieei
zahrului.
n sectorul zahrului, cotele de producie se acord fiecrei intreprinderi
pe baza principiului produciei reale a acesteia, pe parcursul unei anumite
perioade de referin.
n ceea ce privete garantarea principiului rspunderi financiare este
introdus un sistem de autofinanare prin contribuiile productorilor, realizate
prin plata unor contribuii la producia de zahr i izoglucoz, difereniat pe
cote.

Aceast contribuie asupra produciei de zahr i izoglucoz face parte din

categoria resurselor proprii tradiionale ale bugetului comunitar, venituri care
aparin acestuia, dei sunt colectate de statele membre.
Cotele de productie se bazeaz n principiu pe nivelurile anterioare de
producie:
Cota A este reprezentat de cantitile de zahr pentru care se acord un
pre de sprijin (minus 2% din preul de intervenie care revine cotizaiei de
productor).
Cota B este prezentat de cantitile cumprate la un pre corespunztor a
58% din preul de intervenie la zahr. Restul reprezint cotizaie de la
productor.
Cota C nu sunt cotizaii, dar acest zahr nu poate fi comercializat n UE
i nu poate fi exportat dect fr restituii la export
Cote de producie (tone zahr alb)
UE
Regiuni
Germania

Zahr
Cota A

Cora B

Total

2.612.913,3

803.982,2

3.416.895,5

Grecia

288.638,0

28.863,8

317.501,8

Spania

957.082,4

39.878,5

996.960,9

Frana

2.536.487,4

752.259,5

3.288.746,9

Italia

1.310.903,9

245.539,3

1.557.443,2

Ungaria

400.454,0

1.230,0

401.684,0

Olanda

684.112,4

180.447,1

864.559,5

Polonia

1.580.000,0

91.926,0

1.671.926,0

63.380,2

6.338,0

69.718,2

132.806,3

13.280,4

146.086,7

Portugalia
Finlanda
Total EU-25

10.566.777,9

2.163.744,8

12.731.522,7

Politica Agricol Comun (PAC) este printre primele politici comune

adoptate de Uniunea European pe atunci, Comunitatea Economic European
(CEE). Geneza ei a fost o reactie la problemele alimentare care au urmat celui
de-al doilea rzboi mondial
n linii mari, sunt dou motive care au condus la aparitia acestei politici:
nevoia unei fluidizri a comertului european cu produse agricole, dar in special

1.
2.
3.
4.
5.
6.

dorinta trilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului

produselor lor.
Obiective OCP
Asigurarea unei oferte constante de zahr i protecie a pieei
Europene de fluctuaiile extreme ale preului
Realizarea unui sector mai competitiv care s reziste
competitiei internaionale
Asigurarea unui standar de via ridicat fermierilor
Respectarea standardelor de calitate
Creterea competiiei pentru asigurarea unui pre accesibil i
diversificarea gamei de produse zaharoase
Creterea transparenei pieei
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Agentia de
Plati
i Interventie
au intreprins
masurile
necesare pentru
gestionarea i functionarea acestei piete, ca:
stabilirea mecanismului producerii si utilizarii zaharului.
stabilirea de subventii pentru zaharul achizitionat de industria
chimica .
masuri privind sistemul subventiilor
pentru exportul de
zahar i a produselor care contin zahar.
masuri privind receptionarea
si transmiterea
la Comisia
Europeana a ofertelor de adjudecare a exporturilor.
impreuna cu oficiile vamale, gestioneaza exportului de
zahar corespunzator
urmatoarelor operatii:
interventie
prin
cumparare, restitutii la export, licente de import-export

Capitolul 2.Legislatia din Romnia i din Uniunea

European pentu piaa zaharului

Romania a acceptat acquis-ul Comunitar si nu a solicitat perioada

de tranzitie.
Pentru adoptarea si implementarea
acquis-ului
comunitar
in domeniu au fost intreprinse masuri, ca:
organizarea Biroului pentru cultura sfeclei de zahar in structura
Directiei, politici si strategii in productia
vegetala
din Ministerul
Agriculturii (Hotararea de Guvern nr.440/2001 pentru modificarea si
completarea H.G.12/2001 privind organizarea si functionarea Biroului
pentru cultura sfeclei de zahar);
a fost constituita,
in anul 2001, Organizatia
interprofesionala
nationala .Zaharul",
prin adoptarea
Ordonantei
Guvernului
nr.55/2000
privind organizatiile
inter-profesionale
de produse agroalimentare,
aprobata si completata prin Legea
nr.4I/200l.
Aceasta organizatie a fost recunoscuta de Ministerul
Agriculturii,
Alimentatiei
si Padurilor prin emiterea avizului
nr.l/2001;
pentru asigurarea armonizarii complete a legislatiei romanesti
cu acquis-ul comunitar, in Romania au fost adoptate si implementate
o serie de acte legislative
insotite
de masuri
de constructie
institutionala adecvate, respectiv consolidarea administratiei centrale si
teritoriale
masuri care vizeaza organizatiile din filiera zaharului;
masuri care vizeaza calitatea;
masuri pentru implementarea statisticii in domeniu, pentru a
asigura raportarea la momentul aderarii, a informatiilor catre Comisia
Europeana, conform Reglementarii CEE nr.779/96.
Date privind organizarea productiei
-Organizatia Interprofesionala Nationala "Zaharul" O.I.N.Z.R.
-Federatia Nationala a Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din
Romania
-Asociatia Producatorilor de Zahar din Sfecla de Zahar
- Patronatul Zaharului din Romania

Organizarea comuna a pietei in sectorul zaharului instituita

prin regulamentul 318/2006 reglementeaza urmatoarele produse:
Tabelul 1

Legislatia U.E. in domeniul pietei zaharului:

Legislatia comunitara
-Regulamentul
(CE) nr. 318/2006 - privind organizarea
comuna a pietelor din sectorul zaharului;
-Regulamentul
(CE) nr. 320/2006de instituire a unui regim
temporar
de restructurare
a industriei
zaharului
in Comunitatea
Europeana, cu modificarile si completarile ulterioare;
-Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor de
aplicare pentru anii de comercializare 2006/2007,2007/2008
si
2008/2009, privind importul si rafinarea produselor din sectorul
zaharului in cadrul anumitor contingente
tarifare si acorduri
preferentiale;
-Regulamentul
(CE)nr. 951/2006, reguli detaliate pentru
implementarea
Regulamentului
(CE), nr. 318/2006, privind comertul
cu tari terte in sectorul zahar
-Regulamentul (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de
aplicare in ceea ce priveste gestionarea pietei interne a zaharului si regimul
cotelor a Regulamentului CE nr. 318/2006 al Consiliului;
-Regulamentul (CE) nr. 968/2006 - reguli detaliate pentru aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 320/2006;

-Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de

aplicare privind productia peste cota a Regulamentului 318/2006;
-Regulamentul (CE) nr. 1832/2006 referitor la masurile tranzitorii
'in sectorul zahar, odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei la U.E.
-Regularnentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul
politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor
pentru agricultori,
de modificare
a Regulamentelor
(CE) nr.
1290/2005, (CE) nr. 24712006, (CE) nr. 378/2007 si de aprobare a
Regulamentului (CE) nr.1782/2003;
-Regulamentul (CE) nr.1234/2007 de instituire a unei organizari
comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare
la anumite produse agricole (" Regulamentul unic OCP").
Regim intern:
Legislatia nationala
-Ordonanta

nr.14/20 10 privind masuri financiare

pentru
reglementarea
ajutoarelor de stat acordate producatorilor
agricoli,
incepand cu anu12010, aprobata prin Legea nr.74/2010;
-Hotararea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se
acorda producatorilor agricoli pentru anul 2010 si a sumei totale alocate
acestor ajutoare de stat;
- Hotararea nrA0812010 privind aprobarea acordarii unui ajutor de stat
pentru motorina utilizata in agricultura;
- Hotararea nr. 756/2010 privind normcle metodologice referitoare
la modul de acordare a ajutorului de stat in agricultura pentru plata
primelor de asigurare;
-Hotararea nr.759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru
imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica;
- Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de
plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in
agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea
nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in
agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare.
- Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare,
a
conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor
de plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal,
pentru acordarea
sprijinului
aferent masurilor
de agromediu
si zone
defavorizate cu modificarile si cornpletarile ulterioare;
- Ordonanta Guvernului nr. 2512010 pentru instituirea unei scheme
de ajutor de stat temporara privind asigurarea accesului la finantare in
agricultura;

-Ordinul
nr.633/2006 privind
aprobarea
Instructiunilor
pentru
administrarea de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, a contributiilor pentru
productiile de zahar si izoglucoza realizate in cadrul cotelor alocate Romaniei
de catre Uniunea Europeana;
-Ordonanta nr 124/2006 privind stocurile excedentare de zahar, prod use
zaharoase si alte produse agroalimentare agroalimentare;
-Ordinul nr. 815/2007 privind acreditarea agentilor economici care
desfasoara activitati de fabricarea zaharului din sfecla si/sau din rafinarea
zaharului brut din trestie sau fabricarea izoglucozai, precum si a celor care
utilizeaza zahar silsau izoglucoza ca materie prima;
-Ordinul
nr. 87/2011
privind
recunoasterea
Acordului
interprofesional
pentru sfecla de zahar - recolta anului de comercializare
2011/2012;
- Ordinul nr. 182/2011 privind aprobarea
repartizarii
cotelor de
productie de zahar din sfecla de zahar incepnd cu anul de comercializare
2011 - 2012 pentru societatile comerciale acreditate producatoare
de zahar.

Capitolul 3.Regimul intern i regimul extern

Cererea anual de zahr din Romnia este de circa 70 de mii de tone, revenind la
30 kg/locuitor. Dac facem diferenele cu cele 6 milioane de tone producie, vom
descoperi o industrie care a fost foarte bine pus la punct i din care se poate ctiga
enorm
Odat cu reforma regimului pieei zahrului,U.E a devenit un importator net
de zahr.Se import n general zahr din trestie pentru rafinare,provenit din ri din
Africa,Caraibe sau Pacific(ACP) i din ri mai putin dezvoltate(PMA), care
beneficiaz de acces la piaa european n afara cotei.
Pentru rile ACP exist o clauz de salvgardare care va fi valabil pn n
2015.Clauza este activat dac peste 3.5 milioane de tone de zahr sunt importate
din UE n cursul aceluiai an.n plus,UE a aprobat mai multe cote de import care sa
permit importul n fiecare an a un milion de tone de zahr cu tax redus sau
zero.Principalii beneficiari ai msurii sunt statele din Balcani i Brazilia.
n perioada 2008-2011,cursul zahrului a crescut foarte mult.n
2012,preurile s-au redus totui pe fondul perspectivelor favorabile cu privire la
recolta din Brazilia.Tona de zahr alb a ajuns de 563 de dolari in medie in
septembrie 2012 la 509 dolari la jumatatea lunii decembrie 2012.Pentru 2012-2013
s-a estimat o productie mondial de peste 177 milioane de tone,de ase ori mai
mult dect consumul mondial.Btrnul continent nu produce dect 80% din
necesar,adic circa 17 milioane de tone(n 2012).Pentru a ntelege mai bine situaia
,trebuie s avem n vedere i reforma impus de Bruxelles n 2006 n cadrul PAC:
n timp ce Brazilia,Australia i Thailanda,trei tri exportatoare,au denunat
ajutoarele acordate productorilor europeni,Europa si-a ajustat cotele de producie
de la 17 la 13,3 milioane de tone pentru cele 27 de state membre.
Preuri de susinere
Consiliul European stabilete pentru fiecare an de plat (1 iulie-30 iunie):

Preul int- se stabilete anual pentru zahrul alb ne ambalat, calitate

standard. Este un pre teoretic ce se aplic n condiii normale de echilibru cerere-ofert
i competiie liber. Nivelul su este stabilit la 665 /t pn n 2006.

Preul de intervenie- se stabilete anual pe baza preului int. Este

preul la care ageniile naionale de intervenie cumpr zahrul produs n U .E. din
1995 acesta a fost ngheat la 631,9 /t pentru zahr alb i la 523,7 /t zahr brut.

Preul minim- pre la care procesatori sunt obligai s cumpere sfecla de

la cultivatori. Nivelul su este de 46,72 /t prentru sfecla A i 32,42 /t pentru sfecla
B.

Preul de baz- se calculeaz n funcie de preul de intervenie la

zahrul alb din care se deduc costurile de livrare la fabric, marja de transformare,
randamentul i ncasrile procesatorilor obinute din vnzarea melasei.


Preul derivat- n fiecare an se stabilete preul de intervenie derivat
pentru zahrul alb pentru zonele deficitare, cu 16-23 /t mai mare dect preul de baz.
Piaa intern: evoluia preurilor
Pretul de referinta pentru zaharul alb a fost stabilit de-a
lungul timpului la:
(a) 631,9 EUR per tona pentru fiecare dintre anii de
comercializare 2006/2007 si 2007/2008;
(b) 541,5 EUR per tona pentru anul de comercializare
2008/2009;
(c) 404,4 EUR per ton a din anul de comercializare
2009/2010.
Pretul de referinta pentru zaharul brut este stabilit la:
(a) 496,8 EUR per tona pentru fiecare dintre anii de
comercializare 2006/2007 si 2007/2008;
(b) 448,8 EUR per ton a pentru anul de comercializare 2008/2009;
(c) 335,2 EUR per tona din anul de comercializare 2009/2010.
Fabricile de zahr trebuie s plteasc agricultorilor un pre minim de 26,29
euro pe tona de sfecl destinat produciei de zahr inclus n cot.Pentru producia n
afara cotei nu mai este valabil acest pre.
Preul de referinta fixat de UE pentru zaharul alb este de 404,4 euro pe ton si
de 335,2 euro pe ton pentru zaharul brut.Pot fi activate ajutoare pentru stocarea
privat dac preurile pe piaa UE se reduc sub 85% din preul de referint.
Cota anuala de zahar alb din sfecla de zahar alocata Romaniei
pentru 2011-2012 este de 104.688 tone, conform
Regulamentului
Uniunii
Europene nr. 513/20 10.

Tabelul 2:Principalele cote UE pentru pentru anul 2011-2012- tone

Regimul extern
Situatia privind importul si exportul de zahar din trestie sau sfecla de zahar si
zaharoza pura din Romania in perioada 2004-2011

Romnia produce circa 90 000 de tone de zahr din sfecl,fata de o cota

anuala de 109 164 tone zahar din sfecla alocata de UE.La aceasta se adauga 329
636 tone de zahar brut din import folosit pentru rafinare.
n prezent,n Romnia exista patru companii pe pia,dintre care una
singur are capital romnesc( fabrica din Bod,aflata in insolventa).Celelalte trei
au actionariat austriac,francez si german.

Capitolul 4.Perspectivele pieei zahrului n perioada 20142020 n Romnia i Uniunea European

Producia de zahr din ara noastr nu a atins niciodat cota anual
acordat de Uniunea European. n opinia preedintelui Patronatului Zahrului
din Romnia, Gheorghe Bejan, prioritatea MADR pe acest segment ar trebui s
fie atingerea cotei anuale de producie zahr.
UE a repartizat Romniei o cot anual de 104.688 tone zahr din sfecl.
Domnul Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zahrului din
Romnia, estimeaz c, din 2007 , cultivatorii de sfecl de zahr au pierdut circa
18 milioane de euro din cauza faptului c ara noastr nu a atins cota anual de
producie care, de altfel, nu acoper consumul. Domnia sa a precizat c relocarea
cotelor nu va influena foarte mult producia fabricilor care import materie
prim sau zahr brut.
Problema pe care a semnalat-o domnia sa este gestiunea produciei de
zahr de la noi din ar. "Pe de o parte sunt fabrici care produc mai mult dect
cota care le-a fost alocat, cum a fost cazul pentru < Zahrul Bod >, anul trecut,
iar pe de alt parte sunt companii care produc sub cot", ne-a spus domnul
Gheorghe Bejan. Dac un productor de zahr produce mai mult dect cota
acordat de MADR, acesta nu poate vinde surplusul de zahr n anul respectiv.
Comisia pentru agricultur a Parlamentului European a votat, la sfritul
lunii ianuarie, prelungirea cu cinci ani a cotelor la zahr pn n 2020. Msura a
fost adoptat cu scopul de a elimina tensiunile din pia. Aceasta nu a avut ns
efecte pe plan local, pentru c oricum ara noastr nu-i acoper cotele de
producie, potrivit productorilor de zahr.
n sezonul 2012/2013, producia a fost de 172 mil. de tone, din care 169
mil. de tone au constituit consumul anual. ns, n lumea ultimului deceniu
consumul uman a urcat anual cu 2-3%, fr a mai vorbi de cre terea nsemnat a
folosirii materiei prime la fabricarea ethanolului.
Brazilia este cel mai mare productor de zahr din lume, cu peste 40 mil.
tone (recordul din 2013!), obinute exclusiv din trestie, din care aproape 30 mil.
tone vor fi destinate exportului, n ciuda cererii interne n cretere pentru ethanol.
Producia de zahr din sfecl, n anul 2013/14, va depi 30 mil. tone, care
se vor extrage din cele peste 270 mil. tone de sfecl recoltate la nivel mondial.
n timp ce trestia de zahr rmne numrul 1 n lume la producia total de zahr,
utilizarea sa n acest scop stagneaz. Sfecla de zahr, n schimb, nregistreaz o
cretere anual de 2-2,5% n structura de consum.
UE sper s produc n acest sezon peste 16 mil. tone de zahr, rmnnd
cu un deficit fa de consum (18,1 mil. tone) de 2 mil. tone, pe care l va acoperi
din importuri. Reforma zahrului din 2007 a redus producia UE cu circa 30%
(5,1 mil. tone), a nchis 83 de fabrici de zahr din sfecl (29 de fabrici numai n
Romnia), a desfiinat activitatea a 150.000 de fermieri, cultivnd anual numai

cte 1,5-1,6 mil. ha cu sfecl de zahr. Mirajul zahrului brut din trestie, ieftin,
cu iz colonial, a nucit politica financiar a Uniunii Europene.
Frana i Germania sunt principalii productori de sfecl de zahr din UE,
cu 393.000 ha, respectiv 358.000 ha. Romnia are 26.600 ha.
Cultivatorii de sfecl de zahr din Europa se confrunt cu provocarea de a
menine randamentele financiare, din ce n ce mai greu de echilibrat. n urma
reformei din 2007, preul per tona de sfecl a sczut de la 43,63 euro n 2006 la
26,29 euro n prezent.
Creterea populaiei, schimbarea tendinelor n alimentaia uman i
creterea utilizrii biocombustibililor i a altor produse derivate pe baz de zahr
ar putea fi drivere de cretere a pieei n urmtorii zece ani, desigur, diferit de la
o regiune la alta.
Tabel 3:
Productia medie,costul de productie si profitul

Capitolul 5.Impactul aderrii Romniei la Uniunea

European pentru piaa zahrului
Cu o productie autohtona infima, practic, Romania se vede
obligata sa apeleze la importuri masive de zahar brut pentru a asigura
consumul intern. Tara noastra a intrat n sistemul nou de diminuare a
cotelor abia in anul de comercializare 2008-2009, cand a renuntat la numai
4.475,2 tone de zahar, Conform cotelor europene alocate, n anul de
comercializare 2011-2012 Romania a produs 104.688,8 tone de zahar, dar
va renunta la 15.879 tone de izoglucoza pe care, dupa cunostinta noastra,
nici nu le producem.
Ministrii agriculturii din UE au adoptat oficial n februarie 2006 o
reforrna radicala n sectorul european al zaharului.Vechiul sistem, care
ramasese practic neschimbat de 40 de ani, a fost astfel aliniat la restul
Politicii Agricole Comune (PAC) reformate. Unul dintre elementelecheie ale reformei a fost reducerea cu 36% a pretului minim garantat al
zaharului, de la 631,9 euro/tona in 2006/2007 la 404,4 euro/tona In
2009/2010.
La aderarea
la Uniunea European, Romania a obtinut o cota
anuala de 109.164 tone zahar din sfecla si o cota de 329.636 tone zahar
brut din import care sa fie rafinat la noi in tara si 9.981 tone izoglucoza. In
cadrul politicii de restructurare a sectorului zahar in cadrul UE, Comisia
Europeana a solicitat in perioada 2006-2008 tuturor tarilor membre UE
care cultiva sfecla de zahar sa-si reduca voluntar cotele de zahar si sa
inchida unele fabrici pentru a reduce productia de zahar cu 6 milioane
de tone si a reduce pretul sfeclei cu 45%. Dupa 3 ani de reforma s-a
redus cota de zahar din sfecla In tarile membre UE cu 5,8 milioane
tone prin inchiderea a 80 de fabrici de zahar, pierderea a 25.000 locuri
de rnunca in mediul rural, 138.000 de ferme au renuntat sa mai cultive
sfecla si suprafata
cultivata cu sfecla in UE s-a redus cu 700.000 ha.
Cultura sfeclei de zahar a disparut complet in 5 tari europene (Irlanda ,
Slovenia,Letonia,Portugalia
si Bulgaria) si prin reducerea drastica a
suprafetelor cultivate si a cotelor de zahar in Ungaria, Italia, Spania ,Grecia
si Slovacia.
La noi in tara aceasta reforma s-a concretizat prin faptul ca anul 2008
Fabrica de zahar Oradea a renuntat benevol la 13,5 % din cota sa de zahar
(cca 4.500 t), astfel ca, cota de zahar din sfecla a Romaniei s-a redus la
104.660 tone, Romania inregistrand cea mai mica reducere de cota (4 %) i n
t i m p c e toate celelalte tari au redus cota cu minim 14-15%.