Geoeconomia businessului ramural.

Transformări geoeconomice în
agricultura mondială

Titular de curs Mihai Hachi,

conf. univ., dr.
Tema 5. Transformări geoeconomice în agricultura
mondială

1. Bussinesul internațional în domeniul agriculturii.

2. Tendințe generale în dezvoltarea agriculturii mondiale.
3. Reforma agrară: necesitate şi orientări.
Bibliografia:
1. Matei, C. ș.a. Geoeconomia. Ch., 2010, cap. 5.3.
2. Мировая экономика и международный бизнес. М., 2015.
3. http://www.fao.org/faostat/ru/#country
4. http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/agriculture_ro.pdf
Cuvinte/termeni-cheie: complex agroindustrial, securitate alimentară, criza
supraproducţiei, coduri agroalimentare, sigle de calitate.
 Domenii de activitate economică
Domenii/ Tipuri de Caracteristici Dinamica Denumiri
sectoare activități dezvoltării Convenționale

Primar Agricultura - Producerea și „Gulerașe roșii”

recuperarea de m.p.;
- Producerea produselor
alimentare;
- Activități de subzistență
și de com.

Complex agroindustrial
Criza supraproducției
Securitatea alimentară
Denumiri de origini protejate
(PDO – protected designation of
original)
Indicaţii geografice protejate (PGI –
protected geographical indication)
Specialitate tradiţională garantată
(tradiţional speciality garanted)
Glosar tematic
Include ramurile de activitate economică care au
tangență directă sau indirectă cu agricultura
Producerea cantităților de produse agricole peste
limitele consumului
Independența alimentară (se consideră o insecuritate
alimentară în situația în care țară depinde în proporție de peste
30% de importul PA; rezervele cerealelor să nu fie mai mici de 17%
din consum/) / consum 3 tone – rezerva de cereal?
Toate etapele procesului de producţie sunt realizate în zona respectivă
Produsele agricole sau alimentare sunt asociate cu o regiune anumită, natura
şi calitatea acestora derivând din localitatea/regiunea unde au fost produse
Produsele cu ingrediente tradiţionale sau metode de preparare tradiţionale
 Structura complexului agroindustrial

CAI

Ramuri de producere a Ramurile de

mașinilor, utilajelor, Agricultura Comerțul cu
prelucrare (IA,
îngrășămintelor chimice propriu- zisă produse AI
IT, IP,)
p/u agricultură
Particularitățile de dezvoltare a agriculturii.
Structura agriclturii
 Agricultura este a 2-a ramură a producției materiale (se practică în toate
statele lumii, iar în circa 50 de state ramura de bază);
 Ramură tradițională cu o vechime mare de dezvoltare (10 500 ani); ;
 Agricultura este dependentă de condițiile naturii;
 Asigură cu materii prime mai multe ramuri ale economiei (90%
industria alimentară, 70% industria ușoară, 20% industria chimică);
 Participă cu 7% în formarea PGB și include 32% din populația
economic activă (2019);
 Include 2 ramuri de bază: cultura plantelor și creșterea animalelor;
Actualmente se trece de la o agricultură productivistă la una
biologică
 Fitotehnia rămâne a fi ramura de bază în lume (aceasta asigură în
proporție de 84% cu produse fitotehnice și 16 zootehnice după cost);
 În prezent agricultura are un caracter predominant extensiv în TCD și
intensiv în TD (intensitatea ține de mecanizare, chimizare, automatizare,
biotehnologii, etc.)
 Date generale din agricultura mondială

 Structura fondulul funciar  Agricultura în PIB-ul

mondial mondial (2019)
13,43 - 7% din PGM;
mlrd.ha
- 32% populație agricolă
37% în 63%
circuit păduri, UE: 1,6%/5%
infr., AU,
agricol TN SUA: 0,9%/07%
1,5 China: 8,3%/27,7%
mlrd.ha 3,5
terenuri mlrd.ha R. Moldova:12,2%/32,3%
arabile pășuni
Tabel. Cota parte procentuală a agriculturii în PIB –ul total şi totalul
ocupării forţei de muncă a UE 1950-2018(%)

Anii
Indicatori 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2018

1. Cota 12 8 6 4 3 2 1,6
agriculturii
în PIB
2. Cota 30 21 13 10 7 4 5
forţei de
muncă în
agricultură
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de activitate
şi ocuparea forţei de muncă,

Ponderea în PIB a sectorului: Populaţie economic activă ocupată în Rata

sectorul şomajul
Nr.
State primar secund terţiar ui,
dr.
ar primar secundar Terţiar

1. Germania 0,8 30,1 69,1 1,6 24,6 73,8 5,1

2. Marea 0,7 20,5 78,9 1,4 18,2 80,4 6,6
Britanie
3. Franţa 1,9 18,7 79,4 2,9 20,6 76,4 10,1
4. Italia 2,0 24,4 73,5 3,9 28,3 67,8 12,6
5. Austria 1,6 26,0 68,5 5,5 26,0 68,5 4,7
6. Portugalia 2,6 22,2 75,2 11,7 28,5 59,8 14,3
7. Spania 3,1 26,0 70,8 4,2 24,1 71,7 25,1
8. Finlanda 2,9 25,7 71,9 4,4 22,6 69,0 8,5
9. Suedia 2,0 31,3 66,8 1,1 28,2 70,7 7,8
10. Irlanda 1,6 28,0 70,4 5,0 19,0 76 12,0
11. Danemarca 1,5 21,7 76,8 2,6 20,3 77,1 6,5
12. Belgia 0,8 22,6 76,6 2,0 25,0 73 8,5
13. Grecia 3,5 16,0 80,5 12,4 22,4 65,1 26,8
14. Olanda 2,6 25,4 72,1 2,3 18,8 78,9 7,0
15. Luxembourg 0,3 13,3 86,4 1,2 19,4 79,4 6,3
16. Letonia 4,9 25,7 69,4 8,8 24,0 67,2 11,4
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de activitate
şi ocuparea forţei de muncă
20. Ungaria 3,4 28,0 68,7 7,1 20,7 63,9 7,9

21. Slovacia 3,1 30,8 47,0 3,5 27,0 69,4 13,9

22. Cipru 2,4 15,9 81,7 8,5 20,5 71 15,3

23. Malta 1,4 25,3 73,3 1,4 22,4 76,4 1,4

24. România 6,4 34,2 59,4 29,0 28,6 42,4 6,4

25. Bulgaria 6,7 30,3 63,0 7,1 35,2 57,7 6,7

26. Slovenia 2,8 28,9 68,3 2,2 35,0 62,8 2,8

27. Polonia 4,0 33,3 62,7 12,9 30,2 57 9,6

28. Croaţia 5,0 25,8 69,2 2,1 29,0 69 16,3

Media sau 2,8 25,9 71,3 5,7 20,2 74,1 10,3

total

R. Moldova 12,2 19,9 66,2 32,3 13,2 60,4 5,8

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do; www.cia.gov/library
 Structura agriculturii:

 Creșterea  Creșterea
plantelor/fitotehnia animalelor/zootehnia
Cultura cerealelor Creșterea bovinelor

Creșterea porcinelor
Cultura plantelor tehnice

Creșterea ovinelor/caprinelor
Legumicultura
Creșterea cabalinelor
Pomicultura
Avicultura/creșterea păsărilor
Vinicultura
Apicultura
Cultura plantelor furajere
Piscicultura
floricultura
Factorii de dezvoltare a agriculturii

Factorii naturali

Relief Solul Clima

Agricultura

Factorul uman Factorii tehnico-economici

Factorii antropici
 Factorii naturali

 Relieful: gradul de fragmentare, expoziția versanților,

formele de relief dominante

 Clima: mersul T◦C;mersul precipitațiilor (cantitatea

precipitațiilor, distribuirea pe anotimpuri, factori de risc
climateric);

 Solul: tipul solurilor, bonitatea solurilor

Influența condițiilor climaterice asupra culturilor agricole

Condiții de dezvoltare Exemple

Culturi termofile Piersicul, vița-de-vie,

tutunul, porumbul, soia
Culturi nepretenționase Cartoful, grâul, secara,
la căldură mazărea, sfecla furajeră
Cultură higrofile Porumb, legumele,
cartoful, sfecla de zahăr
Culturi nepretențioase Sorgul, vița-de vie, meiul
la umeditate
 Factorii umani și tehnico-economici

 F. umani  F. tehnico-economici
 Tradiții agrare;  Respectarea asolamentului;
 Deprinderi;  Tehnica agricolă;
 Mod de trai  Metode de combatere a
dăunătorilor;
 Forma de proprietate:
agricultura de subzistență și
de piață
 Măsuri agrotehnice;
 Irigarea
 Caracteristica comparativă dintre agricultura extensivă
și intensivă
Agricultură extensivă
1.Valorificarea noilor terenuri agricole;
2. Atragerea muncitorilor;
3. Păstrarea formelor vechi de organizarea
a muncii
Agricultură tradițională care
are ca ramură de bază fitotehnia.
Se remarcă o utilizare largă a forței de
muncă umană, grad scăzut de
mecanizare
Agricultură intensivă
1. Creşterea eficienţei pe teritoriile
valorificate deja;
2. Introducerea a noilor tehnologii
moderne/selecția, metode
biologice de combatere a
dăunătorilor, îngrășăminte
minerale;
3. Creşterea nivelului de calificare
a forţei de muncă;
4. Implementarea a noi forme de
management
Cei mai mari importatori agricoli în lume
Cei mai mari exportatori agricoli în lume
 Exportul si importul produselor agricole din/in SUA

Export (%) Import (%)

1. Canada 10,4 1. Canada 10,3

2. Japonia 9,1 2. Mexic 6,3

3. Mexic 8,1 3. Australia 2,1

4. China 4,9 4. Italia 2,1

5. Coreea de Sud 2,9 5. Olanda 1,9

6. Taiwan 2,0 6. Franţa 1,8

7. Olanda 1,1 7. Brazilia 1,6

8. Hong Kong 1, 8. N-Zeelandă 1,3

9. Marea Britanie 1,1 9. China 1,3

10. Germania 1,0 10. Indonezia 1,2

Total (mln $) 41,9 Total (mln $) 29,9

Menţinerea unor obstacole de ordin tarifar şi netarifar în CI

Structura tarifelor, în anii 2001, 2009 și 2018

Indicatori 2001 2009 2017 Taxe maxime
în 2018

Rata medie 4,9 5,3 6,3 7,7

Produse 12,6 12,1 13,5 14,4

agricole

Produse non- 3,8 3,6 4,4 5,9

agricole

Sursa: Trade policy review, report by the secretariat of the WTO, 2018, p.28
Coduri agroalimentare
 Tendințe în dezvoltarea agriculturii mondiale

 1. Intensificarea agriculturii;
 2. Dereglementarea treptată a comerțului cu produse
agicole.
 3. Dezvoltarea agriculturii ecologice;
 4. Lansarea produselor modificate genetic;
 5. Promovarea culturii consumului agroalimentar.
 Obiective agroalimentare

I. Asigurarea securităţii alimentare (autosuficienţa alimentară).

II. Protejarea fermierilor.
III. Preţuri rezonabile pentru consumatori.
IV. Creşterea eficienţei în agricultură (creşterea productivităţii agricole):
V. Asigurarea solidarităţii financiare.
VI. Stabilizarea pieţelor agricole.
Sigle de calitate pentru produsele agricole /http://agepi.gov.md/md/gi-
ao-tsg/

 PDO – denumiri de origini protejate (protected

designation of original) toate etapele procesului de
producţie trebuie să fie realizate într-o regiune
 PGL – indicaţii geografice protejate (protected
geografical indication) produsul agricol este asociat
unei regiuni;
 TSG – specialitate tradiţională garantată (tradiţional
speciality guaranteed) produse cu ingrediente
tradiţionale sau cu folosirea metodelor tradiţionale de
preparare;
 Sigla ecologic
Alte măsuri de susţinere agroalimentară

 Măsuri agro-ambientale (diminuarea

îngrăşămintelor, reconversia terenurilor, diminuarea
şeptelului de animale pe 1/S, protecţia spaţiului natural,
retragerea din circuit a terenurilor agricole etc.) alocări
între 100-1000 euro/ha
 Ameliorarea calităţii produselor (informarea
consumatorilor şi promovarea produselor de calitate)
alocări de la 1500-10 000 de euro an şi pe exploataţie
 Împădurirea teritoriului alocări: 185-725euro/an ha
Infrastructura instituțională și fondurile
agricole structurale

 FAO – Organizația mondială pentru agricultură și alimentație;

 FEAGA – Fondul European Agricol pentru Garantarea în
Agricultură
 IFOP – Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului
 FEP – Fondul European de pescuit
Provocările la etapa actuală

 - asigurarea cantitativă și calitativă cu produse

agroalimentare o populație în creștere;
 - schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
 - susținerea zonelor rurale în scopul menținerii vitalității lor
economice
Tema: Businessul internațional în
domeniul industriei
Titular de curs: Mihai HACHI,
dr., conf. univ.
Businessul internațional în domeniul industriei
I. Locul și rolul industriei în economia mondială.
II. Modificări geoeconomice ale industriei mondiale la etapa contemporană.
III. CTN și dezvoltarea industriei la etapa actuală.

Bibliografia: MATEI, C.; HACHI, M. ș.a. Geoeconomie (Note de curs, ed.II-a,

2010). Cap. 5.4.
2. Мировая экономика и международный бизнес. Под. ред. В.В.
ПОЛЯКОВА, М. 2015.

Cuvinte/termeni-cheie: industria, state-postindustriale, revoluții industriale,

relocalizare, dezindustrializare
I. Locul industriei în economia mondială
• Industria este ramura de bază a producției materiale;
• Industria influiențează nivelul de dezvoltare și maturitate socio-
economică a statelor lumii, chiar dacă în prezent acestea se află în
stadiul postindustrial;
• În structura PGM industria deține 28%, serviciile – 67% și agricultura
doar 5% (2018);
• În industria mondială lucrează 17% din populația economic activă;
• În prezent sunt mari contraste în dezvoltarea industriei TD și TCD, TD
• TCD
 Transformări geoeconomice structurale în
industria mondială
Ramuri vechi Ramuri noi Industrii de înaltă
tehnologie
Carboniferă Auto, Microelectronică,
Textilă Aeronautică, Robotică,
Alimentară Chimia sintezei organice Tehnica Spațială și Atomică,
Unele ramuri ale ICM (producerea polimerilor, maselor Chimia-farmaceutică,
Unele ramuri ale IChimice plastice, fibre chimice, cauciuc sintetic), Microbiologia,
unele ramuri ale Metalurgiei Ingineria genetică
neferoaselor (Al, Ti),
Construcția de Locomotive
Diesel, Construcția
Locomotivelor Electrice
 Industria

Industria grea Industria ușoară Industria alimentară

• industria textilă • morărit și panificație
• ENERGETICA
• industria de confecții • industria uleiului vegetal
• METALURGIA
• industria de tricot • industria zahărului
• ICM • industria băuturilor răcoritoare
• industria de confecție a
• ICHIMICĂ și a berii
pielii și încălțămintei
• IFORESTIERĂ • industria cărnii
• industria obiectelor de
• IMATERIALELOR DE • Industria tutunului
faianță
CONSTRUCȚIE • Industria conservelor
• industria blănurilor
• Industria vinului
• industria de confecţionare a
• industria laptelui și a
pielii şi încălţămintei
produselor lactate
• industria de confecţionare a • industria peștelui
covoarelor
 Patru faze de industrializare/revoluții

Cyber Physical
Systems

Digitalization

Electrification

Mechanization

Source: Henrik von Scheel

 3 „valuri industriale”

Sustainability Resources

Energy

Source: Henrik von Scheel

1st wave 2009 - 2016 2nd wave 2016 - 2025 3rd wave 2025 …

o Digitalization o Artificial Intelligence o Energy Storage

o Internet of Things
o Crypto currency
o M2M Robotics
o Big Data
o Cloud Computing
o Blockchain (Assets based) o Neurotechnology
o Quantum Computing o Cybersecurity
o Sustainable Resources o Nanotechnology
o 5G Infrastructure o Bioinformatics
o Energy Consumption o H2M Robotics …
 Dinamica structurii sectoriale a producției
industriale mondiale,%
Sectorul, ramura industriei 1950 1970 2000 2018

Industria extractivă 25,2 13,8 10,4 8,5

Industria prelucrătoare 69,0 79,4 81,9 82,5

Furnizarea de energie electrică, gaze și apă 5,8 6,8 7,7 9,0

Total 100 100 100 100

 Energetica
Industria combustibililor Electroenergetica

cărbunele termocentralele

petrolul hidrocentralele
Sursele Sursele
primare gazele naturale centralele nuclearo-
secundare
de electrice
de
energie energia apelor curgătoare energie
alte tipuri de centrale
turba / şisturile bituminoase

geotermice
mareomotrice

heliocentrale
eoliene
 Industia metalurgică

Siderurgia (metalurgia Metalurgia

feroaselor) neferoaselor
1. Metale ușoare
F-O-L 2. Metale grele
3. Metale rare și disperse
4. Metale radioactive
5. Metale nobile
 Industria constructoare de maşini

Industria automobilelor

Industria aeronautică
Industria
mijloacelor Industria construcţiilor
de transport Industria electrotehnică
navale
şi electrochimică

Industria materialului
rulant
Industria
utilajului agricol

Industria mecanicii de
precizie
Industria utilajului
industrial
 Industria chimică

Industria chimico-
minieră Industria
celulozei şi hârtiei

Industria chimiei sintezei Industria chimiei de

organice bază

Industria chimiei fine

 Ponderea țărilor și regiunilor din lume în
producția industrială mondială,%
Regiuni, țări 1950 1970 1990 2005* 2018 2018 / 1950, p.p.

UE 31,4 31,6 26,5 23,6 22,0 -11,4

SUA 26,9 19,3 19,4 21,8 18,5 -6,4
Japonia 1,7 5,9 10,1 7,8 7,5 +6,8
China 1,9 1,9 4,2 11,1 19,7 +13,2
URSS/CSI/FR 15,1 17,9 12,9 5,5 5,2 -9,9
Alte țări 23,0 23,4 26,9 30,2 32,1 +9,1

Lumea în total 100 100 100 100 100 0

 Structura sectorială a industriei prelucrătoare din
lume,%
Ramuri, produse 1960 2004 2018
ICM 35,2 44,7 48,2
Produse agroalimentare, băuturi, tutun 15,2 11,9 10,6
Industria chimică 10,2 15,8 18,0
Industria textilă 6,6 4,1 4,0
Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole din 5,8 2,5 2,6
piele
Articole din lemn, mobilă 4,3 1,9 1,8
Hârtie, produse poligrafice 6,8 7,0 6,8
Produse minerale nemetalice 4,8 3,9 3,8
Metale colorate și siderurgice 8,7 5,4 5,4
Alte ramuri 2,4 2,8 2,5
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de activitate
şi ocuparea forţei de muncă,
Ponderea în PIB a sectorului: Rata
Nr. Populaţie economic activă ocupată în sectorul
dr.
State şomajului,
primar secundar terţiar primar secundar Terţiar
1. Germania 0,8 30,1 69,1 1,6 24,6 73,8 5,1
2. Marea Britanie 0,7 20,5 78,9 1,4 18,2 80,4 6,6

3. Franţa 1,9 18,7 79,4 2,9 20,6 76,4 10,1

4. Italia 2,0 24,4 73,5 3,9 28,3 67,8 12,6
5. Austria 1,6 26,0 68,5 5,5 26,0 68,5 4,7
6. Portugalia 2,6 22,2 75,2 11,7 28,5 59,8 14,3
7. Spania 3,1 26,0 70,8 4,2 24,1 71,7 25,1
8. Finlanda 2,9 25,7 71,9 4,4 22,6 69,0 8,5
9. Suedia 2,0 31,3 66,8 1,1 28,2 70,7 7,8
10. Irlanda 1,6 28,0 70,4 5,0 19,0 76 12,0
11. Danemarca 1,5 21,7 76,8 2,6 20,3 77,1 6,5
12. Belgia 0,8 22,6 76,6 2,0 25,0 73 8,5
13. Grecia 3,5 16,0 80,5 12,4 22,4 65,1 26,8
14. Olanda 2,6 25,4 72,1 2,3 18,8 78,9 7,0
15. Luxembourg 0,3 13,3 86,4 1,2 19,4 79,4 6,3
16. Letonia 4,9 25,7 69,4 8,8 24,0 67,2 11,4
17. Lituania 3,7 28,3 68,0 7,9 19,6 72,5 11,0
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de
activitate şi ocuparea forţei de muncă
20. Ungaria 3,4 28,0 68,7 7,1 20,7 63,9 7,9
21. Slovacia 3,1 30,8 47,0 3,5 27,0 69,4 13,9
22. Cipru 2,4 15,9 81,7 8,5 20,5 71 15,3
23. Malta 1,4 25,3 73,3 1,4 22,4 76,4 1,4
24. România 6,4 34,2 59,4 29,0 28,6 42,4 6,4
25. Bulgaria 6,7 30,3 63,0 7,1 35,2 57,7 6,7
26. Slovenia 2,8 28,9 68,3 2,2 35,0 62,8 2,8
27. Polonia 4,0 33,3 62,7 12,9 30,2 57 9,6
28. Croaţia 5,0 25,8 69,2 2,1 29,0 69 16,3
Media sau 2,8 25,9 71,3 5,7 20,2 74,1 10,3
total

R. Moldova 12,2 19,9 66,2 32,3 13,2 60,4 5,8

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do; www.cia.gov/library
Principalii indicatori macroeconomici în
statele SEPFA

în servicii (%)
agriculturii în

Ponderea FM

Ponderea FM
muncă în agr.
serviciilor în
industriei în

în ind. (%)
Ponderea

Ponderea

Ponderea

Ponderea
forţei de
Statele

PIB

PIB

PIB
Arabia 3 63,7 33,3 6,7 21,4 71,9
Saudită
Bahrain 0,5 43,6 56,9 1 79 20
Brunei 0,9 71,6 27,5 4,5 63,1 36
E.A.U. 1,8 60,6 37,6 7 15 78
Qatar 0,1 77,8 22,1 0,1 74,9 25,1
Kuwait 0,3 52,4 43,3 * * *
Oman 2,2 38,2 59,6 * * *
Total sau 1,3 58,3 38,6
media
Total sau 4 32 64 40,2 20,5 39,4
media
mondială
II. Modificări geoeconomice ale industriei
mondiale
 Transformări generale ale industriei mondiale
• EN ER (GI) EM;
• TD TCD (economii emergente);
• Industria grea (bazele m.p. Porturi/„mutații economice spre mare);
Ex. Pensilvania (SUA), Lotaringia (FR), Midlend (MB), Ural, Kuznețk (FR), Donbas
(UA) către Kobe (J), New Orlean (SUA), Rotterdam (H);
• PTȘ tehnopolise și parcuri tehnologice (Silicon Valey, SUA), Țucuba (J),
Miunhen (G), Kembridj (MB) etc.;
• Amplificarea decalajelor dintre statele percepute ca „centru”, „semiperiferia” și
„periferia” economiei mondiale;
• Formele de organizare industrială sau modificat în timp (specializarea,
cooperarea, concentrarea, combinarea afacerilor)
 II. Modificări geoeconomice ale industriei mondiale

A. Structurale:
• Creşterea volumului şi ponderii ramurilor bazate pe tehnologiile de vârf
(electronică, electrotehnică, biotehnologică) şi ramurilor modernizate în
baza tehnologiilor noi. În TD ponderea acestor ramuri este mare: Germania
30%, SUA – 24%, Marea Britanie, Japonia – 23%. Concomitent creşte
proporţia acestor ramuri în export (SUA şi Japonia – 37%, Marea Britanie –
32%, Olanda – 23%, Germania – 21% );
• Micşorarea esenţială a ponderii industriei extractive de la 15% în 1970 la
8,5% în prezent (în TD acest indicator constituie 2-3%, în TCD - 15 – 20%, în
statele arabe – 40%).
• Reducerea considerabilă a ponderii ramurilor bazate pe consumul masiv de
materii prime, metale şi a ramurilor poluante
Modificări geoeconomice ale industriei mondiale

B. Organizaţionale:

- Trecerea de la metodele fordiste de organizare şi repartiţie a

producţiei la cele postfordiste; creșterea ponderii economiei creative și
inovaționale
- Creşte rolul companiilor transnaţionale (CTN) în economia mondială
şi naţională. În prezent, lor le revin 1/3 din produsul global şi 2/3 din
comerţul mondial.
 Modificări geoeconomice ale industriei
mondiale
C. Spațiale
• Ramurile tradiționale (industria textilă, metalurgică, petrochimică, materialelor de construcţii şi construcţia de
mașini) migrează către statele noi industrializate din Asia şi America Latină (relocalizarea sau delocalizare
industrială);
• Concentrarea mare a produselor tehnologiilor de vârf şi exportul acestora într-un număr mic de state. Primelor 5
state (SUA, Japonia, MB, Germania şi Franţa) le revine mai mult de 1/3 din produsele tehnologiilor înalte.
• Creșterea rolului Chinei în industria mondială. În prezent, China produce circa 1/5 din produsul industrial mondial,
depăşind după acest indicator şi SUA.
• Migraţia industriei uşoare şi a industriei constructoare de maşini către statele noi industriale din Asia. Asia
produce 50% din maşinile electrice, 75% din aparatele de radio ( China, Malayzia, Singapore), 50% din televizoare
( China, Coreea de Sud), 50% din tehnică audio şi video, monitoare ( Coreea de Sud, Japonia, Taiwan).
• Migraţia producerii spre porturile mari. De exemplu, 4/5 din întreprinderile industriale al Japoniei şi Coreei de Sud
sunt situate în porturi.
• Deplasarea întreprinderilor şi ramurilor în centrele mari ştiinţifice (tehnopolurile), caracteristic pentru SUA,
Germania, Japonia.
• Migraţia ramurilor consumatoare de forţă de muncă spre regiunile care dispun de resurse umane ieftine,
îndeosebi către Asia de Est şi Sud-Est.
• Dezindustrializarea mai multor state ca rezultat al migraţiei bușinessului industrial spre state mai puțin reticente
la ecologie şi spre periferia economiei mondiale.
 Modificări geoeconomice ale industriei mondiale
D. Calitative:
• Creșterea esenţială a investiţiilor capitale în industrie şi în cercetările ştiinţifice a
ramurilor industriale;
• Dezvoltarea intensă şi creşterea ponderii ramurilor înalt tehnologice sau logofage;
• Reducerea esenţială a consumului de energie, materii prime, apă, resurse umane la
unitatea de producţie obţinută.
• Apropierea cuantumului de producere a sectorului primar şi secundar prin dezvoltarea
complexului agroindustrial. Totodată prin introducerea inovaţiilor industriale şi
tehnologice în agricultură, transformarea producerii agricole într-o variantă a industriei
volumul produsului industrial, în componenta complexului creşte, iar a agriculturii se
reduce .
III. CTN și dezvoltarea industriei la etapa actuală
 Caracteristicile dezvoltării socio-economice a statelor
percepute ca „Centrale", „Semiperiferice" și „Periferice"

Indicatori Centru Semiperiferia Periferia

Tipul economiei Informațional
(postindustrial)
Scopul economic final Crearea bunurilor intensive
în capital uman (logofage),
crearea nilor cunoștințe
Creșterea economică Calitativă
Mod de utilizare a resurselor Rațional, cu reducerea
permanentă a consumului de
resurse
Situația ecologică Situație ecologică îmbunătățită
Factorii repartiției teritoriale Potențial tehnico-științific,
miza pe calificarea cadrelor,
infrastructura modernă
Industrial
Fabricarea produselor de
bază a industriei
prelucrătoare
Preponderent
cantitativă
Dezvoltarea ramurilor
materiofage, energofage și a
resurselor naturale
Agravarea situației ecologice, atingerea situației critice în
anumite state sau regiuni
Potențial de resurse naturale,
forță de muncă calificată,
transport
Agrar sau materii
prime agrare
Producerea mărfurilor
agricole și a materiiilor
prime
Cantitativă
Utilizarea în combinație a
diferitor tipuri de resurse
Resursele agroclimatice,
resursele minerale, resursele de
muncă ieftine
 CTN: structură
CTN

Societatea-mamă Filiale Sucursale

Filiale releu

Filiale atelier

60% din CTN-uri activează în sectorul secundar, 37% – în sectorul terțiar şi

doar 3% în sectorul primar
 CTN (în date și cifre)
• CTN agentul economic nr. 1 din lume
• În lume – 85 000 CTN, peste 900 000 filiale/sucursale (2017);
• 1/3 din exporturile mondiale, 1/10 din PIB-ul mondial, dețin o
pondere de peste 90% în investițiile străine directe, 95% din brevete
și licențe;
• GM – 258 de uzine, 750 000 muncitori; Wal-Mart Stores – 2 200 000
angajați, dintre care 800 000 în străinătate
• SUA cu 128 companii, China – 98, Japonia - 54, Franța – 31, Marea
Britanie – 29, Germania – 28, Coreea de Sud – 28 și se referă la
primele cele mai mari 500 corporații.
• Nesthle – 96 state gazdă; 80% - active în străinătate; 73% - vânzări în
străinătate; 97% - angajați străini;
• În primele 100 cele mai mari CTN: 11 – petrolier, 11 – auto, 10 –
farmaceutică, 9 – telecomunicații, 7 - electronică și electrotehnică,
7 – alimentară, băuturi și tutun (55)
 CTN: factorii determinanți ai apariției și dezvoltării
• tendința de a rezista concurenței;
• obținerea unor avantaje competitive: noi piețe, sporirea vânzărilor;
• eschivarea de control sau presiuni fiscale dure în țara de origine/ diferențe de
reglementare;
• condiții de valorificare a capitalului mai avantajoase în exterior (costuri mai mici);
• utilizarea concurenței agresive;
• economii de scală;
• acces la resurse
 Dezvoltarea CTN sunt determinate de 4
factori- cheie:
• Resurse:
Obținerea resurselor naturale sau de altă natură
care sunt de o calitate mai bună și la un preț
mai bun decât în țara de origine;
Piețe:
Cât mai aproape de piețele de destinație,
precum și a valorifica legăturile culturale sau
de altă natură cu piețele noi
Acești factori sunt valorificați în scopul obținerii avantajelor specifice
• Eficiența
Reorganizarea unităților economice existente în
vederea creșterii productivității, lărgirea
gamei de produse, întărirea pozițiilor pe
piață
• Active strategice
CTN doresc dobândirea activelor existente,
pentru reducerea riscurilor, economii la
scară, întărirea capacității concurențiale
Factor determinanți ai investițiilor prin CTN
• Motive ale E de capital • Motive ale I de capital
1. Liberalizarea regimurilor naționale în materie de 1. Dorința de a importa tehnologii noi, controlul
ISD/evitarea barierelor vamale; asupra căruia e deținut de investitor;
2. Formularea unor politici active de atragere a ISD 2. Privatizarea obiectelor economice;
din partea EN;
3. Avantajul economiei la scară;
3. Poziția de lider în domeniul tehnologic.
4. Atragerea resurselor financiare din exterior;
4. Reducerea costurilor de producție;
5. Transferul de expertiză managerială și de
5. Cheltuielile pentru publicitate; gestiune economică;
6. Economii la scară;
7. Gradul de concentrare a afacerii/producției;
8. Prezența resurselor naturale/m.p.;
9. Valorificarea piețelor emergente;
 Cele mai mari companii transnaționale, 2015
Societăți Țara de Domeniul de Active Vânzări Număr de
origine activitate (mlrd %) (mlrd. $) angajați
Străine Total Străine Total Străine Total

1. Royal Dutch Shell plc MB/O Petrolier 288 340 169 264 64 000 93000

2. Toyota Motor Japonia auto 273 422 165 236 149000 349000
Corporation
SUA ICM 258 493 64 117 208000 333000
3. General Electric Co
Franța petrolier 238 244 124 159 66000 96000
4. Total SA
MB petrolier 217 262 146 223 46000 80000
5. BP plc
6. Exxon Mobil SUA petrolier 193 337 167 259 44000 74000
Corporation
SUA petrolier 192 266 48 130 32000 62000
7. Chevron Corporation
Germania auto 182 417 180 237 334000 610000
8. Volkswagen Group
MB Telecomunicații 167 192 52 61 75000 105000
9. Vodafone Group Plc
SUA computere 144 290 152 234 66000 110000
10. Apple Computer Inc
Primele 10
 Fuziunile și achizițiile (F&A) internaționale –
componente esențiale ale fluxului investițional prin CTN
• Considerente generale
• - Creșterea și dezvoltarea firmelor prin F&A una dintre cele mai răspândite
modalități de creștere a întreprinderilor;
• - Prin F&A firmele pun în aplicare strategii de specializare, integrare pe
verticală, diversificare a activității, etc.
• - Cele mai multe F&A se realizează între firmele din TD;
• - Domeniile preferate de F&A sunt: sectorul bancar, asigurările, industria
chimică (farmaceutica) telecomunicațiile;
• - Un fenomen recent înregistrat în domeniul F&A este reprezentat de
ponderea crescândă a investițiilor realizate de instituțiile financiare
(fondurile de investiții private), prin menținerea de la 5-10 ani participațiile;
• - F &A sunt în vizorul politicilor concurențiale;
 Caracteristicile dezvoltării socio-economice a statelor
percepute ca „Centrale", „Semiperiferice" și „Periferice"

Indicatori Centru Semiperiferia Periferia

Tipul economiei Informațional
(postindustrial)
Scopul economic final Crearea bunurilor intensive
în capital uman (logofage),
crearea nilor cunoștințe
Creșterea economică Calitativă
Mod de utilizare a resurselor Rațional, cu reducerea
permanentă a consumului de
resurse
Situația ecologică Situație ecologică îmbunătățită
Factorii repartiției teritoriale Potențial tehnico-științific,
miza pe calificarea cadrelor,
infrastructura modernă
Industrial
Fabricarea produselor de
bază a industriei
prelucrătoare
Preponderent
cantitativă
Dezvoltarea ramurilor
materiofage, energofage și a
resurselor naturale
Agravarea situației ecologice, atingerea situației critice în
anumite state sau regiuni
Potențial de resurse naturale,
forță de muncă calificată,
transport
Agrar sau materii
prime agrare
Producerea mărfurilor
agricole și a materiiilor
prime
Cantitativă
Utilizarea în combinație a
diferitor tipuri de resurse
Resursele agroclimatice,
resursele minerale, resursele de
muncă ieftine
Tema: Geoeconomia marilor spații ale
Terrei. Polul geoeconomic european

Titular de curs: Mihai Hachi,

dr., conf. univ
Tema: Geoeconomia marilor spații ale Terrei. Polul
geoeconomic european

I. Premize constituirii Europei Unite. Particularități de

dezvoltare economică și socială a PGE.
II. Economia comparată a statelor mari și mici UE.

Bibliografia: N. Lobanov, M. Hachi ş.a. Integrare economică şi economie europeană (suport

bibliografic). – Chişinău, 2011.
2. Hachi M., Ciumac C. Dezvoltarea economică a statelor UE și perspectiva europeană a R.
Moldova. În: http://www.studiieu.org/files/publications/SE%20N5.pdf
http://www.oecd.org/

Cuvinte/termeni-cheie: pol de putere economică, Europa Unită,

economie socială de piaţă/model social de piață, model
anglo/saxon, model scandinav de piață, convergenţa
economico-financiară, denaţificare, „Planul Marschal”,
 Glosar tematic
Pol Concentrare mare a capitalurilor și a puterii economice
geoeconomic exprimate prin indicatorii macroeconomici la nivelul unor regiuni
sau state mari ale lumii

PIB indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a

tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an.
PIB=consum+investiții +export-import
PIB nominal valorea adăugată internă în prețurile actuale ale pieței, se
raportează la cursul de schimb
PIB/PPC Valoarea reală a banilor în corespundere cu puterea de cumpărare a
acestora
Ex. dacă in RM, un produs X se vinde cu echivalentul a 1 euro, iar in
Germania, un produs similar se vinde cu 2 euro rezultă că, in RM,
puterea de cumpărare a unei sume de bani este de doua ori mai mare
din moment ce, cu suma cu care in Germania cumperi o unitate din
produsul X, in RM cumperi doua unități.
 TD cuprind în prezent 36 state ale lumii. Majoritatea dintre care fac parte din grupul
formal – OCDE

Rolul TD în EM este determinat de un şir de indicatori

formali şi calitativi

 20% populația Terrei  80% prod. mondial a prod. finite

 40% produse agricole/ 52%  90% din elaborările ştiinţifice şi inovaţionale
exporturile mondiale  Depăşeşte de 5 ori nivelul mediu al PNB/cap de locuitor TCD (în 1962
 57% din produsul industrial mondial de 3,6 ori)
 58 %PGM


Trei centre mondiale de influenţă

economică şi politică („triada”)

America de Nord – NAFTA, Europa Occidentală (în special Japonia, China – peste
circa 1/4 din PGM UE), peste 1/5 din PGM 1/5 - PGM

Grupul celor 7 (G-7) +1: SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia,
Canada
Top 10 economii ale lumii, 2017
(PIB nominal)

PGE
13,6
%
 Principalii indicatori macroeconomici raportaţi
la indicatorii globali (2017)

Exportul Intrări ISD

PIB-ul global PIB la PPC
Mondial globale
80 270 701 127 800 000
17 317 705 1 451 965
mln. $ vln.$
mln. $ mln. $

PIB-ul
Intrări ISD al
statelor Exportul total
TD:
dezvoltate: al TD:
565 626 mln.
45 629 9 578 866
$
172mln. $ mln. $

Sursa: www.unctad.org/statisticbook2017
Premizele constituirii Europei Unite
 Nivelul apropiat al dezvoltării
economice şi al gradului de
 I. Economice maturitate a economiei de piaţă a
ţărilor integrate;
 II. Demografice  Prezenţa hotarelor comune,
prohimitatea geografică, legăturile
economice, tradiţiile istorice ale
 III. Strategice relaţiilor economice;
 Existenţa unor probleme comune în
 IV. Unitate civilizațională faţa statelor membre (comerciale,
financiare, ecologice, militare,
 V. Politice politice etc.);
 Voinţa politică a populaţiei;
 Compatibilitatea valorilor de bază;
 Promovarea intereselor STN
(societăţi transnaţionale);
 Efectul demonstrativ/ o reputaţie
bună este atractivă pentru ceilalţi;
 Efectul domino.
Regionarea Europei
Organizații supranaționale europene
 Principalele caracteristici economice și sociale ale UE în
raport cu principalele puteri economice ale lumii, 2017
Indicatorii Uniunea SUA China Japonia
Europeană

1. PIB, la PPC, trln. $ 20, 85 19, 49 23,21 5, 44

2. PIB (% din PIB-ul global) 16,3 15,3 18,2 4,3
3. PIB nominal 17,6 19,39 12,24 4,87
1. PIB per capita, $ 40 900 59 500 16 700 42 800
1. Populația, mln. loc. 516,2 326,6 1 379,4 126,9
1. Populația (% din populația 7,0 4,4 18,6 1,7
Terrei)
1. Rata șomajului, % 8,6 4,4 4,1 3,9
1. Datoria externă (% din PIB) 86,8 74,4 47,8 236,4
1. Deficit bugetar public (% din -3,0 -3,4 -4,3 -4,6
PIB)
1. Balanța comercială, mlrd. $ 34 - 1276 426 57,6
Creșterea economică în lume, 1991-2017
Populaţia principalelor puteri
economice ale lumii (2017)
Populaţia în
milioane, 2011
1379
”Puterea națiunilor crește sau
scade precum populația lor”
S. Mehedinți

516

326
126 142

UE China Japonia F. Rusă SUA

 Particularitățile economiei
polului geoeconomic UE
 Predominarea sistemului economiei de piaţă cu
diverse modele de dezvoltare;
 Sistem economic cu „două viteze” (UE – 15, UE - 13);
 ritmuri de dezvoltare susţinute, cuprinse între 1-3%
anual;
 prioritate se acorda ramurilor intensive in capital
(industrii de vârf, logofage, higt-tech);
 prioritate sectorului terţiar şi cuaternar;
 diminuarea sau dispariţia ramurilor tradiţionale,
poluante (industria extractivă, siderurgia, ind. textilă,
industria cimentului), acestea fiind transferate spre
state cu costuri mai mici;
 Particularităţile modelelor economice mixte de dezvoltare
Modelul social de piaţă Modelul
Modelul anglo-saxon Economia de
(social liberal, social- scandinav
piaţă
(SUA, Canada, democrat) – Germania,
administrativă
Australia, Irlanda, Franţa, Daneamarca,
Israel, N-Z) Olanda

Nivel înalt al garanţiilor Libertatea Intervenţia activă a

1.Intervenţia limitată a antreprenoriatului
sociale; statului în
statului în economie; Piaţa liberă
Sistem fiscal dur economie
2.Antreprenoriatul liber Funcţii sociale ale
Respectarea principiilor statului în sfera Economie orientată
(prioritatea prop. private,
de piaţă cu condiţia învăţământului, spre producţie
rolul primordial al forţei
respectării echităţii ocrotirii sănătăţii, asig. Politica structurală,
pieţei, libera iniţiativă,
sociale Sociale, transport. investiţională,
concurenţa loială) Participarea activă a
Capitalism renan – corporativă
3.Orientarea spre consum social-democraţilor în
rolul semnificativ al puternică
4.Principiul liberalismului politică
băncilor în luarea Participarea activă a Strategii agresive
5.Preferinţa riscului
deciziilor de business femeilor în viaţa econ. în exterior
şi politică
Mentalitatea ecologică
Particularităile economiei polului geoeconomic UE
(continuare)
 Specializare internaţională diversificată şi/sau în domenii
rare şi costisitoare. Exporturile se caracterizează prin
mare diversitate, cu predominarea exportului produselor
înalt intensive în capital/cu valoare adăugată mare;
 o agricultură înalt intensivă, cu o productivitate sporită a
muncii (primul exportator și importator mondial);
 cotă redusă a agriculturii în PIB şi în ocuparea forţei de
muncă;
 piaţă de consum care a depăşit pragul de 510 mil.
locuitori;
 deficit intern redus şi balanţa economică pozitivă
(exceptând perioadele crizelor economice);
Particularităile economiei polului geoeconomic UE
(continuare)
 Existenţa unor modele proprii de dezvoltare
economică şi socială consolidate în timp (o
îmbinare a liberalismului economic cu
protecţia socială);
 Sistem bancar performant;
 Activitate investiţională intensă;
 Productivitatea muncii înaltă, gradul înalt al
competitivităţii;
 Specializare internaţională diversificată
şi/sau în domenii rare şi costisitoare.
Particularităile economiei statelor UE
(continuare)
 venituri înalte, repartizare +- uniform;
 generatoarele principale de idei în PTŞ, monopoliste în
sferele tehnologiilor informaţionale şi inovaţionale;
 macroforme a organizării teritoriale ale societăţii
(megalopolise, tehnopolise, ZEL, raioane economice
mari).
 Principalii parteneri comerciali ai UE

SUA China F. Rusă Japonia

2005 2010 2017 2005 2010 2017 2005 2010 2017 2005 2010 2017

UE, 13,4 11,3 14,5 13,6 18,6 20,1 9,6 10,6 6,2 6,3 4,4 3,4
import,
%

UE, 23,9 17,9 20,7 4,5 8,4 9,6 5,4 6,4 4,1 4,2 3,3 3,1
export,
%
 Structura geografică a comerțului UE, %

Comerțul cu bunuri Comerțul cu servicii

Export Import Export Import

Total 100 100 100 100
1. EU 28 63,3 63,6 54,6 59,7
(intra EU)
2. SUA 6,7 6,5 11,6 12,1
3. China 3,6 6,6 1,9 1,6
4. Elveția 3,0 2,1 6,4 4,1

5. F. Rusă 2,2 3,9 2,0 -

 Caracteristica comparativă a principalelor ţări vest-europene (2018)
Germania Franţa Marea Italia
Britanie
Populaţia (mln. loc.) 80,9 66,6 64,1 61,9
Densitatea (loc./km²) 231,6 109,7 245,6 192,8
Speranţa de viaţă la 80,6 81,8 80,5 82,1
naştere (ani)
IDU 0,930 0,938 0,939 0,934
PNB (mlrd $) /PPC 3 624 (5) 2 591 (8) 2 440 (10) 2 067 (12)
PIB/cap. ($) la PPC 44 700 40 400 37 700 34 500
Creştere economică /2013 1,40 0,40 3,20 --0,20
Rata inflaţiei (%) 0,80 0,60 1,50 0,20
Rata şomajului (%) 5,0 9,8 5,7 12,5
Datoria publică (%/PIB) 81,0 90,3 88,7 126.9
Deficit bugetar (% PIB) 0,4 - 4,3 - 4,8 -3,0
Caracteristica comparativă a principalelor ţări vest-europene (2016)

Comerț exterior
Import (trln. $) G - 1 319,0 Fr - 634,1 MB - 686,0 It - 448,3

Principalii Olanda – 13,8 Germania G 14,9 G – 16,1

parteneri FR – 8,0 – 19,9 China – 9% Fr – 9
China – 6,6 Belgia – Olanda – 7,8 China – 7,3
Olanda – 6,9 11,4 SUA – 6,4 Olanda – 7,1
Italia – 7,8
Olanda -
7,7

Export (mln. $) 1 547,0 578,4 503,4 500,3

Principalii clienţi Fr – 9,6 G – 16,9 G – 10,8 G – 12,8

SUA – 7,9 Belgia 7,5 SUA – 10,4 Fr – 10,7
MB – 6,9 Italia – 7,4 Olanda – 8,1 SUA – 7,6
Olanda-6,9 Spania – Elveția – 7,2 MB – 5,3
7,4
Problemele Germaniei la etapa contemporană

 - costurile mari pentru unificarea celor 2

Germanii;
 - subvenționarea ramurilor puțin rentabile;
 - reducerea competitivității;
 - șomajul ridicat;
 - costul mare al forței de muncă;
 - presiunea fiscală mare;
 - migrarea capitalului în exterior;
 - migrația ilegală
 Problemele Franței la etapa
contemporană
 Contradicțiile dintre sectorul privat și statal;
 Nivel înalt al garanțiilor sociale;
 Problema finanțelor publice;
 Exodul de inteligență;
 Rata șomajului ridicată;
 Sistemul impozitar mare;
 Indisciplină financiară
 Economia Marii Britanii la etapa
contemporană
 Nivel relativ scăzut al şomajului (mai mic decât în
Franţa, Italia). Piaţa britanică a muncii se
caracterizează printr-un număr mare a locurilor de
muncă create în sectorul privat. Impozite mici pe venit
care stimulează ocuparea, anularea restricţiilor în
mobilitatea forţei de muncă;
 O politică impozitară favorabilă, una dintre cele mai
mici in UE;
 Climat investiţional favorabil exprimat prin ratele
dobânzilor la creditele pe termen mediu şi lung foarte
atractive, nivel înalt al competitivităţii pe piaţa internă.
Problemele Italiei la etapa contemporană
 păstrarea integrităţii ţării;
 infrastructură neadecvată, în special în
centrul şi sudul ţării;
 nivel înalt al corupţiei;
 cea mai mare probleme rămâne a fi cea
financiară;
 un intervenţionism excesiv a statului;
 un puternic drept al muncii
 Condiţiile economice de admitere în UE şi/sau
criteriile de convergenţă ale candidaţilor la aderare:

 Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5%

p.p. rata medie a inflaţiei în cele mai bine situate 3
ţări la acest indicator;
 Deficitul bugetar public să fie mai mic de 3% din PIB;
 Ratele dobânzilor pe termen lung să nu depăşească
cu mai mult de 2% media celor 3 ţări menţionate;
 Datoria publică (internă şi externă) să nu
depăşească 60% din PIB;
 Ratele de schimb ale monedei naţionale să rămână
inferioare marjelor de fluctuaţii autorizate de BCE
timp de 2 ani înainte de aderare.
 Criteriile de la Copenhaga (condiţii
generale de aderare, 1993):

 Stabilirea democraţiei şi a instituţiilor sale

(respectarea drepturilor omului, protecţia minorităţilor
naţionale);
 Existenţa unei economii de piaţă viabile, capabile să
reziste concurenţei în cadrul Pieţei Comune
Europene;
 Aducerea legislaţiei naţionale în corespundere cu
normele de drept comunitar (acquis comunitar);
 Capacitatea de a-şi asuma obligaţiunile ce revin unui
membru UE, inclusiv aderarea la proiectul monetar,
economic, politic;
 Capacitatea de asimilare a noilor membri, întreţinerea
elanului de integrare pentru alte state!
Vă mulţumesc pentru atenţie !
Merci pour votre attention !
Thank you for your attention!
Tema: Geoeconomia marilor spații ale
Terrei. Polul geoeconomic Asia-Pacific
Titular de curs:
HACHI Mihai, dr., conf. univ.
 Tema: Geoeconomia marilor spații ale Terrei. Polul geoeconomic
Asia-Pacific

I. Particularități de dezvoltare economică și socială a PGAP.

II. Economia comparată a Japoniei și Chinei – „locomotivele” regiunii Asia Pacific..

Bibliografia:
Robert Gilpin. Economia mondială în sec. XXI. – cap. 9, Buc. 2004.
N. Paun, R. Barna. Sisteme economice contemporane. - cap. 6, 2004.

http://www.oecd.org/

Cuvinte/termeni-cheie: APEC, pol de putere economică, economie administrativă de piață,

„miracolul japonez”, angajarea pe viaţă, tehnopolise, economii/pieţe emergente, APEC -
Cooperarea Economică Asia-Pacific, strategia asiatică a Japoniei, comerţ intraregional,
yen japonez (endaka), tehnologiile de vârf/ high-tech (HT), PIB
 Glosar tematic
Pol Concentrare mare a capitalurilor și a puterii economice
geoeconomic exprimate prin indicatorii macroeconomici la nivelul unor regiuni
sau state mari ale lumii

PIB indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a

tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an.
PIB=consum+investiții +export-import
PIB nominal valorea adăugată internă în prețurile actuale ale pieței, se
raportează la cursul de schimb
PIB/PPC Valoarea reală a banilor în corespundere cu puterea de cumpărare a
acestora
Ex. dacă in RM, un produs X se vinde cu echivalentul a 1 euro, iar in
Germania, un produs similar se vinde cu 2 euro rezultă că, in RM,
puterea de cumpărare a unei sume de bani este de doua ori mai mare
din moment ce, cu suma cu care in Germania cumperi o unitate din
produsul X, in RM cumperi doua unități.
 TD cuprind în prezent 36 state ale lumii. Majoritatea dintre care fac parte din grupul
formal – OCDE

Rolul TD în EM este determinat de un şir de indicatori

formali şi calitativi

 20% populația Terrei  80% prod. mondial a prod. finite

 40% produse agricole/ 52%  90% din elaborările ştiinţifice şi inovaţionale
exporturile mondiale  Depăşeşte de 5 ori nivelul mediu al PNB/cap de locuitor TCD (în 1962
 57% din produsul industrial mondial de 3,6 ori)
 58 %PGM


Trei centre mondiale de influenţă

economică şi politică („triada”)

America de Nord – NAFTA, Europa Occidentală (în special Japonia, China – peste
circa 1/4 din PGM UE), peste 1/5 din PGM 1/5 - PGM

Grupul celor 7 (G-7) +1: SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia,
Canada
Top 10 economii ale lumii, 2018
(PIB nominal)

PGE
13,6
%
Particularităţile modelelor economice mixte de dezvoltare

Economia de
piaţă
administrativă

 Intervenţia activă
a statului în
economie
 Economie
orientată spre
producţie, comerț
exterior
 Politica
structurală,
investiţională,
corporativă
puternică
 Strategii agresive
în exterior
 Economia Japoniei
1. Particularităţile economiei Japoniei la etapa
contemporană.
2. Strategia asiatică a Japoniei.
 Japonia
• Japonia - Ţara Soarelui Răsare, Ţara Sakurei, Țara Crizantemelor, Ţara Gheişelor, Ţara
Cutremurelor, Ţara Vulcanilor, Ţara Seogunilor, Ţara Lacurilor;

• Japonia - este a 5-a putere economică mondială cu 8.05% din PGM (PIB-ul fiind de 5 24 tln.
$) 2017 şi a treia în Asia;

• Japonia – statul cu firme ce au o recunoştinţă mondială, fiind în rândul marilor naţiuni

industriale ale lumii (Toyota, Nissan, Honda, Mitsubishi, Akai, Sony, Sharp, Panasonic, etc.)
sunt doar câteva dintre multele firme şi grupuri industriale care s-au afirmat pe plan
internaţional;
• Japonia - ţară capitalistă, dar care se deosebeşte radical de economiile occidentale, atât după
modul de organizare, funcţionare, structură;
Raportul PIB/PPC și PIB nominal al
Japoniei, 2018
PIB / PPC PIB nominal
trln.$ % din
total
trln.$ %
din total

Japonia 5,44 4,5 4,87 6,48

Total 127,8 100 80,27 100

mondial
 Potențialul economic al Japoniei
• Potențialul natural-geografic:
S=Germaniei, Norvegiei, Vietnamului;
Granițe maritime – 30 mii km
1 km² de teritoriu îi revine 80 km de țărm;
Nu există un punct din teritoriul Japoniei situat la o distanță >120 km
față de mare/ocean;
Cel mai apropiat teritoriu continental – 220 km de p-la Coreea
Dependența aproape totală față de resursele de m.p., combustibili,
produse alimentare
 Potențialul economic al Japoniei (continuare)
• Potențialul demografic:
- 126,2 mln. loc – a 10-a națiune din lume după potențialul demografic
- 1 țară din Asia care trece la 1 tip de reproducere;
- >> creștere a populației în 1-a jumătate a sec. al XX-lea
- Rata natalității – 1950 - 30‰ Rata mortalității – 1950 - 15‰
2000 – 9,5‰ 2000 - 9‰
2018 – 7,5‰ 2018 – 9,9‰
- Speranța de viață la naștere – 85,3 ani 82/87 (01.01.2019)
- 12/60/28
Caracteristica comparativă a Japoniei după S și număr
al populației

4234

126 142
365
 Potențialul managerial
• Japonia a preluat rezultatele revoluției
manageriale din Occident, dar cu
introducerea elemente adaptate specificului
național:
• În luarea deciziilor participă o persoane
vârstnică și una tânără; (vezi mg japonez)
 Potențialul tehnici-tehnologic
• Japonia a preluat idei inovative din lume, pe care
le-a transpus în practică. Este țara cu cel mai
redus timp de implementare a noilor idei;
• Japonia a trimis în a 2-a jumătate a sec. al XX-lea
emisari în toată lumea pentru a studia experiența
tehnico-științifică avansată;
• Este țara cu cel mai mare număr de ingineri/1000
locuitori;
• Are una dintre cele mai competitive economii ale
lumii
Creșterea economică în lume și în Japonia,
1991-2017

Dinamica economică în Japonia 1980-2018

Creșterea economică comparativă a Japoniei și
Chinei
 Indicatorii macroeconomici, 2018
Indicatorii Uniunea SUA China Japonia
Europeană

1.PIB, la PPC, trln. $ 19, 970 18, 570 21, 29 5, 238

2. PIB (% din PIB-ul global) 17,0 16,5 17,2 4,6
3. PIB per capita, $ 39 200 57 400 15 400 41 300
4. Populația, mln. loc. 513,9 326,4 1 367, 126,5
4
5. Populația (% din populația Terrei) 7,0 4,4 19,5 1,7
6. Rata șomajului, % 9,40 4,9 4,0 3,1
7. Datoria externă (% din PIB) 86,8 76,5 16,10 222,2
8. Deficit bugetar public (% din PIB) -3,0 -3,2 -3,8 -4,6
9. Exporturi, % din total mondial 15,0 10,8 15,5 5,4
10. Importuri, % din total mondial 14,7 15,9 12,9 4,5
11. Balanța comercială, mlrd. $ 173 - 750,0 495.0 51,4
Sursa: www.cia.gov/library
Structura economiei Japoniei pe sectoare de activitate şi
ocuparea forţei de muncă, 2018
Rata
șomajului,
Populaţie economic 2018.01.01

Ponderea în PIB a activă ocupată în

sectorului: sectorul

Japonia primar secundar terțiar

primar secundar terțiar

1,0 29,7 69,3 2,9 26,2 70,9 3,1

 Criteriile de convergenţă comparativă ale
Japoniei (2018)
Rata Datoria Deficit bugetar
inflaţiei (%) externă public (%)
Rata dobânzii
(%) din
pe termen lung, %
PIB)/
4-5% 60%PIB -3%
1. Japonia 0,4 223,8 -4,6 2,1
2. Germania 1,60 65,70 -3,0 1,7
3. SUA 2,10 77,40 -3,2 2,9
4. China 2,0 47,3 -3,8 4,0
 1. Particularităţile economiei Japoniei la etapa
contemporană
• Țară capitalistă, dar care se deosebeşte radical de economiile occidentale, atât după modul de
organizare, funcţionare, structură;
• Modelul administrativ de piață presupune implicarea activă a statului în economie;
• Economia Japoniei se bazează în cea mai mare parte pe importul resurselor naturale
(dependența de import fiind de 80-90%) a dezvoltat o economie înalt competitivă;
• Japonia a devenit un aliat important al SUA după cel de-al II-lea RM, statut păstrat și în
prezent, chiar dacă strategic Japonia în prezent este orientată către Asia emergentă. Relații
economice strânse le are și cu statele UE,
• Economia Japoniei este orientată către exporturi;
• Economia Japoniei a avut un trend ascendent, chiar dacă ritmurile de creștere au fost diferite
(1955 -1970 – creșterea medie de 11%, în anii ᾿90 – 5-6%, în prezent – 1-2%) media 2000-
2017 +0,6%
 Esența „Miracolul japonez”
1. Valorificarea piețelor occidentale, în special a pieței americane („America a ieşit învingătoare din război,
Japonia a ieşit învingătoare din pacea ce a urmat”).

2. Concentrarea pe un anumit sector al economiei (industrie), pentru a creşte performanţele sale

economice şi pentru a-l impune ulterior pe piaţa mondială (au fost susţinute industriile high-tegh şi
cele cu valoare adăugată mare);
3. Investiții mari în sectorul cercetare/dezvoltare: 3-4% din PIB, SUA - 2% PIB.
4. Renunțarea de la industria militară (PIB-ul pentru acest domeniu nu întrece 1%, SUA- 9-10 %);
5. Mișcări strategice/management strategic (când americanii şi-au îndreptat privirea spre cost, japonezii spre calitate, iar când calitatea a
atins țărmurile Atlanticului, japonezii au lucrat la înjumătăţirea timpului apariţiei unui produs nou (productivitate). Europenii produceau în serie, japonezii au pus accentul
pe individualizarea producţiei)

6. Calitatea populației nipone

 Dezvoltarea economiei Japoniei în 4 etape
(1950-2017)
• I – anii ’60 - ´70 ai sec. al XX-lea – dezvoltarea extensivă a economiei, ritmuri de creștere 10-
13%, Planul Marshall, baza industrială prin ramurile tradiționale, importul ideilor/experienței
tehnico-științifice, investiții majore în noi tehnologii; implicarea activă a statului în activitatea de
business;

• II - anii ’70 - ´80 ai sec. al XX-lea – ritmurile de creștere economică au încetinit (3-5%);
restructurarea economică, dezvoltarea ramurilor înalt intensive în capital; concentrarea pe un
anumit sector al economiei (industrie), pentru a creşte performanţele sale economice şi pentru
a-l impune ulterior pe piaţa mondială; Au fost susţinute industriile de viitor şi cele cu valoare
adăugată mare;
• III - anii ’80 - ´ 90 ai sec. al XX-lea – ritmurile de creștere economică (media de 3%), creșterea
rolului sferei serviciilor, industria s-a orientat exclusiv către ramurile logofage, au fost selectate 14
subramuri: producția de echipamente de aviație, tehnologie spațială, fibre optice, circuite integrate,
roboți industriali, electronică medicală, calculatoare, sisteme informatice, ceramică nouă, medicamente,
metale noi, dispozitive de memorie program, biotehnologie, inginerie de precizie;
• IV – anii 2000 până în prezent – etapa post-industrială, ritmuri mici de creștere economică (0,5 -
1,5%), strategia asiatică a Japoniei, criza economiei japoneze, exprimată prin dezordinea financiară,
implicarea excesvă a statului în economie, limitarea investițiilor străine, diminuarea exporturilor
Repartizarea electroenergeticii Japoniei
Repartizarea teritorială a siderurgiei Japoniei
Industria constructoare de mașini în Japonia
Țara 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2010 2016 2018
Japonia 760 5 290 11 045 13 490 9 480 11 500 10 500 9 205

SUA 7 870 7 830 8 010 9 780 12 775 11 300 12 007 12 198

Întreprinderi cu capital japonez în Europa
 Strategia asiatică a Japoniei
• Context
- Restricții directe și indirecte
pe piețele occidentale
„protecționismul occidental”
- emergența statelor asiatice;
• Instrumente
- Asistența oficială pentru
dezvoltare (AOD),
- Regionalizarea strategiei de
creștere bazată pe exporturi;
- Cucerirea piețelor statelor din
regiune pe cale finanțelor,
investițiilor și comerțului;
- Expansionismul corporatist
însoțit de politica externă
japoneză,
 Indicatorii comerţului exterior al Japoniei,
2018
Rata de Gradul de
Import Balanţa acoperire a I deschidere
Export
comercială prin E economică
Mil.$ % din % din
Bc=E-I, Ra=E/I * G=
total Mil. $ total
mil.$ 100 (E+I/2)/PIB
mondial mondial
x 100

Japonia 644
688,8

Total mondial
17,3 100 20,0 100
Trln.$

PIB/PPC=5,405 trln.$; E mondial=16 125 mil $, I – 16 405 mil$

 Ci mai mare exportatori, 2018
Locul deţinut în: Ţara Export,
mlrd, $
2000 2005 2018
7 3 1 China 2216,4
2 1 2 SUA 1553,5
1 2 3 Germania 1434,6
3 4 4 Japonia 688,8
4 5 7 Franţa 549,6
9 8 5 Coreea de Sud 577,7
12 10 6 Olanda 655,1
8 7 14 F. Rusă 533,8
5 6 8 Italia 528,7
14 12 10 Marea Britanie 447,8
 Cei mai mari importatori, 2018
Locul deţinut în: Ţara Import, mlrd,
2000 2005 2016 $

1 1 1 SUA 2361,5
8 3 2 China 1740,4
2 2 3 Germania 1135,7
3 6 5 Marea Britanie 615,9
5 5 4 Japonia 644,7
4 4 6 Franţa 573,7
7 7 9 Coreea de Sud 457,2
9 10 10 Olanda 453,5
10 8 7 Hong Kong 561,0
16 13 12 Canada 417,0
Tema: Economia Chinei

Titular de curs: Mihai Hachi,

dr. conf. univ.
 Economia Chinei
I. Afirmarea Chinei ca putere economică mondială.
II. Reformarea economică: etape şi conţinut.

Particularităţile politicii economice şi sociale.

III. Relaţiile economice externe.

Bibliografia:
1. „Мировая политика: Экономика зарубежных стран”. - под. Ред. В.Л. Колесова /гл. 14.
Экономика КНР.
2. R. Gilpin. „Economia mondială în sec. XXI, pag. 211-214.
www.cia.gov/library/publication/the-worl-factbook-China
 Cuvinte/termeni-cheie
Tranziție Trecere (lentă sau bruscă) de la o stare, de la o situație, de
la un tip de economie la altul
Economie Un sistem economic, în care deciziile cu privire la
planificată producție și investiții pentru unul sau mai mulți ani (plan
cincinal) sunt planificate de autoritatea centrală, de obicei
de guvern
Economie de piață Sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea
privată asupra mijloacelor de producție
„Terapie de șoc” Tranziție rapidă, dură la sistemul economiei de piață

Tranziție graduală Trecerea la noul sistem al economiei de piață

gradual, treptat
 De ce nu o economie planificată?
 - un sistem economic izolat;
 - ramuri energofage, materiofage cu
dependență mare de importuri;
 - un sistem al grandomaniei, greu
adaptabil la condițiile de piață
concurențială;
 - lipsa concurenței, lipsa inițiativei
Tranziția graduală (studiu de caz
R.P. Chineză)
 - crearea ZEL;
 - reformarea treptată;
 - reforme în unele sectoare economice, extinse ulterior
în celelalte:

 Rezultat: din (.) de vedere social e mai bună, dar schimbările se lasă așteptate
pe o durată mai mare de timp
Afirmarea Chinei ca putere economică mondială
• China se caracterizează printr-un dinamism
economic accentuat în ultimii 20 de ani (ritmul de
creștere economică de circa 10% anual și majorarea PIB-ului de 8 ori);

• China în prezent se bazează pe modelul unei

economii de piață dirijată de stat (un stat 2 sisteme
economice);

• Țara cu un potențial industrial enorm, cu un

excedent comercial și cu lichidități uriașe face din
China un concurent demn de luat în serios din partea
marilor puteri economice;
• Experții susțin că economia Chinei este destul de
„fragilă”!?
Afirmarea Chinei ca putere economică mondială
• China dispune de cel mai mare potențial uman din
lume (piață de desfacere, PFM, piață emergentă, )
• China are o populație de 1 380 mln. loc. (2017), o
PFM – peste 807 mln. muncitori;
• O resursă strategică a Chinei constă în puterea și
stabilitatea tradițiilor istorice, în valorile fundamentale
și mentalitatea chinezilor (orientare către cultul ordinii,
armoniei în toate, muncă, disciplină, corectitudine);
• Un rol important în economia Chinei îl are diaspora
chineză (investiții dar și control al economiei Indoneziei/90%,
Thailand/75%, Malaysia/50%, Singapore/Taiwan - 100%)
 Este sau nu China o superputere
mondială?!
• Argumente contra
• Argumente pro
- calitatea creşterii economice;
• - mărimea indicatorilor
- o politica orientată spre
în valori absolute; exporturi, dar acesta depinde
• - ritmuri de creștere firmele străine;
înalte - disparităţi foarte mari în
dezvoltare;
- O industrie bazată pe resurse
deficitare;
- nu se poate miza continuu pe
forţa ieftină de muncă;
- Cea mai mare parte a
excedentului copmercial este
Potențialul economic al Chinei
Tipul producției Locul deținut în Tipul producției Locul deținut în
lume lume
Cărbune 1 Fructe 1
Fe 1 Legume 1
Oțel 1 Carne 1
Laminate 1 Ouă 1
Pb, Zn, Wo, Al 1 Pește 1
Cositor 1 Bere 1
Ciment 1 Bumbac 1
Televizoare 1 Țigări 1
Încălțăminte 1 Lănă 2
Cereale 1 Televizoare 2
Cartofi 1 Hârtie 2
Arahide 1 Porumb 2
Populaţia Chinei în raport cu populaţia altor
state/RI (2016), mln. loc.
Populaţia în
milioane,
2011
1368

516

325
125 125

UE China Japonia F. Rusă SUA

Raportul PIB/PPC și PIB nominal al China, 2018

PIB / PPC PIB nominal

trln.$ % din
total
trln.$ %
din total

SUA 23,12 15,49 11,94 14,8

Total 120,2 100 75,52 100

mondial
 Indicatorii macroeconomici, 2013-
2018, China
2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB/PPC 23,21/1

PIB/PPC per capita 11 150 12 800 14 800 15 700 16 600 16 700

PIB nominal, trln.$ 8,50 9,2 9,6 10,1 11,94 12,01

Creșterea PIB 8,8 7,8 6,9 6,7 6,8 6,7

Rata șomajului 3,7 3,8 4 4 4 3,9

Deficit public -5,4 -4,0 -3,7 -3,7 -4,0 -3,8

(% din PIB)
Datoria externă 47
(% din PIB)
 Indicatorii macroeconomici, 2017
Indicatorii Uniunea SUA China Japonia
Europeană

1.PIB, la PPC, trln. $ 19, 970 18, 570 21, 290 5, 238
2. PIB (% din PIB-ul global) 17,0 16,5 17,2 4,6
3. PIB per capita, $ 39 200 57 400 15 400 41 300

4. Populația, mln. loc. 513,9 326,4 1 367,4 126,5

5. Populația (% din populația Terrei) 7,0 4,4 19,5 1,7

6. Rata șomajului, % 9,40 4,9 4,0 3,1

7. Datoria externă (% din PIB) 86,8 76,5 16,10 222,2

8. Deficit bugetar public (% din PIB) -3,0 -3,2 -3,8 -4,6

9. Exporturi, % din total mondial 15,0 10,8 15,5 4,5

10. Importuri, % din total mondial 14,7 15,9 12,9 5,4

11. Balanța comercială, mlrd. $ 173 - 750,0 495.0 51,4

Sursa: www.cia.gov/library
 Caracterul reformelor economice
 Anii ’70 economie de piață de tip socialist (Den
Hiaoping)/economie mixtă, cincinale, deschidere graduală, pârghii de piață,
atragerea capitalului străin;
 Anii ’80 – 20 de orașe din estul Chinei obțin statutul de
ZEL;
 Antreprenorialul familial (începutul reformelor din agricultură, mediul
rural, orientarea surplusului spre piață, prelucrarea produselor primare);
 Substituirea importurilor și orientarea către export;
 S-a mizat pe efortul propriu și apoi pe cel străin;
 Reformarea celorlalte sectoare ale economiei
 Relaţiile economice externe
Export % Import %

1. SUA 18,2 1. Coreea de 10,1

Sud
2. Hong 13,8 2. Japonia 9.0
Kong
3. Japonia 6,1 3. SUA 8.9
4. Coreea de 4,4 4. Germania 5,4
Sud
Restul 57.5 Restul statelor 66.6
statelor