INFORMATICA

ECONOMICA
-2023-

Student:Puscoi Alexandra Elena

Profesor indrumator:Asist. Univ.Dr. Alina Tabirca
1)Caracteristicile dezvoltării economice

Dezvoltarea economică este un concept care se referă la

capacitatea unei țări de a genera bogăție. Acest lucru, în plus,
trebuie să se reflecte în calitatea vieții locuitorilor.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică este un termen legat de
capacitatea productivă a unei națiuni. Dar este legat și de
bunăstarea cetățenilor.
Unele semne de dezvoltare sunt: Calitatea înaltă a vieții
locuitorilor, distribuția relativ egală a veniturilor, creșterea
economică durabilă, printre altele.

Unele dintre principalele caracteristici ale dezvoltării sunt:

•Capacitate de producție apropiată de potențialul său: 

Țara își folosește resursele potențiale. Cu alte cuvinte, există
foarte puțin capital inactiv.
•Durabilitate: 
Creșterea economică este durabilă și are baze bune
•Redistribuirea veniturilor: 
Pot exista inegalități în distribuția veniturilor. Cu toate
acestea, acestea nu împiedică majoritatea populației să aibă o
calitate ridicată a vieții. Astfel, cei mai defavorizați primesc
ajutor pentru a-și îmbunătăți situația.
•Conștientizare a mediului: 
Menținerea nivelului de calitate a vieții nu implică
ipotecarea / stingerea resurselor naturale utilizate pentru
producție.
•Dezvoltarea capitalului uman: 
Abilitățile profesionale ale oamenilor nu numai că sunt
dezvoltate, dar sunt împuternicite.
•Există ordine socială: 
Instituțiile publice își îndeplinesc în mod adecvat funcțiile și
 cetățenii pot avea încredere în ele.

1.1)Determinanți ai dezvoltării economice

Mai jos descriem mai mulți factori care influențează capacitatea
unei țări de a realiza dezvoltarea. Deși nu toate sunt necesare.
•Resurse naturale: 
Acces la materii prime și surse de energie.
•Stabilitate politica: 
Există puține șanse ca autoritățile să-și piardă mandatul.
•Administrare eficientă a statului:
 Managementul public reușește să își îndeplinească
obiectivele.
•Controlul corupției:
Prevenirea și pedepsirea unor acte precum mită către oficialii
publici în schimbul favorurilor.
•Populația participativă:
•O comunitate interesată să participe la deciziile politice și
economice luate în țară.
•Accesul la educație și nevoile de bază acoperite.
 Acesta este primul pas pentru a atinge un nivel bun de
capital uman.
•Investiții în inovare și dezvoltare:
Guvernul alocă resurse pentru a sprijini, de exemplu, noile
idei de afaceri.
•Deschiderea către comerțul exterior: 
Acțiuni precum semnarea acordurilor comerciale care permit
creșterea schimbului de bunuri și servicii cu alte țări.
•Îngrijirea mediului:
 Guvernul și sectorul privat elaborează planuri având în
vedere dezvoltarea durabilă. Astfel, se așteaptă, de exemplu,
ca resursele naturale să fie exploatate cu prudență, evitând
dispariția lor.
•Securitate juridică:
  Guvernul asigură protecția drepturilor locuitorilor.
Nu există o formulă unică pentru realizarea și menținerea
dezvoltării. Dar, în general, țările care au realizat acest lucru au
avut o viziune pe termen lung. Prin urmare, au investit în principal
în locuitorii săi pentru a-și spori mai târziu creșterea economică și
socială.

2)Exemplu de dezvoltare economică

Unele țări considerate dezvoltate sunt Elveția, Finlanda și
Germania. Se bucură de o populație cu acces la educație și cu
posibilitatea dezvoltării personale și profesionale.
Marea majoritate a locuitorilor unei țări dezvoltate își
acoperă nevoile de bază. În plus, sunt conștienți de importanța
protejării mediului.
În schimb, țări precum Uganda, Kenya, Bolivia sau
Venezuela nu au realizat dezvoltarea. În aceste locuri, un grup
relevant al populației are nevoi de bază nesatisfăcute, generând
probleme de sănătate și malnutriție. În plus, tehnologia este
depășită și resursele naturale sunt irosite.
Studiu de dezvoltare economică:
Economia dezvoltării este o ramură a economiei. Scopul
său este studiul procesului prin care țările obțin o bunăstare mai
mare. Astfel, tehnicile de analiză microeconomică și
macroeconomică sunt combinate.Obiectivul acestui subiect este
analizarea factorilor care determină dezvoltarea. În acest fel,
acestea includ nu numai aspecte cantitative (producție, bogăție sau
productivitate), ci și aspecte calitative (precum calitatea vieții,
securitatea sau mediul).
 2.1)Mediul macroeconomic internațional

În anul 2016, economia zonei euro s-a confruntat cu

provocări din partea mediului extern. Atât în economiile
dezvoltate, cât și în economiile de piață emergente, creșterea
economică a fost modestă conform standardelor istorice, fiind
consemnate episoade de incertitudine sporită și valori maxime
temporare ale volatilității pe piețele financiare, în special în urma
referendumului din luna iunie din Regatul Unit cu privire la
calitatea de membru al UE și după alegerile prezidențiale care au
avut loc în SUA în luna noiembrie. Inflația globală s-a situat la un
nivel scăzut, pe fondul diminuării treptate a impactului exercitat
de reducerile anterioare ale prețului petrolului, precum și în
condițiile persistenței unui grad ridicat de neutilizare a
capacităților de producție.

Economia mondială a continuat să se redreseze treptat în

anul 2016, deși într-un ritm ușor mai lent decât în anul precedent,
ca urmare a decelerării consemnate în economiile dezvoltate.
Activitatea economică a înregistrat o accelerare de ritm doar în a
doua jumătate a anului, în special în economiile de piață
emergente. Anul 2016 a fost marcat de o serie de evenimente
politice semnificative, care au întunecat perspectivele economice
globale. În luna iunie 2016, rezultatul referendumului din Regatul
Unit a produs incertitudine cu privire la perspectiva economică a
țării, dar impactul economic și financiar imediat s-a dovedit a fi
temporar și modest. Către finele anului, rezultatul alegerilor din
SUA a determinat o schimbare la nivelul așteptărilor cu privire la
viitoarele politici ale noii Administrații din SUA, ceea ce a
determinat un nou episod de incertitudine sporită în sfera
politicilor.
 Statele Unite Statele Unite
Regatul Unit Regatul Unit
China China
Japonia Japonia
zona euro zona euro
la nivel mondial, exceptând zona euro OCDE
economii de piață emergente
a) Creșterea economică b) Ratele inflației
15% 8

10% 6

5% 4

0% 2

-5% 0

-1

-10% -2
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 1.Principalele evoluţii într-o serie de economii

3)INFLATIA GLOBALA IN 2016

În 2016, inflația globală a continuat să fie influențată de
prețurile scăzute ale petrolului și de gradul încă foarte ridicat de
neutilizare a capacităților de producție (Graficul 2). În țările
OCDE, inflația anuală totală a urcat treptat către finele anului,
ajungând la 1,1% la nivelul întregului an, comparativ cu 0,6% în
2015. Inflația anuală de bază consemnată de țările OCDE
(exclusiv alimente și produse energetice) a crescut ușor la 1,8%.

Fig. 2.Prețurile materiilor prime

 Prețurile petrolului s-au redresat de la nivelul minim de
33 USD/baril consemnat la finele lunii ianuarie 2016, ajungând la
55 USD/baril la sfârșitul lunii decembrie.
Restrângerea investițiilor de către companiile petroliere
americane și înmulțirea bruscă a perturbărilor în oferta de petrol la
nivel global în prima jumătate a anului au condus la majorarea
prețurilor. Spre sfârșitul anului, prețurile petrolului au fost
semnificativ afectate de strategia OPEC privind oferta. În urma
deciziei din 30 noiembrie privind aplicarea, în prima jumătate a
anului 2017, a unei reduceri a producției în țările membre OPEC
(de 1,2 milioane de barili/zi), prețul țițeiului Brent a crescut.
Evoluția ascendentă a fost favorizată și de un acord
încheiat în 10 decembrie între membrii OPEC și unii producători
non-OPEC vizând o nouă restrângere a producției (cu 0,6 milioane
de barili/zi).
În anul 2016, prețurile materiilor prime exclusiv petrolul
au consemnat o redresare; cu toate acestea, cotațiile din sectorul
alimentar și, respectiv, din cel metalurgic au evoluat în direcții
opuse. Prețul materiilor prime agricole a urcat ca urmare a
condițiilor meteorologice din prima jumătate a anului, dar a suferit
un recul în timpul verii pe seama recoltelor abundente de grâu și
alte cereale. Prețurile metalelor s-au menținut la niveluri scăzute în
prima parte a anului, în contextul în care China a anunțat politici
de protecție a mediului care implică restrângerea consumului de
metale.
Dat fiind faptul că perspectiva privind cererea viitoare s-a
ameliorat prin prisma unor eventuale noi investiții în infrastructură
în China și în Statele Unite, ulterior prețurile metalelor s-au
redresat parțial.
4)Cursul monedei EURO in 2016
Cursul de schimb efectiv al euro s-a menținut relativ
stabil.În 2016, cursul de schimb al euro a fost relativ stabil în
termeni efectivi nominali (fig. 3). În termeni bilaterali însă, euro a
fluctuat față de unele dintre celelalte valute principale. Față de
dolarul SUA, euro a fost în mod remarcabil stabil în cea mai mare
parte a anului 2016, în condițiile în care randamentele s-au
menținut în mare neschimbate de ambele părți ale Atlanticului, dar
s-a depreciat către finele anului.
Slăbirea monedei euro față de yenul japonez a fost parțial
compensată de aprecierea față de lira sterlină.Coroana daneză este
în prezent singura monedă aflată în mecanismul cursului de
schimb II (MCS II). Moneda daneză a fost tranzacționată la un
curs apropiat de paritatea centrală în cadrul MCS II, în timp ce
Danmarks Nationalbank a majorat rata dobânzii de politică
monetară în ianuarie 2016 și a efectuat achiziții nete de valută cu
coroane daneze în 2016. Česká národní banka a continuat să
cumpere valută în conformitate cu angajamentul său de a interveni
pe piețele valutare pentru a preveni aprecierea cursului coroanei
cehe peste un anumit nivel.
De asemenea, și Hrvatska narodna banka și-a continuat
intervențiile pe piețele valutare în condițiile unui regim de curs de
schimb cu flotare controlată. Leva bulgărească a avut în
continuare un curs de schimb fix în raport cu euro. Euro s-a
menținut relativ stabil și față de francul elvețian, precum și de
forintul maghiar și leul românesc, consemnând însă o apreciere
față de coroana suedeză și, în mai mică măsură față de zlotul
polonez.
 Fig. 3:Cursul de schimb al EURO

4.1)Evoluții financiare
În anul 2016, piețele financiare din zona euro au fost în
continuare impulsionate, într-o mare măsură, de amplificarea
caracterului acomodativ al politicii monetare implementate de
BCE. Aceasta a contribuit la o diminuare treptată a randamentelor
obligațiunilor guvernamentale din zona euro în primele trei
trimestre ale anului. Totuși, pe fondul acțiunii unor factori globali,
randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro au
recuperat, către sfârșitul anului, o parte din scăderea consemnată
anterior în 2016.
Ratele dobânzilor pe piața monetară și costul finanțării
din surse externe a companiilor nefinanciare și-au continuat
declinul, atingând noi minime istorice. Condițiile de finanţare a
companiilor nefinanciare și a populației s-au îmbunătățit în
continuare.
Ratele dobânzilor pe piața monetară s-au menținut pe o
traiectorie descendentă în anul 2016, în principal pe fondul
continuării măsurilor de relaxare a politicii monetare a BCE.
 Reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit s-a transmis
rapid și integral în rata dobânzii la depozitele overnight (EONIA),
care s-a stabilizat ulterior la aproximativ -35 de puncte de bază
(Graficul 4). În concordanță cu evoluția sa istorică, EONIA a
consemnat majorări temporare la final de lună, mai reduse decât
cele înregistrate la începutul anului 2015, anterior amplificării
puternice a surplusului de lichiditate odată cu implementarea
programului de achiziționare de active (APP).

Fig. 4. Ratele dobânzilor de pe piața monetară și surplusul de lichiditate

Rata dobânzii EURIBOR la 3 luni și cea la 6 luni s-au

adâncit în teritoriu negativ. Scăderea ratelor EURIBOR s-a produs
în urma relaxării în continuare a politicii monetare, presiuni
suplimentare în sensul scăderii fiind exercitate de tendința de
creștere a lichidității excedentare. Majorarea surplusului de
lichiditate cu peste 500 de miliarde EUR pe parcursul anului s-a
datorat, în principal, achizițiilor realizate în cadrul programului de
achiziționare de active și, într-o măsură mai mică, noii serii de
operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL-II).
Excedentul de lichiditate a atins 1 200 de miliarde EUR la sfârșitul
anului (Graficul 4).