Proiect

Macroeconomie

Evoluţia şomajului şi a inflaţiei în România

Popescu Andreea-Alexandra
Grupa 1135 ID

Cuprins
1
Introducere................................................................................................................... 3
Șomajul........................................................................................................................ .4
Inflația.......................................................................................................................... .7
Curba lui Phillips......................................................................................................... …9
Bibliografie .................................................................................................................. 11

2
Introducere

Economia României este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia,
statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia
României acționează așadar legea cererii și a ofertei.
Două dintre problemele importante cu care se confruntă societatea la nivel mondial cât şi
naţional sunt cele ale somajului si ale inflației şi a efectelor economice şi sociale ale acestora.
Astfel, am ales tema evoluției şomajului şi a inflaţiei în România în ultimii 8 de ani.
In cadrul proiectului, vom analiza cauze, forme şi costuri sociale ale şomajului, inflației si curbei
lui Phillips (2012-2020).

Șomajul

3
Şomajul este o stare negativă a populaţiei active disponibile, care nu găseşte locuri de muncă,
din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea economiei, ca sursă a cererii de muncă şi evoluţia
populaţiei, ca sursă a ofertei de muncă. În condiţiile contemporane, şomajul este considerat ca
un dezechilibru al pieţei muncii naţionale, adică dezechilibru între cerere globală de muncă şi
oferta globală de muncă.
Conform definiţiei internaţionale (BIM - Biroul Internaţional al Muncii), șomerii sunt persoanele
cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani, care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu
au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și s-au
aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
În ceea ce privește rata şomajului, aceasta reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă,
iar populația activă, din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele care furnizează
forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de
referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
Şomerii înregistraţi sunt persoanele aflate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM), care beneficiază de prevederile legislaţiei privind protecţia socială a
şomerilor.
Şomajul voluntar reprezintă persoanele care refuză salariul oferit sau se află în imposibilitatea
de a accepta acest salariu (persoanele care, deşi lucrează, preferă să înceteze munca temporar,
considerând că prin indemnizaţia (ajutorul) de şomaj îşi pot asigura un trai decent; şomerii care
aşteaptă locuri de muncă mai favorabile decât cele pe care le-au avut sau decât cele pe care le
oferă unităţile economicosociale la un moment dat; persoanele casnice, care, deşi au hotărât să
se angajeze într-o activitate, totuşi tergiversează angajarea în condiţiile date, referitoare la
mărimea salariului, distanţa până la locul de muncă etc).
Şomajul involuntar reprezintă persoanele neocupate care ar fi dispuse să lucreze, acceptând
chiar un salariu nominal mai mic decât salariul existent, sperând că atunci când cererea efectivă
de muncă se va mări, va creşte şi nivelul ocupării.
În România, măsurarea şomajului se asigură cu ajutorul Balanţei forţei de muncă sau al
Anchetelor asupra forţei de muncă. Se urmăreşte nivelul şomajului în corelaţie cu populaţia
totală, cu populaţia ocupată şi cu forţa de muncă. în toate cazurile se acordă o atenţie
deosebită calculării indicatorului „Populaţia ocupată”.
Nivelul, mărimea sau proporţia şomajului se măsoară fie în expresie absolută, fie în expresie
relativă. În expresie absolută, şomajul reprezintă numărul persoanelor neocupate din populaţia
activă civilă. În expresie relativă, şomajul se determină cu ajutorul ratei şomajului.
Rata şomajului (Rs) se calculează ca raport procentual între numărul mediu al şomajului BIM
(Ns) şi populaţia activă (Pa), adică Rs = Ns/Pa × 100 sau numărul şomerilor BIM şi populaţia
ocupată (Po), adică Rs = Ns/Po × 100. În funcţie de scopul analizei şomajului, la un moment dat
sau pe o perioadă anumită se poate folosi la numitor fie populaţia activă, fie populaţia ocupată.
4
În anul 2010 în România erau inregistrați 626960 de șomeri, iar în anul 2020 numărul acestora a
scăzut simțitor, ajungându-se la 296051 de șomeri. Astfel, se remarcă o scădere impresionantă
a numărului de șomeri din România.

Restructurarea activităţii economice şi persistenţa unui sentiment de incertitudine în rândul

angajatorilor au condus la majorarea ratei şomajului înregistrat în ianuarie 2010 la 8,1%. Cele
mai importante reduceri de personal s-au consemnat în industrie şi construcţii. Raportându-ne
la începutul anului 2010 se observă o scădere de 4,7 % față de rata șomajului de la sfârșitul lui
2020.

5
In rândul populației masculine rata șomajului din ianuarie 2010 a scăzut cu 6,6%, ajungând la
3,3% in decembrie 2020. O scădere semnificativă de 3,7% este observată și în rândul populației
feminine raportându-ne la ianuarie 2010 si decembrie 2020.

Aceasta scădere este rezultatul unor politici active pe de o parte si a unor politici pasive pe de
alta parte. Printre politicile active enumerăm:
1) Stimularea cererii agregate, de exemplu creşterea cheltuielilor guvernamentale, având
ca scop diminuarea şomajului;
2) Reforma pieţei de muncă în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi a salariului;
3) Reducerea efectului de hysteresis27, prin eliminarea hazardului moral. Se propune
limitarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, efectuării de către aceştia a unor
munci publice;
4) O atenţie mai mare acordată educaţiei şi pregătirii profesionale în concordanţă cu
cerinţele existente pe piaţa muncii;
5) Organizarea de cursuri de calificare sau recalificare a şomerilor în concordanţă cu
structura profesională a locurilor de muncă;
6) Stimularea agenţilor economici prin pârghii economico-financiare, în extinderea
activităţii economice;
7) Încurajarea investiţiilor prin acordarea de facilităţi în vederea relansării economiei şi a
creşterii economice, a creării de noi locuri de muncă;
8) Acordarea de facilităţi întreprinderilor care angajează şomeri, tineri absolvenţi;

6
Politicile pasive se concretizează în măsuri şi acţiuni care să asigure şomerilor involuntari un
anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenţă. Venitul asigurat şomerului este
indemnizaţia de şomaj sau ajutorul de şomaj şi se acordă pe o perioadă determinată de timp.
Este foarte posibil ca această perspectivă de evoluție descendentă să se schimbe, trendul să fi e
unul ascendent datorită factorilor actuali, precum pandemia coronavirus (COVID 19), care va fi
urmată de o criză economico-financiară fără precedent (având în vedere aici o serie de domenii
blocate în acest moment cum sunt turismul, HoReCa și multe altele) și care va influența
dezvoltarea economiei naționale și nu numai.

Inflația

Inflaţia este un dezechilibru macroeconomic monetaro-marfar, un fenomen economic care a

însoţit cea mai mare parte a istoriei omenirii: ea a avut o evoluţie modestă atâta timp cât a
funcţionat sistemul monetar aur (practic, secolul al XVIII-lea - jumătatea secolului al XX-lea).
După cel de-al Doilea Război Mondial, inflaţia a fost continuă, permanentă şi de durată, fără
perioade deflaţioniste .
Deflaţia este procesul de scădere generalizată a preţurilor; dezinflaţia înseamnă reducerea
ritmului de creştere a preţurilor. banii care-şi aveau suportul material într-o cantitate
determinată de metal preţios sau în bunurile marfare supuse tranzacţiilor pe piaţă.
Ca regulă, în ţările dezvoltate preţurile cresc rapid în perioadele de expansiune economică şi îşi
diminuează ritmul în cursul recesiunilor sau stagnării creşterii economice.
În România, potenţialul inflaţionist s-a acumulat treptat în anii economiei de comandă, dar el a
„explodat” odată cu trecerea la liberalizarea preţurilor din 1990. Este de menţionat că la
potenţialul „moştenit" de la economia de comandă, inflaţia galopantă din România a fost
alimentată atât de procesele de autoîntreţinere care o generează cât şi de modul în care a fost
proiectată şi promovată Reforma economică într-un context economic internaţional
nefavorabil.
Deşi, în ultimii ani, se observă fenomenul dezinflaţionist, un procent de creştere a preţurilor are
o semnificaţie economică tot mai amplă, iar efectele asupra agenţilor economici sunt încă de
mare întindere.
În funcţie de intensitatea inflaţiei în mod convenţional se disting:
Inflaţia târâtoare (moderată, liniştită) – caracterizată prin creşterea generalizată a preţurilor
din coşul de referinţă cu 2-3% anual.

7
Inflaţia deschisă – relevată prin creşterea anuală a preţurilor mai mică de 10%, dar superioară
celei de 3%.

Rata inflației din România în anul 2020 se află în scădere față de cea din anul 2010 cu 3,5%. În
cee ace privește anul 2020 putem spune că pandemia şi-a pus amprenta asupra cererii şi
preţurile, chiar dacă sunt încă în urcare, au încetinit semnificativ creşterea.

8
Curba lui Phillips

Orice politică are drept scop declarat atât un nivel scăzut de şomaj, cât şi o inflaţie moderată.
Aceasta, cu scopul esnţial de a creea o creştere economica înaltă şi durabilă. Totuşi, ultimele
decenii ne arată că procesele inflaţioniste şi ale neocupării se interferează în multiple domenii şi
cu efecte din ce în ce mai neaşteptate. Relaţia dintre şomaj şi inflaţie – ambele privite în
dinamică – este surprinsă cu ajutorul curbei Phillips.
Pe baza ipotezei, conform căreia modificarea preţului este egală cu modificarea salariului minus
efectul creşterii productivităţii medii, Phillips a observat o relaţie inversă între rata inflaţiei şi
rata şomajului. Nivelul şomajului a fost mai mare când ritmul de creştere a salariului nominal a
fost mai lent. Invers, şomajul a fost mai mic când creşterile salariului nominal au fost mai
rapide.
Relaţiile sunt plauzibile, deoarece nivelul şi dinamica salariului depind de raportul dintre
cererea şi oferta de muncă. Dacă, de pildă, cererea de muncă este mai mare decât oferta,
atunci salariile sunt mai mari, ele cresc.
Caracterul plauzibil al relaţiei se poate demonstra şi pe baza aşezării salariului în postură de
variabilă independentă. Salariile mai mici fac ca cererea să fie mai mare ca oferta. Extinzând
relaţiile, s-a considerat că guvernele pot reduce rata şomajului provocând în mod deliberat
inflaţia.
Ideea este destul de hazardată. În varianta sa originală, curba Phillips este o relaţie de
interdependenţă inversă între nivelul relativ al şomajului şi ritmurile de creştere a salariului
nominal. Această relaţie poate fi surprinsă prin formula: DWt = f(u)t, unde • DW este
modificarea în ratele salariului nominal; • u este rata şomajului; • t este timpul (perioada,
fiecare an economic).
Curba Phillips pe termen scurt exprima o relatie de tip cauzal între rata somajului si inflatie (rata
nivelului general al preturilor). Se numeste "pe termen scurt" deooare:
1. nu ia în considerare inflatia inertiala (deci anticipatiile cu privire la nivelurile viitoare ale
inflatiei)
2. pe perioada analizata nu se produc modificari în productivitatea muncii
Derivarea curbei Phillips pe termen scurt:
- între rata somajului si rata salariilor nominale exista o corelatie negativa (de inversa
proportionalitate):
- salariul acceptabil scade odata cu scaderea ratei salariilor nominale deci rata somajului creste

9
Curba Phillips pe termen lung
În cazul curbei Phillips pe termen lung se produc urmatoarele relaxari ale ipotezelor anterioare:
- salariile nominale sunt indexate ca urmare a inflatiei anterioare
- variabilele valorice sunt ajustate cu anticipatii privind inflatia din perioada care urmeaza
(Friedman si Phelps)
Observatia 1: ca rezultat, variatia excedentului de forta de munca nu va mai conduce la variatia
salariului nominal ci a celui real
Observatia 2: ca rezultat al cresterii salariului real, curba Phillips pe termen scurt se va deplasa
spre dreapta

10
 Bibliografie

1) https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei
2) https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_p
df/somaj_2020r.pdf
3) Ziarul Financiar
4) http://www.bnro.ro
5) https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-
content/uploads/2020/10/rrss_09_2020_A01_ro.pdf
6) http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

11