Eliminarea efectului inflaţiei din calculele economice

1. Problema Tehnofrig

S.C. Tehnofrig S.A. a înregistrat în perioada 1990-1999 următoarea evoluţie a cifrei de

afaceri :

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
CA(mil.lei) 572 1726 3250 7287 15017 17353 30788 41272 40572 55966

Se cere:
a) Reprezentaţi și interpretaţi evoluţia cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate
de o firmă, respectiv totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea
lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp determinată.

Cifra de afaceri (milioane lei)

60000

50000

40000

30000
Cifra de afaceri (milioane lei)

20000

10000

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

b) Recalculaţi valorile cifrei de afaceri în lei “constanţi” ai anului 1990.

Reprezentaţi din nou și interpretaţi.

Inflația este un dezechilibru de ansamblu al economiei care se manifestă printr-o

creștere generalizată a prețurilor și prin scăderea simultană a puterii de cumpărare a banilor.
Cel mai utilizat instrument de exprimare a inflaţiei este indicele de creștere a preţurilor
ICP, (indicele prețurilor de consum, indice de inflaţie).
Indicii preţurilor de consum sunt calculaţi cu periodicitate lunară și măsoară evoluţia
preţurilor între două perioade de timp.
 ICP = (P2 / P1) * 100 [%]
unde :
ICP – indicele de creștere a preţurilor
P2 – pretul la momentul t2
P1 – pretul la momentul t1.

Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau scăzut într-un interval
anume de timp.

Ex : ICP = 225% rezultă că rata procentuală a inflaţiei = 125%

Interpretare: Preţurile au crescut cu 125%, sau putem spune că au crescut de 2,25 ori.

Pentru facilitarea înţelegerii modului în care se utilizează acești indici am făcut o

comparaţie cu compunerea unei sume depuse la bancă cu o anumită dobândă.
Presupunem că depuneţi la bancă o sumă S0 la 1 ianuarie anul 1, dobânda oferită de
bancă este d1[%]/an. Ce sumă veţi avea în bancă la sfârșitul anului 1 ?

S1= S0 + d1 * S0 = S0*(1 +d1)

Pentru anul 2 dobânda oferită de bancă este d2[%]/an, suma de la sfârșitul anului 2 este
(presupunând că aţi lăsat toţi banii la bancă în continuare):

S2= S1 + d2 * S1 = S1*(1 +d2) = S0*(1 +d1) * (1 +d2)

In mod similar, la sfârșitul anului n, cu o dobândă dn[%]/an, suma va fi:

Sn= Sn-1 + dn * Sn-1 = Sn-1*(1 +dn) = S0*(1 +d1) * (1 +d2)*…..* (1 + dn)

Similar, pentru inflatie:

Sn= Sn-1 + in * Sn-1 = Sn-1*(1 +in) = S0*(1 +i1) * (1 +i2)*…..* (1 + in)

Obs. Parantezele de mai sus (de la relaţia cu inflaţia) sunt chiar indicii de creștere a preţurilor
(indicii preţurilor de consum) exprimaţi neprocentual.

Ex : pentru un ICP = 125%, sau 1,25 ; inflatia este 25%(exprimată procentual) sau 0,25 daca ar
trebui să o înlocuim în relaţia de mai sus.

Recalcularea valorile cifrei de afaceri în lei “constanţi” ai anului 1990

Din tabelul cu indici cu bază în lanţ am extras valorile necesare pentru rezolvarea acestui
subpunct :

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
CA(mil.lei) 572 1726 3250 7287 15017 17353 30788 41272 40572 55966
ICP[%] 137,7 322,8 299,2 395,5 161,7 127,8 156,9 251,4 140,6 154,8

CA1990 in lei 1990 = 572 mil.lei 1990

CA1991 in lei 1990 = 1726 / (1+i1991) = 1726/ ICP1991 = 1726/3,228 = 534,69 mil.lei 1990
CA1992 in lei 1990 = 3250/(3,228*2,992) = 336,5 mil.lei 1990

CA1993 in lei 1990 = 7287/(3,228*2,992*3,955) = 190,76 mil.lei 1990

CA1994 in lei 1990 = 15017/(3,228*2,992*3,955*1,617) = 243,12 mil.lei 1990

CA1995 in lei 1990 = 17353/(3,228*2,992*3,955*1,617*1,278) = 219,83 mil.lei 1990

CA1996 in lei 1990 = 30788/(3,228*2,992*3,955*1,617*1,278*1,569) = 248,58 mil.lei 1990

CA1997 in lei 1990 = 41272/(3,228*2,992*3,955*1,617*1,278*1,569*2,514) = 132,55 mil.lei 1990

CA1998 in lei 1990 = 40572/(3,228*2,992*3,955*1,617*1,278*1,569*2,514*1,406) = 92,67 mil.lei

1990

CA1999 in lei 1990 = 55966/(3,228*2,992*3,955*1,617*1,278*1,569*2,514*1,406*1,548) = 82,58

mil.lei 1990

Valorile recalculate sunt :

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
CA(mil.lei 572 534,69 336,5 190,76 243,12 219,83 248,58 132,55 92,672 82,58
1990)

Cifra de afaceri(milioane lei 1990)

700

600

500

400

Cifra de afaceri(milioane lei 1990)

300

200

100

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

2. Salariul inginerului stagiar

În luna octombrie 1990, salariul (net) al unui inginer stagiar era de 2.615 lei pe lună.
Calculaţi care ar fi trebuit să fie valorile acestui salariu, la sfârşitul fiecărui an, pentru a
compensa efectul inflaţiei.
Cât ar trebui să fie acest salariu astăzi?
 Rezolvare :

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
ICP[%] 137,7 322,8 299,2 395,5 161,7 127,8 156,9 251,4 140,6 154,8 140,7

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ICP[%] 132,7 117,8 114,1 109,3 108,6 104,87 106,57 106,30 104,74 107,96

Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ICP[%] 103,14 104,95 101,55 100,83 99,07 99,46 103,32 103,27 104,04 104,04

Anul 2021
ICP[%] 105,55
01.01-30.09

Soct 1990 = 2615

S1990= 2615*1,377 = 3600,86 lei

S1991= 2615*1,377 * 3,228 = 11.623,56 lei

S1992= 2615*1,377 *3,228* 2,992 = 34.777,69 lei

S1993= 2615*1,377 * 2,992 * 3,955 = 137.545,77 lei

în mod analog pot fi calculate si valorile pentru anii de la 1994 pana la 2020.

Ssept 2021 = 2615 * (produsul tuturor indicilor) = 2615 * 4790,7794 = 12.527.888,13 ROL

= 1.253 RON

Notă : indicii din tabelul de mai sus au fost luaţi din fișierul pe care vi l-am încarcat în Teams
(care cuprinde indicii de creștere a preţurilor pentru perioada 1990 - septembrie 2021). Indicii au
fost luaţi din tabelul pentru indici cu bază fixă, pentru perioada 1990-2020 (sunt indicii din luna
decembrie), pentru anul 2021 am luat indicele din septembrie 2021 (tot din tabelul cu indici
bază fixă).

3. Preţul benzinei
În luna octombrie 1990 preţul benzinei CO-98 era de 9 lei/litru. Ţinând cont de efectul
inflaţiei, calculaţi care ar trebui să fie astăzi acest preţ.

Similar cu problema anterioară :

Pret benzina sept 2021 = 9 * (produsul tuturor indicilor) = 9 * 4790,7794 = 43.117,01 ROL/litru

= 4,31 RON/litru
 4. O datorie mai veche
Presupuneţi că la data de 1 octombrie 2018 ar fi trebuit să primiţi suma de 3.000 lei.
Pentru a compensa efectul inflaţiei, ce sumă ar fi trebuit să primiţi dacă datoria v-ar fi fost
plătită la 30.04.2021 ?
Rezolvare:

INDICI CU BAZĂ ÎN LANŢ INDICI CU BAZĂ FIXĂ

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Ianuarie 100,78 100,83 100,41 101,33 Ianuarie 100,78 100,83 100,41 101,33
Februarie 100,30 100,79 100,25 100,41 Februarie 101,08 101,63 100,66 101,75
Martie 100,29 100,49 100,50 100,38 Martie 101,37 102,13 101,16 102,14
Aprilie 100,54 100,61 100,26 100,45 Aprilie 101,92 102,75 101,42 102,60
Mai 100,47 100,46 100,05 100,53 Mai 102,40 103,22 101,47 103,14
Iunie 100,02 99,77 100,08 100,27 Iunie 102,42 102,98 101,55 103,42
Iulie 99,52 99,80 100,00 100.97 Iulie 101,93 102,77 101,55 104,42
August 100,28 100,06 99,95 100,24 August 102,22 102,83 101,50 104,67
Septembrie 100,47 100,09 99,86 100,84 Septembrie 102,70 102,92 101,36 105,55
Octombrie 100,52 100,43 100,22 Octombrie 103,23 103,36 101,58
Noiembrie 99,87 100,23 100,13 Noiembrie 103,10 103,60 101,71
Decembrie 100,16 100,42 100,34 Decembrie 103,27 104,04 102,06

S = 3000*1,0052*0,9987*1,0016*1,0404*1,0206*1,0260 = 3286,29 lei

Sau

INDICI CU BAZĂ ÎN LANŢ INDICI CU BAZĂ FIXĂ

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Ianuarie 100,78 100,83 100,41 101,33 Ianuarie 100,78 100,83 100,41 101,33
Februarie 100,30 100,79 100,25 100,41 Februarie 101,08 101,63 100,66 101,75
Martie 100,29 100,49 100,50 100,38 Martie 101,37 102,13 101,16 102,14
Aprilie 100,54 100,61 100,26 100,45 Aprilie 101,92 102,75 101,42 102,60
Mai 100,47 100,46 100,05 100,53 Mai 102,40 103,22 101,47 103,14
Iunie 100,02 99,77 100,08 100,27 Iunie 102,42 102,98 101,55 103,42
Iulie 99,52 99,80 100,00 100.97 Iulie 101,93 102,77 101,55 104,42
August 100,28 100,06 99,95 100,24 August 102,22 102,83 101,50 104,67
Septembrie 100,47 100,09 99,86 100,84 Septembrie 102,70 102,92 101,36 105,55
Octombrie 100,52 100,43 100,22 Octombrie 103,23 103,36 101,58
Noiembrie 99,87 100,23 100,13 Noiembrie 103,10 103,60 101,71
Decembrie 100,16 100,42 100,34 Decembrie 103,27 104,04 102,06

S = 3000*1,0052*0,9987*1,0016*1,0404*1,0206*1,0133*1,0041*1,0038*1,0045 = 3286,03 lei

Dacă în loc de 30 aprilie 2021, trebuia să actualizăm până la 20 aprilie 2021?

Trebuie sa estimam indicele de crestere a preturilor pentru perioada 1-20 aprilie 2021.
ICP pentru luna aprilie 2021 este 100,45% (din tabelul cu indici cu bază lanţ), rezultă că inflaţia
este 0,45%. Cu regula de trei simplă putem estima inflaţia pentru 20 zile din luna aprilie 2021:
 30 zile 0,0045
20 zile x

X= (20*0,0045)/30 = 0,0030

Deci rata procentuală a inflaţiei pentru perioada 1-20 aprilie 2021 este 0,30%,
rezulta ICP = 100,30%

Suma actualizata pana la 20 aprilie 2021 (inclusiv) este:

S = 3000*1,0052*0,9987*1,0016*1,0404*1,0206*1,0133*1,0041*1,0038*1,0030 = 3281,12 lei

Sau S = 3000*1,0052*0,9987*1,0016*1,0404*1,0206*1,0214*1,0030 = 3281,37 lei

5. Cat este indicele de inflatie pentru perioada 23 octombrie 2015-23

octombrie 2018? (inclusiv zilele de 23)

INDICI CU BAZĂ ÎN LANŢ INDICI CU BAZĂ FIXĂ

2015 2016 2017 2018 2015 2016 2017 2018

Ianuarie 100,43 99,22 99,81 100,78 Ianuarie 100,43 99,22 99,81 100,78
Februarie 100,33 99,76 99,91 100,30 Februarie 100,76 98,98 99,72 101,08
Martie 100,41 100,10 100,08 100,29 Martie 101,17 99,08 99,80 101,37
Aprilie 100,13 99,85 100,28 100,54 Aprilie 101,30 98,93 100,08 101,92
Mai 100,47 100,25 100,28 100,47 Mai 101,78 99,18 100,36 102,40
Iunie 97,05 99,83 100,04 100,02 Iunie 98,78 99,01 100,40 102,42
Iulie 99,83 99,76 100,32 99,52 Iulie 98,61 98,77 100,72 101,93
August 99,49 100,07 99,80 100,28 August 98,11 98,84 100,52 102,22
Septembrie 100,26 99,89 100,50 100,47 Septembrie 98,37 98,73 101,02 102,70
Octombrie 100,28 100,43 101,28 100,52 Octombrie 98,65 99,15 102,31 103,23
Noiembrie 100,31 100,07 100,66 99,87 Noiembrie 98,96 99,22 102,99 103,10
Decembrie 100,11 100,24 100,32 100,16 Decembrie 99,07 99,46 103,32 103,27

Pentru perioada 23 oct 2015-31 0ct 2015 (inclusiv 23 oct)

ICP luna oct 2015 bază lanţ = 100,28%

31 zile 0,28%
9 zile x

X= (9*0,28)/31 = 0,08% rezultă ICP=100,08 % sau 1,0008

Pentru perioada 01 oct 2018-23 0ct 2018 (inclusiv 23 oct)

ICP luna oct 2018 bază lanţ = 100,52%

31 zile 0,52%
23 zile x

X= (23*0,52)/31 = 0,38% rezulta ICP=100,38 % sau 1,0038

Indicele cerut în enunţul problemei:

 ICP = 1,0008*1,0031*1,0011*0,9946*1,0332*1,0270*1,0038= 1,0646
ICP = 106,46%

Deci indicele de inflaţie pentru perioada 23 oct. 2015 ora 0 – 23 oct. 2018 ora 24 este 106,46%,
de aici o rezultă o rată procentuală a inflaţiei (pentru perioada respectivă) de 6,46%.

6. Completare valori indici care lipsesc

Dintr-o neatenţie aţi pătat cu cafea foaia cu indicii de creştere a preţurilor (indicii de
inflaţie) din tabelele de mai jos, astfel că o parte din valori au devenit ilizibile.
INDICI CU BAZĂ ÎN LANŢ INDICI CU BAZĂ FIXĂ
2001 2001
Ianuarie A Ianuarie 103,7
Februarie 102,3 Februarie B
Martie 102,0 Martie C
Aprilie 102,7 Aprilie 111,1
Mai D Mai 113,0
Iunie E Iunie 114,8
Iulie 101,3 Iulie 116,3
August 102,2 August 121,2
Septembrie 101,9 Septembrie
Octombrie F Octombrie 126,4
Noiembrie 102,7 Noiembrie 129,8
Decembrie 102,2 Decembrie

Se cere:
a) Reconstituiţi valorile indicilor A, B, C, D, E şi F dând explicaţiile necesare sau arătând
modul în care aţi calculat.
b) Cât a fost rata (procentuală !) a inflaţiei pe întreg anul 2001?

Rezolvare punct a)

A= 103,7%

Pt calcul B:

B= 1,037*1,023*100 = 106,0%

Pt calcul C:

C= 1,037*1,023*1,020*100 = 1,060*1,020*100 = 108,1%

Pt calcul D:

1,037(A) *1,023*1,020*1,027*D*100= 113,0%

D= 113,0/(1,037(A) *1,023*1,020*1,027) = 101,7%

Sau:

1,037(A) *1,023*1,020*1,027 *100 = 111,1%

1,111*D = 113,0%

Pt calcul E:

E = (114,8/113,0) *100 = 101,6%

Pt calcul F:

1,212*1,019*F= 126,4%

F = 126,4/(1,212*1,019) = 102,5%

Rezolvare punct b)

Pentru rezolvarea acestui punct trebuie calculată valoarea indicelui din luna decembrie din
tabelul cu indici bază fixă, o voi nota cu G, modul de calcul este următorul:

G= 1,298*1,022*100 = 132,6%

sau

G/1,298 = 1,022

Deci, rata procentuală a inflaţiei pentru întreg anul 2001 este 32,6%.

Formele inflației sunt:

 Inflația târâtoare (redusă sau liniștită) {engl. creeping inflation} se referă la creșterea
treptată și continuă a prețurilor de sub 3% pe an. Termenul a fost propus de către Franklyn
Holzman, profesor la universitatea Tufts, Massachusetts, SUA, în 1959. Este o inflație
considerată “normală” și care nu are efecte dăunătoare asupra economiei.

 Inflația moderată {engl. walking inflation} reprezintă creșterea anuală a prețurilor

cuprinsă între 3 și 10% pe an. Este așa numita “inflație de o cifră” care este considerată
“acceptabilă”, desi scăderea puterii de cumpărare a banilor devine perceptibilă. Ea dă
semnalul creșterii consumului, în sensul că oamenii încep să cumpere mai mult astăzi
pentru că știu că prețurile viitoare vor fi mai mari.

 Inflația ridicată (rapidă) {engl. running inflation}, cuprinsă între 10-30% pe an, începe să
provoace probleme în economie. Oamenii au tendința să “scape de bani” deoarece
scăderea puterii de cumpărare devine deranjantă. Nu se mai poate vorbi despre o
“stabilitate a prețurilor”, acestea crescând de mai multe ori pe an. Previziunile economice,
planurile de afaceri sunt tot mai greu de întocmit. Economiile populației se diminuează
vizibil.
  Inflație galopantă {engl.galloping inflation} este denumită o creștere a prețurilor între
30% și 1000% pe an. Economia devine instabilă. Oamenii încearcă să “scape de bani”,
adică să cumpere și ceea ce nu au nevoie, doar pentru a nu păstra banii, care se
devalorizează rapid. Creșterea rapidă a prețurilor face salariile insuficiente chiar și pentru
nevoile de bază, generând mișcări de protest ale salariaților (manifestații, greve) în urma
cărora se măresc, într-o oarecare măsura salariile. Ca urmare a creșterilor costurilor cu
salariile, angajatorii sunt nevoiți să mărească și ei prețurile produselor. Acest ciclu se repetă
generând ceea ce se numește “spirală inflaționistă”

 Hiperinflația {engl. hyperinflation} reprezintă creșterea prețurilor de peste 50% pe lună

sau 1.000% pe an. Definiția hiperinflației a fost formulată pentru prima dată de către Phillip
Cagan, profesor la Universitatea Columbia, SUA, în 1956. Hiperinflația începe în luna în
care creșterea prețurilor depășește 50% și se termină atunci când rata creșterii prețurilor
scade sub 50%, cu condiția ca timp de cel puțin un an să se mențină sub acest nivel. După
alți autori, hiperinflația presupune o rată medie anuală a creșterii prețurilor de cel puțin
1.000%. În acest context, preturile se schimbă de mai multe ori pe zi iar salariile pot să
ajungă să fie plătite zilnic. Banii nu mai au aproape nici o valoare, oamenii începând să
renunțe la folosirea monedei naționale în favoarea unor monede străine (stabile), a aurului
sau chiar a schimbului în natură (troc).

Alți termeni folosiți în legătură cu inflația:

 Inflația de bază {engl. core inflation} este o componentă a ratei inflației, care este
persistentă și generalizată. Ea reflectă variația prețurilor libere (necontrolate) și a celor cu
volatilitate (variație) relativ redusă. Se calculează pe baza indicelui de creștere a prețurilor
de consum, din care se scad prețurile administrate (cele ale căror ajustare necesită
aprobarea autorităților statului) și pe cele cu volatilitate ridicată (ex. alimente, energie,
combustibili).
 Dezinflatia {engl. disinflation} reprezintă o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor
(prețurile cresc, dar din ce în ce mai puțin). De exemplu, rata inflației într-o lună este de
2,2% și în lunile următoare scade la 1,8% și apoi la 1,2%. Putem vorbi de dezinflație doar în
situația unei inflații. Practic, dezinflația este procesul de reducere a amplorii inflației.
 Criză inflaționistă {engl. inflation crisis} este acea perioadă de timp, de cel puțin doi ani,
pe parcursul căreia rata anuală a inflației depășește 40%. Definiția crizei inflaționiste a fost
propusă de către Michael Bruno și William Easterly, economiști la Banca Mondială, în 1998.
 Stagflația {engl. stagflation} reprezintă o perioadă de stagnare (sau creștere foarte
redusă) a economiei însoțită de creșterea inflației și a șomajului.
 Slumpflația {engl. slumpflation} reprezintă o perioadă de declin economic (recesiune)
însoțită de creșterea inflației și a șomajului.
 Biflația {engl. biflation} se referă la o combinație de inflație și deflație, care apar
simultan, în diferite sectoare ale economiei. De exemplu, prețul materiilor prime poate să
crească dar, în același timp, prețurile imobiliarelor să scadă.
 Agflația {engl. agflation} reprezintă o creștere generalizată a prețurilor produselor
agricole. De regulă, este generată de o creștere a cererii de produse alimentare dar și de
produse agricole în scop energetic (ex. biocombustibili, biomasă). Mai rar, se produce din
cauza scăderii ofertei (producției) de produse agricole, datorită unor catastrofe naturale,
războaie, condiții meteorologice nefavorabile etc..
 Deflaţia {engl. deflation} este opusul inflaţiei, adică o scădere continuă şi generalizată a
preţurilor şi este considerată un fenomen mai rău decât inflaţia prin faptul că nu stimulează
activitatea economică, descurajează producţia (deoarece agenţii economici vor obţine
profituri din ce în ce mai mici) şi, în final, duce la recesiune economică.
 Cea mai mare inflaţie din istorie
Ungaria, iulie 1946: Rata lunară a inflaţiei: 4.190.000.000.000.000.000 % După cel de-al
doilea război mondial, nu se mai găsea nimic. Foşti aliaţi ai Germania naziste, ocupaţi de
Armata Sovietică, ungurii au votat totuşi un partid conservator la alegerile din noiembrie 1945.
Evident, au apărut tensiuni între sovietici şi conducerea ţării, care nu au ameliorat cu nimic
situaţia economică. În plus, nici comuniştii nu aveau nici un interes pentru îmbunătăţirea
situaţiei economice, dând vina pe guvern pentru situaţia economică. Fără nici un ajutor din
exterior, statul ungar nu a avut altă soluţie pentru a plăti salariile decât tipărirarea a miliarde de
pengo, moneda ungară de la acea vreme. Rezultatul: hiperinflaţia. Între august 1945 şi iulie
1946, preţurile au crescut cu 207% în fiecare zi, în medie.
Sursa: https://www.economica.net/cand-banii-nu-mai-conteaza--unde-si-cand-a-fost-cea-mai-
mare-inflatie-din-istorie--top-5_34314.html

Forintul a inlocuit pengo la o rata de 1 forint = 4×1029 pengo, aceasta rata de schimb
fiind, de fapt, una imaginara.

Preţul unui kg de pâine, în Ungaria, după război

- august 1945 - 6 pengő

- noiembrie 1945 - 80 pengő la începutul lunii şi 135 pengő la finele lunii
- decembrie 1945 - 310 pengő la începutul lunii şi 550 pengő la finele lunii
- ianuarie 1946 - 700 pengő la începutul lunii şi 7.000 pengő la finele lunii
- mai 1946 - 8.000.000 pengő la începutul lunii până la 360.000.000 pengő la finele lunii
- iunie 1946 - 5.850.000.000 pengő
Management industrial Suport de curs 2021/2022

Obiectivele învățării

După parcurgerea acestei teme veți fi

capabili să:
MANAGEMENT INDUSTRIAL Cunoașteți specificul activităților de

evaluare și control;
Tema #07 Știți unele instrumente folosite pentru

control;
Funcțiunea de
Știți să folosiți indicatori.

evaluare-control
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 2

Funcțiunea de evaluare-control Funcțiunea de evaluare-control

Scopurile controlului:
Funcțiunea de evaluare-control cuprinde
de evaluare: constatarea rezultatelor obținute și
activitățile de cercetare și apreciere a 

compararea cu standardele (valorile normale);

activităților organizației și luarea măsurilor
de corecție care se impun, pentru ca
performanțele obținute să fie în concordanță
cu obiective stabilite.
 Evaluarea și controlul merg „mână în mână” cu
planificarea !!!
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU
 de informare: oferă informații factorilor de
decizie;
 de prevenție: înlăturarea factorilor care pot
crea abateri;
 de corecție: înlăturarea abaterilor apărute;
 de educație: influențează comportamentul
uman („zahărul și nuiaua”).
3 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 4

Procesul de evaluare-control Clasificarea controlului

Stabilirea domeniilor de control După aria de efectuare:

 Control total: se verifică toate elementele;
Stabilirea standardelor (valorilor normale dorite)  Control parțial (selectiv / prin sondaj): se verifică
doar unele elemente;
Masurarea performantelor
După momentul efectuării:
Compararea performantelor cu standardele  Control preventiv: se face înainte de activitatea
preconizată;
Neindeplinirea standardelor  Control concomitent: se face simultan cu activitatea
Indeplinirea standardelor
preconizată;
Luarea masurilor de corectie  Control final: se face după activitatea preconizată.

Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 5 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 6

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 1

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Clasificarea controlului Metode și tehnici de control

După persoana/organul care face controlul: 1.Lista de verificare {engl. Check-list} se folosește
pentru colectarea de informații (cantitative sau calitative)
 Autocontrol: se face de către executant;
sau pentru verificarea îndeplinirii unor condiții.
 Control intern: se face de către cineva din interiorul
organizației;
 Control extern: se face de către cineva din afara
organizației.

Auditul este un proces de evaluare periodică,

având ca scop încadrarea proceselor/activităților în
procedurile, normele sau standardele prestabilite.
Auditul vrea să ajute, nu să pedepsească !!!
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 7 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 8

Metode și tehnici de control Metode și tehnici de control

2.Diagrama Pareto 3.Diagrama cauză-efect (Naoru Ishikawa)

Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 9 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 10

Metode și tehnici de control Controlul financiar

4.Tabloul de bord echilibrat (Balanced Scorecard)
1.Bugetul {engl. Buget} este o previziune, de
Indicatorii financiari
regulă financiară, pentru o anumită perioadă de

nu sunt suficienți
pentru a evalua
performanțele unei
timp.
firme !!!  Buget incremental (se pornește de la bugetul
Model propus de Robert
anterior);


Kaplan (profesor de
contabilitate la Harvard) și
David Norton (fondator
 Buget ce bază zero (orice sumă trebuie justificată).
și președinte al unei firme
de consultanță);
Exemple:
 Au propus un instrument  Buget de venituri și cheltuieli;
cu patru perspective în
 Buget de numerar (cash-flow);
loc de una;
 Pentru fiecare perspectivă  Buget de cheltuieli de capital (anticipează investiții în terenuri,
se elaborează obiective și clădiri, echipamente etc.);
măsuri (programe de
acțiuni).
 Bugete nemonetare (de timp, personal etc.).
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 11 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 12

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 2

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Controlul financiar Controlul financiar

2.Declarații financiare {engl. Financial 3.Audituri {engl. Audits}: sunt verificări oficiale
statements} sunt documente financiare pentru o (formale) ale situației diferitelor sisteme și a
anumită perioadă de timp. documentelor financiare.
 Bilanțul contabil {engl. Balance sheet} arată  Audituri interne;
situația patrimoniului la un moment dat;  Audituri externe.
 Balanța de verificare {engl. Trial balance}
permite verificarea exactității înregistrărilor în conturi;
 Contul de profit și pierdere {engl. Income
statement} cuprinde veniturile și cheltuielile unui an;
 Fluxul de numerar {engl. Cash-flow} cuprinde
intrările și ieșirile de mijloace de plată.

Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 13 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 14

Controlul financiar Analiză de indicatori

4.Analiză de indicatori {engl. Ratio analysis}. 1.Indicatori ai valorii firmei
Indicatorii se exprimă sub forma unor rapoarte 1.1. Valoarea nominală a unei acțiuni {engl. nominal
semnificative între două mărimi, sau grupe de value sau par value}
mărimi din documentele financiare ale firmei.
Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra Capital social
Vnominala 


situaţiei financiare şi luarea deciziilor pentru activitatea Numar de actiuni emise

viitoare.
 Indicatorii financiari sunt reglementați și clasificați în
diferite grupe.  Arată valoarea acțiunii în momentul înființării societății pe
acțiuni;
 Pe langă aceștia, fiecare manager, poate să își
calculeze indicatori pe care îi consideră relevanți  Am putea spune că este o „valoare istorică”
activității care o desfășoară.
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 15 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 16

Analiză de indicatori Analiză de indicatori

1.Indicatori ai valorii firmei 1.Indicatori ai valorii firmei
1.2. Valoarea contabilă a unei acțiuni {engl. book 1.3. Valoarea de piață a unei acțiuni {engl. market
value sau asset value} value}
Capital social  Rezerve de capital  Profit retinut
Vcontab  Vpiata  valoarea la care se tranzactioneaza actiunile
Numar de actiuni emise
 Posibilități de tranzacționare:
 Arată valoarea prezentă a acțiunii, calculată prin metode
La Bursa de valori
contabile;


 Pe piața OTC („over the counter”);

 Valoarea de piață a activelor diferă adesea de valoarea  Nu se tranzacționează.
contabilă a acestora !!!
 Am putea spune că este „valoarea reală (adevărată)”
 Am putea spune că este o „valoare orientativă”
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 17 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 18

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 3

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Analiză de indicatori Analiză de indicatori

1.Indicatori ai valorii firmei 2.Indicatori de rentabilitate
1.4. Capitalizarea bursieră {engl. market 2.1. Rentabilitatea vânzărilor {engl. Return on sales}
capitalization}
Profit net anual
CB  Vpiata  Numar de actiuni emise Rentabilitatea vanzarilor  100 [%]
Vanzari anuale

 Se folosește pentru firmele cotate la bursă;
 Arată valoarea actuală a tuturor acțiunilor firmei;
 Am putea spune că este „valoarea de piață, actuală, a
întregii firme”
 Indicatorul arată câți lei profit net obține firma din 100 de lei
vânzări;
 Valoarea indicatorului depinde de industrie, de mărimea firmei,
de conjunctura economică etc.;
 În principiu, valorile mai ridicate indică o situație mai bună.

Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 19 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 20

Analiză de indicatori Analiză de indicatori

2.Indicatori de rentabilitate 2.Indicatori de rentabilitate
2.2. Rentabilitatea activelor {engl. ROA – Return on 2.3. Rentabilitatea capitalului propriu {engl. ROE –
assets} Return on equity}
Profit net anual Profit net anual
Rentabilitatea activelor  100 [%] Rentab capitalului propriu  100 [%]
Total active Capital propriu
 Indicatorul arată câți lei profit net obține firma din 100 de  Indicatorul arată câți lei profit net obține firma din 100 de
lei investiți în active; lei investiți de către proprietari;
 Valoarea indicatorului depinde de industrie, de mărimea  Valoarea indicatorului depinde de specificul și situația
firmei, de conjunctura economică etc.; firmei;
 În principiu, valorile mai ridicate indică o situație mai  În principiu, valorile mai ridicate indică situații mai bune.
bună.
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 21 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 22

Analiză de indicatori Deci, ce este controlul?

3.Indicatori de productivitate
3.1. Productivitatea muncii {engl. Productivity per
employee}
Productia anuala
Productivitatea muncii 
Nr mediu de angajati
Cifra de afaceri
Productivitatea muncii 
Nr mediu de angajati
Valoare adaugata
Productivitatea muncii 
Nr mediu de angajati
[cantitate / angajat ] sau [lei / angajat ]
Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 23 Conf.dr.ing. Sorin ȘUTEU 24

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 4

Management industrial
MANAGEMENT INDUSTRIAL
Tema #08
Costuri și
calculul costurilor
Cheltuială vs. cost
Exemple de cheltuieli:
 Cheltuieli cu materie primă, materiale,
componente etc. – se achiziționează atunci
când este nevoie (la comandă) sau la intervale
convenite;
 Cheltuieli cu utilități (energie electrică, gaz,
apă-canalizare, telefon, internet etc.) – se
furnizează continuu dar se factuerează la
intervale regulate de timp (de regulă lunar).
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate:
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Suport de curs 2021/2022
Cheltuială vs. cost
Cheltuială:
Engl.: expense, expenditure, spending
Germ.: Aufwand
 Reprezintă expresia valorică (bănească) a unui
consum de resurse, raportat (de regulă) la un
interval de timp sau pentru o activitate
economică.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 2
Cheltuială vs. cost
Exemple de cheltuieli:
 Cheltuieli cu servicii (ex. Cheltuieli de transport,
Cheltuieli cu curățenia etc. – atunci când aceste
servicii sunt externalizate;
 Cheltuieli cu salariile (și altele asimilate salariilor
– prime, premii etc.) – se plătesc o dată sau de
două ori pe lună;
 Etc.
3 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 4
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. Cheltuieli cu serviciile executate de terti
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
615. Cheltuieli cu pregatirea personalului
5 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 6
1
Management industrial
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
68. Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere
sau pierdere de valoare
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Exemple de costuri:
 Costul cu materia primă, materiale,
componente – reprezintă valoarea (bănească)
a materiei prime, materialelor, componentelor
incluse într-un produs;
 Costul cu utilitățile (energie electrică, gaz, apă-
canalizare, telefon, internet etc.) – consumate
pentru realizarea unei unități din produsul
respectiv.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Suport de curs 2021/2022
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantaje in natura si tichete acordate salariatilor
643. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu prime de participare a personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
646. Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca
65. Alte cheltuieli de exploatare
651. Cheltuieli din operatiuni de fiducie
652. Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator
654. Pierderi din creante si debitori diversi
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
7 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 8
Cheltuială vs. cost
Cost:
Engl.: cost
Germ.: die Kost/die Kosten
 Reprezintă expresia valorică (bănească) a unui
consum de resurse, efectuat pentru realizarea
unui produs (bun sau serviciu).
 Atenție! Raportarea se face la unitatea de
produs !!!
9 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 10
Cheltuială vs. cost
Dacă contabilitatea înregistrează cheltuieli,
cum se obțin costurile?
 Pe lângă Contabilitatea financiară există și
Contabilitatea de gestiune (numită și
Contabilitate managerială) care are tocmai
rolul de a permite calculul costurilor.
 În principiu, costurile se calculează prin
repartizarea cheltuielilor pe produse !
11 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 12
2
Management industrial Suport de curs 2021/2022

De ce sunt importante costurile? De ce sunt importante costurile?

În economia centralizată (de comandă):

Costul + Beneficiul dorit => Prețul
 Cel mai adesea, intreprinderile se găseau în situație de
monopol sau oligopol; Chiar și când erau mai numeroase,
nu se găseau într-o concurență reală (beneficiari/furnizori
alocați sau alocarea zonelor de operare);
 Conceptul de „pierderi planificate”; unor intreprinderi
sau industrii li se permitea să lucreze în pierdere pentru
că această pierdere era acoperita din beneficiul altor
intreprinderi sau industrii (proprietatea era de stat).
În economia concurențială (de piață):
Prețul – Costul => Profitul rămas
 Prețul este stabilit de piață, pe baza jocului
cerere-ofertă;
 Singurul element pe care firma îl poate influența
este costul;
 Pentru a rămâne cu profit mai mare, firma
trebuie să producă la un un cost mai redus !!!

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 13 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 14

Cel mai simplu mod de calcul al costului? Cel mai simplu mod de calcul al costului?

Metoda costului global: Metoda costului global (continuare):

Cheltuieli totale
 Exemplu: Cost cărbune = =
Producție totală
 O întreprindere minieră exploatează exclusiv 360.000.000
cărbune (lignit); = = 1.500 lei/tonă
240.000
 Producția anuală a fost de 240.000 tone;  Metodă foarte simplă, dar...
 Cheltuielile anuale au fost de 360.000.000 lei;  Se poate utiliza extrem de rar, deoarece cele mai
 Cât este costul unei tone de cărbune? multe firme nu se limitează la realizarea unui
singur produs!!!

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 15 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 16

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

1. Costuri directe / indirecte: Exemplu: producerea unei mese de birou
 În materii prime directe intră:
 Costurile directe = acele costuri care  Plăcile de PAL
se pot calcula nemijlocit (cu precizie)  Bandă pentru canturile plăcilor de PAL
pe unitatea de produs.  În materiale directe intră:
Din păcate, puține costuri se încadrează în această  Adeziv (clei)
categorie:  În componente directe intră:
 Materii prime și materiale directe (incl. componente  Picioare (pt birou)
directe);  Balamale (pt uși)
 Manopera directă.  Șine (pt sertare)
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 17 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 18

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 3

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

Exemplu: producerea unei mese de birou
Atenție! În calculul costurilor, materia primă,
materialele și componentele se introduc la prețul
de achiziție, fără TVA !!!
Preț cu TVA
Preț fără TVA = -----------------------------------------
( 1 + Cota procentuală de TVA)
Actualmente există mai multe cote de TVA: 19%
(cota normală), 9% și 5% (cote reduse).
Exemplu: producerea unei mese de birou
 În manopera directă intră o parte din salariile
(mai precis din cheltuielile salariale) ale
muncitorilor care realizează produsul;
 partea din salariu este proporțională cu
ponderea operației respective (norma de
timp) în fondul de timp de lucru al
muncitorului.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 19 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 20

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

 Ex: pentru un muncitor la tâmplarie
Dacă fondul de timp de muncă al muncitorului este:
Ftm = 22 zile/lună * 8 ore/zi * 60 min/oră = 10.560 min/lună
Dacă norma de timp pentru operația de croire a plăcilor de PAL este:
Nt = 4,5 minute/buc ! [bucată de birou (produs finit)] !
Și salariul brut lunar al muncitorului este:
SBL = 5.000 lei/lună sau
salariul brut pe minut este:
SBM = (5.000 lei/lună) / (10.560 min/lună) = 0,47 lei/min
Atunci manopera directă la operația de croire este:
s = Nt * SBM = 4,5 min/buc * 0,47 lei/min = 2,11 lei/buc
 Costurile indirecte = acele costuri
care NU se pot calcula cu precizie pe
unitatea de produs.
 Din păcate, cele mai multe costuri se încadrează în
această categorie;
 Costurile indirecte se calculează prin repartizarea pe
produse a cheltuielilor indirecte, folosind anumite
„chei de repartiție” (criterii de repartizare)
 Din această cauză, orice cost poate fi calculat doar
aproximativ;

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 21 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 22

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri

Clasificarea costurilor directe/indirecte (pe articole de calculație)

Exemple de costuri indirecte: Principiul de calcul a costului:

Costuri cu materiale indirecte
 Costul direct se calculează nemijlocit pe


Costuri cu încălzirea, iluminatul, curățenia


unitatea de produs;
 Costuri cu combustibili
 Costul indirect se adaugă, sub formă de
 Costuri cu amenajări și reparații
cotă procentuală;
 Costuri cu amortizările
 Costuri de protocol etc.
Este o metodă:
 Este evident că aceste categorii de costuri nu au deloc  Veche dar simplă;

sau au o vagă legătură cu produsele !!!  Destul de imprecisă.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 23 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 24

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 4

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul materialelor:
𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯
𝐌 = 𝐌𝐝 + 𝐌𝐝 ∗ = 𝐌𝐝 ∗ 𝟏 +
𝟏𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎
unde:
M=costul materialelor [lei/buc]
Md=costul materialelor (însumate, fără TVA) directe [lei/buc]
aprov=cota cheltuielilor de aprovizionare [%]

𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞
𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞
Uzual: aprov ≈ 3÷7%

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 25 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 26

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul de secție: Costul de intreprindere (de uzină):

𝑹𝒔𝒊 𝐑𝐢
𝐂𝐬 = 𝐌 + 𝐬𝐝𝐢 ∗ 𝟏 + 𝐂𝐢 = 𝐂𝐬 ∗ 𝟏 +
𝟏𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎
𝒊
unde: unde:
M=costul materialelor [lei/buc] Ci=costul de intreprindere (uzină) [lei/buc]
sdi=manopera directă din secția „i” [lei/buc] Cs=costul de secție [lei/buc]
Rsi=regia secției „i” [%] Ri=regia intreprinderii [%]

𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐚 "𝐢" 𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞𝐫𝐢𝐢
𝐑𝐬𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎 𝐑𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐒𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐚 "𝐢" 𝐒𝐮𝐦𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫
Uzual: Rsi ≈ 100÷700% Uzual: Ri ≈ 10÷40%

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 27 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 28

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul complet:
De ce este metoda imprecisă?
𝐂𝐜 = 𝐂𝐢 + 𝐂𝐜𝐨𝐦
sau  Metoda de alocare a costurilor indirecte este
𝐂𝐜 = 𝐂𝐢 ∗ 𝟏 +
𝐜𝐨𝐦 imprecisă: costurile indirecte se alocă pe
𝟏𝟎𝟎 produse prin intermediul unor procente din
unde:
costurile directe (cota cheltuielilor de
Cc=costul complet [lei/buc]
Ci=costul de intreprindere [lei/buc]
aprovizionare, regii etc.);
Ccom=cost de comercializare (desfacere) [lei/buc]  Partea alocată imprecis este mare: costul
com=cota cheltuielilor de comercializare (desfacere) [%] indirect reprezintă partea cea mai mare din
𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 (𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞) costul total (costul indirect > costul direct);
𝐜𝐨𝐦 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 29 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 30

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 5

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

2. Costuri fixe / variabile: 2. Costuri fixe / variabile:
 Costurile fixe = acele costuri care  Costurile variabile = acele costuri
(într-un anumit interval de timp) nu care depind (într-un anumit fel) de
depind de volumul producției volumul producției realizate.
realizate.
 Variație liniară: materii prime și materiale directe;
 Atenție! Fix nu înseamnă constant! (exemplu: chiria, stabilită în  Variație liniară cu pante diferite: salariul normal / salariu pentru ore
valută dar plătită în lei, pentru un depozit închiriat variază în funcție suplimentare (sau la sfârșit de săptămână);
de cursul de schimb dar nu depinde de volumul producției.
 Variație în trepte: prelucrări simultane sau pe loturi;
 Sunt o categorie destul de restrânsă de costuri.
 Alte tipuri de variații.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 31 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 32

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Exemple de costuri variabile: Ipoteze simplificatoare:

 Firma realizează un singur produs;

 Toată producția este vândută imediat (nu

se stochează nimic);
 Costurile variabile sunt proporționale cu

volumul producției

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 33 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 34

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

 Punctul de echilibru (engl. break-even point) este punctul în

Notații:
care dreapta venitului se intersectează cu dreapta costului total;
 p = prețul unitar al produsului [lei/buc]
 cv = costul variabil unitar al produsului [lei/buc]  În acest punct venitul total este egal cu costul total și, ca urmare,
 CF = costurile fixe totale [lei/lună] profitul este zero (nu există pierdere dar nici profit);
 CV = costurile variabile totale [lei/lună]  Producția corespunzătoare punctului de echilibru se numește prag
 CT = costurile totale [lei/lună] de rentabilitate (q_prag).
 q = volumul producției [buc/lună]

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 35 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 36

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 6

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea pragului de rentabilitate q_prag: Determinarea producției de prag

V(q_prag) = CT (q_prag) care genereaza un profit brut PB:
V(q_prag) = CF + CV(q_prag) V(q_prag’) = CT (q_prag’) + PB
p * q_prag = CF + cv * q_prag p * q_prag’ = CF + cv * q_prag’ + PB
p * q_prag – cv * q_prag = CF (p – cv) * q_prag = CF + PB
(p – cv) * q_prag = CF

𝑞 = (1) 𝑞 = (2)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 37 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 38

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea producției de prag Exemplu:

care genereaza un profit net PN:
O firma mijlocie produce încălțaminte. Costul variabil unitar al
Cazul impozitării cu 16% a profitului brut (situația normală) unei perechi este cv=150 lei/pereche iar prețul de vânzare
p=230 lei/pereche. Costurile fixe ale firmei sunt de 160.000
Profitul net PN = Profitul brut PB – Impozitul pe profit IMP lei/lună. Care este pragul de rentabilitate?
imp = cota de impozitare (=16%)
PN = PB – IMP = PB – (imp / 100) * PB = (1 - imp / 100) *PB
 PB = PN / (1 – imp / 100)
𝐶𝐹
Dacă se introduce PB în relația (2) rezultă 𝑞 = =
𝑝 − 𝑐𝑣
. .
= = 2.000 perechi/lună
𝑞 = (3)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 39 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 40

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Exemplu: Exemplu:
Ce producție ar trebui realizată lunar, dacă se dorește obținerea
Ce producție ar trebui realizată lunar, dacă se dorește
unui profit net PN de 30.000 lei/lună? Rata impozitului pe profit
obținerea unui profit brut PB de 30.000 lei/lună?
este de 16%.

𝐶𝐹 + 𝑃𝐵 𝑃𝑁
𝑞 = = 𝐶𝐹 + 𝑖𝑚𝑝
1 − 100
𝑝 − 𝑐𝑣 𝑞 = =
𝑝 − 𝑐𝑣
. . .
= = = .
.
.
.
. .
= = ,
= =

= 2.375 perechi/lună = 2.446 perechi/lună

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 41 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 42

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 7

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea producției de prag Determinarea producției de prag

care genereaza un profit net PN: care genereaza un profit net PN:

Cazul particular al microîntreprinderilor, care pot fi impozitate

Cazul particular al microîntreprinderilor care pot fi impozitate
cu o cotă de 3% sau 1% din cifra de afaceri (vânzări)
cu o cotă de 3% sau 1% din cifra de afaceri (vânzări)
 ymp = 3% dacă microîntreprinderea nu are nici un angajat
 ymp = 1% dacă microîntreprinderea are cel puțin un angajat

V(q_prag’’’) – IMP = CT(q_prag’’’) + PN

𝑞 = (4)
∗
p * q_prag’’’ – (ymp / 100) * p * q_prag’’’ = CF + cv * q_prag’’’ + PN
p * q_prag’’’ * (1 – ymp / 100) – cv * q_prag’’’ = CF + PN
[ p * (1 – ymp / 100) – cv ] * q_prag’’’ = CF + PN

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 43 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 44

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea pragului, Determinarea pragului,

în cazul comparării a două costuri: în cazul comparării a două costuri:

CT2(q0) = CT1(q0)
CF2 + cv2 * q0 = CF1 + cv1 * q0
cv2 * q0 – cv1 * q0 = CF1 – CF2
( cv2 – cv1) * q0 = CF1 – CF2

𝑞 = (5)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 45 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 46

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Alura reală a curbei costurilor variabile Efectul de învățare:

 Apare la niveluri reduse ale producției;
 Trecerea de la producția de unicat la cea de
serie aduce economii (producția pe loturi,
folosirea de dispozitive, specializarea
operatorilor etc.);
 Odată cu creșterea producției, cresc și
costurile variabile, dar nu proporțional ci
într-un ritm mai temperat (mai încet);

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 47 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 48

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 8

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Efectul de complexitate: Alura reală a curbei costurilor variabile

 Apare la niveluri ridicate ale producției;
 O producție mare implică unei mari cantități de
materii prime, materiale și componente, a
numeros personal, a unor stocuri mari etc.
 Toate acestea generează cheltuieli de
gestionare și administrare ridicate;
 La producții mari, cresc și costurile
variabile, dar nu proporțional ci într-un
ritm mai alert (mai repede);
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 49 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 50

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Ce observăm? Ce influență are variația prețului ?

 Apar 2 praguri (q_prag’ si q_prag’’);
 Sub q_prag’ firma este în pierdere;
 Peste q_prag’’ firma este, de asemenea, în
pierdere;
 Firma va obține profit doar dacă producția
sa se va situa între cele două praguri;

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 51 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 52

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Ce observăm? Când ar trebui ca firma să oprească

 Creșterea prețului produsului lărgește
zona de profit cât și valoarea acestuia (ne
explică de ce firmele (atunci când pot) tind să
mărească prețul);
 Reducerea prețului îngustează zona de profit,
până în situația în care profitul este zero
(dreapta venitului este tangentă la curba
costului total) – cazul prețului p2;
 În cazul prețului p1 firma lucrează în pierdere;
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 53
producția?
 La un nivel al profitului considerat a fi
insuficient?
 Atunci când profitul devine zero?
 Sau, putem continua să producem, chiar și în
cazul în care înregistrăm pierderi?
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 54

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 9

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Cazul A: V > CT Cazul B: V ≤ CT dar V ≥ CV

• Firma este pe pierdere!
• Dacă continuă să
producă, Pierderea ≤ CF
• Daca opreste producția,
atunci CV=0, V=0 =»
Pierderea = CF
• Pe termen scurt, este mai
• Este situația dorită – firma își acoperă costul bine să continue să
total și obține profit. producă!
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 55 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 56

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Cazul C: V ≤ CT și V ≤ CV
• Firma este pe pierdere!
• Dacă continuă să
producă, Pierderea ≥ CF
• Daca opreste producția,
atunci CV=0, V=0 =»
Pierderea = CF
• În acest caz este mai
bine să oprească
producția!
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 57
 Am văzut cum se calculeaza punctul de
echilibru (break-even point - BEP) în cazul
unui singur produs;
 Însă, cele mai multe firme realizează
mai multe produse !!!
 Cum se calculează punctul de
echilibru (break-even point - BEP) în
cazul mai multor produse ?
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 58

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Preț de vânzare Cost variabil Costuri

Exemplu: O firmă din industria de piese vânzări unitar unitar fixe
(m) (p) (cv) (CF)
auto produce 3 tipuri de încuietori: [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28
 A-încuietoare pentru portbagaj/hayon; 184.840
B 4/6 75 33
 B-încuietoare pentru ușile laterale; C 1/6 40 22

 C-încuietoare pentru cutia de bord.
Datele referitoare la cele 3 produse sunt
date în tabelul următor:
• Se definește produsul compozit (X) ca fiind un produs
convențional, format din combinarea celor 3 produse (A, B și C)
repectând proporțiile în care acestea se produc.
• Se definește mixul de vânzări ca fiind proporțiile reciproce în care
se fabrică cele 3 produse (la 1 buc din produsul A se produc 4 buc
din B si inca 1 din C)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 59 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 60

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 10

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Preț de vânzare Cost variabil Costuri Produs Mixul de Preț de vânzare Cost variabil Costuri
vânzări unitar unitar fixe vânzări unitar unitar fixe
(m) (p) (cv) (CF) (m) (p) (cv) (CF)
[lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28 A 1/6 60 28
B 4/6 75 33 184.840 B 4/6 75 33 184.840

C 1/6 40 22 C 1/4 40 22

• Se calculează prețul de vânzare unitar pentru produsul
compozit (pX) ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale
celor 3 produse:
pX = 1/6 * pA + 4/6 * pB + 1/6 * pC =
= 1/6 * 60 + 4/6 * 75 + 1/6 * 40 = 66,66 lei/buc
• Se calculează costul variabil unitar pentru produsul compozit
(cvX) ca fiind media ponderată a costurilor variabile unitare unitare
ale celor 3 produse:
cvX = 1/6 * cvA + 4/6 * cvB + 1/6 * cvC =
= 1/6 * 28 + 4/6 * 33 + 1/6 * 22 = 30,33 lei/buc

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 61 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 62

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Preț de vânzare Cost variabil Costuri Produs Mixul de Preț de vânzare Cost variabil Costuri
vânzări unitar unitar fixe vânzări unitar unitar fixe
(m) (p) (cv) (CF) (m) (p) (cv) (CF)
[lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28 A 1/6 60 28
B 4/6 75 33 184.840 B 4/6 75 33 184.840

C 1/6 40 22 C 1/6 40 22

• Se calculează punctul de echilibru (BEP = break-even point) • Se calculează punctele de echilibru (BEP_A, BEP_B și BEP_C)
pentru produsul compozit X: pentru produsele A, B și C, prin repartizarea BEP_X pe
BEP_X = CF / (pX – cvX) = produsele reale, respectând mixul de vânzări:
= 184.840 / ( 66,66 – 30,33 ) = 184.840 / 36,33 = BEP_A = BEP_X * 1/6 = 5.088 * 1/6 = 848 buc/lună
= 5.087,80 ≈ 5.088 buc/lună BEP_B = BEP_X * 4/6 = 5.088 * 4/6 = 3.392 buc/lună
BEP_C = BEP_X * 1/6 = 5.088 * 1/6 = 848 buc/lună

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 63 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 64

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Observație: Dacă nu se cunoaște mixul de produse (mA, mB și mC), Concluzii:

atunci acesta se poate calcula pe baza cantităților realizate din fiecare  Metoda produsului compozit se utilizează
produs (QA, QB și QC):
mA = QA / ( QA + QB + QC)
atunci când produsele sunt asemănatoare!
mB = QB / ( QA + QB + QC)  Atenție la mixul de produse! Dacă acesta se
mC = QC / ( QA + QB + QC) schimbă, va influența si punctul de echilibru!
 Dacă se dorește determinarea producțiilor care
Exemplu: Dacă QA=1.000 buc/lună, QB=4.000 buc/lună și QC=1.000
buc/lună, atunci: generează un anumit profit brut (PB), respectiv
mA = 1.000 / (1.000+4.000+1.000) = 1.000 / 6.000 = 1/6 profit net (PN), se pot utiliza formulele
mB = 4.000 / (1.000+4.000+1.000) = 4.000 / 6.000 = 4/6 corespunzătoare (formulele 2, 3 sau 4 predate
mC = 1.000 / (1.000+4.000+1.000) = 1.000 / 6.000 = 1/6
anterior) aplicate produsului compozit!
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 65 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 66

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 11

Management industrial Suport de curs 2021/2022

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Preț de vânzare Cost variabil Costuri

Exemplu: O firmă diversificată produce (Q) unitar unitar fixe
[buc/lună] (p) (cv) (CF)
urătoarele 3 produse: [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
X 125 200 140
 X-panouri metalice sudate, pt garduri; 25.000
Y 200 20 8
 Y-cutii din plastic, pt tablouri electrice; Z 450 130 70

 Z-huse textile, pt scaune auto. • Se repartizează costurile fixe pe cele 3 produse, folosind
un criteriu de repartizare;
Datele referitoare la cele 3 produse sunt • Cel mai adesea, repartizarea se face proporțional cu
date în tabelul următor: volumele de producție realizată.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 67 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 68

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Preț de vânzare Cost variabil Costuri Produs Vânzări Preț de vânzare Cost variabil Costuri
(Q) unitar unitar fixe (Q) unitar unitar fixe
[buc/lună] (p) (cv) (CF) [buc/lună] (p) (cv) (CF)
[lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
X 125 200 140 X 125 200 140 4.032
Y 200 20 8 25.000 Y 200 20 8 6.452
Z 450 130 70 Z 450 130 70 14.516

• Volumul total de producție: • Se calculează BEP pentru fiecare produs:

Qtotal = 125 + 200 + 450 = 775 buc/lună
• Cotele repartizate de costuri fixe:
CF_X = Q_X / Qtotal * CF = 125/775 * 25.000 = 4.032 lei/lună
CF_Y = Q_Y / Qtotal * CF = 200/775 * 25.000 = 6.452 lei/lună
CF_Z = Q_Z / Qtotal * CF = 450/775 * 25.000 = 14.516 lei/lună
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
BEP_X = 4.032 / (200 – 140) = 4.032/60 = 67,2 ≈ 68 buc/lună
BEP_Y = 6.452 / (20 – 8) = 6.452/12 = 537,6 ≈ 538 buc/lună !!!
BEP_Z = 14.516 / (130 – 70) = 14.516/60 = 241,9 ≈ 242 buc/lună
Notă: se observă că volumul producției și vânzărilor produsului Y
(200 buc/lună) este sub pragul de rentabilitate (538 buc/lună).
Rezultă că produsul Y generează pierderi !
69 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 70

Comparație între
Metoda repartizării costurilor fixe cele două sisteme de clasificare a costurilor

Concluzii:
• Toate costurile directe
 Metoda repartizării costurilor fixe se
sunt variabile;
utilizează atunci când produsele sunt • Toate costurile fixe
diferite! sunt indirecte;
 De obicei repartizarea se face proporțional • Costurile indirecte pot
cu cantitățile produse! avea componente fixe
 Dacă se dorește determinarea producțiilor care și variabile;
generează un anumit profit brut (PB) sau profit • Costurile variabile pot
net (PN), se pot utiliza formulele corespunzătoare avea componente
(formulele 2, 3 sau 4 predate anterior). directe și indirecte.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 71 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 72

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 12