UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA
SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT
Tema: Piata Tutunului

2013

CAPITOLUL I
PRIVIRE DE ANSAMBLU: ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA
PIETEI TUTUNULUI

1.1.Privire genereala si organizarea comuna a pietei tutunului

Piata tutunului in Uniunea Europeana este reglementata prin Regulamentul (ECC) nr.
2075/1992 privind organizarea comuna de piata din sectorul tutnului modificat prin
Regulamentul (EEC) nr. 1679/2005 al Consiliului, regulamente de baza si regulamente de
punere in aplicare a acestora.
Politica Agricola Comuna pentru acest sector se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
sistem de prime, masuri de orientare si continut al productiei, sistem de comert cu tari terte.
Organizarea comuna a pietelor in domeniul tutunului se bazeaza pe o politica de
competitivitate pe piata mondiala si de reglare flexibila a calitatii si cantitatii productiei la
retelele de comert.
Romania accepta acquis-ul in domeniu si nu solicita perioada de tranzitie
Guvernul Romaniei a aprobat hotararea pentru aprobarea normelor metodologice privind
organizarea pietei tutunului brut in Romania. Astfel, Ministerul Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale este cel care recunoaste grupurile de producatori constituite in vederea
cultivarii si comercializarii tutunului brut la cererea acestora.
n anul 2000 s-a nfiinat Asociaia Productorilor de Tutun din Romnia, n acest mod
productorii urmnd a se organiza n grupuri de productori pentru valorificarea tutunului pe
principiile comunitare de pia, n vederea concentrrii ofertei i simplificrii sistemului de
gestionare a pieei tutunului brut.
Romania solicita:
- un prag de garantie pentru tutunul brut de 21.300 tone annual (Regulamentul CEE
2848/1998 privind aplicarea sistemului de prime, cote de productie si ajutor specific
acordat grupurilor de producatori), in urmatoarea structura sortimentala:
Djebel 5%
Molotova 5%
Ghimpati 10%
Burley 20%
Baragan 20%
Virginia 40%
Romania solicita un prag de garantie de 21.300 tone anual corelat cu productia si
consumul previzionat, avand in vedere:

conditiile de clima si sol favorabile cultivarii tutunului;

traditia cultivarii tutunului in zonele recunoscute si numarul mare de cultivatori
(aproximativ 70.000) pentru care cultivarea tutunului este unica sursa de venituri;
existenta unor exploatatii organizate in societati comerciale agricole si asociatii juridice si
familiale pentru cultura tutunului;
existenta capacitatii de utilizare a tutunului autohton (capacitate de prelucrare in cadrul
Societatii Nationale Tutunul Romanesc : 41150 tone /an de prima procesare, 75670
tone /an capacitate de depozitare si 30140 to/an capacitate de fabricare tigarete);
cererea interna totala corespunde unei cantitati de cca. 41.400 tone tutun. Aceasta se
acopera in prezent prin: productia nationala de tigarete cu filtru si fara filtru ( 35%) care
utilizeaza tutun din productia interna si productia de tigarete cu filtru ale companiilor
multinationale (65%), care utilizeaza numai tutun din import.
inscrierea soiurilor autohtone de tutun (Djebel, Molotova, Ghimpati, Baragan) in Anexa
Regelemntarii 2075/1992 pentru a fi incluse in schema de prime de productie acordate
producatorilor.

1.2.Legislatia comunitara
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, privind instituirea unei organizari
comune a pietelor agricole i privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse
agricole;
Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru
sistemele de ajutor direct pentru agricultori n cadrul politicii agricole comune i de instituire
a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.
1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 i de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1782/2003
Regulamentul (CE) nr.709/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, n ceea ce privete organizaiile i
acordurile interprofesionale din sectorul tutunului
Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru
comunicarea Comisiei de ctre statele membre a informaiilor i documentelor cu privire
la implementarea organizrii comune a pieelor, la sistemul de pli directe, la
promovarea produselor agricole i la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice i
insulelor mici din Marea Egee
1.3.Legislatia nationala
Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieei tutunului brut n Romnia;
Ordin MADR nr. 74/2012 privind autorizarea unitilor prim- procesatoare de tutun brut;
Ordinul MADR nr. 268/2012 privind aprobarea contractului-tip de cultur a tutunului
brut.
CAPITOLUL II
REGIM INTERN

2.1. Forme de sprijin

Forme de sprijin sunt:
-

schema de plat unic pe suprafa (SAPS)

plata naional direct complementar (CNDP)
subvenia primelor de asigurare
plata directa complementara specifica

Valoarea formelor de sprijin sunt:

Schema de plat unic pe suprafa 50 euro/ha.
Schema de pli naionale complementare:
1. Decuplat de producie 49 euro/ha dac respect limita de suprafa a fermei de
minimum 1 ha, iar a parcelei de minimum 0,3 ha;
2. Cuplat de producie 2,0 euro/kg - fr limit de suprafa, dac respect
prevederile din contractul de cultur.
Pentru a beneficia de aceste forme de sprijin, productorii agricoli de tutun/grupul de
productori trebuie s ncheie contracte de cultur cu prim-procesatorii de tutun autorizai de
Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale.
2.2 Pretul tutunului
Preturile de mai jos sunt preturile absolute si sunt prezentate in Euro pentru 100 kg.

Sursa: Eurostat

2.3. Productia de tutun a Romaniei si evolutia suprafetelor cultivate

Specificare
Suprafaa
Producie
medie
Producie
total

UM
mii ha
Kg/ha

2007
1,1
1.025

2008
1,2
1.916

2009
0,9
1.842

2010
1,5
1.939

2011
1,7
1.524

2012*
1,2
817

mii to

1,1

2,4

1,6

3,0

2,6

1,0

Sursa: 2007 - 2012 date operative, MADR, AGR 2B

CAPITOLUL III
REGIM EXTERN
3.1.Importuri si exporturi
Situaia privind schimburile comerciale intra i extracomunitare cu tutun n
perioada 2007-2012
Anul

Specificare

2011

Tutunuri brute sau neprelucrate; deeuri

de tutunuri
Tutunuri brute sau neprelucrate; deeuri
de tutunuri

2012

IMPORT
EXPORT
tone
mii
tone
mii
31.099,77 138.427,44 1.434,21 991,73
28.655,19 139.366,27 2.209,87

4.007,50

Sursa: Autoritatea Naional a Vmilor i INS

Situatia importurilor si a exporturilor

in perioada 2007-2012 in Romania
Import (t)
31009.77

Export (t)
28655.19

2209.87

1434.21
2011

2012

3.2.Perspective pe termen mediu

Comunicarea privind PAC n perspectiva anului 2020
Comisia European a prezentat, la 12 octombrie 2011, un set de regulamente care
stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum i o evaluare a impactului
unor scenarii alternative privind evoluia politicii.
Propunerile de reform s-au bazat pe Comunicarea privind PAC n perspectiva anului
2020 din 12 octombrie 2011, care a evideniat opiunile de politic generale destinate s
rspund provocrilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura i zonele rurale i s
ndeplineasc obiectivele stabilite pentru PAC, i anume:

4. Producia alimentar fiabil;

5. Gestionarea durabil a resurselor naturale i politicile climatice;
6. Dezvoltarea teritorial echilibrat.
Unul din ementele-cheie al propunerilor este urmtoarul - plile directe
a. Schema de plat de baz/convergena plilor: dup 2013 se va aplica o nou schem de
plat de baz. Se va renuna la referinele istorice pentru stabilirea cuantumurilor pentru
statele membre, plile directe pe hectar urmnd a fi ajustate progresiv, pentru a se
asigura o distribuie mai echitabil a sprijinului direct. De-a lungul perioadei, toate statele
membre cu pli directe sub nivelul de 90% din media la nivel UE vor reduce distana
dintre nivelul actual al plilor i acest nivel cu 1/3.
b. Pli pentru practici agricole durabile-ecocondiionalitate: pe lng plata de baz,
fiecare exploataie va primi o plat la hectar pentru respectarea anumitor practici agricole
benefice pentru clim i mediu. Statele membre vor utiliza 30 % din pachetul financiar
naional pentru a finana aceast msur, care este obligatorie, i care nu va face obiectul
plafonrii.
c. Zonele care se confrunt cu constrngeri naturale: statele membre (sau regiunile) pot
acorda o plat suplimentar - de pn la 5% din pachetul financiar naional - pentru
zonele care se confrunt cu constrngeri naturale.
d. Tinerii fermieri: n vrst de pn la 40 de ani sunt susinui n continuare pentru instalare
prin programul de dezvoltare rural dar vor putea primi i o plat la hectar
complementar, din pilonul I (pli directe), n primii 5 ani de la nceperea activitii n
agricultur, n valoare de 25% din suma la nivel naional.
e. Micii fermieri: aceast schem prevede o plat anual fixat de statul membru la o sum
cuprins ntre 500 i 1000 euro, indiferent de dimensiunea fermei. Costul total al schemei
nu poate depi 10% din pachetul financiar naional.
Opiunea cuplat: statele membre vor avea opiunea de a oferi cuantumuri limitate de pli
cuplate (legate de un anumit produs), plafonate la 5 % din pachetul financiar naional.
Plafonarea (capping): se dorete limitarea sprijinului agricol primit de marile ferme iar
sumele astfel economisite vor fi direcionate ctre dezvoltarea rural.
Fermieri activi: sprijinul nu va fi acordat solicitanilor ale cror pli directe n cadrul PAC
sunt mai mici de 5% din totalul veniturilor obinute din toate activitile neagricole.
(Sursa: Ministerul Afacerilor Externe)
Att productorii ct i procesatorii de tutun susin c actualul context european n
industrie i dezavantajeaz i anticipeaz o cretere a pieei negre anul acesta. Acetia atrag
atenia asupra propunerilor pentru revizuirea Directivei pe tutun, care se afl n dezbatere n
Parlamentul European,
Una dintre acestea prevede interzicerea unor ingrediente utilizate la fabricarea produselor
din tutun.

Acest lucru va influena cultivatorii de profil din Europa, ntruct unul dintre cele dou
tipuri de tutun cultivate pe continentul european necesit utilizarea de ingrediente, fiind mai
srac n zaharuri.
"n Europa sunt consacrate, prin tradiia de cultivare i consum, tutunurile orientale i
Burley. Transformarea tutunului, materie prim agricol, din aceste varieti presupune utilizarea
unor ingrediente. Transformarea tutunului tip Virginia, care este consacrat, prin tradiia de
cultivare i consum, n America de Nord nu necesit ingrediente. Interzicerea ingredientelor
favorizeaz dezvoltarea/extinderea consumurilor de igri din tutun tip Virginia. n esen,
considerm c este o politic comercial care dezavantajeaz productorii agricoli din Europa i,
implicit, din Romnia", au precizat reprezentanii MADR, pentru ziarul Bursa.
O reconversie a produciei de tutun tip Virginia ar putea duce la schimbarea zonelor de
favorabilitate pentru cultura tutunului, susin sursele citate. n consecin, cultivarea tutunului nu
mai poate fi o alternativ pentru realizarea unor venituri echitabile pentru productorii agricoli de
tutun din zonele tradiionale pentru cultura tutunului.

3.3. Impactul aderarii Romaniei la U.E. asupra pietei tutunului

n momentul actual, n Romnia, dup toate statisticile este n eviden faptul c n ara
noastr se fumeaz 40.000 de tone de tutun anual. Cota Romniei n producerea tutunului este de
12.500 de tone, acordat de Uniunea European ca producie anual. n Romnia pn anul
trecut inclusiv produceam circa un sfert din cota alocat de UE, aproximativ 3.000 de tone de
tutun i sub 10% din consumul de tutun care se fumeaz n Romnia. n Mure peste 200 de ha
de tutun asta nseamn peste 300 de tone de tutun.
In Romania singurul procesator de tutun romanesc este Scocietatea Nationala Tutunul
Roamnesccare are o capacitate de prima procesare de 41150 tone anual, repartizata pe cele 6
centre de prima procesare. Aceasta incheie contracte de vanzare-cumparare a tutunului cu
producatorii de tutun in limita posibilitatilor proprii de cumparare.
In anul 2000, Romania a importat peste 20000 de tone de tutun brut in valoare de pese 66
milioane USD, in timp ce productia interna s-a reduc foarte mult (la aproximativ 10000 tone/an).
Dupa aderarea la Uniunea Europeana, cu ajutorul platilor oferite de Uniune, productia
Roamniei a inceput sa creasca, pornind de la 11000 tone in anul 2007 pana la 30000 tone in anul
2010, respectic 10000 tone in anul 2012.

BIBLIOGRAFIE

http://www.finantistii.ro/actualitate/productia-de-tutun-din-romania-este-pusa-in-pericolde-legislatia-excesiva-privind-fabricarea-tigarilor-81387
http://www.finantistii.ro/actualitate/productia-de-tutun-din-romania-este-pusa-in-pericolde-legislatia-excesiva-privind-fabricarea-tigarilor-81387
http://www.mysupermarket.co.uk/grocery-categories/Rolling_Tobacco_in_Tesco.html
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/a_to_z
http://old.madr.ro/pages/proiecte_interne2012/ordin-aprobare-cotract-tip-cultura-tutunbrut.pdf
http://www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor/cultura_tutunului/ro
http://www.arhiva.lumeasatului.ro/396--sprijinul-pentru-productia-de-tutun.html
http://www.madr.ro/ro/culturi-de-camp/plante-tehnice/tutun-si-hamei.html