Lucrarea de laborator 1. Analiza modelului liniar simplu de regresie (Excel).

1. Alegeţi din anexă două variabile: una dependentă Y şi alta independentă X.

2. Introduceţi datele şi înscrieţi fişierul intr-o mapă de lucru. Salvaţi fişierul.

Nr. Y X
(observaţiei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
...
n

3. Calculaţi mediile pentru şi .

4. Executaţi calculele de la coloana 3 pînă la coloana 7.

5. Calculaţi coeficientul de corelaţie liniară simplă

Daţi interpretarea coeficientul r.

6. Calculaţi estimaţiile parametrilor a şi b :

Termen liber
7. Executaţi analiza dispersională pe bază tabelul ANOVA
Sursele de Suma patratelor abaterilor Gradul de libertate
variaţie
Explicată de k
regresie

Rezidiuală n –k -1
sau Q2 =Q - Q1

Total -

n – numărul de observaţii, k – numărul de variabelor independente.

8. Calculaţi coeficientul de determinaţie

Daţi interpretarea R 2

9. Calculaţi eroarea standard a modelului S = . Daţi interpretarea S.

10. Testaţi ecuaţia de regresie cu ajutorul testului Fisher (pragul 5%).

Fрасч = .

11. Calculaţi erorile standard ale coeficienţilor a şi b

Eroarea standard pentru а

 Eroarea standard pentru b

12. Testaţi parametrii a şi b cu ajutorul testului Student (pragul 5%).

.

13. Calculaţi previziunea Yp pentru Хр . Ур = а + bXp

Previziunea cu intervalul de încredere , unde

Previziunea aproximativă cu intervalul de încredere , dacă Xp .

14. Construiţi graficul linear pentru У, este calculat pe ecuaţie de regresie şi graficul reziduurilor. (folosiţi două scări).
15. Scrieţi rezultatele lucrării în fişierul de text (Word), sustineţi lucrarea, studiaţi formulele şi mersul îndeplinirii lucrării.

Anexă.

Tabelul 1.1
Ritmurile de creştere ale indicatorilor macroeconomicii ai Republicii Moldova (în %) (factorii
rezultanţi).

Nr. Anul Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7
1 1969 100 100 100 100 100 100 100
2 1970 105,8 103,1 101,3 106,3 101,0 102,1 107,7
3 1971 117,8 112,7 109,3 120,3 108,7 110,3 118,2
4 1972 121,3 114,15 109,5 124,3 109,8 111,0 120,5
5 1973 132,0 122,5 122,3 135,4 124,5 118,7 137,9
6 1974 140,9 126,0 121,7 149,8 121,5 120,2 147,2
7 1975 151,5 130,4 123,1 164,8 120,9 124,0 158,2
8 1976 159,5 143,0 135,6 172,6 131,6 133,8 167,2
9 1977 168,6 147,5 137,9 183,8 133,7 136,7 176,2
10 1978 171,3 151,7 140,8 191,0 126,7 140,4 185,8
11 1979 183,1 162,75 151,0 205,9 138,9 151,4 193,6
12 1980 187,9 164,5 148,7 217,6 127,5 153,2 207,7
13 1981 190,2 164,7 141,6 221,5 119,5 151,0 217,5
14 1982 211,8 189,4 165,4 241,2 145,7 174,3 217,5
15 1983 226,9 199,8 172,8 263,9 146,7 183,7 239,7
16 1984 233,9 206,4 178,8 276,6 152,1 191,0 245,7
17 1985 230,6 193,6 162,7 276,6 138,6 180,0 251,1
18 1986 244,9 210,7 182,1 294,0 152,6 196,5 262,2
19 1987 249,1 214,2 186,1 309,0 146,0 202,0 282,9
20 1988 255,6 220,9 190,8 319,2 146,9 208,7 342,0
21 1989 270,9 239,9 206,8 337,4 154,5 223,9 407,4
22 1990 264,7 224,1 190,1 348,2 134,6 210,5

În tabelul 1.1 semnificaţiile variabilelor sunt:

Y1 – produsul global;
Y2 – produsul naţional;
Y3 – produsul net a sferei materiale de producere;
Y4 – volumul produsului întreprinderilor industriale;
Y5 – volumul produsului agricole;
Y6 – productivitatea muncii (lei la persoană, calculată după formula Y2 :L;
Y7 – circulanţia de mărfuri.
Pentru anul de bază, valorileindicatorilor menţionaţi sunt estimate respectiv:
Y1 = 6900 mln.lei;
Y2 = 3400 mln.lei;
Y3 = 2100 mln.lei;
Y4 = 1300 mln.lei;
Y5 = 1700 mln.lei;
Y6 = 3800 lei/persoana;
Y7 = 1600 mln.lei.

Tabelul 1.2
Prelungire (factorii de influenţă)

Nr. Anul X1 X2 X3 X4 X5 X6
1 1969 100 100 100 100 100 100
2 1970 111,6 130,6 113,9 105,8 104,6 109,0
3 1971 123,4 131,9 124,6 115,8 109,8 118,2
4 1972 136,5 142,8 129,8 123,4 116,0 129,0
5 1973 152,5 162,8 144,8 128,2 124,3 139,5
6 1974 169,7 179,1 159,4 134,2 128,4 150,2
7 1975 186,2 177,1 164,2 140,3 136,5 161,2
8 1976 204,4 181,3 170,7 146,4 146,8 175,0
9 1977 223,0 200,1 177,7 152,1 152,6 185,5
10 1978 239,1 190,5 182,5 158,4 163,6 190,4
11 1979 259,2 191,7 174,5 162,0 157,7 202,0
12 1980 277,3 194,9 177,3 169,5 164,3 217,3
13 1981 292,8 192,2 176,4 174,6 168,1 224,1
14 1982 312,5 208,3 189,6 177,0 172,3 238,9
15 1983 331,8 219,6 205,8 179,3 174,4 255,8
16 1984 350,1 234,5 221,0 180,6 181,9 264,3
17 1985 366,5 245,1 214,6 181,6 184,8 269,3
18 1986 379,4 227,9 221,6 178,9 194,4 276,3
19 1987 394,5 272,3 241,6 178,6 198,7 290,9
20 1988 416,2 254,1 235,5 175,7 204,0 311,6
21 1989 434,5 256,1 249,4 167,3 211,0 368,0
22 1990 452,8 235,9 241,9 158,3 219,0 429,8

În tabelul 1.2 semnificaţie variabilelor este următoarea:

X1 – fondurile fixe de producţie ale a ramurilor de producţie;
X2 – punerea în funcţiune a fondurilor fixe;
X3 – investiţiile capitale în economia naţională;
X4 – numărul mediu al angajaţilor în economia naţională;
X5 – venitul real per capita;
X6 – venitul bănesc (monetar) a populaţiei .

În anul 1969 valorile indicatorilor se estimează astfel:

X1 = 4650 mln. lei;
X2 = 935 mln.lei;
X3 = 817 mln.lei;
X4 = 893 mii persoane;
X5 = 70 lei;
X6 = 90 lei.

Valorile indicatorilor menţionaţi în tab. 1.1 şi 1.2 au fost calculate după datele Anuarilor Statistice
a economiei naţionale a Republicii Moldova ce se referă la perioada anilor 1969-1990.

Lucrarea de laborator 2. Modele neliniare. Funcţia Cobb-Douglas.

Problema: sunt date pe volumul de producţie Q, numărul angajaţilor L, investiţile K în unele ramuri. Executaţi analiză de
corelaţie şi regresie pentru funcţie de producţie Cobb-Douglas Q = aL K
Comenzile executate în pachetul Eviews 3.0 :
CREATE 1978 1992
Alegeţi meniul File /Save as... daţi numele fişierului şi salvaţi în directoriul de lucru
DATA Q K L
GENR Q=Q+5*n GENR K=K+5*n GENR L=L+5*n , unde n este numărul studentului
SAVE
 GROUP GRUPA1 LOG(Q) LOG(K) LOG(L)
COR.GRUPA1
GRAPH GR1.SCAT K Q
GRAPH GR2.SCAT L Q
EQUATION EQ1.LS LOG(Q) C LOG(K) LOG(L)
Fiind în meniul Equation, alegeţi View/Coefficients Tests/ Wald – Coefficient Restrictions. În fereastra ce se va deschide
scriţi ipoteza nulă. C(1)+C(2)=1
Pachetul va controla ipoteza nulă pentru pragul 0,05. Dacă valoare P este mai mare decît 0,05, acceptăm ipoteză nulă. În
caz contrar – respinjem.
GENR C(11)=EXP(C(1))
LS LOG(Q/K) C LOG(L/K)
GENR T=@TREND(1977)
LS LOG(Q/K) LOG(L/K) C T
Scrieţi rezultatele în Word. Pentru această în meniu Equation evidenţiaţi desenul cu ecuaţie necesară şi copiaţi tot ce aţi ales
în Word. Testarea modelelor şi concluziile daţi în forma scrisă.
Etapele îndeplinirii:
1. Întroduceţi datele, modificaţi datele introduse folosind numărul D-ră din registrul.
2. Analiza corelaţională, daţi explicaţia (folosind coef.corelaţie).
3. Logaritmaţi datele (în bază naturală).
4. Construiţi graficul linear cu 3 variabile (logP, logK, logL). Alegerea formei funcţionale cu ajutorul graficul
Scatter Diagram.
5. Estimaţi modelul Q = aL K
6. Testaţi parametrii cu ajutorul testului Student (pragul 0,05).
7. Testaţi modelul cu ajutorul testului Fisher (pragul 0,05).
8. Există oare multicolinearitate în modelul ? Dacă există multicolinearitatea, modificăm modelul.
9. Testaţi parametrii cu ajutorul testului Wald (restricţiile pentru parametrii).
Substituim =1 - . Modificăm ln Q/K = ln a + ln L/K.
10. Estimaţi modelul dat ln Q/K = ln a + ln L/K. Scrieţi coeficientul elasticităţii .
11. Scrieţi rezultatele în Word.

obs Q L K
1978 2350.000 2334.000 1570.000
1979 2470.000 2425.000 1850.000
1980 2110.000 2230.000 1150.000
1981 2560.000 2463.000 1940.000
1982 2650.000 2565.000 2450.000
1983 2240.000 2278.000 1340.000
1984 2430.000 2380.000 1700.000
1985 2530.000 2437.000 1860.000
1986 2550.000 2446.000 1880.000
1987 2450.000 2403.000 1790.000
1988 2290.000 2301.000 1480.000
1989 2160.000 2253.000 1240.000
1990 2400.000 2367.000 1660.000
1991 2490.000 2430.000 1850.000
1992 2590.000 2470.000 2000.000

Rezolvarea studiului de caz 2 cu ajutorul pachetului econometric EViews 3.0.

Pachetul econometric EViews permite de a analiza grafic datele şi de a reprezenta curba ecuaţiei de regresie, de a efectua
analiza statistică, corelaţională, descriptivă, de a construi modele de trend, modele regresionale lineare şi nelineare, precum
şi modele autoregresive, de a glosa seriile sezoniere, prin aplicarea metodei exponenţiale de lisaj, etc.
EViews reprezintă înconjurarea lui prin obiecte. Aceste obiecte includ seriile, ecuaţiile, modelele, vectorii coeficienţilor.
Cum şi în alte anexe Windows, obiectul apare pe ecran prin alegerea pictogramei corespunzătoare sau comenzii din Meniu.
După lansarea pachetului EViews, pe ecran apare meniul principal.
Examinăm paşii consecutivi pentru rezolvarea studiului de caz 2
 1. Primul pas - crearea fişierului de lucru (Workfile}.
Tastăm butonul de stânga al şoricelului (marcăm aceasta prin cuvântul click). Click File/ New/ Workfile şi pe ecran apare
meniul de periodicitate a datelor. (File/New/Workfile - înscrierea acţiunelor consecutive, click File, apoi alegem comandă
New şi după aceea în dialog alegem opţiunea Workfile}. Pentru lansare -acţionăm întotdeauna click OK.
Pentru lucrul cu datele anuale alegem comanda Annual, semianuale - Semi-annual, trimestriale - Quarterly, lunare -
Monthly, săptămânale - Weekly, zile, 5 zile în săptămână - Daily [5 day week] şi 7 zile în săptămână - Daily [7 day week],
datele riecronoiogice - Undated. Pentru lucrul în laborator folosim ultima comandă. În Start date introducem numărul
iniţial de observaţii şi în End date - numărul ultim observaţii, în instrucţiile de comenzilor se poate citi despre folosirea
altor comenzi. Tastăm şi apare fereastra care descrie fişierul introdus de noi. Această fereastră va fi numită Meniul
fişierului de lucru (Workfile). In fereastra aceasta, folosind opţiuni diferite, putem păstra fişierul, schimba seria de
observaţii, crea şi elimine, obiectele noi. În Range se indica dimensiunea fişierului de lucru (data iniţiaiâ şi ultimă), în
Sample — dimensiunea observaţiilor, care se folosesc în operaţiile statistice, şi în Default Equation se indică ultima ecuaţie
de estimaţie.
Fişierul nu are nume. el e marcat UNTITLED. Pentru a-l păstra, i se da un nume de Dvs.
.Pentru introducerea datelor e necesar de a alege în meniul fişierului de lucru comanda Objects/New Object şi va apare
următorul ecran: alegerea tipului de obiect.
Alegeţi obiectul Series şi daţi un nume în fereastra Name for object, apoi OK. Determinaţi prin acest mod altă serie Y. Dacă
daţi nume obiectului, acest obiect va fi păstrat în următoarea coloană că o parte de fişierul din lucru. Obiectele care n-au
nume, nu vor fi păstrate după ieşirea din EViews. Denumirile obiectelor pot fi compuse din nume nu mai mari de 16
simboluri. EViews permite înscrierea denumirii atât cu simboluri majuscule, precum şi minuscule, obiectul cu numele
GRUP sau Grup sau grup acelaşi obiect independent de înscriere.
3. Introducerea datelor numerice se face prin click dublu la pictograma care indică o serie sau prin click la pictograma şi
prin alegerea comenzii Show, ce va deschide fereastra care permite alegerea seriilor pentru prelucrare.
După aceea alegem comanda Edit +/- , care permite introducerea şi corectarea datelor numerice. Atenţie: culoarea liniei,
unde se afla numele seriei Y, trebuie să fie schimbată în albă.
Acum se pot introduce datele numerice, mişcând prin celule tabelei cu ajutorul şoricelului sau cu ajutorul cursorului.
După introducerea ultimei date a seriei, apăsaţi butonul de închidere a sesiunii de lucru - unghiul drept de sus - pictograma
cruciferă. în acest mod introduceţi şi seria dată.
Dacă e necesar să se introducă o observaţie sau omită una de culeasă, se poate aplica comanda InsDel în fereastra InsDel
Observation se indică numărul observaţiei care e necesar să se introducă (Insert) sau de omis (Delete).
4. Pentru finisarea culegerii datelor se foloseşte comanda SHOW, care se alege în moduri diferite. Se alege această
comandă în meniul de lucru sau în fereastra proximă se enumera seriile necesare (Series), Intre numele de serii, în calitate
de împărţi tor se foloseşte „lacuna”). Sau alegem în meniul principal View/Show şi mai departe acţionăm în mod analogic.
5.Dacă e necesar a construi graficul curbei (serii) examinate, pachetul oferă posibilitatea de a construi grafic de tipuri
diferite. Pentru construirea graficelor alegem în meniul fişierul de lucru şi comanda Objects/New Object/Graph dând nume
graficului, apoi click OK. In fereastra Series List introducem numele seriilor. Apare ecranul: meniul tipurilor de grafice
(Graph Type): Line Graph - reprezintă graficul seriei sau mulţimi de serii în conformitate cu funcţia timpului; Bar Graph -
reprezintă diagramele-batonaşe; Pie Chart - reprezintă graficul circular; Scatter Diagram - desenează graficul dependenţei
funcţionale de tipul X-Y între 2 serii .
6.Pasul următor în prelucrarea seriilor este crearea modelului regresional. Alegem comanda Objects/New Objecî din meniul
fişierului de lucru (Workfile) apoi în Type of Objects alegem Equation şi în fereastra Name for object numim obiectul şi
click OK.
In meniul reprezentat Equation Specificatwn alegem în fereastra Method cu ajutorul cursorului M.C.M.M.P. (LS). în partea
de sus se scrie modelul însuşi. Pe primul loc se plasează variabila, C - termenul liber al ecuaţii regresiei (C - din cuvântul
"constant"). Dacă se presupune că termenul liber nu există, parametrul C nu se înscrie. După aceea se determină variabila
independentă, click OK.
Pe ecran apare fereastra cu rezultatul analizei regresionale:

Dependent Vanable Y
Method Least Squares Sample 1 15 Included observations 15
Vanable Coefficient Std Error t-Statistic Prob
C
X
R squared Mean dependent var
Adjusted R-squared S D dependent var
S E of regression| Akaike info cntenon
Sum squared resid Schwarz critenon
Log likehhood F-statistic
Durbin-Watson stat Prob(F-statistic)
În coloana «Variabila» sunt enumerate variabilele dependente care se aplică în model, în coloana «Coeficient» se indică
semnificaţiile numerice ale parametrilor modelului regresional. In coloana «Eroarea standard a parametrilor» - eroarea
standard a parametrilor, în coloana «t-Statistica» -statistica t-Student. In coloana «Probabilitate» se scrie numărul, care
indică rezultatele verificării ipotezei de semnificaţie a parametrilor regresiei (verificarea ipotezei de semnificaţie nulă a
parametrilor regresiei). Cu cât numărul acesta este mai aproape de zero, cu atât parametrii regresiei sunt mai semnificativi.
Variabila dependentă: Y
Metoda: M.C.M.M.P. Serie l 15 Observaţiile incluse: 1 15
Variabila Coeficient Eroarea standard t-statistica Probabilitatea
Coeficientul de determinaţie Media variabilei dependente
Coef. de determinaţie corectat Deviaţie stand. a variabilei dependente
Eroarea standard a modelului Criteriul Akaike
Suma pătratelor eroririlor Criteriul Schwarz
Logaritm verosimilităţii F- statistica
Test Durbin-Watson Probabilitatea Fisher

Coeficientul de determinaţie corectat spre deosebire de coeficientul de determinaţie se foloseşte pentru a evidenţia numărul
de regresori (numărul variabilei independente) incluşi în model. Cu creşterea numărului de regresori k mărimea
coeficientului de determinaţie corectat se micşoreză.
Testul Durbin-Watson se foloseşte pentru verificarea existenţei autocorelaţiei în reziduuri (e). Acesta ecuaţie e bazată pe
suma pătratelor reziduurilor. In condiţiile determinate se poate alege lărgirea distribuţiei de lag, căutând o specificaţie cu
valoarea minim de AIC. Valoarea minim AIC este cea mai bună. Criteriul Schwarz este o alternativă a criteriului AIC
F-statistica e necesară pentru verificarea adecvatiei modelului de regresie. Probabilitatea Fisher, precum şi probabilitatea
Student, demonstrează calitatea verificării ipotezei despe adecvaţie a modelului, în mod analogic, cu cât e mai aproape de
zero, cu atât mai reuşită este verificarea.
7.. Pachetul calculează semnificaţiile prognozate Y conform regresiei şi deviaţiile lui de la variabilă reală Y (reziduuri - e).
Pachetul oferă posibilitatea de a vedea reziduuri (Residual), datele iniţiale (Actual), şi valoarea prognozată (Fitted) în
regimul grafic şi tabelar. Pentru aceasta în meniul Equation se alege comanda View/Actual, Fitted, Residual/Actual,
Fitted, Residual Graph şi apoi regimul Actual,Fitted,Residual Table. Pachetul construieşte în mod separat imaginea grafică
a reziduurilor regimul Residual Graph. Imaginea tabelară de serie de reziduuri se păstrează întotdeauna în serie cu numele
Resid.
în acest grafic se folosesc două scări, în partea dreaptă se află scara pentru variabila dependentă (datele iniţiale) şi valoarea
prognozată. în partea stângă se află scara pentru reziduuri. Liniile punctate prezintă abateri standard conform seriei Resid.
În imaginea tabelară, în partea stângă, se află 3 serii (Actual, Fitted, Residual), în partea dreaptă - graficul reziduurilor
(Residual Plot).
Imaginea tabelară cu rezultatele analizei de regresie:
8. Pentru a obţine prognoze e necesar:
1) a extinde dimensiunea fişierului de lucru, în meniul Workfile alegem comanda Procs/Change \vorkftle Range, sporind, în
acest exemplu, data finală de la 15 până la 16, apoi OK;
2) după de aceea schimbăm dimensiunea observaţiilor Procs/Sample: sporind cu una observaţia de prognozare 1...16, apoi
click OK;
3) a introduce în valoarea de prognoză pentru variabilă independentă Xi$ = 24. Pentru aceasta tastăm de 2 ori click la
pictograma seriei X, la observaţia 16 introducem numărul 16, apoi ieşim din regimul de introducere.
tastăm de 2 ori click la pictograma ecuaţiei, în fereastra deschisă Equation alegem comanda F or ec ăst (Prognozarea). în
fereastra următoare putem numi o seria de prognoză sau rămâne cu numele YF, în comanda Method alegem Static (pentru a
avea o dinamică se alege o altă comandă). Click OK.
Pe acest ecran apare seria de prognoză YF şi imaginea intervalului de încredere (eroare standard a modelului multiplicată la
2).
Pe ecran sunt demonstraţi indicii, care se folosesc pentru calitatea prognozei. Vom examina unii din ei: Root Mean Squared
Error (eroare medie pătrată), Mean Absolute Error (eroare medie absolută), Mean Abs.Persent Error (eroarea medie
relativă).
Pentru a vedea imaginea tabelară a seriei YF, tastăm click de 2 ori la pictograma seriei YF, apoi închidem regimul dat.
9. Pentru a salva fişierul de lucru în meniul Workfile tastăm comanda Save.
10. Imprimăm rezultatele obţinute.
11. Pentru a ieşi din pachetul standard, cum şi în toate anexele Windows, alegem în meniu principal comanda File/Exit sau
tastăm butonul de închidere a sesiunii de lucru.

Anexa 1

Tabelul cu valorile repartiţiei Student în funcţie de probabilitatea P (tt) şi numărul “f” al

gradelor de libertate

Gradul Nivel de semnificaţie pentru testul bilaterial 

de
libertate
f 0,2 0,1 0,05 0,02 0,01 0,005
1 3,08 6,31 12,71 31,82 63,66 127,32
2 1,89 2,92 4,30 6,96 9,92 14,09
3 1,64 2,35 3,18 4,54 5,84 7,45
4 1,53 2,13 2,78 3,75 4,60 5,60
5 1,48 2,02 2,57 3,36 4,03 4,77
6 1,44 1,94 2,45 3,14 3,71 4,32
7 1,41 1,89 2,36 3,00 3,50 4,03
8 1,40 1,86 2,31 2,90 3,36 3,83
9 1,38 1,83 2,26 2,82 3,25 3,69
10 1,37 1,81 2,23 2,76 3,17 3,58

11 1,36 1,80 2,20 2,72 3,11 3,50

12 1,36 1,78 2,18 2,68 3,05 3,43
13 1,35 1,77 2,16 2,65 3,01 3,37
14 1,34 1,76 2,14 2,62 2,98 3,33
15 1,34 1,75 2,13 2,60 2,95 3,29
16 1,34 1,75 2,12 2,58 2,92 3,25
17 1,33 1,74 2,11 2,57 2,90 3,22
18 1,33 1,73 2,10 2,55 2,88 3,20
19 1,33 1,73 2,09 2,54 2,86 3,17
20 1,33 1,72 2,09 2,53 2,85 3,15

21 1,32 1,72 2,08 2,52 2,83 3,14

22 1,32 1,72 2,07 2,51 2,82 3,12
23 1,32 1,71 2,07 2,50 2,81 3,10
24 1,32 1,71 2,06 2,49 2,80 3,09
25 1,32 1,71 2,06 2,49 2,79 3,08
26 1,32 1,71 2,06 2,48 2,78 3,07
27 1,31 1,70 2,05 2,47 2,77 3,06
28 1,31 1,70 2,05 2,47 2,76 3,05
29 1,31 1,70 2,05 2,46 2,76 3,04
30 1,31 1,70 2,04 2,46 2,75 3,03

40 1,30 1,68 2,02 2,42 2,70 2,97

60 1,30 1,67 2,00 2,39 2,66 2,91
120 1,29 1,66 1,98 2,36 2,62 2,86
 1,28 1,64 1,96 2,33 2,58 2,81

Anexa 2
 Valorile critice pentru repartiţia Fisher corespunzător nivelului de semnificaţie de 5%

v2 v1
1 2 3 4 5 6 8 12 24 
1 161 200 216 225 230 234 239 244 249 254
2 18,51 19,00 19,16 19,25 19,30 19,33 19,37 19,41 19,45 19,50
3 10,13 9,55 9,28 9,12 9,01 8,94 8,84 8,74 8,64 8,53
4 7,71 6,94 6,59 6,39 6,26 6,16 6,04 5,91 5,77 5,63
5 6,61 5,79 5,41 5,19 5,05 4,95 4,82 4,68 4,53 4,36
6 5,99 5,14 4,76 4,53 4,39 4,28 4,15 4,00 3,84 3,67
7 5,59 4,74 4,35 4,12 3,97 3,87 3,73 3,57 3,41 3,23
8 5,32 4,46 4,07 3,84 3,69 3,58 3,44 3,28 3,12 2,93
9 5,12 4,26 3,86 3,63 3,48 3,37 3,23 3,07 2,90 2,71
10 4,96 4,20 3,71 3,48 3,33 3,22 3,07 2,91 2,74 2,54

11 4,84 3,98 3,59 3,36 3,20 3,09 2,95 2,79 2,61 2,40
12 4,75 3,88 3,49 3,26 3,11 3,00 2,85 2,69 2,50 2,30
13 4,67 3,80 3,41 3,18 3,02 2,92 2,77 2,60 2,42 2,21
14 4,60 3,74 3,34 3,11 2,96 2,85 2,70 2,53 2,35 2,13
15 4,54 3,68 3,29 3,06 2,90 2,79 2,64 2,48 2,29 2,07
16 4,49 3,63 3,24 3,01 2,85 2,74 2,59 2,42 2,24 2,01
17 4,45 3,59 3,20 2,96 2,81 2,70 2,55 2,38 2,19 1,96
18 4,41 3,55 3,16 2,93 2,77 2,66 2,51 2,34 2,15 1,92
19 4,38 3,52 3,13 2,90 2,74 2,63 2,48 2,31 2,11 1,88
20 4,35 3,49 3,10 2,87 2,71 2,60 2,45 2,28 2,08 1,84

21 4,32 3,47 3,07 2,84 2,68 2,57 2,42 2,25 2,05 1,81
22 4,30 3,44 3,05 2,82 2,66 2,55 2,40 2,23 2,03 1,78
23 4,28 3,42 3,03 2,80 2,64 2,53 2,38 2,20 2,00 1,76
24 4,26 3,40 3,01 2,78 2,62 2,51 2,36 2,18 1,98 1,73
25 4,24 3,38 2,99 2,76 2,60 2,49 2,34 2,16 1,96 1,71
26 4,22 3,37 2,98 2,74 2,59 2,47 2,32 2,15 1,95 1,69
27 4,21 3,35 2,96 2,73 2,57 2,46 2,30 2,13 1,93 1,67
28 4,20 3,34 2,95 2,71 2,56 2,44 2,29 2,12 1,91 1,65
29 4,18 3,33 2,93 2,70 2,54 2,43 2,28 2,10 1,90 1,64
30 4,17 3,32 2,92 2,69 2,53 2,42 2,27 2,09 1,89 1,62

40 4,08 3,23 2,84 2,61 2,45 2,34 2,18 2,00 1,79 1,51
60 4,00 3,15 2,76 2,52 2,37 2,25 2,10 1,92 1,70 1,39
120 3,92 3,07 2,68 2,45 2,29 2,17 2,02 1,83 1,61 1,25
 3,84 2,99 2,60 2,37 2,21 2,09 1,94 1,75 1,52 1,00

Anexa 3

Tabelul Durbin-Watson cu pragul de semnificaţie =0,05

k=1 k=2 k=3 k=4 k=5

n d1 d2 d1 d2 d1 d2 d1 d2 d1 d2
15 1,08 1,36 0,95 1,54 0,82 1,75 0,69 1,97 0,56 2,21
16 1,10 1,37 0,98 1,54 0,86 1,73 0,74 1,93 0,62 2,15
17 1,13 1,38 1,02 1,54 0,90 1,71 0,78 1,90 0,67 2,10
18 1,16 1,39 1,05 1,53 0,93 1,69 0,82 1,87 0,71 2,06
19 1,18 1,40 1,08 1,53 0,97 1,68 0,86 1,85 0,75 2,02
20 1,20 1,41 1,10 1,54 1,00 1,68 0,90 1,83 0,79 1,99

21 1,22 1,42 1,13 1,54 1,03 1,67 0,93 1,81 0,83 1,96
22 1,24 1,43 1,15 1,54 1,05 1,66 0,96 1,80 0,86 1,94
23 1,26 1,44 1,17 1,54 1,08 1,66 0,99 1,79 0,90 1,92
24 1,27 1,45 1,19 1,55 1,10 1,66 1,01 1,78 0,93 1,90
25 1,29 1,45 1,21 1,55 1,12 1,66 1,04 1,77 0,95 1,89
26 1,30 1,46 1,22 1,55 1,14 1,65 1,06 1,76 0,98 1,89
27 1,32 1,47 1,24 1,56 1,16 1,65 1,08 1,76 1,01 1,86
28 1,33 1,48 1,26 1,56 1,18 1,65 1,10 1,75 1,03 1,85
29 1,34 1,48 1,27 1,56 1,20 1,65 1,12 1,74 1,05 1,84
30 1,35 1,49 1,28 1,57 1,21 1,65 1,14 1,74 1,07 1,83

31 1,36 1,50 1,30 1,57 1,23 1,65 1,16 1,74 1,09 1,83
32 1,37 1,50 1,31 1,57 1,24 1,65 1,18 1,73 1,11 1,82
33 1,38 1,51 1,32 1,58 1,26 1,63 1,19 1,73 1,13 1,81
34 1,39 1,51 1,33 1,58 1,27 1,65 1,21 1,73 1,15 1,81
35 1,40 1,52 1,34 1,58 1,28 1,65 1,22 1,73 1,16 1,80
36 1,41 1,52 1,35 1,59 1,29 1,65 1,24 1,73 1,18 1,80
37 1,42 1,53 1,36 1,59 1,31 1,66 1,25 1,72 1,19 1,80
38 1,43 1,54 1,37 1,59 1,32 1,66 1,26 1,72 1,21 1,79
39 1,43 1,54 1,38 1,60 1,33 1,66 1,27 1,72 1,22 1,79
40 1,44 1,54 1,39 1,60 1,34 1,66 1,29 1,72 1,23 1,79

45 1,48 1,57 1,43 1,62 1,38 1,67 1,34 1,72 1,29 1,78
50 1,50 1,59 1,46 1,63 1,42 1,67 1,38 1,72 1,34 1,77

55 1,53 1,60 1,49 1,64 1,45 1,68 1,41 1,72 1,38 1,77
60 1,55 1,62 1,51 1,65 1,48 1,69 1,44 1,73 1,41 1,77

65 1,57 1,63 1,54 1,66 1,50 1,70 1,47 1,73 1,44 1,77
70 1,58 1,64 1,55 1,67 1,52 1,70 1,49 1,74 1,46 1,77

75 1,60 1,65 1,57 1,68 1,54 1,71 1,51 1,74 1,49 1,77
80 1,61 1,66 1,59 1,69 1,56 1,72 1,53 1,74 1,51 1,77

85 1,62 1,67 1,60 1,70 1,57 1,72 1,55 1,75 1,52 1,77
90 1,63 1,68 1,61 1,70 1,59 1,73 1,57 1,75 1,54 1,78

95 1,64 1,69 1,62 1,71 1,60 1,73 1,58 1,75 1,56 1,78
100 1,65 1,69 1,63 1,72 1,61 1,74 1,59 1,76 1,57 1,78