UNIVERSITATEA DE AGRICULTURA SI MEDICINA

VETERINARA
FACULTATEA DE INGINERIE ECONOMICA SI DEZVOLTARE
RURALA

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA DIN

JUDETUL BUZAU, STUDIUL DE CAZ PENTRU
HOTELUL MUSATINI

PROFESOR INDRUMATOR
STUDENII:

HONTUS ADELAIDA

IU SORIN-DUMITRU
RADU LOREDAN-NICOLAE

GRUPA 8214

CUPRINS
CAP I:ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC DIN JUDETUL
BUZAU.....................................................................................................pag 3
1.Potentialul touristic natural
2.Potentialul touristic antropic
3.Potentialul turistic cultural-istoric
4.Potentialul turistic tehnico-economic
CAP II:STADIUL ACTUAL DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE TURISTICA IN
JUDETUL BUZAU........................pag 10
1.Structuri de primire turistica cazare,pe forme de cazare in parte al judetului
BUZAU
2.Analiza structurii de tratament existente in judetul BUZAU
3.Analiza privind structurile de agreement bazele sportive existente in judetul
BUZAU
CAP III:ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE PRIVIND CEREREA SI OFERTA
TURISTICA A JUDETULUI BUZAU SI A HOTELULUI
MUSATIN.......................pag 13
1.Populatia judetului BUZAU
2.Suprafata judetului BUZAU
3.Numarul de cazari
CAP IV:STRATEGII SI PROPUNERI DE ORGANIZARE,DEZVOLTARE SI
AMENAJARE TURISTICA A JUDETULUI BUZAU.........................pag 36
CONCLUZII
BIBLIOGRAFII
ANEXE...................................................................................................pag 38

CAPITOLUL I: ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC DIN JUDETUL

BUZAU

Buzu este un jude situat n sud-estul Romniei. Se nvecineaz la nord-vest cu

judeele Braov i Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomia, la est cu Brila, i la nordest cu Vrancea.
Judeul este compus din 2 municipii, 3 orae i 82 de comune :
Municipii:
Buzu (reedina judeului)
Rmnicu Srat
Orae
Nehoiu
Ptrlagele
Pogoanele
Situat in sud-estul Romniei, acest jude se ntinde pe aproape ntreg bazinul
hidrografic al rului Buzu i reunete armonios trei forme de relief: muni la nord, cmpii la
sud i in rest zon de dealuri subcarpatice. Reedina administrativ a judeului este Municipiul
Buzu. Configuraia geografica, varietatea peisajului i multitudinea de ruri au creat condiii
propice pentru aezrile omeneti i continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele
variate in special n zona de munte i deal, ct i elementele populare, etnografice i istorice
ofer o atracie special pentru turiti. Munii Buzului i Vrancei situai n partea nordic a
judeului, acoperii de pduri seculare i pajiti largi cu fauna bogat sunt puncte de interes
pentru turitiii care vin aici la odihn ct i pentru pescari i vntori. Munii Buzu sunt
alctuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare i cel mai inalt (1772 m deasupra
nivelului mrii). Siriu (1659 m altitudine) este uor de urcat i mult mai atractiv datorit
peisajelor pitoreti. Aici se gasete lacul Vulturilor numit i Lacul Fr Fund, format in
perioada periglaciar i care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal
cunoscut sub numele de subcarpaii Buzului, are altitudini cuprinse intre 400800 m i este
acoperit de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscut. n aceasta zon se
ntalnete un fenomen unic, Vulcanii Noroioi de la Dealurile Pclelor. Pe Valea Slnicului,
lng Lopatari, la o altitudine de 700m, se ntalnete alt fenomen numit focurile vii, acestea
fiind flcri albastre care ard n crpturile solului. Lacurile jude ului Buzu sunt un punct de
atractie turistic: Joseni, Polociori acestea fiind situate n Valea Grbicina; Melediu la Odatie;
Lacurile Amara si Balta Alb sunt cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turitii
i pot petrece vacanele n staiuni ca Srata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici
i Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale i istorice sunt: Cmpul Roman din satul
Pietroasele, Biblioateca Vasile Voiculescu fondat n 1893, Muzeul Chihlimbarului din Col i,
tabra de var de Sculptur n aer liber de la Mgura, cu peste 256 sculpturi de piatr realizate

n 16 editii. Se mai gasesc : Palatul Comunal construit ntre 1899-1903 i acum adpostind
primaria Buzului, Catedrala Epicopal construit n 1649, Seminarul Teologic, construit n
1838, Tribunalul construit n 1911-1912; Muzeul Judeului Buzu, Cimitirul Dumbrava care
adapostete bustul lui Petre Stnescu realiazat de Constantin Brncui. O important pagina de
istorie a acestui jude o reprezint descoperirea tezaurului Cloca cu Puii de Aur sau Tezaurul
de la Pietroasele n 1837 pe dealul Istria.
- Vulcanii noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici;
- Tabra de sculptura n aer liber de la Mgura - comuna Tisu;
- Colecia muzeal Coli - comuna Coli;
- Platoul Meledic - comuna Mnzleti;
- Dealul cu Lilieci Cernteti - comuna Cernteti;
- Focul viu - comuna Loptari;
- Piatra Alb La Grunj - comuna Cernteti;
- Casa memorial Vasile Voiculescu - comuna Prscov;
- Blocurile de calcar de la Bdila - comuna Vipereti;
- Mnstirea Ciolanu - comuna Tisu;
- Mnstirea Rteti - comuna Berca;
- Staiunea balneoclimateric Srata Monteoru - comuna Merei;
- Masivul Penteleu i Masivul Siriu - Lacul Vulturilor (Masivul Siriu);
- Lacurile Amara i Balta Alb.
1.Potentialul turistic natural:
Parcul Marghiloman este un unul dintre cele 3 parcuri mari ale municipiului Buzu,
Romnia, alturi de Parcul Crng i de Parcul Tineretului. Parcul este constituit din grdina
vechiului conac aparinnd familiei boiereti Marghiloman, conac denumit vila Albatros.
Parcul este situat n partea de sud-est a municipiului.
n parc se afl conacul boieresc, un lac, un pod ce strbate lacul la jumtate, alei,
statui de piatr, ronduri de flori i trandafiri, un loc de joac pentru copii, cimele. O mare
parte a parcului este mprejmuit de "zidul lui Marghiloman".
Ansamblul conacului Marghiloman, monument istoric al municipiului Buzu din sec. al
XIX-lea, identificat prin codul BZ-II-a-B-02347, este format din Vila Albatros (BZ-II-m-B02347.01) i cldiri anexe (BZ-II-m-B-02347.02, str. Plantelor nr. 8A). Conacul a fost construit
ntre anii 1883-1887 de ctre Iancu Marghiloman i modernizat ulterior de fiul su, politicianul
Alexandru Marghiloman.
Parcul Crng este cel mai mare i mai important parc din oraul Buzu. Parcul a fost
amenajat n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, ntr-o pdure de la marginea Buzului,
aflat iniial n proprietatea Episcopiei Buzului, i care a intrat treptat n posesia
municipalitii. n Crng se afl un monument dedicat istoriei Buzului, un restaurant a crui
cldire este construit ntr-un stil specific zonei Chiojdu, un lac, cteva discoteci, locuri de
joac i un col al ahitilor.

Parcul este situat la marginea vestic a oraului i ocup o suprafa de aproximativ 10

hectare. Aceast suprafa reprezint o parte dintr-o pdure de 189 ha, numit pdurea Crng,
un rest din Codrii Vlsiei. Pdurea este format n special din plante foioase, cu pu ine conifere,
i este cunoscut n primul rnd pentru stejari i teii btrni care o compun. n zona parcului au
fost plantate i unele exemplare din specii de copaci provenind din alte regiuni.
n parc se afl un lac denumit Heleteul (n trecut, Lacul Ho ilor). Lacul a fost
amenajat la construcia parcului, pentru plimbri cu barca. Apa este adus din rul Buzu
printr-un canal care ocolete oraul. Pe lac exist trei insule de dimensiuni aproximativ egale,
pe una dintre ele fiind legat de mal printr-un pod, celelalte dou fiind accesibile doar cu barca.
n 1976, n parc a fost construit un obelisc, pentru aniversarea a 1.600 de ani de la
prima atestare documentar a Buzului.
Printre atraciile Crngului se numr discoteci, locuri de joac pentru copii, un col al
juctorilor de ah i table, precum i plimbri cu barca pe lac.
Parcul Tineretului este un parc aflat n partea de nord a municipiului Buzu, Romnia.
Parcul a fost amenajat n anii 1980 pe locul fostului abator, mpreun cu Sala Sporturilor i cu
bazinul olimpic de not.
2.Potentialul turistic antropic:
Lista monumentelor istorice din judeul Buzu cuprinde monumentele istorice
din judeul Buzu nscrise n Patrimoniul cultural naional al Romniei.Lista complet este
meninut i actualizat periodic de ctre Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional
din Romnia, prin intermediul Institutului Naional al Patrimoniului, ultima versiune datnd din
2010. Aceast list cuprinde i actualizrile ulterioare, realizate prin ordin al ministrului
culturii.
Palatul Comunal este o cldire aflat n centrul oraului Buzu, Romnia i care
servete drept sediu al primriei i consiliului local. A fost construit n perioada 1899-1903 la
comanda primarului oraului, Nicu Constantinescu, dup un proiect al arhitectului Alexandru
Svulescu. Svulescu a supervizat lucrrile pn n 1902, i atunci locul su la conducerea
proiectului a fost preluat de Kafinski. Palatul a fost inaugurat n 1903, n prezena regelui
Carol I i a principelui Ferdinand.
Cea mai important sal a Palatului Comunal era sala de recep ii, decorat n stil
veneian. n ea a avut loc ceremonia de inaugurare a cldirii. Tot acolo se ineau edin ele
solemne de nvestitur, recepii oficiale sau chiar concerte. naintea celui de al Doilea Rzboi
Mondial, Liga Cultural organiza anual n aceast sal un bal de 24 ianuarie. Primarul Pretor
Grigorescu a achiziionat pentru aceast sal picturi ale mai multor artiti, printre care se
numr Alexandru Moscu, Petre Bulgra, Ignat Bednarik. n timpul rzboiului, pentru a fi
ferite de bombardamente, acestea au fost transferate la primria comunei nvecinate Simileasca,
de unde doar puine din ele au fost recuperate dup rzboi. Palatul a fost bombardat la 8 august
1944 de avioane britanice, iar n noaptea de 2728 august a fost incendiat.
Trei obiective din comuna Mnzleti sunt incluse n lista monumentelor istorice din
judeul Buzu, ca monumente de interes local. Toate sunt din categoria monumentelor de
5

arhitectur: casa Stana Coman din satul Gura Bdicului (nceputul secolului al XX-lea); casa
Radu Cristea din satul Jghiab, din aceeai perioad; i biserica de lemn Adormirea Maicii
Domnului a mnstirii Gvanu din satul Plavu, construit n 1828.
Trei obiective din comuna Ulmeni sunt incluse n lista monumentelor istorice din
judeul Buzu, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de
arhitectur; este vorba de biserica Sfinii mprai Constantin i Elena, datnd din secolul al
XIX-lea, aflat n satul Vlcelele.
Celelalte dou sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de Pe Movil, a flat la
ieirea din satul Clondiru spre Movila Banului, n jurul cramei fostului CAP, cuprinde o aezare
aparinnd culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-leaal IV-lea .e.n.) i una din
epoca migraiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-leaal IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni
cuprinde trei aezri preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea .e.n.), una din Epoca
Bronzului (mileniile al III-leaal II-lea .e.n.) i una din perioada Halstatt (secolele al XII-leaal
V-lea .e.n.) ; trei necropole una din secolele al II-leaal III-lea e.n., o alta din epoca
migraiilor (secolele al IV-leaal V-lea) i una medieval timpurie (secolele al VIII-leaal XIlea) precum i o aezare medieval din secolele al XVI-leaal XVIII-lea, ultima aflat la 1,5
km sud de sat.
Ansamblul bisericii Ansamblul bisericii Sf. Ioan este un complex de monumente
istorice care se regsete pe teritoriul satului subcarpatic Ssenii Noi din Judeul Buzu.
Complexul este ncadrat n noua list a monumentelor istorice (2010) i cuprinde dou
elemente - biserica de piatr cu hramul Sf. Ioan i zidul de incint , ambele datate 1841.
Trei obiective din comuna Largu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din jude ul
Buzu ca monumente de interes local. Dou dintre ele sunt situri arheologice i unul este
monument de arhitectur. Lng Largu, primul sit arheologic este pe movila La Popin III,
unde s-au descoperit o aezare neolitic aparinnd culturii Boian (mileniile al VI-leaal V-lea
.e.n.), o aezare eneolitic din cultura Gumelnia (mileniul al IV-lea .e.n.), o aezare din epoca
migraiilor (secolele al III-leaal IV-lea e.n.) i o necropol aparinnd culturii Cerneahov din
perioada migraiilor (secolul al IV-lea). Al doilea sit arheologic aflat tot n zona satului Largu,
n punctul Cornu Malului, este o necropol sarmatic din secolele al III-leaal IV-lea
e.n.Monumentul de arhitectur este biserica Sfntul Ilie din satul Largu, biseric ce dateaz de
la 1817.
ase obiective din comuna Cozieni sunt incluse n lista monumentelor istorice din
judeul Buzu ca monumente de interes local. Dou dintre ele sunt situri arheologice, situate n
zona satului Blneti: aezarea din zona pe poduri, aparinnd culturii Gumelni a din
eneolitic (mileniul al IV-lea .e.n.), i necropola din epoca migraiilor (secolele al VII-leaal
VIII-lea e.n.) aflat n zona la Fciana, lng grajdurile fostului CAP.
Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectur, toate biserici.
Acestea sunt biserica Adormirea Maicii Domnului (cu clopotnia) din satul Blne ti (1834
1841), biserica Sfinii Voievozi din acelai sat (1841), biserica Sfntul Teodor Tiron i
Sfntul Nicolae din satul Cocrceni (1819), precum i biserica Sfinii Voievozi (cu
clopotnia), din satul Pietraru (1849).
6

Trei obiective din comuna Movila Banului sunt incluse pe lista monumentelor istorice
din judeul Buzu ca monumente de interes local. Dou dintre ele sunt clasificate ca situri
arheologice: aezarea din epoca medieval timpurie aparinnd culturii Dridu (secolele al IXleaal XI-lea) de la Cioranca i aezarea din epoca migraiilor aparinnd culturii Cerneahov
(secolele al III-leaal IV-lea e.n.) din zona Movila iganului de lng Limpezi. Al treilea
este clasificat ca monument memorial sau funerar i este o cruce de piatr din curtea lui Ioni
Florea din satul Movila Banului.
3.Potentialul turistic cultural-istoric:
Muzeul Judeean Buzu este principala institu ie muzeal din jude ul Buzu. Aceasta
funcioneaz n cldirea fostului liceu normal de fete construit n anul 1920 (inclus sub
denumirea de Muzeul Judeean Buzu, pe Lista monumentelor istorice din judeul Buzu.
Dac ar fi s vorbim despre bilanul Teatrului George Ciprian, el ar putea fi rezumat
cam aa: n urm cu 16 ani, civa politicieni entuziati au socotit necesar nfiinarea unui
teatru profesionist n urbea lor, numit Buzu. i chiar au reuit s-l pun pe... picioare. Acum
15 ani, o mn de artiti - regizorul Tudor Mrscu i actorii: Sebastian Papaiani, Emil Hossu,
Mircea Diaconu, Diana Lupescu, Adriana Trandafir, Geo Costiniu, Niculae Urs au reuit s-l
pun pe... scen, realiznd spectacolul cu piesa Omul cu mroaga de G. Ciprian. n decursul
timpului, trei directori (dramaturgul Paul Ioachim, regizorul Rzvan Ioan Dinc i teatrologul
Marinela epu) s-au strduit s-l in acolo (pe scen), mnai de o singur viziune: aceea de
a demonstra c un teatru de proiecte poate funciona i la noi, la fel ca pretutindeni n lumea
bun (a teatrului, desigur). Nu a fost prea uor, de vreme ce, iat, n ultimii 20 de ani, finanate
cu bani publici, au mai aprut doar vreo dou de acest fel, i acelea hibride (i cu trup
angajat, i cu angajamente pe proiect: Teatrul Metropolis, Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu).
n ceea ce privete viaa teatrului buzoian, cei trei directori au reuit, adugnd fiecare cte o
crmid la temelia acestuia, ntregind astfel o construcie care nu s-a abtut de la proiectul
iniial.
Dac ar trebui s vorbim despre bilanul directoratului Marinelei epu, el ar putea fi
urmtorul: cei mai importani actori, regizori i dramaturgi au fost prezeni pe scena buzoian
n cadrul Galei Vedetelor VEDETEATRU. Un festival care a reuit s-i aeze numele pe afiul
anual al manifestrilor de gen, deloc puine n ultimii ani, i care atrage aproximativ 5000 de
spectatori ntr-o singur sptmn (locaii: Teatrul George Ciprian, Clubul Pub T'essence,
Biblioteca Judeean, Parcul Crng, Piaa Dacia i, mai nou, Cafeneaua Artitilor). Spectacole
pentru copii, realizate cu actori-elevi, dar ntr-un registru profesionist, n cadrul unui program
educaional iniiat de Paul Ioachim i continuat mai nti de Rzvan Ioan Dinc, apoi de
actualul director, n colaborare cu liceele din Buzu. Producii cu artiti strlucii, care se joac
n multe orae mari ale rii, fie n cadrul unor festivaluri de teatru, fie n cadrul unor turnee
(Bucureti, Timioara, Cluj, Galai, Brila, Piteti, Ploieti, Deva, Focani, Sibiu, Trgu-Mure,
Craiova, Oradea, Iai, Rmnicu Vlcea, Slatina, Alba Iulia, Mizil, Rmnicu Srat). Invitaii
onorate cu succes n Germania (Kln, Mnchen, Stuttgart, Frankfurt).
Manastirea Ratesti este o manastire ortodoxa cu viata de obste in care se nevoiesc
in jur de 60 de maici. Manastirea, a carei biserica este inchinata Sfintei Treimi si Sfantului
7

Dimitrie Izvoratorul de Mir, se afla in judetul Buzau, la o distanta de aproximativ 30 de

kilometri nord-vest de orasul Buzau. La aceasta se ajunge pe drumul national 10, trecandu-se
raul Buzau, mai inainte de localitatea Satuc, sau pe drumul judetean 203, trecand prin Berca,
apoi pe drumul comunal 194, cale de doi kilometri. Adresa manastirii: satul Ratesti, comuna
Berca, judetul Buzau. In anul 1861, in Manastirea Ratesti s-a infiintat o Scoala pentru maici si
pentru fetele sarace din comunele invecinate, infiintata si finantata de Preasfintitul Dionisie
Romano. Traditia scolii de la Ratesti a fost reluata aici prin Scoala de Adulte, in anul 1912.
Mnstirea Poiana Mrului cu hramul Duminica Tuturor Sfin ilor este o mnstire
ortodox din Romnia situat pe teritoriul administrativ al satului Bltgari din comuna Bisoca,
judeul Buzu. Este localizat la poalele muntelui Ulmuoru (943 m) ntr-o pdure de foioase i
conifere, pe drumul dintre reedina comunei (Bisoca) i satul Jitia, reedina comunei cu acelai
nume judeul Vrancea. Aparine de Arhiepiscopia Buzului i Vrancei, Mitropolia Munteniei i
Dobrogei.Mnstirea a fost un important centru monastic i cultural n secolul al XVIII-lea,
cnd i-a extins influena spiritual n a doua jumtate a acestuia, devenind Eparhie de care
aparineau toate aezmintele monahale de la curbura Carpailor.Aici a streit Cuviosul Vasile
- mare organizator al monahismului, aici a fost surghiunit n 1840 poetul Cezar Boliac, i tot
aici poposea deseori poetul Alexandru Vlahu care descrie n Romnia pitoreasc frumuseea
acestor locuri, precum i prietenul acestuia Barbu tefnescu Delavrancea.Se eviden iaz ca
fiind printre puinile biserici cu pictur att exterioar ct i interioar, pe lemn.Obiecte de
valoare artistic i istoric: icoanele praznicare: Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Proorocul Elize cu
inscripia Ioasaf Zugravu 1826; Scara lui Iacob 1817 n stil rusesc; icoana ncoronarea Maicii
Domnului cu inscripia slavon indicnd anul 1791, iar n dreapta tot ncoronarea Maicii
Domnului cu anul 1859 de Atanase Anghel - Ploieti; cri chirilice.
Mnstirea Ciolanu este o mnstire de clugri cretini ortodoc i din jude ul
Buzu, Romnia, localizat n imediata apropiere a Taberei de Sculptur de la Mgura, pe
versantul sudic al dealului Ciolanu, ctre prul Nicov. Mnstirea este atestat din secolul al
XVI-lea.Mnstirea are dou biserici, situate la o distan de 100 de metri ntre ele. Biserica
veche poart hramul Sfntul Gheorghe. Cercetri arheologice efectuate n anii 1970 au artat
c ea dateaz din a doua jumtate a secolului al XVI-lea. [1] Biserica nou poart hramul
Sfinii Apostoli Petru i Pavel i a fost construit n 1828. Ea conine icoane pictate n 1886 de
pictorul Gheorghe Tattarescu.
4.Potentialul turistic tehnico-economic:
Mollurile intalnite in judetul Buzau avem: Winmarkt Dacia Buzau, Aurora Shopping
Mall, Galleria Mall.

CAPITOLUL II:STADIUL ACTUAL DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE

TURISTICA IN JUDETUL BUZAU
1.Analiza privind structurile de tratament existent in Judetul Buzau:

SPITALE:
1. Spitalul Judetean de Urgenta Buzau.
2. Spitalul Municipal Rm. Sarat.
3. Spitalul Orasenesc Nehoiu.
4. Spitalul de Psihiatrie si Masuri de Siguranta Sapoca.
5. Spitalul de Boli Cronice Smeeni.
6. Spitalul Sf. Sava Buzau.
7. Spitalul General CF Galati - Sectia Exterioara Buzau.
2.Analiza privind structurile de agement si bazele sportive din Judetul Buzau:
a)Balta Alb este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervaie natural de tip geologic i zoologic) situat n teritoriile administrative ale judeelor
Buzu i Brila.
b) Balta Amar sau Lacul Amara din Judeul Buzu este un lac natural din Cmpia Rmnicului,
situat lng localitatea cu acelai nume.
c) Blocurile de calcar de la Bdila
d) Chihlimbarul de Buzu este o arie protejat de interes naional aflat n zona Carpa ilor de
Curbur ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaie natural de tip geologic i
paleontologic), situat n judeul Buzu pe teritoriul administrativ al comunei Coli
e) Dealul cu Lilieci Cernteti este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei
a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip floristic i faunistic) situat n jude ul Buzu, pe
teritoriul administrativ al comunei Cernteti.
f) Focul Viu este un fenomen natural datorat emanaiei de gaze naturale care iese la suprafa
prin fisurile scoarei terestre formnd flcri ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de ctre
oameni daca flacra se stinge).
g) Pdurea Crivineni este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaie natural de tip forestier) situat n judeul Buzu, pe teritoriul administrativ al
oraului Ptrlagele.
h) Pdurea Brdeanu este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaie natural de tip forestier) situat n judeul Buzu, pe teritoriul administrativ al
comunei Brdeanu.
i) Pdurea cu tis este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervaie natural de tip forestier) situat n judeul Buzu, pe teritoriul administrativ al
comunei Chiojdu.
j) Platoul Meledic este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaie natural mixt geologic, speologic, botanic i zoologic) situat n judeul
Buzu, pe teritoriul administrativ al comunelor Loptari i Mnzleti.
k) Piatra Alb La Grunj este un monument al naturii (categoria III IUCN) cu statut de
rezervaie geologic, ce este situat pe raza comunei Mnzleti din judeul Buzu, la confluena
rului Slnic cu prul Jgheab.

l) Pdurea "Lacurile din Bisoca" este o rezervaie mixt forestier botanic i geologic de
categoria IV IUCN, ce este situat pe raza comunei Bisoca din judeul Buzu.
m) Sarea lui Buzu (monument al naturii) este o arie protejat de interes naional ce corespunde
categoriei a III-a IUCN (rezervaie natural de tip geologic i botanic) situat n jude ul Buzu,
pe teritoriul administrativ al comunei Vipereti.
n) Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari este o arie protejat de interes na ional ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural, tip geologic i botanic, situat n jude ul Buzu, pe
teritoriul administrativ al comunei Scoroasa.
o) Vulcanii Noroioi de la Pclele Mici este o arie protejat de interes naional ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural, tip botanic i geologic) aflat pe raza comunei
Berca din judeul Buzu. Pclele Mici se afl la o altitudine de 341 m i au o suprafa de 16,5
ha.
Baze sportive:
Dei Buzul are o infrastructur sportiv foarte bine dezvoltat, performan ele
sportivilor buzoieni nu sunt unele deosebite.
Clubul de fotbal-fanion al oraului este FC Gloria Buzu, fondat n 1973, a crui
echip este prezent n Liga II, al doilea ealon de fotbal al Romniei. Echipa i desf oar
meciurile acas pe Stadionul Municipal, aflat lng parcul Crng. Cele mai mari performane
ale clubului sunt locul 5 n prima lig romneasc n 1985 i calificarea n semifinalele Cupei
Romniei n 2008. Fotbalitii cunoscui lansai de clubul de fotbal buzoian s-au ndreptat n
special ctre clubul Steaua Bucureti, cum a fost cazul cu Viorel Ion (cunoscut i pentru
perioada petrecut n Bundesliga la VfL Bochum i care a revenit la Buzu pentru a antrena n
multiple rnduri echipa care l-a lansat), Ilie Stan (multiplu campion naional i juctor de baz
al echipei participante de mai multe ori n Liga Campionilor UEFA n anii 1990) i Pompiliu
Stoica.
n Sala Sporturilor, care poart numele fostului arbitru de handbal Romeo Iamandi,
se desfoar competiii i ntlniri de handbal, baschet, volei sau tenis de mas. Interiorul slii
a fost renovat, ea fiind omologat de EHF i gzduind meciurile echipei locale de handbal
feminin, HCM Hidroconcas Buzu, dar i ntlniri ale altor echipe romneti angrenate n
competiii europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin Dinamo Bucureti, Steaua
Bucureti i HCM Constana, precum i ale naionalei de handbal feminin a Romniei.
Handbalul a cptat o tradiie n Buzu, echipa HCM Buzu oscilnd ntre prima i a doua
divizie a oraului; n handbal au activat buzoienii Romeo Iamandi (ca arbitru), Oprea Vlase
(ctigtor a opt titluri naionale i al Cupa Campionilor Europeni n 1965 cu Dinamo, apoi ca
antrenor ctigtor a patru campionate mondiale i dou medalii olimpice) i Gheorghe
Covaciu (i el medaliat olimpic cu bronz n 1984). Lng Sala Sporturilor se afl i un bazin de
not olimpic, construit n aceeai perioad cu sala i cu amenajarea Parcului Tineretului.
Patinoarul din Buzu se afl n partea de sud-est i a fost construit n anii 1980. Din
cauza dificultilor economice ale perioadei urmtoare, patinoarul a fost abandonat i a rmas
mai muli ani n paragin, pn n 2007 cnd primria, n parteneriat cu dealerul local de
automobile ElcarGid, a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului
10

la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit IceMagic i a gzduit nc din primul an de la

redeschidere Cupa Romniei la patinaj artistic. El are i o baz sportiv unde s-a nfiinat o
echip de hochei pe ghea de juniori.
Dup ce n anii comunismului activase echipa Contactoare care a c tigat n 1988
Cupa Romniei la rugby, n 2005, la Buzu s-a nfiinat un nou club de rugby denumit
Stejarul, ajuns n 2013 n prima divizie naional, Superliga.[51] Clubul i desf oar
partidele pe teren propriu pe stadionul Prinul erban Ghica din parcul Tineretului .

CAPITOLUL III ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE PRIVIND CEREREA

SI OFERTA TURISTICA A JUDETULUI BUZAU SI A HOTEULUI
MUSATINI:
SITUATIA JUDETULUI BUZAU

11

1.Suprafata Judetului Buzau:

BUZAU

2008

2010
2009

SUPRAFAT
A
km

81,3
km

81,3
km

81,3
km

2011

2012

81,3
km

81,3
km

2.Populatia Judetului Buzau:

Populatia stabila la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Sexe Medii
Macroregiuni Ani
de
, regiuni de
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul 2012
rezident dezvoltare si
2008
2009
2010
2011
a
judete
UM: Numar persoane
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
persoan persoan persoan persoan persoane
e
e
e
e
Tota Total
Buzau
486445
483988
481694
479210
475983
l
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
3.Numar total turisti romeni+straini:

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipu
Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Hoteluri
Total
Buzau
Moteluri
Total
Buzau
Vile turistice
Total
Buzau
Pensiuni turistice
Total
Buzau
Pensiuni agroturistice Total
Buzau
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
4.Numarul total de turisti romani:

12

Ani
Anul 2008
Anul 2009
UM: Numar persoane
Numar
Numar
persoane
persoane
42000
29238
10992
7244
988
11431
2210
2565
11754
9903

N
pe
31
84
71
23
92

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipur
Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Hoteluri
Romani
Buzau
Moteluri
Romani
Buzau
Vile turistice
Romani
Buzau
Pensiuni turistice
Romani
Buzau
Pensiuni agroturistice Romani
Buzau
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Ani
Anul 2008
Anul 2009
UM: Numar persoane
Numar
Numar
persoane
persoane
37843
25134
10698
6989
986
11431
2165
2530
11395
9502

N
p
2
8
7
2
8

5.Numarul total turisti straini:

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipu
Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Hoteluri
Straini
Buzau
Moteluri
Straini
Buzau
Vile turistice
Straini
Buzau
Pensiuni turistice
Straini
Buzau
Pensiuni agroturistice Straini
Buzau
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Ani
Anul 2008
Anul 2009
UM: Numar persoane
Numar
Numar
persoane
persoane
4157
4104
294
255
2
:
45
35
359
401

N
p
3
2
:
3
3

6.Numarul total innoptari de turisti romani+straini:

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezv
Tipuri de structuri de
Tipuri de
Macroregiuni, regiuni de
Ani
primire turistica
turisti
dezvoltare si judete
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Hoteluri
Total
Buzau
146261
109750
90423
Moteluri
Total
Buzau
17391
11244
13741
Vile turistice
Total
Buzau
1873
37706
23970
13

Pensiuni turistice
Total
Buzau
Pensiuni agroturistice
Total
Buzau
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

3423
20091

3354
18713

3508
16386

7.Numarul total innoptari de turisti romani:

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezv
Tipuri de structuri de
Tipuri de
Macroregiuni, regiuni de
Ani
primire turistica
turisti
dezvoltare si judete
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Hoteluri
Romani
Buzau
133150
95224
82920
Moteluri
Romani
Buzau
16876
10934
13413
Vile turistice
Romani
Buzau
1871
37706
23970
Pensiuni turistice
Romani
Buzau
3330
3283
3472
Pensiuni agroturistice
Romani
Buzau
19241
17643
15625
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
8.Numarul de innoptari de turisti straini:

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezv
Tipuri de structuri de
Tipuri de
Macroregiuni, regiuni de
Ani
primire turistica
turisti
dezvoltare si judete
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Hoteluri
Straini
Buzau
13111
14526
7503
Moteluri
Straini
Buzau
515
310
328
Vile turistice
Straini
Buzau
2
:
:
Pensiuni turistice
Straini
Buzau
93
71
36
Pensiuni agroturistice
Straini
Buzau
850
1070
761
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
9.Numar total locuri de cazare:

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, macroregiuni, regiuni de d
Tipuri de structuri de primire
turistica

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

14

Ani
Anul 2008 Anul 2009
UM: Locuri

Anul 2010

Hoteluri
Buzau
Moteluri
Buzau
Vile turistice
Buzau
Pensiuni turistice
Buzau
Pensiuni agroturistice
Buzau
1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Locuri
1257
257
43
120
427

Locuri
920
258
608
120
483

10.Numarul total turisti pe fiecare luna a anului 2012:

Lunile 2012

Hoteluri

Moteluri

Ianuarie

1614

96

Februarie

2038

135

Martie

1598

97

Aprilie

1514

75

Mai

2100

120

Iunie

1752

68

Iulie

1972

97

August

1913

91

Septembrie

2155

109

Octombrie

2562

67

Noiembrie

1913

89

Decembrie

1379

82

INDICATORI

15

Locuri
910
305
608
132
499

L
10
32
60
12
49

Musatinii Hotel & Restaurant

Situat departe de aglomeratia si poluarea orasului, aflat la iesirea din orasul

Buzau,pe soseaua spre Braila, Hotelul Musatinii este un loc perfect de luat o masa
linistita.Cele doua saloane, impreuna cu barul, dotate cu aer conditionat, sunt mereu deschise
pentru a primi oaspeti, iar terasa va asteapta in zilele toride de vara.Accesul se face usor,
restaurantul avand iesire la Soseaua Brailei, iar parcarea proprie va scuteste de neplacuta
corvoada de a cauta un loc de parcare.Si ce nu merge mai bine cu mancarea romaneasca
decat o muzica romaneasca. Formatia Musatinii este intotdeauna gata sa va toarne un
strop de bucurie in inimi.Daca va simtiti obosit dupa o petrecere de pomina sau pur si simplu
dupa o masa copioasa,va asteptam in cadrul complexului hotelier.Dispunem de un numar de
50 locuri (single/double/matrimoniale).
Restaurantul Musatinii este deasemenea un loc ideal de a organiza evenimente
personale sau corporatiste, saloanele sale putand sa primeasca un numar mare de
persoane.Bucatarii nostri sunt oricand gata sa va dezavaluie secretele bucatariei
romanesti.Meniul nostru poate satisface si cele mai pretentioase gusturi.

Situatia statistica a Hotelului Musatini:

1.Total turisti Romani + Straini la Hotelul Musatini
Total Turisti
Romani +
Straini
Hotel
Musatini

2008

2009

2010

2011

2012

699

566

446

168

121

2011
115

2012
93

2011
53

2012
28

2.Total turisti Romani la Hotelul Musatini

Total Turisti
Roman
Hotel
Musatini

2008
512

2009
431

2010
349

3.Total turisti Straini la Hotelul Husatini

Total Turisti
Straini
Hotel

2008
187

2009
135

2010
97

16

Musatini

4.Total turisti Romani + Straini pe fiecare luna a anului 2012

Total turisti Romani + Straini la Hotelul Musatini
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Total turisti pe fiecare luna a anului 2012

4
6
7
6
7
14
17
25
12
10
6
7

INDICATORII CERERII TURISTICE A JUDETULUI BUZAU

1.INDICELE MODIFICARII CERERII TURISTICE GLOBALE:

Ct = [Nr. Total turiti (romani + straini) an curent / Nr. Total turiti (romani +
straini)an precedent ]*100

CG0i

CGi
100
CG0

unde: CGi- cererea turistic globala n anul i;

CGo- cererea turistic global n anul 0.
CG-2008-2009=60381/67944x100=88%
CG-2009-2010=58234/60381x100=96%
CG-2010-2011=47292/58234x100=81%
CG-2011-2012=56587/47292x100=119%

17

Anii

Indicele modificarii cererii turistice

globale

2008-2009

89%

2009-2010

96%

2010-2011

81%

2011-2012

119%

indicele modificarii cererii turistice globale cu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anii 2008-2009,iar indicele modificarii cererii turistice globale cu valoarea cea mai mare
s-a inregistrat in anii 2011-2012.

2.a)INDICELE REPARTITIEI CERERII TURISTICE GLOBALE:

Ici = [Nr. Turisti romni an curent/(Nr.turisti romni + Nr.turisti strini) an
curent]*100
Ice = [Nr. Turisti strini an curent/(Nr.turisti romni + Nr.turisti strini) an
curent]*100

CI 0i

CI
CE
100 ; CE0 i
100
CG
CG

unde: CI - cererea turistic intern;

CE - cererea turistic extern.
CG cererea turistic global
CI2008-60387/67944x100=92%

18

CI2009-55586/60381x100=92%
CI2010-54374/58234x100=93%
CI2011-43627/47292x100=92%
CI2012-52229/56587x100=92%
ANII

CI

2008

92%

2009

92%

2010

93%

2011

92%

2012

92%

indicele repartitiei cererii turistice globale(romani) cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii
2008-2009,iar indicele repertitiei cererii turistice globale cu valoarea cea mai mare in anii2011-2012.

2.b)INDICELE REPERTITIEI CERERII TURISTICE GLOBALE

Ici = [Nr. Turisti romni an curent/(Nr.turisti romni + Nr.turisti strini) an curent]*100
Ice = [Nr. Turisti strini an curent/(Nr.turisti romni + Nr.turisti strini) an curent]*100

CI 0i

CI
CE
100 ; CE0 i
100
CG
CG

unde: CI - cererea turistic intern;

CE - cererea turistic extern.
CG cererea turistic global

19

CE2008-4857/67944x100=7,1%
CE2009-479560381x100=7,9%
CE2010-3860/58234x100=6,6%
CE2011-3665/47292x100=7,7%
CE2012-4358/56587x100=7,7%
ANII

CE

2008

7,1%

2009

7,9%

2010

6,6%

2011

7,7%

2012

7,7%

indicele repartitiei cererii turistice globale(straini) cu valoarea cea

mai mica s-a inregistrat in anii 2009-2010,iar indicele repertitiei cererii
turistice globale cu valoarea cea mai mare in anuii 2011-2012.

3.a)INDICELE DE VARIATIE IN TIMP AL CERERII TURISTICE INTERNE

SI EXTERNE
Ici = (Nr. Turisti romni an curent/Nr.turisti romni an precedent)*100
Ice = (Nr. Turisti strini an curent/Nr.turisti strini an precedent)*100

20

ICE 0 i

CEi
100
CE0
:

ICI 0 i

CI i
100
CI 0

unde: ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe;

Anii

Indicele de variatie in timp al cererii

turistice INTERNE

2008-2009

88%

2009-2010

97%

2010-2011

80%

2011-2012

119%

ICIo-i - indicele de variaie a cererii interne.

ICI2008-2009=55586/63087x100=88%
ICI2009-2010=54374/55586x100=97%
ICI2010-2011=43627/54374x100=80%
ICI2011-2012=52229/43627x100=119%

indicele de variatie in timp al cererii turistice interne cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii
2008-2009,iar indicele de variatie in timp al cererii turistice cu valoarea cea mai mare s-ainregistrat in
anii 2011-2012.

21

3.b)INDICELE DE VARIATIE IN TIMP AL CERERII TURISTICE

INTERNE SI EXTERNE
Ici = (Nr. Turisti romni an curent/Nr.turisti romni an precedent)*100
Ice = (Nr. Turisti strini an curent/Nr.turisti strini an precedent)*100

Anii

Indicele de variatie in timp al cererii

turistice EXTERNE

2008-2009

98%

2009-2010

80%

2010-2011

94%

2011-2012

11%

ICE 0 i

CEi
100
CE0
:

unde: ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe;

ICIo-i - indicele de variaie a cererii interne.
ICE2008-2009=4795/4857x100=98%
ICE2009-2010=3860/4795x100=80%
ICE2010-2011=3665/3860x100=94%
ICE2011-2012=4358/3665x100=118%

22

ICI 0 i

CI i
100
CI 0

indicele de variatie in timp al cererii turistice externe cu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anii 2011-2012,iar indicele de variatie in timp al cererii turistice cu valoarea cea
mai mare s-ainregistrat in anii 2010-2011.

4.INDICELE PRIVIND PONDEREA CERERII TURISTICE

DE CAZARE LA HOTEL,PENSIUNE,HAN,.....IN
TOTALUL CERERII TURISTICE PENTRU CAZARE DIN JUDETUL
BUZAU
C=(ponderea cererii turistice globala sau cerea turistica interna sau externa pt fiecare mijloc
de cazare/cererea turistica totala globala interna sau externa din judet sau localitate)*100

C
HOTEL
C2008-1257/2104x100=59%
C2009-920/2389x100=38%
C2010-910/2454x100=37%
C2011-1002/2556x100=39%
C2012-1176/2891x100=40%

MOTEL
C2008- 255/2104X100=12%
C2009-258/2389X100=10%
C2010-305/2454X100=12%
C2011-323/2556X100=12%
23

CH
CT

100

C2012-323/2891X100=11%
VILE
C2008- 43/2104X100=2%
C2009-608/2389X100=25%
C2010-608/2454X100=24%
C2011-608/2556X100=23%
C2012-456/2891X100=15%
PENSIUNI TURISTICE
C2008- 120/2104X100=5%
C2009-120/2389X100=5%
C2010-132/2454X100=5%
C2011-127/2556X100=4%
C2012-127/2891X100=4%
PENSIUNI AGROTURISTICE
C2008- 427/2104X100=20%
C2009-483/2389X100=20%
C2010-499/2454X100=20%
C2011-496/2556X100=19%
C2012-809/2891X100=27%

CH

2008

2009

2010

2011

2012

HOTELURI

59%

38%

37%

39%

40%

MOTELURI

12%

10%

12%

12%

11%

VILE TURISTICE

2.0%

25%

24%

2.6%

15%

PENSIUNI
TURISTICE

5.7%

5.0%

5.0%

4.9%

4.3%

PENSIUNI

20%

20%

20%

19%

27%

AGROTURISTIC
E

24

hotel: indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la hotel in totalul

cererii turistice pentru cazare din judetul buzaucu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anul 2012,iar indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la
hotel in totalul cererii turistice pentru cazare din judetului buzaucu valoarea cea
mai mare s-a inregistrat in anul 2008..
vile turistice: indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la in totalul
vilelor turistice , cererii turistice pentru cazare din judetul buzau cu valoarea cea
mai mica s-a inregistrat in anul 2008,iar iar indicele privind ponderea cererii
turistice de cazare la vilele turistice in totalul cererii turistice pentru cazare din
municipiul bucuresti cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anuii 2009.
pensiuni turistice: indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la in
totalul pensiunilor turistice , cererii turistice pentru cazare din judetul buzau cu
valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anul 2012,iar indicele privind ponderea
cererii turistice de cazare la hotel in totalul cererii turistice pentru cazare din judetul
buzau cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anuii 2008.
motel: indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la hotel in totalul
cererii turistice pentru cazare din judetul buzaucu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anul 2009,iar indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la
hotel in totalul cererii turistice pentru cazare din judetului buzaucu valoarea cea
mai mare s-a inregistrat in anul 2008..
pensiuni agroturistice: indicele privind ponderea cererii turistice de cazare la
in totalul pensiunilor turistice , cererii turistice pentru cazare din judetul buzau cu
valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anul 2008,iar indicele privind ponderea
cererii turistice de cazare la hotel in totalul cererii turistice pentru cazare din judetul
buzau cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anuii 2012.

5.INDICELE DE VARIATIE IN TIMP AL CERERII TURISTICE

PENTRU FIECARE MIJLOC DE CAZARE

25

CH=(raportul procentual dintre cererea turistica globala interna sau externa in anul curent de
calcul si cererea turistica globala interna sau externa din anul precedent de calcul)x100

CH 0 i

CHi
100 ;
CHo

HOTEL
CH-2008-2009 920/1257X100=73%
CH-2009-2010 910/920X100=98%
CH-2010-2011 1002/910X100=110%
CH-2011-2012 1176/1002X100=117%
MOTEL
CH-2008-2009 258/257X100=100%
CH-2009-2010 305/258X100=118%
CH-2010-2011 323/305X100=105%
CH-2011-2012 323/323X100=100%
VILE
CH-2008-2009 608/43X100=141%
CH-2009-2010 608/608=100%
CH-2010-2011 608/608=100%
CH-2011-2012 456/608=75%
PENSIUNI TURISTICE
CH-2008-2009 608/43X100=141%
CH-2009-2010 608/608=100%
CH-2010-2011 608/608=100%
CH-2011-2012 456/608=75%
PENSIUNI AGROTURISTICE
CH-2008-2009 423/427X100=113%
CH-2009-2010 499/483X100=103%
CH-2010-2011 496/499X100=99%
CH-2011-2012 809/496X10=163%

ANII

HOTEL

MOTEL

VILE TUR

PENS.TURI.

PENS.AGRO
.

2008-2009

73%

100%

141%

100%

113%

26

2009-2010

98%

118%

100%

110%

103%

2010-2011

110%

105%

100%

96%

99%

2011-2012

117%

100%

75%

100%

163%

hotel: indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare hotel cu valoarea cea
mai mica s-a inregistrat in anii 2008-2009,iar:indicele de variatie in timp al cererii turistice
pentru fiecare hotel cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anii 2011-2012.
vile turistice: indicele de variatie in timp al cererii turistice h cu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anii 2008-2009,iar:indicele de variatie in timp al cererii turistice cu valoarea cea
mai mica s-a inregistrat in anii 2008-2009.
pensiuni turistice: : indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare pensiune
turistice cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii 2010-2011,iar:indicele de variatie in
timp al cererii turistice pentru fiecare pensiune turistica cu valoarea cea mai mare s-a
inregistrat in anii 2009-2010.

6.a)INDICATORUL SAU MEDIE DURATEI DE SEJUR

TURISTIC.
.

S=calculul duratei medii de sejur la nivel global (365 zile)

ZT
T

S 2008-67944/365=186%

27

S 2009-30681/365=165%
S 2010-58234/365=159%
S 2011-47292/365=129%
S 2012-56587/365=155%

ANII

CALCULUL DURATEI MEDII DE SEJUR

LA NIVEL GLOBAL

2008

186.1

2009

165.4

2010

159.5

2011

129.5

2012

155.0

indicatorul sau medie duratei de sejur turistic cu valoare cea mai mica s-a inregistrat in anul
2011,iar indicatorul sau medie duratei de sejur turistic cu valoare cea mai mare s-a inregistrat
in anul 2008.

6.b)INDICATORUL SAU MEDIE DURATEI DE SEJUR TURISTIC.

=evolutia in timp a sejurului mediu sau duretei medii de sejur(raportul procentual dintre
durata medie de sejur in anul curent si durata medie de sejur in anul precedent)x100

28

Si
100 ;
So

2008-2009 180767/189039X100=95%
2009-2010 148028/180767X100=81%
2010-2011 152503/148028X100=103%
2011-2012 166164/152503X100=108%

ANII

EVOLUTIA IN TIMP A SEJURULUI

MEDIU

2008-2009

88%

2009-2010

96%

2010-2011

81%

2011-2010

119%

evolutia in timp a sejurului mediu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii 2010-2011,iar
evolutia in timp a sejurului mediu cu valoarea cea mai mare in anii 2011-2012.

6.c)INDICATORUL SAU MEDIE DURATEI DE SEJUR TURISTIC.

S=calculul sejurului mediu pentru fiecare mijloc de cazare in functie de numarul de innoptari
(raportul dintre numarul total de innoptari si numarul total de turisti).

NH
T

29

S2008 189039/365=517,9
S2009 180767/365=495,2
S2010 148028/365=405,5
S2011 152503/365=417,8

ANII

INDICATORUL SAU MEDIE DURATEI DE

SEJUR TURISTIC

2008

517,9

2009

495,2

2010

405,5

2011

417,8

2012

455,2

S2012 166164/365=455,2

indicatorul sau medie duratei de sejur turistic cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anul
2010, iar indicatorul sau medie duratei de sejur turistic cu valoarea cea mai mare s-a
inregistrat in anul 2012.

6.d). VARIATIA IN TIMP A SEJURULUI MEDIU.

SH (raportul procentual dintre sejurul mediu calculat in functie de numarul de innoptari din
anul curent si sejurul mediu calculat in functie de numarul de innoptari din anul
precedent)X100.

30

SH 0 i

SHi
100 ;
SHo

2008-2009 180767/189039X100=65%
2009-2010 148028/180767X100=81%
2010-2011 152503/148028X100=103%
2011-2012 166164/152503X100=108%

ANII

VARIATIA IN TIMP A SEJURULUI MEDIU

2008-2009

65%

2009-2010

81%

2010-2011

103%

2011-2010

108%

variatia in timp a sejurului mediu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii 2009-2010,iar
variatia in timp a sejurului mediu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anii 2011-2012.

31

CALCULUL CERERII TURISTICE A HOTELULUI MUSATINI

1.COEFICIENTUL LUNAR AL TRAFICULUI TURISTIC 2012
Clunar=raportul dintre numarul total de turisti romani+straini din luna cu cel mai mare trafic si
numarul total de turisti romani+straini din luna cu cel mai mic trafic dintr-un an de calcul ales.

LM

Clunar

lm

-25(octombrie)/4(ianuarie=6.25
coeficientul lunar al traficului turistic al anului 2012 cu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in luna octombrie,iar coeficientu lunar al traficului turistic al anului 2012 cu valorea
cea mai mare s-a inregistrat in luna ianuarie.

2.COEFICIENTUL CONCENTRATIEI LUNARE PENTRU FIRCARE LUNA IN PARTE A

ANULUI 2012.
Cc=raportul dintre numarul total de turisti romani+staini pentru fiecare luna in parte si numaru
total de turisti romani+starini din anul de calcul.

Cc
Ianuarie 4 /121=0,03
Februarie 6/121=0,04
Martie 7/121=0,05

32

LM
At

Aprilie 6/121=0,04
Mai 7/121=0,05
Iunie 14/121=0,11
Iulie 17/121=0,14
August 25/121=0,20
Septembrie 12/121=1,42
Octombrie 10/121=0,08
Noiembrie 6/121=0,04
Decembrie 7/121=0,05

Cc

2012

Ianuarie

0,03

Februarie

0,04

Martie

0,05

Aprilie

0,04

Mai

0,05

Iunie

0,11

Iulie

0,14

August

0,20

Septembrie

1,42

Octombrie

0,08

Noiembrie

0,04

Decembrie

0,05

coeficientul concentratiei lunare pentru fircare luna in parte a anului 2012 cu valoarea cea mai
mica s-a inregistrat in luna august,iar coeficientul concentratiei lunare pentru fircare luna in
parte a anului 2012 cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in luna ianuarie.

33

3.PONDEREA CAPACITATII DE CAZARE A HOTELULUI MARI VILA IN

TOTALUL CAPACITATII DE CAZARE DIN JUDETUL BUZAU.
Icc=raportul procentual dintre capacitatea totala de cazare la hotel so capacitate totala de
cazare la pensiuni,.......din Municipiul Bucuresti.

Icc

LC
100 ;
LN

Icc-2008 50/799x100=6,2%
Icc-2009 50/566x100=8,8%
Icc-2010 50/446x100=11,2%
Icc-2011 50/168x100=29,7%
Icc-2012 50/121x100=41,3%

ANII

PONDEREA CAPACITATII DE
CAZARE A HOTELULUI MARI VILA IN
TOTALUL CAPACITATII DE CAZARE DIN
JUDETUL BUZAU.

2008

6,2%

2009

8.8%

2010

11.2%

2011

29.7%

2012

41.3%

34

ponderea capacitatii de cazare a hotelului mari vila in totalul capacitatii de cazare valoarea
cea mai mica s-a inregistrat in anul 2008,iar ponderea capacitatii de cazare a hotelului mari
vila in totalul capacitatii de cazare valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anii 2012.

4.INDICATORUL EVOLUTIEI CAPACITATII TOTALE DE CAZARE IN

PERIOADA 0-I.

LC0 i

raportul procentual dintre nuarul total de locuri de cazare din anul curent si
numarul turtal de cazare din anul precedent.

LC0 i

LCi
100 ;
LCo

-in ultimii 5 ani hotelul nu a suferit nici o schimbare.

ANII
INDICATORUL EVOLUTIEI
CAPACITATII TOTALE DE CAZARE IN
PERIOADA 0-I.

2008-2009

100%

2009-2010

100%

2010-2011

100%

2011-2010

100%

35

indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare in perioada 0-i cu valoarea cea mai mica s-s
inregistrat in ficare an in mod egal.

5. INDICELE EVOLUTIEI CLIENTELEI HOTELULUI MUSATINIIN

PERIOADA 0-I.

T0 i

(raportul procentual dintre numarul total de turisti romani+starini din anul curent si
numarul total de turisti romani+starini din anul precedent)X100.

T0 i

THi
100 ;
THo

2008-2009 566/799x100=84%
2009-2010 446/566x100=78%
2010-2011 168/446x100=37%
2011-2012 121/168100=72%

ANII

INDICELE EVOLUTIEI CLIENTELEI

HOTELULUI MARI VILAIN PERIOADA 0I.

2008-2009

84%

2009-2010

78%

2010-2011

37%

2011-2010

72%

indicele evolutiei clientelei hotelului mari vilain perioada 0-i. cu valoarea cea mai mica s-a

36

inregistrat in anuii 2010-2011,iar indicele evolutiei clientelei hotelului mari vilain perioada
0-i. cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anii 2008-2009.

6.INDICELE EVOLUTIEI INOPTARILOR.

N 0i

(turisti romani+straini an curent si numarul tutal de turisti romani+staini din anul

curent)x100.

N 0 i

NMi
100 ;
NMo

2008-2009 566/799x100=84%
2009-2010 446/566x100=78%
2010-2011 168/446x100=37%
2011-2012 121/168100=72%
INDICELE EVOLUTIEI INOPTARILOR

ANII
2008-2009

84%

2009-2010

78%

2010-2011

37%

2011-2010

72%

37

indicele evolutiei inoptarilor cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anii 20082009,iar indicele evolutiei inoptarilor cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anii 20102011.

7.GRADUL DE OCUPARE A HOTELULUIMUSATINI.

NMx100
NMx100

2008-(799x100)/(50x365)=3,6%
2009-(566x100)/(50x365)=3,1%
2010-(446x100)/(50x365)=2.4%
2011-(168x100)/(50x365)=0,9%
2012-(121x100)/(50x365)=0,6%

ANII

GRADUL DE OCUPARE A
HOTELULUIMARI VILA

2008

3.6%

2009

3.1%

2010

2.4%

2011

0.9%

2012

0.6%

38

gradul de ocupare a hoteluluimari vila cu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in
anul 2012,iar gradul de ocupare a hoteluluimari vila cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat
in anul 2008.

8.DENSITATEA CIRCULATIEI TURISTICE IN RAPORT CU JUDETUL

BUZAU.
Dt=raportul dintre numarul tota de turisti romani+staini de la hotel sau din judet si populatia
Municipiului Bucuresti.

Dt

Tt
populatie

2008-799/486445=0,001
2009-566/183988=0,001
2010-446/481694=0,0009
2011-168/479210=0,0003
2012-121/475983=0,0002

ANII

DENSITATEA CIRCULATIEI
TURISTICE IN RAPORT CU JUDETUL
BUZAU

2008

0.001

2009

0.001

2010

0.0009

2011

0.0003

2012

0.0002

densitatea circulatiei turistice in raport cu judetul buzau cu valoarea cea mai mica s-a
inregistrat in anul 2012,iar densitatea circulatiei turistice in raport cu judetul buzaucu valoarea
cea mai mare s-a inregistrat in anul 2008-2009.

39

9. DENSITATEA CIRCULATIEI TURISTICE IN RAPORT CU

SUPRAFATA JUDETULUI BUZAU.
Dt=numarul total de turisti romani+straini de la hotel si suptrafata Municipiului Bucuresti.

Dt

Tt
sup tafata

2008-799/81,3=8,2
2009-566/81,3=6,9
2010-446/81,3=5,4
2011-168/81,3=2,0
2012-121/81,3=1,4

DENSITATEA CIRCULATIEI
TURISTICE IN RAPORT CU SUPRAFATA
JUDETUL BUZAU

ANII

2008

8.2

2009

6.9

2010

5.4

2011

2.0

2012

1.4

densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata judetului buzau cu valoarea cea mai mica
s-a inregistrat in anul 2012,iar densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata judetului
buzau cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat in anul 2008.

10.INDICATORUL FUNCTIA TURISTICA.

Ft= raportul procentual dintre numarul total de locuri de cazare la hotel si populatia
Municipiului Bucuresti.

Ft

Nt
populatia

40

2008-50/486445=0,0001
2009-50/483988=0,0001
2010-50/481694=0,0001
2011-50/479210=0,0001
2012-50/475983=0,0001

ANII

INDICATORUL FUNCTIA
TURISTICA.

2008

0.0001

2009

0.0001%

2010

0.0001%

2011

0.0001%

2012

0.0001%

indicatorul functia turisticacu valoarea cea mai mica s-a inregistrat in mod egal in
fiecare an.

41

CAP IV:STRATEGII SI PROPUNERI DE ORGANIZARE,DEZVOLTARE SI

AMENAJARE TURISTICA A JUDETULUI BUZAU
Strategia de Dezvoltare Durabil a judeului Buzu 2007 2013 a fost elaborat pentru
a oferi actorilor locali din judeul Buzu (autoriti publice de la nivel local, parteneri
economici si sociali, reprezentani ai mediului academic, societate civil) un instrument
indispensabil pentru programarea planificrii echilibrate si integrate a dezvoltrii locale.
Strategia urmreste integrarea pe orizontal a planificrii dezvoltrii economice, sociale si
spaiale la nivel zonal, judeean, regional, naional si european, dar si integrarea pe vertical
a dezvoltrii pe sectoare de activitate.
Dezvoltarea durabil si echilibrat prin crearea si susinerea unui mediu economicosocial
competitiv, stabil, sntos si diversificat, care s asigure cresterea economic
continu si cresterea calitii vieii cetenilor si reprezint o necesitate si constituie o
preocupare major pentru Consiliul Judeean Buzu.
Elaborarea acestui document strategic reprezint un pas foarte important in continuarea
implementrii reformei administraiei publice in judeul Buzu prin dezvoltarea capacitii
instituionale a autoritilor publice din jude de a planifica, coordona si implementa
politicile, strategiile, programele si proiectele de dezvoltarea local.
_ecesitatea planificrii strategice este cu atat mai evident cu cat in procesul de
descentralizare administrativ si financiar, noul context legal si instituional necesit o
capacitate administrativ sporit a autoritilor publice locale. Strategia de dezvoltare
judeean este un instrument de management si programare, deosebit de important si
obligatoriu in vederea accesrii oricrei finanri, europene sau naionale. Necesitatea
existenei strategiei este dat de importana includerii, prioritizrii si planificarii proiectelor
propuse la nivel local si judeean.
Ca o consecin logic a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea si
implementarea de politici, strategii, programe si proiecte de dezvoltare local
reprezint pentru Consiliul Judeean Buzu o prioritate si preocupare constant pentru
satisfacerea creia mobilizeaz resursele materiale, umane si financiare ale instituiei.
Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabil se integreaz in demersul
Consiliului Judeean Buzu de a realiza documente programatice, de dezvoltare atat la nivel
Strategia de dezvoltare durabil a judeului Buzu 2007 2013
Consiliul Judeean Buzu
Document n lucru 2
42

integrat cat si la nivel sectorial pe termen scurt si mediu. Astfel, o lung perioad de timp,
activitatea Consiliului Judeean Buzu s-a concentrat pe elaborarea si implementarea de
programe de dezvoltare economico-social anuale. Acestea vizau termene foarte scurte (de
un an) si nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel incat s-a
schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordri, demersul de realizare a
strategilor integrate si sectoriale porneste de la strategiile sectoriale si ajunge la strategia
intersectorial integrat.
Pan in acest moment, Consiliul Judeean Buzu a adoptat urmtoarele politici si strategii
sectoriale:
Strategia judeului Buzu pentru asisten social a adulilor si copiilor pe perioada
2006-2010 aprobat prin Hotrarea nr. 25/2006, cu completri aprobate prin Hotrarea nr.
74/2007;
Strategia Judeean privind accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti
publice aprobat prin Hotrarea nr. 6 din 31 ianuarie 2007;
Master planul pentru ap/ap uzat pentru judeul Buzu aprobat prin Hotrarea nr.
134/2008.
Strategia de Dezvoltare Durabil trebuie s completeze domeniile vieii economico-sociale
deja abordate prin strategii sectoriale si s trateze sectoarele pentru care nu exist
documente strategice la momentul actual.

43

CONCLUZII

Obiectivul lucrrii a fost acela de a realiza un studiu asupra turismului din ora ul Buzu
i mprejurimile sale, a posibilitilor de dezvoltare a turismului i conservare a ofertei turistice.
Cadrul natural, varietatea i complexitatea peisajului, ndeosebi n muni i n zona
colinar, la care se adaug bogate elemente de ordin istoric, etnografic i folcloric, ofer
turitilor satisfacii deosebite.
O bun promovare a nenumratelor resurse turistice existente aici i modernizarea
bazei tehnico - materiale care face posibil exploatarea acestor resurse, sunt factori importani
pentru relansarea turismului n aceast zon.
Avnd n vedere c in momentul de fa cererea pentru turismul intern este destul de
sczut ca urmare a situaiei economice i a faptului c, n general, turi tii sunt atra i de
noutate i confort, este necesar o promovare asidu a zonei.
Punctele tari ale zonei sunt:
- Numrul mare de uniti de cazare;
- Serviciile i tarifele acceptabile;
- Multe firme private care manifest un interes sporit pentru turism;
- Cadrul natural deosebit i diversificat;
- Posibilitatea combinrii turismului de recreere, odihn i agrement cu turismul
pentru vntoare, pescuit i turismul pentru echitaie;
Punctele slabe:
- Deficiene ale infrastructurii, starea precar a cilor de acces;
- Poluarea apelor i defriarea pdurilor este n continu cretere;
- Oferta de agrement este insuficient n anumite locuri;
- Slaba pregtire a personalului din turism;
- Indicele ocuprii de cazare este redus;
- Insuficienta dezvoltare a serviciilor IT (lipsa accesului la internet);
Ca prim pas este necesar elaborarea punerea n practic unei strategii pentru
mbuntirea nivelului serviciilor oferite n structurile de primire i n unitile de alimenta ie

44

public, precum i n cele de divertisment. n acest fel se ofer clientului turist un cadru
favorabil pentru petrecerea unui sejur ct mai plcut.

45

BIBLIOGRAFIE

1.HOTEL MUSATINI
2.INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
3.WIKIPEDIA

46

ANEXE
Potential turistic natural:
- Parcul Marghiloman

47

-Parcul Crng

48

-Parcul Tineretului

-Structuri de tratament, baze sportive si zone de agrement

49

50

51

52

BIBLIOGRAFIE
1.INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
2.GOOGLE
3.WIKIPEDIA

53

CONCLUZII

54